Eseu – Relatiile dintre Catavencu si adversarii sau politici

Comedia este o specie a genului dramatic, care starneste rasul prin surprinderea unor moravuri, a
unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate, cu un final fericit. Conflictul comic este realizat prin
contrastul dintre aparenta si esenta. Sunt prezente formele comicului: umorul, ironia si diferitele tipuri de
comic (de situatie, de caracter, de limbaj si de nume).
Incadrandu-se in categoria comediilor de moravuri, prin satirizarea unor defecte omenesti, piesa
prezinta aspecte din viata politica (lupta pentru putere in contexul alegerilor pentru Camera) si de familie
(relatia dintre Tipatescu si Zoe) a unor reprezentanti corupti din politica romaneasca.
Intriga, ca element declansator al actiunii, porneste de la simpla intamplare, pierderea unei
scrisori intime, ce are ca urmari posibile compromiterea pozitiilor actualilor conducatori, dupa ce aceasta
a fost gasita de catre adversasul politic, care o foloseste ca arma de santaj. Intriga declanseaza principalul
conflict dramatic ce consta in confruntarea dintre doua forte politice: reprezentantii partidului aflat la
putere ( Stefan Tipatescu si Zaharia Trahanache, aflati in propriul conflict dramatic, de tipul triunghiului
amoros, unde este implicata inclusiv sotia lui Trahanache Zoe) si gruparea independdenta construita in
jurul lui Nae Catavencu, ambitios avocat si proprietar al ziarului “Racnetul Carpatilor”. Conflictul are ca
semnificatie de baza, evidentiarea contrastului dintre aparenta si esenta personajelor.
Expozitiunea, care este surprinsa in prima scena din actul I, are in vedere personajele Stefan
Tipatescu si Ghita Pristanda care citesc ziarul si numara steagurile. Intriga isi face loc in piesa prin
intrarea “neasteptata “ a lui Zaharia Trahanache care aducea vestea detinerii de catre adversarii politici, a
unei scrisoare de amor. In ciuda caracterului aparent calm si dezinteresat a sotului inselat, cei doi amorezi
Tipatescu si Zoe actioneaza impulsiv si contradictoriu pentru a smulge scrisoarea de la santajist. Astfel ca,
in cel de al doilea act, daca Tipatescu ii ceruse lui Pristanda arestarea si perchezitionarea casei lui
Catavencu, Zoe pe de alta parte, ordona eliberarea lui si il convinge pe amant sa accepte propunerea
adversrului politic si aceea de a-i sustine candidatura. In aceasta situatie incurcata, care aparent nu isi
gaseste nicio iesire, in actul III, Zaharia Trahanache gaseste contrasantajul impotriva lui Catavencu, niste
polite falsificate pe numele acestuia. In acelasi timp, la primarie este iscat un mare scandal, de unde
rezulta priederea scrisorii de catre Catavencu. Aceasta este gasita ulterior de Cetateanul Turmentat si e
adusa destinatarei. Deznodamantul, aduce rezolvarea conflicului initial, prin ajungerea scrisorii la Zoe, iar
adversarul politic i se supune.
Actiunea pisei este in esenta sa liniara, fara a se dezvolata inafara sablonului concentric ce
delimiteaza pretextul, pierderea scrisorii. Personajele sunt steriotipice, urmarindu-si destinul prestabilit,
fara a evolua, si astfel fara a suferii transformari psihologice, cu constructie unica, ce se muleaza perfect
de genul operei.