Realismul este curentul literar aparut in secolul al 19 -lea aparut ca o reactiune

impotriva idealismului care se caracterizeaza prin tehnica deta-

liului, perspectiva narativa obiectiva, prezenta toponimelor, tematica sociala,
categorii sociale si povestirea unor fapte reale.

Liviu Rebreanu a fost un scriitor roman, prozator, dramaturg si membru titular al

Academiei Romane. Este considerat intemeiatorul romanului
modern in literatura romana si unul dintre cei mai mari scriitori din secolul al 20
-lea.

Romanul "Ion" este publicat in anul 1920, aparut in perioada interbelica, este un
roman realist si obiectiv, de inspiratie rurala, avand un caracter
monografic dar prezentand si destine umane individuale.

Titlul romanului poarta numele personajului principal Ion, personaj eponim,

reprezentat tipologic al unei categorii sociale, astfel autorul reda
destinul individual al taranului roman in lupta pentru dobandirea pamantului.

Tema principala a romanului prezinta problematica pamantului, viata satului

transilvanean de la inceputul secolului 20, avand ca teme secun-
dare: tema imbogatirii, tema iubirii, tema destinului.

Inceputul si finalul romanului se afla intr-o relatie de simetrie, deoarece drumul

care intra si care iese din satul Pripas, nu face altceva decat sa
ne prezinte intrarea si iesirea din lumea fictiunii. De altfel, primul capitorl se
numreste "Rasaritul", iar ultimul capitol "Apusul". Gandindu-ne
liniar, am putea vedea intregul roman ca o lunga zi a unei tragedii antice. In
incpit romanul incepe cu o sarbatoare si se sfarseste tot cu o sar-
batoare.

Perspectiva narativa este obiectiva, naratorul fiind omniscient si omniprezent,

naratiunea fiind realizata la persoana a 3 a. Din punct de vedere
temporal, actiunea se petrece la inceputul secolului 20, iar din punct de vedere
spatial, in mare parte actiunea are loc in satul Pripas, dar si in
zone apropiate.

Se prezinta un conflict exterior, lupta intre Ion si celelalte personaje, dar si un

conflict interior al personajului principal, cu sinele, framatarile
din sufletul lui, prins intre patima pentru pamant si iubirea pentru Florica.

O scena semnificativa este cea de la inceputul romanului, cand Ion pleaca de la

hora si o cauta pe Ana, pe care o atrage la umbra unui nuc.
Aici Ion ii ofera tuica, pe care Ana o refuza, amintindu-i de tatal ei. Prin stilul
indirect liber, sunt prezentate gandurile lui Ion in timpul con-
versatiei cu Ana: "Nu-i fusese draga Ana si nici acuma nu-si dadea bine seama daca
i-e draga". Dar Florica era mai saraca ca dansul, iar Ana
avea locuri, case si vite multe. Ii asculta glasul plangator si-l cuprindea mila,
in acelasi timp se gandea si la Florica. Sufleteste, personajul este
convins de iubirea pentru Florica, absenta fizic, chiar daca o priveste in ochi pe
Ana.

O alta scena semnificativa este cea in care, dupa ce Vasile Baciu afla ca Ion e
tatal copilului, isi trimite fata acasa la Glanetasu. Ana ajunge la
casa lui Ion buimaca. Acesta o primeste cu o indiferenta uimitoare, care o
dezorienteaza. Il surpinde in timpul mesei, taindu-si cu atentie fe-
liile de mancare si stergandu-si atent briceagul de pantaloni, fara a ridica
privirea inspre femeia uimita din fata sa. Studiaza victorios burta Anei,
apoi ii spune sa isi trimta tatal, pentru ca situatia nu poate fi rezolvata de ea.
Detasarea lui Ion, prefigureaza destinul femeii. Ana ajunge o u-
nealta a razbunarii, trimisa de la o casa la alta. Ion devine arogant, sigur pe el,
iar copului garantul reusitei.

Impresionanta este scena in caer Ion saruta pamantul: "Il cuprinse o pofta
salbateac sa imbratiseze huma... se lasa in genunchi, isi cobori frun-
tea si-si lipi buzele cu voluptate de pamanutl ud".

In concluzie, datorita argumentelor enumerate mai sus, consider ca romanul "Ion"

scris de Liviu Rebreanu poate fi incadrata in curentul literar
realist.