Speta:

La 1.06.1997, E.I. a chemat în judecată pe I.N. și M.M.Ă pentru a se

constata că, prin chitanțele din 21.06.1993 și 1995, pârâtele au vândut
reclamantei un teren în suprafață de 522 mp, situat în București.
În motivarea acțiunii se arată că pârâtele nu vor să semneze actul respectiv cu
toate că reclamanta a achitat întregul preț al vânzării de 35 milioane lei, din care
29 milioane la data întocmirit chitanțelor de mai sus, iar restul de 6.000.000 lei a
fost consemnată Ia C.E.C., ca urmare a refuzului vânzătoarelor de a.l primi,.
În chitanța din 4.08.1995 s-a stipulat că restul din prețul vânzării se va achita în
termen de 20 de zile de la acea dată. Consemnarea C.E.C. a avut loc în mai
1996,
Prin aceeași chitanță, E.I. și-a mai luat obligația de a introduce branșamentele de
apă și canal pe terenul rămas în proprietatea pârâtelor. Această obligație nu a
fost executată.

Acțiunea a fost admisă, instanța arătând că împrejurarea că reclamanta a

consemnat restul de preț de 6.000.000. lei in mai 1996, in plina inflatie
monatara, iar nu în termenul de 20 zile convenit de părți, este irelevantă în ceea
ce privește rezoluția vânzării din moment ce cumpărătoarea nu a fost pusă în
întârziere de pârâte.
Împotriva acestei hotărâri, pârâtele au declarat apel.

a)Ce excepție puteau invoca pârâtele în speță și ce reprezenta aceasta?

Excepția de neexecutare este incidentă în această speță – pentru că nici

reclamanta nu și-a îndeplinit obligațiile asumate. Drept urmare, fiind un contract
sinalagmatic , acesta se poate invoca în cazul în care partea care nu și-a executat
obligația (reclamanta) pretinde ca pârâtele să-și execute obligația.

b)Pentru valorificarea drepturilor lor, ce acțiune ar fi fost necesară pârâtelor ?

Acțiunea necesară este rezoluțiunea contractului pentru neexecutare.

Care sunt condițiile pentru admisibilitatea unei asemenea acțiuni?

Condiții:

- neexecutarea trebuie să fie imputabilă părții care nu și-a îndeplinit

obligația
 - una dintre părți să nu-și fi executat obligațiile
- debitorul obligației neexecutate să fi fost pus sub întârziere

c)Ce va decide instanța de apel ? Motivați.

Apelul pârâtelor va fi admis deoarece reclamanta a achitat restul de preț după

aproximativ 1 an nu după 20 de zile așa cum își luase obligația să facă, perioadă
în care inflația este în plină forță. Și mai mult, aceasta nu și-a îndeplinit obligația
de a introduce branșamentele de apă și canal pe terenul rămas în proprietatea
pârâtelor.

Însă cel mai important este faptul că termenul de 20 de zile este un termen
esențial (scurta durată explică asta) deci prețul trebuia achitat până la data
menționată, cu posibilitatea de rezoluțiune a contractului dacă obligația nu este
îndeplinită. Părțile nu s-au pus de acord pentru prelungirea termenului , deci
dacă prețul nu a fost achitat, executarea obligației după aproape 1 an nu mai are
eficiență juridică, partea fiind pusă în întârziere de drept.

Intrebari teoretice:

1.Enumerati cazurile in care rezolutiunea sau rezilierea pot sa opereze automat,

doar in temeiul unei declaratii unilaterale.

- atunci când părțile au convenit astfel – se aseamănă cu un pact comisoriu de

gradul 2

- când debitorul se află de drept în întârziere – art. 1523 – creditorul are dreptul
să emită direct o declarație de rezoluțiune a contractului

- când debitorul nu a executat obligația în termenul fixat prin punerea în

întârziere

2.Enumerati clauzele standard neuzuale.

- dreptul de a denunța unilateral contractul

- dreptul de a suspenda executarea obligațiilor

- limitarea dreptului de a opune excepții

- restrângerea libertății de a contracta cu alte persoane

-reînnoirea tacită a contractului

-legea aplicabilă

-clauzele compromisorii

-clauzele prin care se derogă de la normele privitoare la competența instanțelor

de judecată

3.Enumerati conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca contrainscrisul pentru

a fi in prezenta simulatiei.

- să aibă caracter secret – terții nu au cunoștință de existența și conținutul său

- să fie precedat sau să fie simultan cu contractul aparent