ACADEMIA ROMANA

JUSTITIA SUB IOAN CARAGEA

DE

V. A. URECHIA
MEMERII AL ADADEMIEi ROMANE

ESTRAS DIN
A NALELE ACADEMIEI
Seria II. Tom. XX.
ROMA.NE
MEMORIILE SEOTIUNII ISTORIOE.

BUCURESCI
INSTITIITIIL DE ARTE GRAFICE CAROL G6/3L
Furniaor al Curti' Regalo
16 STR ADA DOM NEI, 16
1898

www.dacoromanica.ro
 4J t, <<>
%
0 ..,/M--.
J. POPES CU BieJENARIT
AUTOREria..Wiudad:Z.
VOL 4a.e.1%.evog-Far

JUSTITIA SUB IOAN CARAGEA

DE

T. A. IIRECHIÀ
Membru al Aeademid Rom&ne.

?edinfa de la 17 Martie 1897.

Domnilor
Am ardtat In alt memoriù cum aveuirea la tronul rii muntenescI
a luI Ioan Caragea a fost ocasiunea reveniril la putere, In Divan,
a luI Const. Filipescu si a maI multor din boeri, vechil luI partisanI,
pe langil câte-va din chiar rudele
Ind. din 25 Novembre 1812, Than Caragea adresézd t6ril obicInuitul
manifest de domnie noud. Acéstd lcarte deschisd» e adresatd nu nu-
maI cdtro térd, ci i care totI ispravniciI de judete, vdtasiT de plaiurI,
zapeill de plasà dregdtorI, pArcalabI. Noul Domnitor asi-
gurd téra, cd nu numal vorbe desérte, dupd obiceiul noilor Domni, sunt
acele ce el gräesce de astä datd, ci gsä fitY incredintati, fdrd de indoiald,
cd cele ce porunchn stint infiinfate (reale), iar nu numaI cuvintate, si
temeiti necldtit al acestora fie-v6 sciut cä avem urmarea dreptafg», Ca-
ragea Be juril pe gviéfa ,fiilor sa» cd, dacd, dupd primirea cArtiI
acesteia, se va mg. aduce sup6rare orI vdtëmare saú necuviósd smä-
cinare a raelelor, nu o sd-trécd fapta u vederea nieT odini6rd. «Hrd-
pirea i nedreptatea, a cdrora nu numaï fapta, ci i singura numire
gldsuindu-se in dilele DomnieI Mele», exclamd Domnitorul, «atdta ne sél-
bdtdcesce, In cdt milostivirea o spcotim drept gresald i, pe at avem
Analele A. R.Tom. XX.Mentoriile Seq. Istorice. 1

www.dacoromanica.ro
 V. A. tIttEdia 276

rivnd sd fim bland,1 i milostivï, inteatat nu putem tdgdcluì cd in pu-

tinta nósträ. nu esto do a nu fi strasnicl i nemilostivI, in cdt mdrturi-
sim eh fär do satid vom addogh cea mal strasnicdpedépsd.» Sr. se silésed
totI a nu aduce pe Vodd la necesitatea de a pedepsl. Domnitorul so
adresézd apoI 1a popor, la locuitorl de obste, si-I indémnd, ca epentru
cea mai micil ndpdstuire si cel mai usor jaf, co vetI col.* sä venitI
fár de sfiald si fdr de invoiald a vé jAlul cdtre insine Nost, gdsind
tot deauna usI deschise i audul Domniei Mele de-apururea gata de
a da ascultare jàlirilor vóstre.» Manifestul se termina recomendând
locuitorilor onai cu prisos» sà pdzésed si din parte-le datoriile lor
si nu cum-va, comptând pe pdrintésca dorinth a luI Vodd, säl-1 supere
auclul «alcdtuind cele ce nu vor fling ci jelluindu-se arci de
cuvint», sub amenintare de pedépsd. (1)

(1) Iac'd actul in intregimea luI

Publicagi ce s'a'a fácut la tac judefele, dupci buna venir&
a Meirid Sale lui Vodei, pentru buna petrecere a locuitorilor, a fi
ferifi de jafuri.
Dumnea-v6stre ispravnicilor ot sud , vdtasilor de plaiü, zap-
ciilor präsilor i color-laltI dregdtorT, i vou6 pdrealabilor ì voué su-
pusilor locuitorl aï domnescel Nóstre OH; de orl-ce tréptd, mare si
mied, sdndtate.
Printeacéstä a Nóstrd domnéscd carte (a cdreia asemenea prin tóte
judetele s'aü trimis), vi se fac sciute t6te cele do maI jos ardtate, adeed
vé este sciut cä, indatd ce so ivesce aid in térd domnie noud, este
obiceiti a se trimite prin -LIRA Ora cdrtli insciintdtóre de cugettirile
Domnulul, cum ed adecd ingrijirea domniei privesce de a se pdzi intru
tótà dreptatea si precurmarea a tot felul de nApdstuirl si nedreptate.
Aceste insd însciintárí, ca unele co sunt obiclnuite a so face, pote sd
socotitI iardsI ca nisco obiclnuite cuvinte si, de aceea, acest f el de chib-
zuire fdand Domnia Mea, iatd intr'adins scriem acéstd hotäritá po-
runcd a N6strd, ca sà fitI ineredintatl fdr de indoiald ed cele ce po-
runcim sunt infiintate, iar nu numal cuvintate, i temeiti necldtit al
acestora fie-vé sciut cd avem urmarea dreptdtil, i orl-ce vrednicie
sati cea mal mare destoinicie veti ardtd spre- shvirsirea poruncilor
Nóstre ntt No va fi pldeutd ch.nd se va urma cu supérarea orI vdté-
marea saú necuviósd smdeinare a raelelor ; pe viéta prea iubitilor
Nostri ffi vé ineredintém pe totï dregáltoril cd, dupd trimiterea aeesteia
domnescl ponina do ve' yeti abato câtusl de putin din cele poruncite
si cele de mal' jos ardtato niel odiniórd nu vom trece cu vede-
rea. Fie-v6 seiut cd, cunoscénd Domnia Mea cat de lesne alunecd abd-
ténd din calea cuviintel si se insald totI 6menil de obste, suntem
porniti dupd cuviintd spre ertare- a fie-cdreia altel grosell, abra nu-

www.dacoromanica.ro
277 JOSTITIA SUB IOAN CARAGEA

Primul Divan al lui Ioan. Caragea este ast-fel compus:

Mare Ban Dinu Filipescu, Radu Golescu Vel Vornic al Téril-de-sus,
Grigorie Brâncoveanu Vel Vistier, Grigorie Ghica Vol Logof6t de Téra-
de-sus, Iordan Slatineanu Vol Logofét do Téra-de-jos, Radu Slati-
neanu Vol Vornic do Téra-de-jos, Costache Sutu mare Hatman, Dumb
trascu Racovita Vornic al 3-lea, Istrati Cretulescu al 4-lea Vornic,
Vornic al obstirilor ceva mai apol. (1814) Iordache Slatineanu, Micha-
lache Manul Vornic de politie, mare Caminar este Alex. Mavrocor-
dat, Dumitrache Manu e mare Comis, Stefan Nestor este mare Clucer
ca drept de scaun in Divan imediat inainte de Vol Cäminarul Mavro-
cordat, Iordache Tufeanu mare Stolnic, mare Postelnic Vlahut.
mat din invinovatirea hràpirii i a nedreptaitil", carora nu name fapta,
ci i singura numire glasuindu-se in ile1e Domniei Mele, intr'atata
No sélbatdcesce, in cat milostivirea o socotim drept gresalà i, pe cat
avem rivna sa fin blandI si milostivI, inteatat nu putem tágadul cal
In putinta Nóstra nu este do a nu fi strasnid i nemilostivT, In cat
märturisim ca.' far de satiil vom adaogà oea mai strasnica pedépsa,
intru care poftim a nu fi siliÏ sa ajungem; i pentru ca s'a" nu Ne
mustre cugetul cà pedepsim mal Inainte pana a nu face cunoscuta
domnésca Nóstrà vointa i hota'rIre, iatà inteadins vé poruncim cu
sträsnicie cele maI sus arätate: ingrijitI dar ca buna luare aminte a
nu Ne aduce In stare ca aceea de a nu puté sa ertäm pe coi ce se
vor abat& si nu vor urmà hotarita i nestramutata domnésca Nóstra
porunca, care acum urméza a se pune in faptä de insivé dupa da-
torie; fiind lush ca acésta voim a so face cunoscuta si catre toff lo-
cuitoril de obste, vé poruncim Domnia Mea ca sa orinduitl inteadins
o di. intru care sä adunatt intr'un loe pe totY bétraniT i fruntasil de
la fies-care sat, si intru audul tuturora sa se cetésca acésta carte a
Domniel Mele, ca sä le fie si lor sciuta porunca Nóstra, adeca vou6
tuturor de obste supusilor locuitori, i sa nu se tainuiascä vointa co
avem cä, pentru cea masi mica napdstuire i cel mal usor jaf ce vetY.
cerca, sà venit-1 fard de sfiala si fara de indoiala a vé Valid catre insine
No!, gasind tot-deauna usT deschise i audul Domniel Mole apururea
gata do a da ascultare jäluirilor v6stre, i Rind incredintati cà atund
clomnim cu multamire, cand suntem catre vol ca nisce firesd parintY.
Acest cuget al Nostru, carele este infiintat, se cuvine negresit a vö'
indemna mal cu prisos ca s'a päziff si din parte-v6 mai cu osirdie
datoriile vóstre, ferindu-v6 insä nu care cum-vasi, avénd pricinä dom-
nésca Nóstra Ingrijire i pärintésca dorire, sa supératl in zadar audul
Nostru, alcatuind cele ce nu vor fi in ffinta i jaluindu-v6 fard de cu-
vint, pentru ca, de o vet'l dovedl prin amanuntd cercetare cà atl
tat lucrurT neadevérate, atund negresit si dupà dreptate vé yeti lua
cuviinciósa r6splatire. In tocmal dar pe cele mal* sus arätate se astéptä
cea din parte-v6 cuviinciósä. urmare i BAY sanatosl. 1812 Noemvre 25.
(Cod. LXXIV; fila 1)

www.dacoromanica.ro
 V. A. URECHIX 278

Abià este instalat acest prim Divan si Ioan Caragea nu intarclie, ca

mal inainte de finea anuluI 1813 s'a' introdaca 'In el schimbarI. Asà.
Grigorie Brancoveanu, caro fusese chemat de Vodd ca mare Vistier
carele era dupd araltarea croniceï luI Zilot ales ca cel de la
care téra asteptà maï cu incredere indreptare(1), nu implinesce niel
jumatate de an de vistiernicie si este inlocuit prin marele Ball Const
Filipescu, pentru cà Brancoveanu «linea domnia in friti, de nu se
puteà misch la rele». (2) Constantin Filipescu, devenit Vistier, in 15 Iunie
1813, este inlocuit in Bänie de Radu Golescu. In locul acestuia, ca
mare Vornic de Tora-de-sus, afläm pe Isac Ralet, vechill partisan al
hit Dinu Filipescu. In locul hit Radu Släniceanu ca Vornic de Téra-de-
jos, vine indatd C. Filipescu, ruda mareluï Vistier i apoï, in 1814, ga-
sim pe Barbu VAcarescu, iar C. Filipescu trece Logofét de Téra-de-jos,
In locul lul Iordache Slatineanu, caro acesta va trece apoi Vornic al
obstirilor (Iunie 1814). Grig. Baleanu ieà locul luï Grig. Ghica ca Lo-
gofOt de Tora-de-sus, tusa in anul 1813 Costache Sutu cedéza marea
Hatmänie luT Gr. Ralea si se multamesce a fi Spatar, cacl postul era
mal bogat In havaeturt (3)
In' Aprilie 1814, C. Vlahut semnéza ca Postelnic indata dupá marele
Ban Radu Golescu, care acesta tine al doilea rang dupa C. Filipescu.
In 1814 Februarie, Fotache tirbeii1 esto numit Vel Logotét de obi-
ceiurl. In locul luï Michalache Manu se face Vornic de politie Alex.
Nenciulescu. N. Sutu este in 1814 Vel Comis. Alex. Ghica e Vel Clucer,
In locul luT Nestor legistul. (4)
In 15 Iulie 1814, in urma neintelegerilor dintre C. Filipescu i Dom-
nitor, Radu Golescu trece Vistiernic si Bania mare este data MI C.
Cretulescu. Baleanu devine Vornic al 3-lea, Iordache Filipescu ocupa
postul de Logofét de Tora-de-sus. Ceï-laltï rèmän neschimbatY in 1814z
afard de Mavrocordat, in locul cdruia vine un Bibica Constantin. Ce
s'a intimplat cu Vlahut nu putem spune, dar il aflarn in Iulie 1814 in-
locuit prin Iacovache Rizu.
Iacd Divanul In 28 Ianuarie 1815:

Grigorie Bra.neeveanu, serie }Imité, erà pe vremea aceea eel mai numit
ales boer al patriei despre teite, adeeä impodobit cu inaltá Invétáltua firesce
blajin i tienit, bogat febrte i dupà ném mal slévit decht top, caree i Imbräti§à
tréba Visteriei §i a téril cu bune intoemiri i rostirl. (Pag. 109.)
Idem, pag. 109. C. Filipeseu se dedulcise la Visterie din timpul Musealilor.
Acésta -o dice i Fdnutä, loc. cit.
Cod. LXXVII, fila 23.
Cod. LXXVTI, fila l75.

www.dacoromanica.ro
279 JUSTITIA SUB WAN CARAGBA 5

R. Golescu Vel Vistier, C. Cretulescu Vel Ban, Pgrintele Gh. Arghi-

ropulo biv Ve! epistat SpAtar, Barbu Vgcgrescu Vol Vornic de Tora-
de-sus, C. Bäleanu Vel Vornic de Téra-de-los, Michalache Manu biv
Ve! Yornic de Tora-de-los nazirul (epistat) VornicieI ob§tirilor, Gr. Bä-
leanu Vel Vornic al 3-lea, Teodorache Vdcgrescu Vel Vornic al 4-lea,
Iordache Filipescu Ve! Logofë't de Tora-de-sus, Scarlat Grädi§teanu Ve!
Logorét de Téra-de-los, Fotache tirbeiü Vol Logofët al obiceiurilor,
Iacovache Rizu Vol Postelnic, Grigorie Ralea Vol Hatman, Alex. Fi-1
lipescu Vel Vornic al politief, Atanasie Hristopol Vel Vornic al strgi-
nelor pricinf, Al. Ghica Vel Clucer, Bibica Ve! Cdminar, N. Sutu Vel Co-
mis. (1)
In Julio 1815 se schimbä Vistierul: In locul luT Radu Golescu, aflam
pe Grigorie Ghica. Asemenea pe D. Racovitd la Vornicia Tgril-de-sus,
In locul 1'11 Barbu Vhcgrescu.
In anul 1816 (5 Ianuarie) sunt schimbatI in Divan uring.torif. boerY:
Vlahut redevine mare Postelnic in locul lul Iacovache Rizu, D. Ra-
covità e Vornic de Tora-de-sus, M. Mann ieg Vornicia ob§tirilor, Gr.
Filipescu devine Vornic de Téra-de-jos, Teodor Vgchrescu din al 3-lea
Vornic se face al 4-lea, Michaiil Racovitg. e Vel Logofé't de Tora-de-sus,
Toma Cretulescu e numit Ve! Logofét de obiceiurl.
In luna Aprilie 1816 Arghiropulo este intgrit titular al SpAtarief.
La 28 Aprilie Iordache Golescu succede luY Sc. Grddisteanu ca Ve!
LogoIét de Téra-de-los, iar Pang. Costescu inlocuesce pe Al. Filipescu
In Vornicia politieï, Mateiü Cantacuzino devine Vol Clucer, lar Scanavi,
ruda luf Vodä dupg nevastd: este Vol Comis.
In 1817 Novembre, ggsim Divanul compus din Radu Golescu Vol
Ban, Grigorie Brancoveanu Vel Spgtar, Barbu Vdcdrescu Vol Vistier,
Racovital Vol Vornic do Tora-de-sus, M. Manu Vol Logotét de Téra-
de-sus, Gr. Bäleanu Vel Vornic de Tora-de-los, Alex. Mavrocordat Vel
Postelnic, Const. Dudescu Ve! Vornic al 3-lea, Petrache Retorides Vol
Logofgt al strginelor pricinf, loan tirbei11 Vol Vornic al obOrilor, N.
Golescu Vol Logofgt de obiceiurl, Al. Filipescu Vol Logofgt de Tora-
de-sus.
Divanul la 1818 Maiti. 4:
Isac Ralet Vol Ban, Gheorghe Arghiropulo Ve! Spatar, Barbu
cgrescu Ve! Vistier, Dumitra§co Raeovità Vol Vornic de Téra-de-sus,
Constantin B616ceanu Vel Logofét do Tora-de-sus, Iordache Slätineanu
Vol Vornic de Tora-de-los, Alex. Mavrocordat Vol Postelnic, Const.

(1) Cod..LXXVII, fila 220 versP.

www.dacoromanica.ro
6 V. A. IIRECHIS. 280

Dudescu Vel Vornic al 3-lea, Petrache Retorides Vol LogofOt al strái-

nelor pricinl, Grigore Ralea Vol Logork de obiceiurT, loan Stirbeifi.
Vol Vornic al obstirilor, Alex. Ghica Vol Logofét do Téra-do-jos, Du-
mitrache Hrisoscoleo Vol Vornic de politie.
TreI lunT aproape dupà aceea, iardsI schimbárI, la 1818 August 28.
hod noua compunere in parte a Divanuldi:
Radu Golescu Vol Ban, Arghiropol TOmane ca Spätar, Grigorie
Ghica Vol Vistier, D. Racovitä rOrna'ne Vol Vornic de Téra-de-sus,
Const. Báláceanu Vol LogeRit de Tora-de-sus. In locul liff. P. Retorides,
este Nestor Vol Logorét al strhinelor pricia Mich. Cornescu este Vel
Vornic de politie.
La 1 Septembre 1818 Istrate Cretulescu o Vol Vornic de Tora-de-
sus, iar Stefan Báläceanu Vol Hatman.
Cu referintä la administratiunea Ora sub loan Caragea poseddm
documente inedite, carI se pot clasifich ast-fel :
I. Relativ la Divanul domnesc :
a) Pitac din 5 Marti° 1813 adresat Mitropolitulul i Episcopilor, ca
sà nu maI lipséseä de a asistà la sedintele DivanuluI In dilele hotá-
rite. (1) Cu pitacul din 14 Novembre, Domnitorul provikä pe totl boerff
fachi mal bine datoria, sä vinä regulat la Divan. (2)
(1) Pitac Nitre Mitropolit i air& Episeopr, pentru ca sei vie la Divan
In Ode cele orinduite.
Proa Sfintia Ta Pärinte Mitropolite si Sfintiilor V6stre iubitorilor de
Dumnedeti Episcopl i orinduiala domnesculdl Divan când se face la
dilele cele orinduite si datoria obrazelor 6e Se cuvine a se aflà. in Di-
van inteaceleasI dile fiindu-v6 bine sciute, mirare avênd Domnia Moa
v`édénd din partea PreaosfintieI Tale si a Sfintiilor Vóstre neurmare
la acéstä netägAduitä datorie, lipsind mal in OW acole dile do la dom-
nescul Nostru Divan, de aceea iatä, printr'acest domnesc al Nostru
tac, scriem Preaosfintiel Tale si Sfintiilor Vástre poruncim, ca de astddI
inainte in t6te dilele cele orinduite ale SOptémânel cand facem Domnia
Mea Divan, urmand datorieI ce avetI cdtre haractirul domniei,.sä in-
grijitI a veni negresit, ca sä vé aflatl fatä, dupä cum s'a urmat din
vechime si ash este i vointa i porunca Domuiei Mole. Tobo pisah
gpd.-1813 Mart. 5.
(Cod. Lxxrv; fila 31 y)

(2) Pitac a se stringe boera: veliff ea sei facei

Qinstit qi eredinelos bQertil Doiniiie IVei dAmaé-ta Vol Logofete de

www.dacoromanica.ro
281 JusTiTIA SUB 10AN CARK1EA 7

b) Introducerea Intro divaniff, frä functiuno activd, de mombri

dintre fostil divaniff, ca migiunea de a lud si ei parto la judecatd.
Asa furd biv Vol Banal Rada Golescu (1), Vornicul Barbu
Vdcdrescu'si Logofëtul 1'61.ft-de-sus Constantin Dudescu. (2)

Téra-de-sus Iordache Filipesculo, am luat Domnia Mea Insciintare

dumné-lor volitil boerI nu urmézd datoria dumné-lor a so string° la
locul cel orinduit In Vito cele-lalte dile afard din Dumined si sérbd.-
torI i dilele In earl facem NoI Divan, ca sd canto pricinile do judo-
cal ale noroduluI, din carI pricinl se prdpddesc adracil i altil ce ad
judeatl In cheltuelT, perdOnd vremea in zadar, procum am luat Dom-
nia Mea pliroforie din multele j5.1b1 ce ni se dad, Qi zapciff. se Indrep-
tézd Cu dumné-lor boeril, cd nu se string, si dumné-ta, ca un indatorat
ce estI a grijì de acestea, ca sd nu vio tréba a audl de la altiT, o cu-
n6scem cusur al dumi-tale; ci dar poruncim strasnic, ca sd ardti. po-
runca acéstd. a DomnieI Mele la totí dumné-lor volitil boorl, ca de acum
inainte, In Mt° dilele cele orInduite pontru autarea pricinilor sd vio
des-do-diminétà la locul col orinduit i sd steà pAnà la pand a se
auth pricinilo si sá nu mal audim de acum Inainte cà stati (5menil
perdendu-sI vremea In zadar din pricina nestringeril dumné-lor, si
carI din dumnd-lor boor): nu vor urinà a venl, te indatortim pe dum-
nd.ta sd vil si No aratI, deosebit si dai strasnia poruncd i zapciilor
ca sd aducd si pe ipotesiarI cu tóte sineturile, ca sd nu facd vre-o zd-
ticnire si din pricina lor, cd se vor pedepsi strasnic. Tolco pisah gpd.
1814. Noemvre 14.
(Cod. LXXIV, fila 155.)
Vol Logorét.
(Pecetea gpd.)

Cinstit i credincios boerule al DomnieI Melo, d-ta biv Vel Bane

Radule Golescule, pentru bun ipolipsis ce avem asupra d-tale, ca un
boor bdtrân Î cu sciintd de pricinI i obiceiurI de ale pdmintulul si
Cu pracsis Indestuld asupra judeatilor, spro a so descoperl dreptul
fies-cdruia, ca pe un boor destoinic intru acestea, iatti printr'acest
domnesc al Nostru pitac te orinduim intre d-lor velitil boor"' fin-
preund judecdtor, si ca un boer divdnit, poruncim a te and tot-dea-
una i la domnescul Nostru Divan in dilele cele orinduite, and se
cautd pricinl de judeatI inaintea N6strd. Tolco pisah gpd. 1816
Fevruar 3.
Asemenea pitac s'aú fácut, orIuduindu-se i d-lul Vornicu, Barbu
Vdarescu. Fevruar 6.
(Cod. LXXIV, fila 237 v.)

Cinstit i credincios boorule al Domniel Mole, d-ta biv Vel Lo-

gofete de Téra-de-sus Constantine Dudesculo, flind-cd i d-ta, ca boer

www.dacoromanica.ro
8 V. A. LIRECHIX. 282

Acestor divanitt suplementan T Than Caragea le fixéeä anumitd 10fd,

neavênd iraturï, ca boerit divanitt halea, adecd in activitate. (1) Cu
acest scop Domnitorul ordonä naziruluT casseT lefilor sà servésca
çliilor judectitort divanitt suplementan.
b) La 1 Iulie 1814, loan Caragea adaoge leffle i fixézä, printr'un
noú chrisov, sporite havaeturile Logofetilor mart §i unora din velitit
Vornict. Catalogul sumelhr de perceput este destul de maro §i se p6te
vedé in notd. Cum sd fie stabilitate in functiunt, când do la schimba-
rea functionarilor e§ià cä§tigul marilor Logofeti ? (2)

patriot co estI, se cuvine a te arbith cu slujbe in trebuintele patrieT

dintre cart una fiind §i tréba judecdtilor noroduluT, ce se cautd do
chtre d-lor velitit boert, iata printr'acest domnescul Nostru pitac iatá
te orinduim impreund divanit §i judecAtor la Divanul d-lor velitilor
unde sd urmezi a te aflà tot-deauna la orinduitele ile, ca ca totit
impreund sà elutatt dupà cuviintA i dupà dreptate pricinile de ju-
&cali ce se orinduesc de catre Domnia Mea la acest Divan, precum
si la domnescul Nostru Divan sä te afli iaräst impreuná cu d-lor cei-
lalt1 boert velitt in dilele cele orinduite. Tobo pisah gpd. 1816
August 20.
(Cod. ',XXI P, fila 265)
Vel Logof6t.
(Poectea gpd.)

Cinstit §i credincios boerule al Domniel Mele, dumné-ta biv Vel

Bane Grigorie Brancovene, nazirule al casset lefilor, Rind- &A pe dumné-
lut Logotétul Constantin Dudescu l'am orinduit Domnia Mea boer
divanit intro dumné-lor velift bout, de aceea poruncim d-tale
ca léfa ce se da de la acéstá casa dumné-luT Vorniculut, mat inainte
pand a nu se cinstì ca cinul vorniciet al treilea, sä se dea de acum
inainte dumné-lut Logorétulut Dudescu, incepOndu-se de la 20 ale
acestil lunt. Tolco pisah gpd. 1816 August 21.
(Cod. LXXI V, fila 265 v.)
Vel Logof6t.
(Pecetea gpd.)

(2) Orinduiala avaeturilor Logo mar de Téra-de-sus i de jos,

precum intocmii acum de ceitre Domnia Mea.
tal. banY

28, de la cärtile de judecgtoriile Divanulut i de la departamen-

turile CraioveT.
28, de la cdrtile judecätorilor do prin judete.

www.dacoromanica.ro
283 JUSTITIA SUB IOAN MAMA 9

Din «Orinduiala avaeturilor Logofefilor» adusa in nota, se p6te

tal. banI
28, de la cartile condicarilor de prin judete.
3,75 d-lui Vel Logofetul de Téra-de-sus 1 de la cartile de capitana
3,75 » » jos f spataresci.
8,90 * sus 1 de la &atine de polcovnici
8,90 2. * jos f de judete.
34, de la cartile vatd§eilor de piala.
de la cartile de egumenie de cele dintaiii, al doilea qi al trel-
lea, sa se lea dupd puterea manastirilor.
14, de la cartea de huzmet boeresc greci,
de la chris6vele isnafurilor celor de frunte,
asemenea de al doilea mana,
asemenea de al treilea mana.
34, de la callao stdrostiel cavafilor, i a cuingiilor, i a telalilor §i
a bragagiilor.
28, de la cartile de al 3-lea Logofet de Craiova.
28, asemenea de la cartile de al 3-lea Logofeti ai dopartamen-
turilor Craiovel.
28, de la cartea de polcovnicie de Craiova.
28, de la cartea polcovnicului de Cerneti.
28, do la cartea fui al 2-lea arma § de la Craiova.
28, de la cartea lul al 2-lea portar de la Craiova.
10, de la chille Logofetilor Divanului Cralovel.
do la cartile Logofetilor Mitropoliel, i al Episcopiilor §i a scu-
teléf scaunelor.
5, do la cartile pentru obiceiurile mo§iilor, fiind ca se lac In do-
sul jälbilor, aù remas.
3,60 de la cartile vata§ilor do tigani.
26, de la cartile protopopilor.
4. de la cartile vornicellor.
78, de la cartea starost61 de negutatori.
34, de la cartile de tIrg.
de la cartile de cercaturà, dijmarit i oerit.
32, de la callao ispravnicilor.
5, de la cartea de postelnicel, ce se Innoesce.
15, )) ce se fac6 noil.
1,-- de la fie§-care jaibä cu pecete.
loi loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle vlah,scoie.
Poruncim Domnia Mea ca avaeturile ce se arata mal sus la fe-care
madea sa se urmeze a so lua de acum inainte dupa mijlocul ce s'a
Intocmit acum de catre Domnia Mea §i dumne-v6stre velitilor Logo-
feti sà ingrijiti a se puna in orinduiala.-1814 Iulie 9.
(Cod. LXXV pag. 26.)

www.dacoromanica.ro
10 V. A. tulEclux 284

vedé cum n'a remas servicia de orl ce specie, de la care mariI dem-

Chrisovul de iraturile noue' ce s'aù fintocmit a luei Logofetitce mari,

i Vornica al 3-lea fi al 4-lea.
DomniI si obläduitoril, cärora do la Dumnedeü li se incredintézd
stäpanirI de Off si popere, datorio nettigdduitä aù ca prin dréptä
chibzuire sà cumpenésd, si cu cat esto de grea sarcina slujbeI. ce se
sävirsesce do cätre cea dintaiii stare de boerl dregAtorT al lor, cum
si de cätre totl cei-laltI de obste slujbasT al DomnieT si aT tenT, cu
aata i dregätoril pentru dreptele slujbe si strädänil ale lor sà do-
bändésd cuviinciesa resplätire, spre avé adech fies-carele folosul
sèü potrivit cu sarcina §i greutatea slujbeT si spro a simtl o analogä
mangä..ere din rodurile ostenelilor sale; dupd ce dar dumnedeesca pro-
videntä invrednicit si ne-ail miluit cu domnia si obldduirea
acesteT de Dumnedeü pdzitä térh a ValachieI si am sosit aicI in dom-
nescul Nostru scaun, intre albs nepotrivite intocmirI ce le-am gäsit
trecuto cu vederea si neindreptate, gäsit-am si cate-vasI din dregd-
toriile cele mal dintAitt ale teril curgend intru o invederatl näpas-
tuire, adecä cu totul nepotrivite la veniturT cu alte asemenea dregä-
toril marl ce sunt de aceeasI stare, cdcT doue din Vorniciile cele mari
aded Vol Vornicul al treilea §i Vel Vornicul al patrulea, tot veuitul
§i folosul ce all nu privesce la alt dedt numal la léfa ce li se dti
Po Cate talen 500 pe lunä, iar greutatea slujbeT si a strädaniel merge
injugatà si de o potrivä. ca §i cele-lalte dregdtoril marl earl so folo-
sese si se dobändesc cu. Indestulate veniturl; asijderea si treT din Lo-
gofetiile cele marl, aded Vel Logofét de Téra-de-sus, i Vol Logofet
de Téra-de-jos si Vol Logofet de obiceiurl, tot venitul si folosul ce ail
iarhsl nu privesce la alt decat la léfa ce li se dd Po eke talerT 350
pe lund si la nu prea putin folos al innoirii chrisevelor, ce se urmézà
numal la domnie nottä, cum si la altele ce se apropie a se socotl
drept nimica. Acestà dar vedutà näpästuire ce and aceste mal sus
numito dregätoriT, luându-o infra build cunoscinta Nesträ §i vedend
cà aceste dregätoril sunt marl numa.l cu numele si cu greutatea sluj-
bel, ci de o potrivà fac la trebile Divanului gpd. si ale maslahatuluT
teriT, iar la folos nu mime neasemenate cu cele-lalte, ci inch' cu mult
maI putin si cleat chiar uncle din cele maT miel dregätoriI, earl acesto
dregatoril fiind-d sunt de starea cea dintaiti de o potrivà cu cele-lalte,
judecänd dimpreunä tOto pricinile ce se orinduese de DomnT In cerce-
tarea dumné-lor velitilor boerT si sedetorl iards1 impreunä la -00 ju-
decätile pricinilor câte se infäti§ézd la Divan inaintea Domnulul, cu
iubire de dreptate judecând Domnia Mea si védénd eh' nu este cu cale
a se läsà acest fel de marl dregdtoril ale domniel si ale téril intru
o asä mid si prestä resplätire a slujbelor sale, al a se folosi aded
numal cu o putinä léfiä. ce li se dti, find mal virtos sciut cà eftinäta-
tea lucrurilor vremii intru care s'a filcut rinduelile acestor lefl n'aro
intru nimio asemenare cu cumplita scumpete ce curge acum intru tete

www.dacoromanica.ro
285 iCSTITIA SUB IOAN CARAGEA 11

nitarI aT DivanuluI O. nu culégd beneficiI; administratiunea, justitia,

felurimelo do lucrurI, precum do Uta este v6dut; jata printr'acest dom-

nescul Nostru chrisov, hotarim si rinduim la acesto mal: sus numite
dregatoril acésta adaogare de veniturT, care maI jos pe anume le ara-
tam: i mal întâiú pentru doI velitl DvornicI al treilea si al patrulea,
rinduim ca de acum inainte, peste lefa de talen l 500 pe luna ce li se
da de la Vistoria Domnioi Mele, adäogam sà li se dea alÇi talen 250,
ca sa aiba fies-carele M'a pe luna Po talen l 750, si, osebit de acéstd léfa,
sd alba a 1uà si de la Oto povernile sailvelnitele neguteitorescr, verl-
cate cazane se vor aflä facênd rachid de negutatorie In tóta téra, de
fies-care cazan Po talen l 15, din carT talen l 7 banl 60 sa-I. jet Vol Dvor-
nicul al treilea, iar ceI-1a1(1 talen 1 7 ball" 60 sa-I iea Vel Dvornicul al
patrulea, iar velnitele i povernile sad cazanele, verI-cate vor fi In tótd
téra orI mandstirese, orI 'boerescI, pana la Clucer de ario, acelea t6te
sa Ro cu totul apdrate i nedajnice infra nimic; lar cand se vor da
In arenda st platésca arendasul aceI talen l 15 de cazan, ca unul ce
so negutatoresce cu povarna, precum se urméza si la yama griuluT ;
cazanele cele miel irisa ale locuitorilor tdranI, ce lo ati pentru folosul
si negotul lor, sa fie ca total apdrate de acéstä rèspundere. Al doilea
pontru Logofetia cea mare de Téra-de-sus, acésta dregatorie fiind-cd
esto insarcinata cu tóta tréba DivanuluI, protocolind atat Mote hotäri-
rile cate se sdvirsesc prin infatisare la Divan inaintea d-lul, cum si
altele cato sunt in partea acestel dregatoriI, bez din cele ce se cuvin
In partea Logofetiel do Téra-do-jos, mal abse avênd i osebire la greu-
tatea maslahatuluI multimif pricinilor, ce osebit In tóte i se orinduesc
do la domnie in cercetare, inca si indatorata Rind a av6 Ingrijire
de a nn se face cel mai putin ousur la eftacsia DivanuluI domnesc,
i la judecatoria dumnd-lor velitilor boorI, i la Divanul do la Craiova
cum si de a-VI urma i a-s1 paz' totI calemgiil DivanuluI i zapciiI, cum
si totI slujbasil acestor mal sus numite judecatoriI, datornica slujba
a lor in Vota vremea, cu cuviinta i ca dreptate este dar a av6 si la
venitul eI óre-care deosebire, pentru aceea i rinduim ca, de acum
inainte, peste Ida de talen l 350 pe lund ce i se da de la Vistieria Dom-
niel Mele, addogdm st i se dea altI talen)" 150, ca st aibit léfd pe luna
Po talen): 500; sd aibd a lua inca cate talerI unul la punga de la t6te
huzmeturile, poste talen". 2 ce lua pana acum, ca st fie de acum Inainte
Po talerl 3 la punga, cum si do la ale cutieI sd alba a lila iarasI cato
altI talen"' unul la punga, sa alba a lua i havaet do la pricinile cate
so hotar6sc prin judecata la Divan inaintea DomnuluT, irisa de la pri-
chifle ce vor fi pentru implinirl de banl saú pentru lucrar" miscat6re
sa so iet avaet pontru intarirea anaforaleI in tre" stärl, dupt cum va
fi si puterea pricinel, adeca de la starea dintaiil sa iea talen l 150 si
de la starea al doilea sd ieà talen l 75, iar de la al treilea sd se ieä
de la talerI 35 si pant la talen'. 15, si acest havaet si1-1 jet jumatate
Vel Logof6tul de Téra-de-sus, iar jumátate sa se leà do cel dupd vremI
care se va afla insdrcinat i orinduit ostenitorul, col care cetesce inain-

www.dacoromanica.ro
12 V. A. IIRECtili 286

biserica, breslele, comerciul, financele, sunt contribuabili marilor Lo-

gofeti §i ai marilor Vornici.

tea Domnului, fiindu-i trépta sa in numirea locului Logofetiel al doi-

lea, ca unul ce slujesce napristan in fata Domnului §i se ostenesce do
cetesce, sintesesce §i serie domnescile hotariri; asemenea sa se urmeze
§i la pricinile ce se vor intimplà pentru lucruri statatóre, cum mo§ii,
hanurl, pravalii, vil, paminturr, iara§I dupa starea ce vor fi, sa se in-
doiasca havaetul ce mal' sus se arata, adecd de la starea intaid sa so
lea talen l 300 §i de la starea al doilea sa so lea talen i 150, lar de la
al treilea s'a se lea de la taleri. 75 panä la taleri. 30, §i sa se imparta
jumatate sa se lea de Ve! Logorét pentru protocolit §i. jumatate
orinduitul ostenitor, lar ca.te vor fi de pret putine, cum: delnite de mo-
§ie, bucafi de loo, pogon de vie §i alte asemenea lucruri statatóre miel,
de la acestea sa nu ieà mal mult decat talen ece §i sa se imparta
pe din doua: jumdtate adeca Ve! Logofatul §i jumatate orinduitul os-
tenitor, i aceste havaeturi orinduim sa se lea numai cand se impli-
nesc bani séú lucruri, orI acaret §i nu-1 va c6.§tiga, ci se va judeca
ca fard dreptate Il cere §i se va hotari a rambla cel pira nesuparat
de cererea banilor saù lucrurilor mi§catóre §i nemi§catóre, dandu-se
hotarire a raman6 in stapanirea celul pira, atunci sa nu se urmeze
acestea de mal sus cereri de havaeturi, ci numal un putin filotimos
sa fie dator a da acel pirit, pentru ca ca§tigat judecata §i i se
cla domnésca hotarire la manà intru aparare de catre piritul sal Al
treilea, pentru Ve! Logofétul de Téra-delos asemenea rinduim, ca de
acum inainte, peste ida de talen l 350 pe luna ce i se da de la Visteria
Domniei. Mele, aclaogam sa i se dea alti talen i 150, ca sa alba de acum
inainte ida pe luna Po talen): 600; sa albà a lita §i din tóte huzme-
turile inca cate taleni. unul la punga, peste talen i doi ce lua pana acum,
ca sil fie de acum inainte Po tale'''. 3 la punga, cum se urma un irat
al Logofetiilor celor mari, dupd cum cum s'a vacjut din condicele Di-
vanului, care de la o vreme inc6ce s'ad acoperit, treandu-se cu ve-
derea, cum de la cartile domnesci ce se dail judecatorilor Craiovei,
adeca divanitil, departamentarii, i judecatoril de pe la judete §i con-
dicarii, i de la carta° polcovnicilor §i ale capitanilor, i de la cartile
vata§ilor de plaiuri, i de la cartile egumenilor §i de la cartile huzme-
turilor boerilor gredi, i chrisóvele isnafurilor, i de la cartile logofetilor
Craiovei, aï MitropolieT, al Episcopiilor §i a scaunelor celor scutite, i
pentru cartile scutintei mo§iilor §i pentru altele tóte cate se vor coprinde
In deosebita f6ie, ce se va da pecetluita. de Domnia Mea, prin care so
arata anume, orinduim sa. se lea havaetul dupa tot cuvintul dreptatii,
dupa cum s'a urmat din vechime, §i aceste havaeturi Ve! Logof6tul do
Téra-de-sus sa le lea de la acei ce vor cad6 in partea judetelor ce
se numesc ale Pril-de-sus, §i Vel Logofétul de Téra-de-jos, iard§i do
la judetele ce cad In partea Tarii-de-jos. Al patrulea, pentru Vel Lo-
gofétul de obiceiuri, asemenea rinduim, ca de acum inainte, peste 16fa
de talen i 350 pe luna co i se da de la Visteria Domniel Mele, adaogam

www.dacoromanica.ro
287 RISTITIk 513i3 MAR CARAGEA 18

Aducem In note si diverse acta de rinduire in slujbe subalterno

ale Divanulul: a) postelnicd, logofetd de Divan, iuz-basa de Divan,
Vornici al 2-lea. (1)

i se dea a1i talen): 150, ca sA aibd de acum inainte 16f A pe latid Po

talen 500; sd aibd a luà incd cáte talerT. unul la pungà de la huz-
meturI, peste talad. 2 ce luà pând acum, adecd la pungá po talerI 3,
cum si de la ale cutiei precian s'a 'jis mal sus la Vel Logofkul de
Téra-de-sus, i de '1'6ra-dejos ; sd aibd a luA pentra-f6ia mehterhaneld
de la Vel Ban pánd la Vel Logofk al departamerauluI strAinelor po
talen.]: 50, de la Vel Clucer po talar)" 40, de la Vel Paharnic pánd la
Ve! Comis Po balee]: 30, de la Ve! Serdar i pAnd la Ve! Sluger po
talerI 20, de la Ve! Pitar.pánd la Ve! Clucer de ario po talen l 15, si
de la cele-lalte Po talerI 10, cA.cI de la acéstd dregdtorie se envine a
se da f6ie pentru mehterhanea boerulul ce va Imbrálcá caftan, ca de
la un Vel Logofk al obiceiurilor, iar nu de la ecstractarul Visteriel,
precum fdrd orInduiald s'a urmat pánd acum; aceste mal' sus ardtate
adtiogirI de venituri ce orinduim Doinnia Mea la mal sus numitele
eincI dregAtorit poruncim ca sd se urmeze i sd se pdzésed cu nestrd-
mutare. Rugtim dar si pe ed din urma N6strd fratI DomnI sl bine-
voiascd a Intdri i Domnia Lor aceste rinduell de venituri ea nisce
cuviinci6se i dupd dreptate addogate la aceste dreg6toriT; si am in-
tdrit chrisovul acesta cu Insá.s1 domnésca Nóstrd iscAliturd si pecete, i
Cu credinta prea iubitilor Domnid Mole fil: G-heorghe Caragea Voevod,
Constantin Caragea Voevod l cu sfatul dumné-lor cinstitilor i ere-
diaciosT boerilor velitil al Divanulal Domaid Mele: pan Constantin Fi-
lipescu Ve! Vistier, pan Radu Golescu Vel Ban, pan Constantin Vla-
hut Vel Postelnic, pan Isac Ralet Vol Vornic de Téra-de-sus, pan
Barba Vdcdrescu Ve! Vornic de Téra-de-jos, pan Dumitrasco Raco-
vitd Ve! Vornic al trei16a, pan Iordache SlA.tineanu Vol Vornic al ob-
stirilor, pan Dumitrache Racovitd Vel Vornic al patrulea, pan Grigorie
Bdleanu Vel Logofk de Téra-de-sus, pan Constantin Filipescu Ve!
Logof6t de $6ra-de-jos, pan Fotache $tirbeiti Vel Logofk de obiceiurI,
pan Constantin Sutu Vel S'Atar, pan Grigorie Ralea Vol Hatman, pan
Atanasie Hristopulo Ve! Logofk al strAinelor pricinI, pan Alexandru
Ghica Vol Clucer, pan Alexandra Mavrocordat Vol Caminar, pan Ni-
colae Sutul Vel Comis, i Ispravnic pan Grigore BAleann Ve! Logork
de 'Téra-de-sus, si s'a scris chrisovul acesta la anal al doilea dintru
Intaia domnie a Domnid Mele, aid In orasul scaunuluì Domnid Mole
Bucurescl, la anul de la nascerea Domnului Dumnedeil si Mántuito-
ruluI nostru Isus Christos, 1814 Tulle 1, de Chiritti Logof6t de Divan.
(Cod. LXX VII, fila 187.)

(1) Garle de postelnieel.

Fiind-cti am miluit Domnia Mea si l'am fdcut postelnicel, i-am dat
la mânile luí acéstd domnésed a N6strd carte, ca sd fie sciut §i cu-

www.dacoromanica.ro
14 V. A. t3sEctni 288

d) Am ardtat In tirmd importanta ce ied afacerea supuqilor strä'inI

In Principate. OrI-cAt, dupd pacea de la 1812 din BucurescI, P6rta

noscut cd este in orinduiala postelniceilor i sà aib'A privileghiul

cel obicInuit. 1814 Martie 20.
(Cod. LXVII, pag. 303.)
(Pecetea gpd.)
Fiind-cd am miluit Domnia Mea pe si l'am fdcut pos-
telnicel, i-am dat la mAnile luI acéstA domnésca N6strd carte, ca
sd fie sciut §i cunoscut cd este In orInduiala postelniceilor qi sd
aibd privileghiul col obicinuit al scuteld pe dropte vitelo sale de
dijmdrit i vindricid, dupd orInduiala ce ail si altI postelniceI. Drept
aceea, poruncim la toll cAtI se cuvine, ca sd cunóscd pe mai sus nu-
mitul boerul Domniel Mole de postelnicel, i saam receh gpd. 1814
August.
(ood. LXXV; fila 129 v.)

12 ceirg la 12 postelnice't ce se atlei slujind.

Dat-am doninésca N6strd carte boerultif DomnieT Mole
ce so aft slujind postelnicel, ca sd aibrt privileghiul co din ve-
chitne ail avut postelniceiI, adecd sd fie apdrat el §i casa luI do
rindul dAjdiilor Vistierid si de alte orinduell si podvedI ce vor esi
pe térd si pe tirg, de nicI unele supdrat sd nu fio, a§ijderea §i ale lul
drepte bucate sä scutéscA de vinäriciil i dijmArit, ca unul ce Ne slu-
jesce ; Ne-am milo§tivit asupra-I ca sti aibd i osebitä mild, adecd sd
scutésed si o cárciumA aid In BucurescI de fumdrit, de cdmindrit, de
vamd si de alte angarri ce vor fi pe alte cArciumT, sd tie si lude doI
6menI strAinI i Mil de pricind de dajdie, scutitI cu pecetluiturI dupd
orInduiala VisterieT, ca sd fie de poslusania easel sale. De care po-
runcim la totI catT se cuvino intocmal sA fiT urmAtorI i supdrare
impotrivd sh nu faceti, i saam receh gpd.-1814 Decembre 10.
lije Prutescu din mahalaua Vergulut.
Gheorghe Puhos tot de acolo.
Dinul sin Ioan din Scaunele (ail murit Tillie 26 let 1818 §i s'ail °An-
duit In loe Gheorghe sin Iorga Polcovnic, 1818 Julie 27).
Grigorie de la SArindar sin Armasu.
Diamandi Angri din mahalaoa FântAna Boulut
Gheorghe Diclità de la biserica AmzeI.
Teodor -Mau din mahalaoa
Mihale Caldfiténul din mahalaoa Antimula
losif do la Michaiii-Vodd.
Costi sin Ioan din hanul lui Constantin-Vodd.
Gheorghe Duda TIrgove0énul.
12 adecA doI-spre-clece postelnicd.

www.dacoromanica.ro
MO JUSIITii SUB JOAN cAnActA 15

autorisd pe DomnI sa nu recun6sca de bunI suditl pe aceI Muff din-

tre locuitoriI térilor, tot réman un numér f6rte mare de sudiff. Iaca

Impreuna en acestea s'a maI Milt Inca o carte cu numele Gheor-

ghe Logofetel, ca s'ati Meat postelnicel ca acest privileghiti de car-
ciuma i scutelnid, lipsind «ca so did In slujbd».
(Cod. LXXV, fila 116 v.)

Fiind-cii am miluit Domnia Mea si l'am facut postelnicel pe Con-

stantin sin Andronache ot sud Dimbovita ot satu TaracenT, i-am dat
la manile luI acésta. domnésca IsTóstrá carte, ca sil fie sciut si cuno-
scut ca. este In orInduiala postelniceilor si sil aiba privileghiul cel
obidnuit a scuteleI pe drepte bucatele salo de dijmarit si vinaricia,
dupa orinduiala ce ad s'i altI postelnicei, sil tie o pivnita i cy pravalie
aid in orasul Domniei Mele BucurescI, scutita §1 apérata de tóte
(Mile ce dad alte pivnite si prAvalil, cum si pentru ajutorul posht-
saniel easel sale sil tie si lude dol.' 6menI strainI si fall de pri-
cina de dajdie, scutitI si apératT de rIndul dajdillor i de alto podvedI,
carora sil Ji se dea si pecetluiturl de la Vistierie dupa orInduiald.
Drept aceea, poruncim la totI cati se cuvine, ca BA cunósca pe maI sus
numitul boerul DomnieI Mele de postelnicel, i saam receh gpd.-1815
Ianuar 30.
(Cod. LXXV, fila 117.)

Carle de logofefel de Divan.

S'ail dat acésta domnésca N6stra cartO pe carele, dupa
alegerea d-luT. Vel Logofét de 1'6ra-de-sus Grigorie Ghica, l'am facut
Domnia Mea logofk de Divan, ded O. alba privilegiul carele art si
ceI-laltIlogofetI de Divan, adecä sil fie apérat atat el cat si tóta
casa lul de rindul ddjdiilor VisterieT i de alto angariI si podvedl,
cum si drepte bucatele MI scutite si apérate, stupil i rimatoriI de
dijmarit si vinul ce-1 face In viile lul de vial-Ida, precum si o
carciuma sil tie in orasul Bucurescilor scutita si apérata de fumarit,
de caminarit, de vama, de vinul domnesc, i de ortul vatasesc si de
t6te angariiie si (Wile ce vor esì pe pivnite i carciume, urmandu-se
scutéla carciumilor logofetilor precum din vechime s'ati urmat pana
acum; asemenea sil tie si lude un om fall pricina de dajdie, pen-
tru poslusania easel sale, care si acela sa fie apérat de rindul ddjdii-
lor VisterieI; asemenea sa tie si lude doI dui:A catastihul VisterieI
precum art si ceI-laltI logofelS; pentru care si poruncim Domnia Mea
la totI catI se envine, ca pentru tóte Cate se coprinde mai sus Intoc-
maI sil fitI urmatorl, di asa este porunca DomnieI Mele.-- 1813 Fe-
vruar 11.
(Cod. LXXV, fila 64.)

www.dacoromanica.ro
16 A. ttRecHti 00

itacul cu care, in 27 Ianuarie 1813, loan Caragea VV. ordond Vistie-

ruluT anchetà asupra suditilor i trecerea intre birniciT t6riT a acelor
Cu nedreptul sudetitT :
Pitae catre dumn6-1a, Vel Vistier pentru sucli#
Cinstite i credincios boerule al DomnieT Mele, dumné-ta Vel Vistier,
fiind-cd prea indltatul Devlet s'ad Insciintat cd aicI In érd se urmézd o
mare catachrisis cu facerea suditilor de cdtre Consulaturile strdinelor CurtI
ce se d'id aicI, inteadins Ni s'ati trimis prea inalt Imp6rdtesc fir-
man coprindetor ì poruncitor de nizamul ce urmézd a se pune
lucrare de actun inainte pentru suditl, adecd: cátI vor fi locuitorT aT
Ori de la stramosiT lor saù vor fi supusT aT prea puterniceT imp6-
rdtiT ì, avesndu-sT. locuinta lor la alte pdrtI, se Intimpld de vin aicTIn
térd pentru vre-o vremelnicd trebuintd a negutdtorieT lor (afard din
cef cari in curg6t6re diastimd de opt-spre-(jece lunI ale soroculuT ce
-se coprinde in al séptelea cap al celor din urmd incheiate tractaturI ale
paciT filtre proa puternica Imp6rAtie cu Imp6rAtia RusieT, lAsAndu-si
patria lor, vindendull averea i precurmandu-si ori-ce inclinare vor
fi avut cu patria lor, se vor instrdina la Rusia si de acolo vor veril
aicI in térd ca nisce strdinT cu negutdtoria lor) totT, dicem, ceT-laltT,
afard din cel maT sus ardtatI prin osebire, sd se dea In dajdie, spre
a r6inâné iardsT aT prea puternicel imphdtil si a se urma orinduiala
cea veche. Drept aceea poruncim Dornnia Mea, ca indatd ce ve primi
acest domnesc al Nostrit pitac, care este urmlitor coprinderil prea 11161-
tuluT firman, numaT decdt sá se facd porttncile DomnieI Mele catre
ispravnicil judetelor din t6tá téra i cdtre dumné-luT Vel Dvornic al
politieT, ca sd cerceteze Cu scumpdtate si, pe catI Ii vor gasì cd nu se
envine a II suditT, dupai noima ce s'ail (jis maT sus, si vor av6 pa-
tente, fArd de a tiné in gula' acebo patente, fndata sa-I i asezT la
daj die, ca si pe ceT-laltI locuitori al t'era si supusT aT prea puterniceT
ImpërätiT, i sd trilnitì aicT insciintare de numele fies cdruia cdtT se vor

Dupä pliroforia ce Ni se dd printr'acéstä jaiba de cdtre dumn6-luT

Vol Vistier, poruncim dumné-tale Vel Ispravnice za Curte, sd i se dea
de acum inainte jdluitorului iuz-basdI acest taivat de bucate si de
lumindr1 ce se aratd maT jos. 1813 Martie 10
Prea Incillate D6mne,
Dupd luminatd porunca Mdriel Tale de la acéstd jalbd, fdand cer-
cetare, m'am pliroforit cä In pele color mai dinainte luminatI DomnI
iuz-basa de Divan avea tain cate treT patru felurI de bucate pe di de
la cuhnia gpd. si cdte trel oca de lumindrI de seil pe luna, pentru
care nu lipsiiii a ardta MarieI Tale. 1813 Martie 4.
Vol Vistier.

www.dacoromanica.ro
201 JogMIA g1313 tOAN CARACEA 17

gag la fie§-eare judet, sa sh se tréch la catastihul VisterieI Intre

birnicI, ferindu-se Insh ispravniciI fórte, ca nu care cum-va§1 cu
pricinuirea ace§tiI poruncI sh No/ cea mal mich catachrisis a supèra
§i pe vre-un sudit din ce! adev6rati, chef cuvInt de Indreptare nu le
va r6mané. Tobo pisah.-1813 Ianuar 27. (1)
In favórea suditilor f6rte multl r6ma§1, Ioan Caragea Infiintézh o
autoritate judechtorésch ad-hoc, sub nume de : Departamentul streii-
nelor Chpetenie acestul departament numesce, In 30 Novem-
bre 1812, pe boerul Ctiminar Atanasie Hristopolo. Acest demnitar noti
ieà loo In Divanul domnesc In urma luI Ve! Vornic al politiel. PAna
in 1817 Hristopolo nu este schimbat. In acel an îï succede Petru Retoride
§i In August 1818 este Stefan Nestor.
Noul acest tribunal are a judech afacerile dintro suditT §i raele, dar
§i dintre suditl§i suditf, carI vor voI sh cérd judecata nouei autorithtl. (2)
Acest departament al strdinilor pricinI a fost mutat In 1815 August
14 In camerele ce ocuph Inainte Doctorul Hristache, In mAngstirea Sf.
Ioan, cea desfiintath In 1895, de lhngh Cassa de deposite. (3)
e) Dach HAtmAnia nu e o nouh slujbh, cel putin ea dobândesce un
adaos de atribule §i ieh §i adaosul de numire de : Heitmeinia Diva-
(1)- Cod. LXXIV, fila 14 v.

(2) Forum" pe la ispravnia pentru inlesnirea judceifilor acelor

de alte
Dumné-v6stre ispravnicilor din sud.... sAndtate. Fiind-ch pentru In-
lesnirea chuthriI trebilor §i pricinelor celor adev'érati suditi ale strhi-
nelor Curti chtl se afld aid In tot tinutul domnesceI N6stre ter!, am
intocmit Domnia Mea un osebit departanient, numinduse al streii-
nilor, qi chpetenie al acestuI departament am orinduit pe dumn6-luI
cinstitul §i credinciosul boer al DomnieI Mele biv Vel Chminar Ata-
nasie Hristopolo, de aceea iath Inteadins vi se face cunoscuth achsta
Intocmire §i vh poruncim Domnia Mea, ca de astdcji Inainte, pentru
verI-ce pricina va avé sudit cu raia dintr'acest judet, off sudit cu
sudit de sub and protectie, §i vor alergh la judechtoria pdmIntésch,
*i In scurt pentru orl-ce pricinh ce privesce asupra suditilor dinteacest
judet, sA aveff a corespondarisI cu dumné-luI mg sus numitul boer, §i
iarhsl prin dumné-lul yeti luà cuviinciósele r6spunsuff §i povAtuid,
duph vointa i porunca Domniei Mele ; ci dar Inteacesta§i chip sh
urmatl negresit.-1812 Noemvre 30.
(Cod. LX.X1V, fila 30.)
(3) VedI cod. LXXIV, fila 214.
Anatele A. R.Tom. IX.Memoriik Becf. litorcie. 2

www.dacoromanica.ro
18 t A. ttincna 292

nului,. In 26 Decembre 1812. Domnitorul Ioan Caragea dice chiar ea

a Intocmit o nouci dregeitorie, numind-o Heitmeinia DivanuNK la care
«am §i orinduit acum pe dumné-lul einstitul si credinciosul boerul
DomnieI Mele Hatmanul Costache Sutul Hatman al Divanulul si ca-
pitenie al zapciilor Divanulusi (bez vatafuhil de Visterie); iar datoria
acestiI dregkorti O. fie acésta, adeca: in dilele ce se vor cauta judo-
catI la domnescul Nosiru Divan, A se afle numitul boer fata in Divan,
stand In pici6re ca batul In mana, si orI-cate pricinI de judecatI se
vor ivl prin jalbI date catre Domnia Mea, de la talen l una mie cincI
sute in sus, tbte acelea sa se orInduiased la judecatd prin dumné-liff
mal* sus numittll boer Hatrnanul al Divanulut si hotarIndu-se de
Domnia Mea, iarasl prin dumné-luI sa se facà si implinirea lor, iar
cele-lalte madele cate adecil vor fi pana la talen l 1.500 sa-I ortn-
duiasca dupä obiceiil prin zapciii DivanuluI si prin El sa se si impli-
/Asea, care acest nizam poruncim dumn6-ta Vel Logof6t de Téra-de-
sus sa se tréca In condica DivanuluI, ca sa se urmeze intoemaT de
acum inainte.-1812 Decembre 26.» (1) .

Am v6clut cum inca In secolul XVIII s'a creat si In M'intenta dem-

nitatea de Vel Halman, desl ,nu cu atributiunile ce erail date in
Moldova la acésta functiune. Caragea mal dA, in Ianuarie 1813, mare-
lid Hatman atribute nou6, cu totul straine hatmanieI moldovene. Prin
chrisovul de la 8 Decembre 1816 Caragea fixa din noil atributele heit-
manid' de Divan. (2)
Pecetea gpd. Cod. LXXIV, fila 9.
Taca chrisovul de fixarea atributiunilor Hatmanuldi de Divan:
Chrigovul de orincluelile Fi &atta Hclimcinia.
Sfint §i dorit lacru ar fi fost cand s'ar fi putut pazì filtre omenire
obstésea fratie si unire si ar lipsi cu totul zavistiile, turburarile, pa-
timile si prigonirile, cari acestea aclue impreuna multime de alte
rsétitatT si mahnese necontenit pe ticalbsa omenire; dar flind-ca o acest
fel de fericita petrecere, ce se povestesce din vécul col aurit, niel ail
fost vre-odini6ra, niel este de credut ea va puté fi vre-odata de
acum Inainte, de aceea datorie mare si neap6rata ail top' aceia carora
de catre dumnecjeiSsea pronie li s'ail incredintat domnia si obladuirea
de nor6de, ca sa se osirduiasca din t6tà virtutea intru cat privesce spre
potolirea prigonirilor ce se ivesc pe t6te dilele, spre aflarea si deseo-
perirea dreptatil, spre lmpotrivirea color ce voesc a napastul si spre
indestularea color napastuitt pentru care judecatorii s'ail intoemit,
orinduindu-se la dinsele din partea stapanirti judecatori, ea sa deseo-

www.dacoromanica.ro
 293 JUST1TIA SUB IOAN CARAGEk 19

f) Dintre logofetiT aT 2-lea at DivanuluT se rinduesce unul insarcinat

pore §i sa hotarasca dreptatea dupa pravilT §i zapciT, ca O. pue In lu-

crare hotaririle judecatorilor §i sa supue pe eel ce napastuesc, pa sit
int6rca InapoT la eel napastuitl cele luate MA de dreptate. Dinteacésta
dar pricina. indemnandu-ne §i NoT, Indatd ce am sosit Inteacésta cre*ti-
nésca. §i domnésca. a Nóstra téra (Intru a caruia otcarmuire suntem
orinduitI dupd dumnecjeésca vointa.), am orinduit pe unul din dum-
né-lor cinstitl §i credincio§l boeril DomnieI Mole epistat asupra impli-
nirilor §i darilor dreptulul fie§-caruia, dupa ce se hotarèsce, numind
pe acest boor Vel Hatman al domnesculuT Nostru Divan, Jar sfIr§itul
acesteI orinduell a fost ca sa dam tarie §i putere acestuT savir§itor al
pravilnicelor hotarirT, spre a put6 face cacjutul mumba§iret asupra
urtpastuitorilor §i spre a-I face cu mal multa Inlesnire §i mal mare straj-
nicie pre eel napastuitl stapani asupra dreptulul lor, §i tot catre acest
sfir§it privind §1 voind ca sa dam la cel dupd vreml Vel Hatman al
domnesculuI Nostru Divan trebuinci6sele mij16ce spre Inlesnirea sävIr-
§iril pravilnicelor hotariri §i tot-de-odata sä. legiuim §i cat se cuvine
a lua pentru ale d-sale ostenelI §i sa-I poruncim cu deslu§ire cate se
cuvine a se pazI pentru buna orInduiala a domnescului Nostru Divan,
iata intocmim §i legiuim printr'acest domnesc al Nostru chrisov orin-
duelile de mat jos aratate:
Zapciii domnesculuI Nostru Divan, ce ail fost Onä acum, sd le
supu§I de acum inainte la dumné-lul Vel Hatmau, numindu-se zapcii
a Heitmcinia, alegêndu-se de catre dumné-luT, §i iara§T prin dumné-lul
sa se arate la Domnia Mea, spre a se imbrach cu caftane, cand atunci
ail a li se da de catre Nol. §i pitacurl.
Numitil zapcil sa fie §ése la num6r, adecà vataf de aprocjI, vataf
de paharniceT, vataf de Divan, céu§ de aprod.I, c6u§ do paharniceI §i
ceu§ al HatmanieT.
TM() jaibile de ob§te, cate sunt pentru pricini de judecafi §i se
orinduesc la departamenturf, la velitil Vornicl, la velitiI LogofetT §i. la
domnescul Nostru Divan, sà se buiurdis6sca de acum inainte la dum-
né-luT Ve! Hatmanul DivanuluT, ca O. le infati§eze la acole judecatoril
prin zapciiI ce sunt sub dumn6-luT.
ZapciiI Hatmaniei sa aiba venit deciuiala acelor pricinl cate nu
vor trece peste talen l 2.000, iar la pricinile Me vor trece peste talenI
2.000, gleciuiala sa o iea dumné-luT Vel Hatmanul.
Fie§-carele zapciil, cand I§I va lua deciuiala de la vre-o pricind din
cele pana la, talen t 2.000, sa aduca acea gleciuiala a o pune la olMésca
cutie, ce are a se pästra la Hdtmanie, §i la fie§-care dou6 lunI, deschi-
Ondu-se acea cutie, sa imparta banil ce vor fi steins totT zapciil de
o potriva.
Totl aprogil, paharnicell §i copiil din casa de Divan sa fie supu§T
la Hatmanie §i dumné-luT Vel Hatmanul sa aiba a da dintT'In§iI call
va vol fie§-caruia zapciil, ca sa se slujasca cu el la -pricinile ce se vor
orIndul la fie§-care.
Durnml-lul Vel Hatmanul, WI:die ce se bulurdisesc la dumné-14$

www.dacoromanica.ro
20 V. I. DRECHli 294

special Cu afacerile Vorniciilor de sus si de jos. Divanul, la 27 Ia-

sä le orInduiascà cu pitaeele d-sale catre zapciiï, ce sunt sub du/m.16-1uT
zapciil, Infàfisandu se la judecAtod, sti fie datorI a arAth pitacul
dumné-luY HatmanuluI, spre Incredinfare cA acea pricind s'ail orinduit
la acel
Hdtmania sà aibà un logofét cu caftan, carele sd fie dator a finé
condicA cu blind deslusire do tóte jMbile cate se orinduesc la Hdtml-
nie, cu numerile lor de t6te buiurdismele i hotArtrile lor.
Cand se va face Implinire de dumné-lul Vel Hatmanul i de zapciiI
ce sunt sub dumné-luI de bull i de lucrurI miscatóre, sa ieh deciuiala
pe deplin, facêndu-se prefuire acestor lucrud cat va fi prin putinfd mal
adevérat.
Cand vor fi pricinl de lucrurI nemiscAtóre, cum am dice case,
prAvAliI, locurl, morI i mosil, atund pentru t6te cele dintal patru
felurinif de lucrurI sä se facd cea adevératd prefuire a lor si sd
dumné-luI Vel Hatmanul a treia parte din cleciuialà, iar pentru mosil
sd lea drept deciuialä talen l treI de stinjen; InsA numal cand se va face
mutare de stapanire a acestor nemiscatóre lueruri de la unul din pri-
gonitele pArff la col-lalt, iar cand va rémané stdpanirea tot la acelasI
obraz, atuncl de la acele dintal feluriml de lucruri sd ieh apios filo-
timon, iar de la mosie drept filotimon sA ieh talen unul de stinjen.
Cand se va dovedl prin judecatá cá unul din prigonitele pArfi
din réul sëù cuget si In pismd munceh sà nApAstuiascd pe col-lalt,
dupd pravila ce s'a Intocmit de Domnia Mea maI dinainte, se va In-
datorà acel cu réd cuget de a platl pagubele i cheltuelile pArfil cesf
nApdstuite; atund, de va fi acea pricinà pentru banI saú pentru lucrurl
miscatóre si nu se vor Implinl, ca unele ce fail dreptate se cer de cdtre
cel ce s'a arAtat pleis fall de cuvInt, acel minemos si cu réú cuget
sä plAtésca, spre osinda sa, jumdtate Eeciuialä, lar do va fi pricina pentru
lucrud nemiscAt6re, cu tóte el nu se face mutare la stapanire, sd so
osindéscA a pldtl, Insà pentru case, prävälliT, locurI si mod a treia parte
din deciuiala prefulul lucrurilor co cereh, iar de va fi pontru mosil
sd platéscd talen treI de stinjeli.
SA fie dator dumné-luI Ve!. Hatman a pAzI cAduta orInduialA
asupr a infAfisAriI pricinilor la domnescul Nostru Divan i la cele-lalte
judecatoril, adecd sd Infàfiseze tot-deauna pricinile cele mat' vechI, lar
mal virtos ale locuitorilor féranT, ca O. nu-si pérdà vremea i sá se
pagubéscA, lipsindu-se de trebile lor i cheltuindu-se.
Dumné-luI Vel Hatman sà facA cuviinci6sa strdsnicie, ca sá aduca
inaintea judecAtoriilor pe tóte pdrfile 0, cand vre-unul din prigo-
nitele parff se aratd cu indérétnicie sl prelungésca InfAtisarea lor la
judecatd, sA-1 Indatoreze pe acela, ca orI Insusl sa. se Infafiseze,
vechil sal): orInduiasck spre a luà sfIrsit pricinile. Ogre acésta, sti fie
dator a trimite aprocri cu ale domniel-sale volniciI, ca sd aducd pe
aceia ale cArora pricinì vor fi orinduite la judecAtoril i el, Indérétni-
cindu-se, zAbovesc pe afarA i dosesc de judecatd; precum asemenea,
dupA hotArirea judecdfil, sd fie dator a ardth Indatd anaforaoa la

www.dacoromanica.ro
295 JOSTITIA SUB 10AN CARAGEL 2L

nuarie 1813, cere DomnitoruluT spor de léfa 0 de scutelnid pentru

amindoué pArtile i, and unul din el nu va fi multdmit, sa-1 Indato-
reze aY da apelatie in vreme, ca 05, Infdti§eze pricina la cele mai
marl judecdtoril.
14. Dumné-luï Ve! Hatmanul, aflându-se fatà la judecAtile dumné-lor
velj4ilor boerT, sé. Ingrijéscl a se 021 c5.(Juta blind orinduiald prin
zapciiT ce sunt sub dumné-luT 0, and va fi a se face domnesc al Nostru
Divan, O. dea de scire maY inainte dumné-lor boerilor, ca sal vie a se
afla la Divan, dupà obiceiti, precum dumné-luY sa se afle tot-deauna
la domnescul Nostru Divan i sA ailA gata pe amindoué Ortile pri-
gonite, ca sa nu se Intimple hazmodiT.
Poruncim IncA i domnieT-tale Vel Hatmane 61 Divanulut sA aibT a
urmà intru tOte intocmaï precum mal sus se aratà.
Drept aceea am intgrit chrisovul acesta cu InsA0 domnésca N6strA
iscAliturg. i pecete §i cu credinta prea iubitilor Domniel Mele fiT:
Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod, martorT fiind
dumné-lor cinstitY §i credincio0 boeril velitT aT DivanuluT Domnig.
Mele: pan Radu Golescu Ve! Ban, pan Grigorie Brâncoveanu Vel
tar, pan Constantin Vlahutd Ve! Postelnic, pan Grigorie Ghica Ve!
Vistier, pan Isaac Ralet Vol Vornic de Téra-de-sus, pan Michalache
Manu Ve! Logofét de Téra-de-sus, pan Grigorie BAleanu Vol Vornic
de Téra-dejos, pan Constantin Caliarh Ve! Vornic 'al treilea, pan Ior-
dache Golescu Vel Logofét de Téra-de-jo, pan Toma Cretulescu Ve!
Logofét de obiceiurT, pan PaiA Costescu Vel Vornic al politiel; pan
Atanasie Hristopol Vel Logofét al sträinelor pricinT, pan Mateiti Can-
tacuzino Vol Clucer, pan Gheorghe Scanavi Vel Comis, i ispravnic
pan Michalache Manu Ve! Logofét de Téra-de-sus, §i s'at scris chriso-
vul acesta infra al cincilea an dintru întâia domnie a DomnieI Mele
aid In scaunul ora§uluY Domniei Mele BucurescT, la aniY de la nasce-
rea Domnulul Dumnegleil §i Mântuitorulul nostru Isus Christos, 1816
Dechemvre 8, de Chirità dascalul slovenesc.
Michalache Manu Ve! Logofét de Téra-de-sus, procitoh.
(Pecetea gpd.)

kan Gheorghe Caragea Voevod f, Gospodar zemle vlahiseoie.

Cinstit i credincios boer al DomnieT 11Iele dumné-ta Ve! Vistier,
fiind-cl dumné-luI Hatmanul Costache Sutul, ce prin osebit pitas al,
DomnieI Mele orinduit Ve! Hatman al DivanuluT §i capetenie al
zapciilor Divanulul, precum este sciut, unnéz1 dar ca, spre implinirea
datorieT acesteI dregaloriT cu care s'ati. InsArcinat, eé. ailA i trebuin-
cio01 slujba§T, spre sävir0rea pricinilor ate prin zapcilicul domnieT-
sale se orinduesc In cercetare de judecaté; de aceea poruncim dom-
ca din 6menil fArà pricind de daj die sá i se dea émeni cincl-
decT, numindu-se ai IlAtmAnieT Divanulul, earl, gasindu-se, s6 li se dea
pecetluiturile DomnieT 1VIele; iar pe lang6 ceT-laltI duel zapcil al' Di-

www.dacoromanica.ro
22 V. A. URECIIIL 296

acest slujba§. (1) Adevérat e eä acest funcionar avea de lucra.

vanuluT (bez VAtaf de Divan) sl rémáo numaT cato 20 6mensi la fiq-
care din suma ce era sciutA VisterieT. Tolco pisah.-1813 'anuario.
(Cod. LXXIV; fila 13)
(1) IacA actul relativ :
Ana foraoa velitilor Vornid de a se orindui logofet Vornicier,
Gheorghe Logoktul.
Cal pentru adaosul lefeT de talen l 30 pe lunA de a se face acestuT
Gheorghe Logofét al dumné-lor velitilor VornicT, peste cel-lalti talen T 20
ce ail ceT-laltI logofetT. aT DivanuluT, i cate talen l 30 a luà de la fin-
care VAtaf de plaiii cand se orinduesce, priimitd fiindu-Ne arAtarea
dumné-lor volitilor VornicT, o Intarim Domnia Mea, §i ea IntocmaT sA
se urmeze precum s'el (jis maT sus; iar pentru scutelnicT, poruncim ca
numal lude doT sA se maT adaoge pe langA ceT-lalt1 treT ce sunt crin-
duitT la fie§-care logofetel do Divan, §i orInduiala ce maT sus se aratd
hotArIm sä fie nestrAmutat dinteacésta slujbd a logofetiel dumné-lor
velitilor DvornicT In cata' vrem-e se ya purta cu destoinicie §i cu cre-
dintA spre implinirea datorieT slujbeT luT.-1813 Ianuar 30.
(Coi. LXXIV, pag. 119.)
Vel Logenit.

Prea Inclltate Dómine,

Cu plecatA anafora arkAm InaltimiT Tale cA la dregAtoriile Vorni-

ciilor, iar mal virtos a priT-de-sus §i de jos era orinduit §i un lo-
gorét dintre logofetiT Divanuluï, cel care era maT practicos §i pAzia
napristan la Vornicie nu numaT la pricinile ce se orInduia de luminatiT
Domn1 In cercetare, ci §i pentru nizamul plaiurilor era indatorat a
face obieinuitele poruncl la vremea lor, tinea §i condica pentru orl-ce
pricinT ale vAtA§eilor, cat §i ale hotarniciilor ce se facea, i tragerl cu
IndreptArT la ImpresurArT de locurl i de ulite §i la facerT de binale
aicl In politie, §i din pricinA cA acest logofét avea lef§6ra . i scutel-
niciT aceia ce are un logofetel de Divan, dupA scumpetea vremil, ne-
putênd sA-§1 urnéscA greutatile, cel vrednic §i practicos logorét s'ati
tras dupl alte chivernisell §i s'aú orinduit alta iard§T vrednic, care §i
acela, fiind un an de dile, s'aii tras §i. une-orT réman Vorniciile M'A
de niel un logofét, .alte-orT §i de are cate un prost logofét §i in-
teacéstA neorInduialA ail fost Vorniciile de cata-va vreme li se aflA
si acum §i. pAtimesc discolii la savir§irea poruncilor MArieT Tale, ci
fiind-cl burla vointa InAltimil Tale o cunoscem a este spre téte a
se pAzI intru Infiintarea ce se cuvine i este cu cale a fi gi la acéstA
dregAtorie un logorét practicos, am ales de vrednic pe Gheorghe Logo-
fétul ce a mal fost. Ne-rugAm MArieT. Tale, ca pentru o bulla ortnduiala

www.dacoromanica.ro
297 JUSTITIA SUB 10AN CIEUGEA 23

loan Caragea, amintind vechiul obiceiii de a se buiurdisi jalbele

noroduluI, fdra ca acele jaibo O. fie cetite in fata luI Vodä, numal de
calemgiul DivanuluI In unire cu un boer rinduit ad-hoc de Domnitor,
rinduesce pe biv Vol Post. Constantin Sutul cu acéstd functiune, ho-
tdrind ea buiurdismele sä fie pe viitor semnate de acest functionar
§i contra-semnate de calemgiul Divanula Medelnicerul Chiriac. (1)
Marea preocupare a lui loan Caragea, venind dupd administra-
tiunea rusésca, fu de a da §i CraioveI §i color 5 judete o maI bund

ce se envine a se Orlé, sd bine-voescI Indltimea Ta a se prostichi le-

fuOrea acestuI logof6t, peste talen I 20 ce ieh logefetil de Divan, incd
talen l BO, precum §i peste orInduitil scutelnicI altI lude patru sail pe
cal Indtimea Ta te vei milostivl, sd ieh li de la fie§-care vdtaf cand
se face talen l 30, spre a fi pentru ostenelele §i ajutorul casa sale ci
de a fi indatorat cu paza infiintdriI slujbel acestuI logorét, sd i se
dea §i luminat sinet spre a fi nestrilmutat.-1813 Ianuarie 27.
Radu Golescu Vel Vornic, Dumitrache Racovitd Ve! Vornic, Istrate
Cretulescu Ve! Vornic.
Cod. LXX11Z pag. 119.

Tagma logofetilor Divanulur, al Mrit-de-jos ce li s'aei innoil arillo.

Biv Vel Pitarul Ionitd Rafaila, Constantin David III logof6t, Ma-
nolache Constantinescu, Ionita zet Nitul, Constantin DrAghicI, Gheorghe
sin Clucer Gheorghe, Costea Agiescu, Stanciu Popescul, Aleen Ma-
teescul, Nicolae c:litnescul, Saya Perieteanu, Constantin Braileanu,
Toma Petrescu, Dumitrache Priotescu, Nicolae Diculescu, Costache Daf-
tulescu, Neagu Vedbiescu, Dumitrache, Mihalache sin Medelnicerul
Gheorghe Marinteanu este logofilt de taind färd caftan, Marin sin Con-
stantin Corceanu ot Grigorie, e numit condicar in locul luI Arghirie.
1817 Junio 1.
(Cod. LXXV, fila 2619 y.)
(1) Cinstit §i credincios boerul Domniel Mele dumn6-ta biv Vol Postel-
nice Costache Sutu, fiind-cd cele mal' multe din jdlbile norodului ce s'ail
dat cdtre Domnia Mea, obiceii1 este do se buiurdisesc dupd condica
ei caidul DivanuluT, tara a se cetI Inaintea Nóstrd, ci fiind-cd este sciut
Domniel Alele cd ceI dupd vremI fratl DomnT orinduià cate un boor
al Domniilor Sale, carel Impreund cu calemgiul Divanulul cetia, teori-
sia O buiurdisia jAlbile noroduluI, de aceea iatd te orinduim ci Dom-
nia Mea pe dumn6-ta cu acéstd epistasie i 1tI poruncim cd pe Vote
dilele, av6nd Impreund §i-pe Medelnicerul Chiriac, calemgiul DivanuluI,
sd teorisitI O. sl buiurdisitI t6te acole j dlbI dupd orinduiala ci caidul Di-
vanuluI, care buiurdismale, protoeolindu-se mal intaiti de dumn6-ta,
sd le isalésca apoI ci numitul calemgid Medelnicerul Chiriac, ingrijind

www.dacoromanica.ro
24 V. I. URECHIX 298

administratiune. Nu credem cd a reusit in acéstd dorintd, cdcl proa

dese sunt schimb5ri1e Caimacamilor Oltenid si ale Banilor el'.
Iacd principalele schimbArT :
La 19 Decembre 1812, Caragea Voevod numesce Ban al Ora-
joyel pe Vistierul Filipescu Constantin, «ca pe un boer b6tran al tériT,
pdmintén dintru eel dintai prahticos, cu ipolipsis la domnia lui Vodd
Caragea.
Incd din primele dile ale noud domnil, Caimacam fusese rinduit cu-
noscutul boer Gheorghe Arghiropulo. Acestuia se vestesce noua BAnie
a lusi C. Filipescu.
Bdnia lul C. Filipescu dull pand la 1814.
Succede Radu Golescu in Aprilie 1814.
La 1 Iulie 1815 afldin mare Ban pe C. Cretulescu.
In 1817 iardsT e Ban Radu Golescu.
Succedo luì Golescu Isaac Ralet in Maid 1818.
Scurtd fu si acéstd Bdnie. La 12 Iulie 1818 Ralet este iar inlo-
cuit in Bdnie prin Radu Golescu. (1)

Insà dumné-ta de a nu se intardià While norodulul', ca sd nu sécid aid

sd cheltuiascd. 1813 Ianuarie 13.
(Cod. .L.XXIV, fila 11.)

(1) Ceirri pentru vestirea Beinia a duniné-lui Vistierulut Filipescu.

Cinstit si credincios boerule al Domnid Mele dumné-ta Gheorghe Ar-
ghiropule biv Vel Bane Caimacamule, i dumné-v6stre boerilor de la
Craiova, sdndtate. V6 facem In sciro cd la 18 ale acesteT lunl am cin-
stit Domnia Mea pe dumné-lifl cinstit si credincios boerul Domniel
Mele Constantin Filipescu biv Vel Vistier, facêndu-1 haba Vel Ban,
ca pe un boer bkran al OriT, pdmintén dintre col dintal (prahticos,
cu ipolipsis la Domnia Mea), decl nu lipsim a insciinta pe dumné-v6-
stre, ca sd-1 scit1 si sd-1 cun6scetT pe dumné-liff halea Ve! Ban si pen-
tru tóte pricinile pdrtiï loculuT, cate dupd obiceiti se cuvin la dregd.
toria Iidnid, sd avet1 a insciinta pentru tóte acelea pe dumné-14 si
dumné-luI va ardtà Domnid Mele, ca sd se dea poruncile celo cuviin-
ci6se de urmare (±), de care suntem nddäjduiti la silinta si vrednicia
dumné-ldf, cd -va odihnl pe Domnia Mea si vet-1 fi si dumné-v6stre
multdmitt pentru curgerea s'i urmarea pricinilor pdrtil loculuI cu bund
orinduiald, dupd dreptate si dupd insusl scoposul si vointa Domnid
Mele.-1812 Dechemvre 19.
(-F) Pand la semnul acestel' cruel ce este ardtatä maï sus in carte,
s'a Milt cArtile cele cdtre ispravnicl.

www.dacoromanica.ro
299 JUSTITO. SUB IOAN CARAGEA 25-

Caimacam al Olteniel este reIntdrit la 1 Ianuarie 1813 tot G. Arghi-

ropulo, ca un boar intelept, cu bun ipolipsis i cercat in slujbele dom-
nesct (1)

Asemenea dud cArti s'a fAcut la chid judete ot peste Olt de ves-
tirea BAniel, serse panä la semnul cruciI.
1817 Dechemvre 5. Dupä acest ifos s'a Moat cArtile de vestirea B A-
niel dumné-luT Vornicului Isaac Ralet, incä la 12 s'a fAcut Ban.
1818 Iulie 15. DupA ifosul acestel cArtsf dinapoT s'a fdeut cArtile la
5 judete ot peste Olt de vestirea BAnieT dumné-ltil biv Vol Banului
Radu Golescu, Ina. la 12 's'a fAcut Ban.
(1) Carte de Cciindiecinzie a cluntné-luï Banul Gheorghe Arghiropol.
Cinstitilor i credinciosT boerilor Domnieï Mole i dumné-v6stre di-
vanitilor i tuturor boerilor de la Craiova, sAnAtate. Facem dumné-
vóstre in scire, cá am orinduit Domnia Mea Caimacam ad la Cra-
iova i la 5 judete ot poste Olt pe dumn6-10 cinstit si credincios boo-
rul Domniei Mele biv Vol Ban Gheorghe Arghiropol (boar intelept
cu bun ipolipsis &Are Domnia Mea), fiind cercat in slujbele DomnieI
Mole, cäruia i-am dat pe larg domnescile Nóstre inv'étAturT i cuviin-
ciósele porunct dupd caro si suntem nAddjduití pentru ocArmuirea tre-
bilor din partea loculut cA prin silinta i sirguinta dumné-lul se va
urmä intru tóte intoema dupd vointa si bun cugetul Domniel Mole, caro
asemenea privesce i asupra dumné-v6stre i a obstid color credinciosT
locuitort Drept acoea v6 poruncim Domnia Mea ca sd-1 cunósceti pe
dumn6-1u1 maf sus numitul boer do Caimacam, dA.ndu21 ajuta cinste
si ascultare, ca until opitrop al Domniel Mele, i sirguindu-v6 impreunä
cu dumn6-1u1 de a se pAz1 buna orinduiald la cäutarea trebilor de
judecAtl. ale DivanuluI Nostril de acolo, ca prin suinta dumn6-1Iff si a
dumné-v6stre divanitilor cu unirea cea cuviinciósd sA. se urmeze drop-
tatea norodulut intru tóte cu durere chtre locuitorii eel nApdstuitI
fArA de intaNiere, ca sà nu se zAbovéscA cheltuindu-se i peritrèndu-se
vremea muncilor, i saam receh gpd.-1813 Ianuarie 1.
(Cod. LXXV; fila 21 v.)

Cinc ï ecirri la dud judefe de vestirea Caimaeanzuluï.

Dumné-v6stre ispravnicilor ot sud sänAtate. V6 facem Dom-
nia Mea In scire cd am orinduit Domnia Mea Caimacam la Craiova i
la cele cind judete ot peste Olt pe dumn6-luf cinstit i credincios boo-
rul Domniel Male biv Vol Ban Gheorghe Arghiropol (ea un boor in-
telept, ca bun ipolipSis i cercat In sluj bale Domnier Mele), cAruia i-am
dat pe larg domnescile N6stre invétAturl i cuviinciósele porunet dupl
care si suntem nAdAjduitY pentru ocArmuirea trebilor din partea locu-
lut cA prin silinta i sirguinta dumn6-1u1 se va urmA intru tóte intoc-

www.dacoromanica.ro
26 V. A. IIRECHIÀ 300

La 7 Ianuarie 1813, loan Caragea ordonä. lul Ve! Vistier sä inscrie

pe Caimacamul Arghiropol cu léfa de lel 1000 pe lunä. (1)

mal dupà vointa §i bun cugetul Domniel Mole, ca §i dreptatea locui-

torilor s'A se pgzésed Intru t6te ; drept aceea v6 poruncim Domnia Mea
ca sä sciff §i sä-1 cun6scetT pe dumné-luT mal sus numitul boer de Cai-
macam §i epitrop al Nostru, dändu-I cuviinciósa ascultare i supunere,
spre sävir§irea trebilor i poruncilor Domniel Mele, carl prin dumné-lul
se vor da dumné-v6stre.-1813, Ianuarie 7.
(1) Pita° la dumné-luï Vel Vistier a da talerï 1000 léfa Caimacamuluï.
Cinstit §i credincios boerule al Domnieï Mele dumné-ta Vel Vistiere,
fiind-cà pe dumné-luT cinstit §i credincios boerul DomnieI Mele biv Vel
Ban Gheorghe Arghiropol l'am orInduit Domnia Mea Caimacam al
Craiovel cu talen l 1.000, adecA una mie pe lunä, sä aibl dar a-1 a§eza
pe duinné-luI in catastihul lefilor VisterieT cu suma acésta.-1813 Ia-
nuarie 7.
(Cod. LXXV, fila 22.)

De vreme ce dumné-lui Vel Vornic de de Tora-de-sus Ne dà pliro-

forie printeacéstä anafora pentru jäluitorul Negoitä, cá a slujit multà
vreme intre aT doilea Vornicl aT. avènd §i ata' tea sineturi
don-ineseT, poruncim dumi-tale Vel Logofete de Tora-de-sus sa-I .facä jä-
luitorulul cartea Domniel Mele de a so orindul iarg§T al 2-lea Vornic,
precum a fost, §i acel Bänicä, ce el-A orinduit pana' acum In locul
sä lipsésed din slujbA.-1813 Ianuarie 29.
Vel Logof6t.
(Pecetea gpd.)

Prea Inalfate DdInne,

Dupä luminatd porunca MärieT Tale de la acéstä jaiba a lul Negoità
Goran al 2-lea Dvornic,fäcènd cercetare, arät MärieY Tale cä in doué rin-
durl ale dvorniciel mele l'am sciut §i l'am avut pe numitul al 2-lea D vor-
nic de Tora-de-sus, are i cinci sineturT domnescl la mând, carl Il mär-
turisesc al 2-lea Vornic de Tora-de-sus de apl. 20, insd 1793 Martie 6 cartea
MdrieT Sale Alexandru Moruz, i 1797 Februarie 2 cartea MdrieI Sale
réposatuluT domn Alexandru Vodd Ipsilant, i 1798 Iulie 29 cartea Märiel
Sale réposatuluI Domn Constantin Vodd Hangiarliu, 11799 Maiil 14 car-
tea Märiel Sale Alexandru Vodd Moruz intru a doua domnie, i 1803
Iulie 29 cartea MärieT Sale Constantin \roda Ipsilant; destule dovecil
sunt sineturile ce se aratd maI sus. Acum jäluitorul dice, cA in létul
1811, avOnd epistasia Dvornicid de Tora-de-sus dumné-luT Vel Logo-
fétul de Téra-de-jos Slätineanu, din ce pricinä s'a mähnit asuprd-I nu
scie, el s'a pomenit scos §i s'a orinduit in locu-T un Bänica de aicl.

www.dacoromanica.ro
301 insmia si313 MAN CARA(EA 27

h) G. Arghiropulo se imboln5.vesce (din pricina aeruluT» (!) ç1 cere

sd fie inlocuit, ca venind la BucurescI sit-§T caute de sdndtate. Dom-
nitorul numesce Caimacam pe biv Vel Postelnicul Nicolae Scanavi,
«boer Intelept çi cu bun ipolipsis catre domnie, fiind cercat in sluj-
bele domnieT».
Acéstd inlocuire se face in 5 Iulie 1813. (1)
Ci fiind-cd jdluitorul la acéstd trébd este §i cu 6re-0-ce praxis, ose-
bit din ceT-lalff, gdsesc cu cale, cu luminat5. porunca Mdriel Tale, sà
se orinduiascd a fi In locul se'll cum a fost çi sd i se facd çi luminatd
cartea MdrieT Tale, sail cum va fi luminatd porunca MdrieI Tale.--1813
Ianuarie 20.
Radu Golescu Ve! Vornic.
(('od. LXXV, pag. 117)
Erlare din slujba
Dupd pliroforia ce Ni se 15. printeacéstd anafora de cdtre dumné-
luT Vel Agd, milostivire Maud Domnia Mea asupra pluitoruluT Stan,
poruncim sa fie ertat de sluj136.-1813 Februarie 8.
Vel Logorèt.
(Pecetea gp(l.)

Prea Demme,

Dupà luminata porunca MdrieT Tale, cercetand pricina jälbiT acestuia,

.insciintdm IndltimiT Tale cd acest jäluitor Stan slujitorul, affindu-se
neputincios çi pentru bètrdnetele lul, de la o vreme inc6ce a fost ne-
sup5rat de sluj135. 0, la cercetarea ce se face bresleT agieT, spre a se
implini lipsa slujitorilor, gdsindu-se çi acesta, l'a trimis vornicia politieT
la Agie, ca sd se pue iard§1 in slujbd çi, fiind b6tran çi neputincios, nu
este de niel o slujbd; am cercetat de are yre-un fecior de virstà çi m5
adeveriiii cd parte bilrbdtésed nu are niel decum, §i rèmdne precum
va fi porunca Inältirnil Tale.-1813 Februarie 1.
Grigore Filipescu Ve! Agá.
(Cod. ',XXIII, pag. 155)
(1) Carte de celimeicamie la Craiova.
Cinstitilor çi credincio0 boerilor DomnieT Mele, dumné-vóstre di-
vanitilor çi tuturor boerilor de la Craiova, sdndtate. Facem dumné-
vóstre in scire cd dumné-lul cinstit çi credincios boerul DomnieT
Mele biv Ve! Ban Gheorghe Arghiropulo, pdtimind intru ale skid-
t5tiT din pricina aeruluT din partea loculuT çi neindeletnicindu-se a
se cdutd acolo din pricina trebilor AregAtoriel cIimdcdmieT, cu care

www.dacoromanica.ro
28 V. A. URECHII 302

Noul Caimacam r'émâne In post mirabile dictu! de la 5 Iulie

1813 pand la 17 Marte 1815. Tot din causa de trupésed slabiciune, In
cloud treT rindurT a cerut Scanavi sd fie descdrcat de cdimdcdmie.

erh InsArcinat, In multe rInduri Ne-ad fdcut rugAciune ea sti-T ridicdm

acésta sarcind, dandu-1 voe de a ven1 aid.; decT priimind Domnia Mea
acéstd cerere §i rugAciune a dumné-luT, iatd cd am orinduit In locul
domniel-sale Caimacam ad l la Craiova i la cincl judete ot peste Olt
pe dumné-luT cinstit i credincios boerul DomnieT Mole biv Vel Postel-
nicul Nicolae Scanavi, boer intelept §i cu bun ipolipsis cdtre Domnia
Mea, fiind cercat In slujbele DomnieT Mele, cdruia i-am dat p3 larg
domnescile Nóstre Inv6thturI §i cuviinci6sele porundi, dupd earl §i sun-
tem nAdèjduitT pentru otchrmuirea trebilor din partea loculuT, cd prin
silinta §i slrguinta dumné-luT se va urnià Intru bite IntocmaT dupd
vointa §i bun cugetul Domniei Mele, care asemenea privesce §i asupra
dumné-v6stre i a ob§tieT celor credinciNT locuitor1; drept aceea v6
poruncim Domnia Mea ca sd-1 cunóscetT pe dumné-luT maT sus numitul
boer de Caimacam, dandu-I cdcjuta cinste §i ascultare ca unuT epitrop al
DomnieT Mele §i sirguindu-ve Impreund cu dumné-lul de a se pAzI
buna orinduiald la cdutarea trebilor de judecAtT ale Divanultil nostru
de acolo, ca prin silinta dumné-luT §i a dumné-v6stre divanitilor, Cu
unirea cea cuviinci6s6, sd se urmeze dreptatea noroduluT Intru tóte, cu
durere cdtre locuitoriT eel näptistuitY §i Mil de intfirdiere, ca sd nu se
zabovésca cheltuindu-se §i perdAndu-se vremea munceT lor ; i saam
receh gpd. 1813 Iunie 5.
(Cod. LXXV, fila 69.)

Clue'?" ceirfl la eina, judge de vestirea edimeiedmia.

Dumné-v6stre ispravnicilor ot sud . . . sdniltate. V6 facem Domnia
Mea in scire el dumné-luT cinstit §i credincios boerul Domnie1 Mele
biv Vel Banul Gheorghe Arghiropulo, ptitimind Intru ale sdndtAtiT
din pricina aerului din partea loculuT §i neindeletnicindu-se a se cduth
acolo din pricina multimiT trebilor dregiltoriel cdimdcdmieT, cu care
erh Insdrcinat, In multe rindurT Ne-ail facut rugdciune ca sd-I ridicdm
acéstd sarcind, dhndu-I voe de a ven1 aicT; decT priimind Domnia Mea
acéstd cerere §i rugdciune a dumné-la iatd cd am orInduit Domnia
Mea Caimacam la Craiova i la acele cincl judete ot peste Olt pre dumné-
luT cinstit §i credincios boerul Domniel Mele biv Ve! Postelnic Nicolae
Scanavi, ca un boer Intelept §i cu bun ipolipsis §i cercat In slujbele
Domniel Mele, cdruia i-am dat pe larg domnescile Nóstro Inv'eldturi
§i cuviinciósele poruncT, dupd earl' §i suntem nAdséjduitT pentru carmui-
rea trebilor din partea loculuT, cá prin silidta §i sirguinta dumné-luT
se va urinh Intru tóte IntocmaT dupd vointa §i bun cugetul DomnieT
Mele, ca §i dreptatea locuitorilor sd se pAzésch Intru t6te. Drept aceea
v6 poruncim Domnia Mea ca sd scitT §i sá cunóscetT pe mal sus nu-

www.dacoromanica.ro
308 JuSTIVA M313 loAN CARAGEk 29

De-ocamdata Domnitorul numesce numaT ca vechil, orT epistatt ad.

locotenent, pe Vornicul C. Samurca§, conservandu-T §i serviciul «me-
murietuluI» o§tiriT. (1)

mitul boer de Caimacam i epitrop al Nostru, dându-T euviinci6sa ascul-

tare §i supunere spre savirOrea trebilor §i poruncilor DomnieT Mele,
earl prin dumné-lul se va da dumné-v6stre, §i fitT sanato§T. ,--3. 1813
Iulie 5.
(Cod. LXXV, fila 69.)

(1) Carte de vechiletul celimciamier Craiova al dumné-lur biv Vel

Dvornic Costache Samurcap.
Cinstite §i credincios boerule al Domniel Mole, dumné-ta biv Ve!
Dvornice Costache Samurcn sanatate. Fiind-ca dumné-luT biv Vel
Dvornicu Nicolae Scanavi, pentru trupésca slabiciune a domnieT-sale
sanatate de ca.ta-va vreme, In dou6 trel rindurT all scris catre Domnia
Mea, rugându-se a i se da voe a venì aicT la BucurescT, spre a se
cauth, iata acum prhnindu-i-se rueiciunea, i-am dat ceruta voe, de-
partandu-1 din tréba caimacamieT, precum prin deosebita domnésca
N6stra carte se face cunoscut; iar pe dumn6-ta printeacésta domnésca
a Nóstra carte te insareinam cu vechiletu caimacamiel Craiovel i acele
eincI judete ot peste Olt *i iti" poruncim ea, Impreunä cu meemurietul
o§tirilor, asupra careia WI orfnduit de NoT, O. anal do acum fnainte
epistasia §i asupra meemurietuluT caimacamieT, pentru care i suntem
nadèjduiti ca tótd otctirmuirea trebilor din partea loculuï, prin silinta
§i sirguinta domnieT-tale, se va urma Mtn.' tóte dupd vointa §i bun
cugetul DomnieT Mele, care asemenea privesce i catre totT credincio0
supu§T aT NoOri §i locuitori aT partiT loculut Drept aceea porunchn
Domnia Mea i dumné-v6stre einstititor i credincio0 boerilor divanitT
al. DivanuluT Nostru de acolo ca sa cunóscetT pe dumné-luT maT sus
numitul boer de vechil al caimacamieT, dandu-I cauta cinste §i ascul-
tare ca unui epitrop al DomnieT Mele §i sirguindu-v6 Impreuna cut
dumné-luT do a piizI buna orinduiald la cautarea trebilor de judecatT
ale DivanuluT Nostru de acolo, ca prin silinta dumné-luT §i a damn&
vóstra, cu unirea cea cuviinciósd, sa se urmeze dreptatea noroduluT
fntru t6te, cu durere &Are locuitoriT eel nepastuitl §i fail de Intar-
diere, ea O. nu se zabovésed cheltuindu-se §i perdèndu-§Ivremea mun-
ceT lor; i saam receh gpd. -1815 Mart 17.
(Cod. LXXV, fila 120.)

Carte legatd ce s'aft SCriS alre proin Caimacam Scanavi.

Cinstit §i credincios boerule al DomnieT Mele, dumn6-ta biv Vel
Postelnice Nicolae Scanavi, Caimacamule al Craiovel, sanatate. Fiind-
ea In dou6 rindurl aT scris catre Domnia Mea, plangéndu-te ea pentru

www.dacoromanica.ro
30 V. A. uttsani 304

i) Biv Vel Vornicul Samurcas succede epistasid luT Scanavi. $i el

minune !se Imbolnävesce si la 24 Maiti 1816 este Inlocuit prin biv
Vel Spätar Costache Sutu; la 20 Novembre 1818 alt Caimacam: biv Vel
Vist Gr. Romanitis. (1)

trupésca slä'biciune ce pätimesd nu maIpotl däinuì spre urmarea acestuI

meemuriet si spre sAvIrsirea domnescilor N6stre porundi §i pentru
ac6stä pricinä cu de-adinsul cerl domnésca Nóstrd voe ca sä vil la
BucurescI de a te cAutà la ale sänätätiI; iata dupd a dumn4-tale cerere
printeacéstä domnésca Nóstra carte ti se dä ceruta voe ca dupà treI
dile gätindu-te sd §i pled a venl aid la Bucuresd spre a te cAutà, facAnd
Insä maI întâiú tezlim tótä tréba cäimäcämid la dumné-lul cinstit
credincios boerul Domniel Mele biv Vel Vornic Costache Samurcas,
pe carele prin osebitä carte a Domnid Mele l'am orinduit vechil al
caimacamiel, §i fiI sänätos.-1815 Mart 17.
(1) Carte legatd de edimdedmie a dumné-la biv Vel Speitarulu'i
Costaehe Sulu.
Cinstifl i credinciosI boerilor aI Domnid Mele, dumné-v6stre diva-
nitilor aI Divanulul nostru ot Craiova, sal-Mate. Cu tóte cA dumné-luI
biv Vel Dvornicul Costache Samurcas In diastima cäimäcämid dom-
niel-sale s'a ardtat cu credinci6se §i osIrdnice slujbe pläcute Domnid
Mele, dar fiind-cd starea sandtatif domniel-sale 11 silesce de a venl
aid ca sd se caute, nelndeletnicindu-se acolo a se cauta din pricina
neconteniriI trebilor dregätorid ca care era Insärcinat, §i Ne-a fAcut
rugdciune ca sa-I dam voe a veni, spre rb'splätirea slujbelor domnid-
sale i-am primit acéstä rugä'ciune §i jatA In locul dumné-luI am orin-
duit Caimacam pe duinné-luI cinstit í credincios boerul Domnid Mole
biv Ve! Spatarul Costache Sutu, dându-I si domnescile N6stre povä-
tuid §i poruncl asupra acestd dregatoril caro i s'a Incredintat de
Domnia Mea. Drept aceea poruncim dumné-v6stre sa-1 cun6scetY de
orinduit Inteacéstä. dregRorie §i, d'andu-I cuviinciosul sevas §i ascul-
tare, sä Imbrati§atI cu totil pricinele §i, trebile noroduldi co se cerce-
tézd aid la aeest al Nostru Divan, diutandu-le ca osirdie §i ca drep-
tate §i färä de zabava, ca sä nu patimésed ipotesiaril In vre-un fel de
chip, ci fies-care sà-§1 afte cuviinciósa mângaiere cu Indestularea drep-
tuluT sèú, i fitI sanato§1.-1816 Maiil 24.
1816 Maill 24. S'a fiieut §i cind dill legate cAtre ispravnicil jude-
telor ot peste Olt, scriindu-se asemenea ca cea de sus, päna la : drept
aceea, lar de acolea Inainte s'atí scris cum se aratd maI jos:
«Drept aceea poruneim dumné-v6stre sa-1 scifl §i s4-1 cunósceti pe
maI sus numitul boer de Caimacam, dându-I cuviinciósa ascultare spre
savir§irea trebilor §i poruncilor Domnid Mele, cari prin dumné-luI se
vor da, §i fiti siinato§1.-18l6 Maiil 24».
(Cod. LXXV, fila 184)

www.dacoromanica.ro
305 JUSTITik tUti 10Ati CAlIAM al
j) La 19 Sept.1817, &fret' sd se mal imbolndvéscd, dupd obiceiù', Cai-
macamul Const. Sutul e inlocuit la edimdcdmie prin biv Vol Spdtar
N. Sutu, fiind cereat In slujbele domniei lui Man Caragea. Nu se mai
spune cd e boer Intelept §i cu ipolipsis! (1)

(1) Carte de cdmadmie a dumn6-la biv Vel Spdlarul Nicolae Sulu.

Cinstitilor §i. credincio§I boerilor Domnig Mele, dumn6-v6stre di-
vanitilor §i tuturor boerilor de la Craiova, sdnAtate. Vd facem dumné-
v6stre In scire cd am orInduit Domnia Mea Caimacam aid' la Cra-
iova i la dud judete ot peste Olt pe dumné-lui cinstitul §i credin-
ciosul boerul Domniel Mele biv Vel Spdtarul Nicolae Sutul, fiiind
cercat in slujbele Domniei Mele, cdruia i-am dat pe larg domnescile
Nóstre invdtdturl §i cuviinciósele poruncl, dupd call Qi suntem naddj-
duiti pentru ocarmuirea trebilor din partea locului, eä prin silinta §i
sIrguinta dumn6-luI se va urmd intru Vote intoemaI dupd vointa §i
bun cugetul Domniei Mele, care asemenea privesce §i asupra duinné;
vbstre i a ob§tiel color credincio§I locuitori. Drept aceea v6 poruncim
Domnia Mea ca s5.-1 cun6sceti pe dumné-lul ma' sus numitul boer de
Caimacam, dandu-I cdcluta cinste §1, ascultare ca unul epitrop al DomnieI
Mel() §i sirguindu-vd impreund cu dumné-lul de a se pazì buna orIn-
duiald la edutarea trebilor judecdtii ale DivanuluI Nostru de acolo,
ca prin silinta dumné-luI §i a dumné-v6stre divanitilor, cu unirea cea
cuviinci6sd, sd se urmeze dreptatea norodului Intru t6te, cu durere
edtre locuitorii ceI ndpdstuitl §i WA de IntArcliere, ea sd nu se zdbo
vésed, cheltuindu-se §i perdêndu-se vremea muncei lor, pdzindu-se §i
ponturile Domniei Mele, earl s'all trimes de s'ail cetit ad l in Divart,
WA de strAmutare; i saam receh gpd.-1817 Septembre 19.
(Cod. LXXV fila 184.)

Cilia cdrfi, legate la and judele de peste Olt, de vestirea cdimdcd -

mid dumne-lui biv Vel Spd larulu'i Nicolae Slept
Dumné-v6stre ispravnicilor ot sud . . . sAndtate. V6 facem Domnia
Mea In scire cd am orInduit Domnia Mea Caimacam la Craiova i la
cele cincI judete ot poste Olt pe dumné-hil cinstit §i credincios boerul
Domniel Mele biv Vol Spdtarul Nicolae Sutul, crtruia i-am dat pe larg
domnescile Nóstre InvdtAturl §i euviinciósele portinci, dupd earl' §i
suntem nddéjduiti pentru otcdrmuirea trebilor din partea locului, cd
prin silinta §i sirguinta dumn6-10 se va urind 'Mtn' tóte IntocmaI dupd.
vointa §i bun cugetul Doinniei Mele, ea §i dreptatea locuitorilor sa se
pAzésed intru t6te §i poruncile Domniei Mele sti le Implinésed. Drept
aceea vd poruncim Domnia Mea ca 0.'4 nip §i sd-I cunóseeti pe dumné-
lui mal sus numitul boer de Caimacam Qi epitrop al Nostru, dându-I
cuviinciósa aseultare §i supunere, spre sdvir§irea trebilor §i porunci-

www.dacoromanica.ro
.82 t. A. niacin' 806

k) Abia 15 luni implinesce ac'est not. Caimacam §i la 18 August 1818

este, inlocuit prin Lucache Arghiropulo, '«ca un boer practicos §i vechiil
In slujbele altor fraff. Loma petreand cu bun ipolipsis, cereat §i de
insu§i Caragea in domnia Sa.» (1)
lor domnieT, care prin dumné-lui se vor da dumné-v6stre. 1817
Septembre 19.
(Cod. LXXV, fila 184)
(1) Carte de eanzeiceimia dumne-luì biv Vel Postelnieul
Diet-tale Arghiropulo.
Cinstitilor §i -credincio§i boerilor Domniesi Mele, dumné-v6stre diva-
`nitilor §i tuturor boerilor de la Craiova, sAndtate. V6 facem dumn6-
v6stre in scire cd am orinduit Domnia Mea Caimacam ad i la Craiova
'1 la cinci ju&te ot peste Olt pe *dumné-luI cinstitul §i credincios boe-
rul Domniei Mele biv Vel Postelnicul Lucache Arghiropulo, ca un boer
prOticos §i vechiú In slujbele altor frati Donan', petreckid cu bun ipo-
lipsis, cereat §i de in§ine Domnia Mea, cAruia i-am dat pe larg dom-
negeile IsTóstre inv'etäturl §i cilviinciósele porunci, dup5 carT §i suntem
näd6jduiti pentru otcarmuirea trebilor din partea locului, cd prin si-
unta §i sirguinta dumné-lui se va urm5. ,Intru tóte intocmai dupà vo-
inta §i bun cugetul Domniel Mele, care asemenea privesce §i asupra
-durr1n6:v6stre i a ob§tiel celor credincio§Y locuitori. Drept aceea, po-
run6im Domnia Mea ca ctin6sceti pe mai sus numitul boer de Cai-
matam, dându-I cdcjuta cinste i ascultare ca unul epitrop at Domniei
Mele, sirguindu-v6 impreund cut dumné-lui de a se päzì buna orindu-
ialä la cAutarea trebilor judec5.tii ale Divanuldi Nostru de acolo, ca
prin silintä. dumné4uT §i a dumné-v6stre divanitilor, cu unirea cea
cuviinciósd, sä se urmeze dreptatea norodului intru t6te, cu durere
cdtre locuitoril ce l nApdstuitT §i fArà de intärdiere, ca O. nu se zAbo-
..v6sc5, cheltuindu-se §i perOndu-§1 vremea munch' lor, pAzindu-se §i
ponturile Doinniei Mele, cari trimes de s'aii cetit aicl in Divan,
färrt de strämutare ; i saam receh gpd.-1818 August 18.
(Cod, LXXV, fila 220.)

carti: legate la eina judele ot peste Olt de vestirea eciimcIantier

dumné-la biv Vel Postelnie Lueache Arghiropulo.
Dumné-v6stre ispravnicilor ot sud . . . sAnAtate. V6 facem Domnia
Mea in scire cà am orinduit Domnia Mea Caimacam la Craiova i la
cele eincT judete ot peste Olt pe dumn&lui cinstit §i credincios boerul
DoMniei Melé biv Vel Postelnicul Lucache Arghiropulo; ca un boer
praeticos '§i vecniti in slujbele altor frati DomnT, petreckid cu bun ipo-
lipsia, 'cercat i de ¡Nine Domnia Mea, cgruia i-am dat pe larg dom
netbile N6stre invAtAturi §i cuviinci6sele'porunci, dnpl cari§i suntem

www.dacoromanica.ro
BO? AiwaTtit sub loAR cAtudgA 83

Avem de notat ca sub Caragea CaimacamiI CraioveT ail perceput

din noil un havaet important, dis : «al undifeï». Tot individul care cu
undite prindea pesce la Ormul DundriT, din hotarul RusaveT la Calafat,
era dator sa plittésca o dare de un galben pe an. (1)

naajduitT pentru otcarmuirea trebilor din partea loculuT, ca prin si-

unta si sirguinta dumné-luI se va urma Intru t6te IntocmaI dupd vointa
si bun cugetul DomnieI Mele, ca si dreptatea locuitorilor BA se pazésca.
Intru tóte si poruncile DomnieT Mele sa se Implinésca. Drept aceea,
v6 poruncim Domnia Mea ca sti-1 sciff si sa-1 cunósceti pe dumn6-luI
mal sus -numitul boer de Caimacam si epitrop al Nostru, dandu-I
cuviinciósa ascultare si supunere spre savIrsirea trebilor si porun-
cilor DomnieT Mele, carl prin dumné-ltil se vor da dumné-v6stre.-1818
August 18.
1818 Noemvre 20, s'ail orInduit vechil de Caimacam biv Vel Vistier
Grigorie Romanitis.
(Cod. LXXV, fila 220.)
. (1) Cu cale flind anaforaoa acésta a cinstiteT VisteriT, poruncim dumné-
tale cinstit si credincios boerule al DomnieT Mele, biv Vel Postelnice
Nicolae Scanavi, Caimacamule al CraioveT, si dumné-v6stre boerildr
divanitl de acolo, ca IntocmaT sa facell urmare. 1813 Iunie 17.
I

(Pecetea gpd.) Vel Logof6t.

Prea Ineiltate Ddmne,

Dupa luminata porunca MarieT Tale, intrand In cercetarea jalbeT, am

cerut maT Intaiti de la jaluitor acea porunca, ce dice ca. ail avut In-
scris de la dumné-luI Logofkul Dudescu, cand se aft Caimacam al
CraioveY, ca sti strInga acel havaet al unditilor, si o vècjuiil scrisa din
let 1812 Martie 18, iscalita de dumné-luT Logofëtul Dudescu si cu pe-
cetea caimacamiei, prin care orinduescepe jaluitor ca de la totT locuitoriT
ce vinéza cu undita pesce In apa Dunaril pe marginea téril, din
hotarul Rusavel si pand la Calafat in dreptul Vidinuldf, sa iea ava-
etul caimacamieT de t6ta undita cate un galben; dupa. acésta, vrand
sa in6 pliroforisesc si de curgerea pricinel In ce chip s'ati IntImplat
intro jaluitor cu acel Ionita Burileanul, carele lipsesce peste Olt, si
aflandu-se aid atat Constantin Alecu Bengescu, carele era atuncT ispravnic
aceluT judet, cat si Satrarul Calistrat, ce ati fost orInduit cercetator pH-
cineI acestia, am cerut de la amIndoI sa-ml dea acésta pliroforie, care
prin acest aldturat tacrir sub iscaliturile amIndurora fac aratare pe
larg de On. curgerea pricineI cum ail fost dintru Intaiti pana In sfîrsit;
ci fiind-ca acésta pricina de aicT nu se p6te precurma, neaflandu-se
niel partite fata, si pentru ca si adev6eul sa se descopere mal cu deslu-
Ana/de A. R.Tom. XX..-Memoriile See,. Istorice. 8

www.dacoromanica.ro
M Y. A. tiftEcla 808

l) SchimbdrI insemnate in Divanul CraioveI nu afldm In domnia lul

loan Caragea. In 18 Iulie 1816 Domnitorul acordd lui Const. Otetele§anu
eprotia de a ised.11 §i de a vedé inaintea Clucerulul Dined Otetele-
lepnu §1 a Cluceruliff Ioan Gdneseu». Acéstd protie o acordd In ace141
timp când numesce pe Const. Otetele§anu ca judecdtor in Divanul
CraioveY. (1)
Ddm inch in anexe o serie de acte relative la Logofetil II §i III aI
DivanuluI Craiovel §i la alte servicil: Arma, Polcovnici diver§I. (2)

§ire, sd fie luminatd porunca Mdrid. Tale cdtre dumné-luI Caimacamul

CraioveT, ca inaintea domnid-sale aducêndu-se bite pdrtile fatd, unde
cetindu-se mai intAiil acest tacrir al Sòrdaruliff Bengescu iSAtrarulul
Calistrat, carI ail fost fatd la acea intimplare i ail sciintd de tad
curgerea pricinel, de care luánd pliroforie sd facá dumné-lui cercetare
cu tota scumpdtatea §i, pliroforisindu-se de dreptul adev6r, orI sd facd
indreptarea cea cuviinciósä, cu indestularea jAluitorulul la dreptul ce
va fi avênd, sail neodihnindu-se vre-o parte de acolo cu alegerea
dumné-luT, in seria sd-I sorocésed aicI la luminat Divanul Mdriel Tale,
ca sd se dea cea desdvir§itd hotdrire de cdtre Indltimea Ta. 1813
Iunie 5.
(Cod. 76, pag. 388) Ve! Vistier.

(1) Cinstit i credincios boerule al Domniel. Mele, clumné-ta biv Ve!

tare Costache Sutu, Caimacame al CraioveY, i dumné-v6stre boerilor
divanifi de acolo, sdnatate. V6 facem Domnia Mea in scire cd pe
Constantin Otetele§anu (pe care l'am orinduit acum la Divanul nostru
de acolo judecdtor divanit, dupd ce l'am cinstit cu cinul clucerieI cel
marl, ca pe unul ce s'ail aflat vreme indelungatd in cinul pdhdrniciel),
am gdsit cu cuviintd de am hdrAzit §i protia de a iscAlI i a tledé
Inaintea Clucerulul Dined Otetele§anu §i a Clucerulul loan Gttnescu; ci
spre a fi acéstd sciutd i dumné-v6stre, iata v5 o facem cunoscutti, ca
sa se urmeze §i sti se pgzésed intru acesta§T chip, §i fitI sandto§I.
1816 Iulie 18.
(Cod. la-2(1V, fila 258.)
(2) Palm cdrfi la palm logofeler ot Diva nul Craiovei.
. S'a dat acésta carte a Domniel Mele ce se afld slujind
la Divanul CraioveI Domniel Mele logofetel, ca sd aibd privileghiul
ce a airut i mal inainte, adecd sd fie in pace i ertat de tifite ddjdiile
orinduelile verI-Cate ar e§1 de la Visterie de la cámara Domniei
Mele peste an in Ord; a§ijderea §1 ale luI drepte bucate sá fie in pace
§i ertate, stupI i rimdtorI de dijmdrit §i. vinul co va face In viile Jul
de vindriciil §i o pivnità In ora§ul Craiovel, apératd de fumdrit, de
cdmindrit §1 de tót ddrile ce sunt pe .alte pivnite; asemenea sl aibd

www.dacoromanica.ro
309' JUSTITIA SUB JOAN 'CARAGE/ 35

m) Numirea luT Const. Filipescu ca Ban al CraioveT nu intardie a

a tino i un lude scutit, om strain, WA de pricing, ea sä fie do

poslu§ania caseT luT; pentru care poruncim Domnia Mea la totT tatl
se euvine sa fifi urmatorT de a pgz1 privileghiul acesta intocmaT; i
saam receh. 1813 Ianuarie 13.
(Cod! LXXIV, fila 12.)

Humele logofefilor ot Craiova.

Petrica logof6t, condicar al DivanuluT S'ati maT facut patru lo-

CraioveT. gofetT la ,Divanul Grajo,
Ioan Bulgarul, postelnic. vel, insa :
Ioan Starciógd Constantin sin Radu,
Dinul ' logof4 ai Divanuluï. Niculae Bulgaru,
Iordache 1 loan,
Stan.
Asemenea dou6 cartT ca acestea s'ail Mutt i pentru doT logofetl la
Departamentul de patru i de criminalion ot Craiova, earl cu loe des-
chis s'a trimis la dumné-luT Caimacamul a le pune numele acolo.

Carte de condicar la Craiova.

Dat-am cartea DomnieT Mele luT Petricg logorétul, pe carele l'am fgcut
Domnia Mea condicar la Craiova, ca sg. OA a tino condicg §i a trece
Inteinsa tOto poruncile ce se trimit de la Domnia Mea la Divanul
CraioveT i cartile de judecata i anaforalele i orT-ce treoT se cauta,
atat earl intra cat §i cele call es din Divanul CraioveT, ca sa se afle
In tóta vremea sciut, spre a se prizI bunà orInduiald intru tóte; §i pen:
tru a luT slujba §i ostenéla, Ne-am milostivit Domnia Mea asupra-1 de
l'am miluit cu muele ce se aratä mal jos, adeca sä fie In pace §i er-
tat de rindurile dajdiilor tOriT, sd scutésed de dijmarit §i vindricid drepte
bucatele lul i o pivnita O. tie in ora§ul CraioveT scutitg §i apOratti
de fumgrit, de vaind §i de alte angarii ce sunt pe pivnite, cum §i lude
treT sa aibit gdsl, 6menT strainT, fail pricing de dajdie, pe earl sa-T
aiba pentru poslupnia caseT luT, cu pecetluiturl de la Visteria DomnieT
Mele, cu adeverinta dumné-luT CaimacamuluT saú a ispravnicilor ea
sunt strainT Cu adevèrat; pentru care poruncim Domnia Mea tuturor
celor ce li se cuvine, sà avetT a da buna pace la tóte cate se cuprinde
mai sus, nefacéndu-1 nimenT nicT un fel de supèrare; i saam receh.
1813 Ianuarie 19.
(Cod. LXXV, fila 12.)

www.dacoromanica.ro
36 V. A. IIRECHIA 310

nasce Ore-care neintelegere. Boerul acesta $ine _sa fie Ban cu Ore-carT.

Carie de condicar la Divanul Craiovet

Dat-am cartea DomnieI Mole ,. pe carele l'am
fAcut Domnia Mea condicar al DivanuluI CraioveI, ca sa aibli a
tino condica si a trece intr'insa tóte poruncile ce se trimit de la
Domnia Mea la Divanul CraioveI i car$ile de judecata i anaforalele
si orI-ce freid se cautd, atat carI intrd cAt si cele cal-1 es in Divanul
Craiovel, ca sa se afle In tóta vremea stiute, spre a se pAzI buna
orindnialii intru tóte; si pentru a MI slujba si ostenélä, Ne-am milostivit
Domnia Mea asupra-i de l'am miluit cu muele ce se arata mal jos,
adecl sa fie in pace si ertat de rindul dáljdiiior $OriI, sd scutésed vi-
nAriciil si dijmArit pe drepte bucatele liad i o pivni$1 sd tie In orasul
CraioveI, scutita si apOrata de fumArit, de cdmindrit, de vaina si de
alte angaril ce sunt pe pivnite, si lude treI sd aiba a-sT. Os], 6menI
strainl, fAra de pricind de dajdie, pe carI sd aiba a-I tino pentru pos-
lusania caseY sale sale, cu pecetluiturl de la Visteria DomnieT Melo,
dupa adeveiinta dumné-luI CaimacamuluT sail a ispravnicilor cà sunt
str5inT cu adevOrat. Pentru care poruncim Domnia Mea tuturor color
ce se cuvine, s'A ave$I a-I da bunA pace la t6te cate se cuprinde mal
sus, nefAcêndu-I nimenI niel un fel de supOrare; i saam receh gpd.
1813 August 31.
(Cod. LXXV, fila 73 verso.)

Fiind-cd dupd inscintarea dumné-luI cinstituluI si credincios boerul

DomnieI Mele biv Vel S'Atar Nicolae Sutul, Caimacamul Craiovel, am
orinduit. Domnia Mea logofetel condicar la Departamentul de patru
ot Craiova sub III logofét al aceluI Departament pe DrAghichl Bro-
scarul, La locul luí Tudorache ce a fost pana acum, i-am dat dar Dom-
nésca Nóstrd carte la manT, ca sa aibä privileghiul ce a avut si col di-
nentea lul, adecd s'a' tie lude unul pentru poslusania caseI luT, strdin
si far0. de niel o pricing, pe carele acum sa-1 aducd din strainatate;
asijderea sd scutésc6 si drepte bucatele luI, stupI i rimPitorI de dij-
mdrit si vinul de vinaricili; pentru care poruncim Domnia Mea la toff
cali se cUvine, nimenI niel un fel de supèrare sd nu-I faca ; i saam
receh gpd.-1818 Iunie 8.
(Cod. LXXV, fila 209.)

1818 Iunie 9. Carte domnésca prin care s'ail prinduit condicar la

Divanul CraioveI Ioan Plesoianu, ce a fost Intre logofetil DivanuluI,
In locul luI Petre celul ce a fost pana acum condicar, Multa dupd con-
dica care este trecutà InapoT.
Alta carte de logofetel de Divan al CraioveY, cu loc deschis de nu-
mele celta' orinduit In loma lul Constantin ce a fost pan/ acum.
1818 Junio 8.
(Cod. LXXV, fila 209.)

www.dacoromanica.ro
311, JUSTITIA SOB IOAN CABAGEL 37

puterT mai marl deck alti BanT. Domnitorul spun° ca nu admite.

Carte de III logofa ot Divanul Craiova.

Fiind-cd dupd alegerea dumné-luT cinstit $i credincios boerul Dom-
nieT Mele Ve! Ban, am facut Domnia Mea III logofdt la Divanul
CraioveT pe . , . . . i s'a dat dupa obiceiú acéstä dom-
nésca a N6stra carte la manT, ca sà aibd a cautà tréba ce se cuvine
cinuluT acestuia al logofetiel; purtand grija ì silindu-se a slujl cu
dreptate i credinta la t6te dupd cum se va povatuì de catre dumnd-
luT Caimacamul Craiovel I, de catre dumné-lor boeril divanitT de
acolo i, slujind bine, pazind datoria ce i se cuvine la t6te, va fi
miluit do catre Domnia Mea, iar neurmand celor cu cale $i cu dreptate
venindu-Ne vre-o jalba de niscare-va nedreptatI saì jafurl $i asu-
prole la judecatT, cerceta.ndu-se i gasindu-se in vind, nu numaT va fi
lipsit, ci Inca se va $i pedeps1; pentru care scriem $i dumi-tale cins-
tite i credincios boerule al Domnief Mole biv Vel Bane Gheorghe
Arghiropule, Calm acamule al Craiovel, sa.-1 sell de III logofdt, dandu-I
tréba logofetieT asupra-T $i povatuindu-1 dumné-ta la OW celo co sunt
dupa obiceid ale slujbeT luT, de a le urmd dupd scoposul DomnieI Mele4
i saam receh gpd. 1812 Decembre 28.
Asemenea doud dip' s'a facut $i la Departamentul de patru $i la
criminalion ot Craiova.
(Cod. LXXV, fila 18)

Carte de poleovnie ot Cerneff.

Fiind-ca dupa alegerea dumné-lui cinstit i credincios boerul Dom-
niel Mele Ve! Ban, am facut polcovnic ot Cerneti pe . . . . . . .
i s'a dat dupd obiceiü acésta carte la mânI, ca sä aiba a face zapt
trebile polcovnicieT $i pe totT slujitorii polcovnicesci de la CernetT, cu
carT sa slujésca spre savir$irea i urmarea obiclnuitelor trebl ale poll
covnicieT, silindu-se pentru nizamul orapluT i pentru Vote cele ce,
sunt dupd obiceill la datoria $i purtarea de grijä a slujbeT luT, dupd
buna orinduiala ce i se va da prin dumné-luT Caimacamul Craiovel
prin ispravnicil judetuluT, pentru care scrim L dumi-tale cinstit
credincios boerul DomnieT Mele, Caimacamule al CraioveT, dumné
vóstre ispravnicilor aT judetului, sa-1 scitT de polcovnic al QernetuluT,
dändu-I slujitorT in zaptul séú i povdtuindu-1 la trebile ce sunt dupa
obiceiil ale slujbeT luT, de a le urmd dupd scoposul DomnieT Mele, pazind
intru UR& dreptatea $.1 ferindu-se de orT-ce lucrurl impotriva vointei
DomnieI Mele. Poruncim Domnia Mea $i voud slujitorilor de la acéstd
polcovnicie sà cunóscetT pe maT sus numitul boerul DomnieT Mele de
polcovnic, dandu-i supunerea i ascultarea cuviinci6s6; i saam receh
gpd. 1812 Decembre 28.
(Cod. LXXV, fila 18 v.)

www.dacoromanica.ro
 V. A URECIIII 312

acésta si, incd din Decembre 1812, se grdbesce a pune pe Marele Ban

Carle de polcovnie de Craiova.

Fiind-cd dupd alegerea dumné-lul cinstitului i credincios boeru-
luT DumnieI Melo Vel Ban, am fdcut Domnia Mea polcovnic pe . . .
i s'a dat dupd obiceiti acéstd. domnésca Nóstrd carte
la manT, ca sA aibd face zapt trebile polcovnicieI si pe totT
rasil CraioveT, cu carT sA slujéscà spre sdvirsirea si turnare obicI-
nuitelor trebT ale polcovnicieI, silindu-se pentru nizamul orasuluT
pentru bite cele ce sunt dupl. obiceitt la datoria si purtarea de grijä
slujbeI luT, dupd buna orinduiald si povatuirea ce i se va da de cdtre
dumné-luT Caimacamul Craiovel; pentru care scrim si dumné-v6stre
cinstitT i credinciosl boerilor Domniel Alele, dumi-tale Caimacamule
al Craiovel si dumné-v6stre boerilor divanitl de la Divanul nostru ot
Craiova, sd-1 scitl de polcovnic, ddndu-i cAltirasi in zaptul ski si po-
vdtuindu-1 dumné-v6stre la tóte trebile ce sunt dupd. obiceiti ale sluj-
bei 14 de a le urnid dupd scoposul DomnieI Mele, pdzind intru t6to
dreptatea i ferindu-se de orl-ce lucru impotriva dorinteI DomnieT Alele.
Poruncim Domnia Mea si vou6 cAldrasilor de la acéstd polcovnicie, sa
cunóscetT pe mal sus numitul boerul DomnieT Mele de polcovnic, dan-
du-I supunerea i ascultarea cea cuviinciósd; i saam receh gpd.-1812
Decembre 28.
(Cod. LXXV. fila 19 y.)

Carie de Vel Araw la seaunul Craiovesi.

Fiind-cd dupd alegerea dumné-luT cinstituluT i credincios boerul

Domniel Mele Vel Banul, am fdcut Domnia Mea Armas la scaunul
CraioveT pe i s'a dat dupd obiceiti acésta dom-
nésca Nóstrá carte, ca sd aibd a face zapt tole trebile armdsieT si
Po totl armasiI i zapciiI catI sunt la acéstd brés16, cu carT sA slu-
Osa. spre sAvirsirea i urmarea obicInuitelor trebl ale armAsieT, silin-
du-se pentru tóte cele ce sunt dupd obiceiti la datoria slujbeT luT, dupá
orinduiald i dupd povAtuirea ce i se va da atdt de cdtre dumn6-1di
Caimacamul Craiovei, cum si de cdtre dumné-lor boeriI divanitT; pentru
care SCrierll i dumi-tale Caimacamule al Craiovel i dumné-v6stre boe-
rilor al DivanuluI nostru de acolo, sd-1 scitl de Vel Armas, ddndu-T
zapcil i armasl asuprd-T, spre a-T avé in zaptul s'él, si povd4uindu-1
dumné-v6stre la tóte trebile ce sunt dupd obiceil ale slujbel lui, spre
a le urind dupd scoposul Domniel Alele. Poruncim Domnia Mea si vou6
zapciilor i qrmAseilor cap suntetl la acéstà br6.916, sd cunóscetl pe mal
sus numitul boerul DomnieT Alele de Armas, d'andu-I supunerea si as-
cultarea cea cuviinciósd ; i saam receh gpd.-1812 Decembre 28.
(Cod. LXXV, fila 19)

www.dacoromanica.ro
313' JUSTITIA SUB lOAN CARAGEA. 39

sub mama domnieT, ba chiar intru cg.t-va 0 a CaimacamuluT, pe care

Ioan Caragea 11 declard evechil chiar al Domnulta», corespuncrènd in.
t6te pricinele direct cu Domnitorul -gfeirci de mijlocirea altuia insufrx.
loan Caragea, de0 recunoscénd cg dreggtoria bgnieT este apetenia
OltenieT §i a CraioveT, totu0 reservg domnieT dreptul de a pro-
nunta In ultima instantd asupra anaforalelor de judecgrf incheiate de
Divanul CraioveT. (1)
VIII. Administratiunea in judete continug a fi dupg vechia organisare

Carte de Vel Portar ot Craiova.

Dat-am domnésca IsIóstrA carte pe carele l'am
fgcut Domnia Mea Ve! Portar la Craiova, ca sd aiba' a face zapt tre-
bile portArieT §i pe totT portgreiT, cu earl sg se slujésed spre sgvir0rea
si urmarea obicinuitelor trebT ale portdriel, dupg poruncile DomnieT
Mele §i dupg povgtuirea ce i se va da de egtre dam-16-111T cinstit §i
credincios boerul DomnieT Mele biv Vel Banul Gheorghe Arghiropol,
Caimacamul CraioveT, i dumné-lor boeriT divanitT de acolo; de care
scriem dumi-tale, sg.-1 sell de Ve! Portar, dandu-I portgreiT in zaptul
sai, 0 sg-1 povgtuesci la tóte trebile portgriel cate sunt obicbuite, ca
sg le urmeze dupA scoposul DomnieT Mele. Poruncim Domnia .Mea §i
vou6 portgreilor, sd datT supunere 0 ascultare maT sus numituluT boor
Vel Portar, ca sg p6ta sgvir0 trebile fgrá de cusur; i saam receh gpd.--i
1812 Decembre 28.
(Cod. LXXV, fila 19)

Patru ceirg la patru logo fe.0 ce slujesc la Divanul Craiovei.

Fiind-cd so afià slujind la Divanul DomnieT
Mele ot Craiova logofetel, s'a dat acéstg domnésca IsTóstrg carte, ca
sd aibd privileghiul ce a avut 0 maT inainte, adecg sg fie in paco
§i ertat de tóte dgjdiile verl-câte ar e0 de la Visterie §i de la cá-
mara DomnieT Mole peste an in WA ; a0jderea §i ale luT drepte bu-
cate sd -fie in pace §i ertate, stupT i rimgtorT de dijmgrit §i vinul ce-1
va face in viile lui de vingriciii §i o pivnitä in ora§ul Craiovei ap6-
ratd de fumgrit, de cgmingrit 0 de tóte dgjdiile ce sunt pe alte piv-
nitT; asem enea sit aibg a tin6 0 un lude scutit, om strgin, Mg de pri-
cing, ca sg-f fie de poslupnie easel lu'l; pentru care poruncim Domnia
Mea la tot( catT se cuvine, sd fitT uringtorl: de a se pgzi privileghiul
acesta intocmaI; i saam receh gpd,-1813 August 31.
f Cod. LXXV, fila 73 v)
(1) Iatä" acest act important, menit a potoll a-tot-puternicia luI Dina Fi-
lipescu :

www.dacoromanica.ro
40 A. V. IIREClili 314

a luI Alex. Ipsilante; al 3-lea ispravnic, infiintat sub Muscall, nu ddinue-

sce. DAm In note un chrisov prin care se stabilesce resedinta ju-
detuluI Vlara la mosia MichdilescI, in primele dile din Septembre
1817. Cu int6rcerea la Turcl a Giurgiuha si BrAilei prin pacea de la
1812, acelo teritoril ineetézd de a fi administrate de statul roman.
Campulung si Ocnele-Mari continua* §i ele a fi administrate de judet
si pargart sub controlul epistatului guvernului central. (1) Campulungu-
luI i se reinnoesco chrisovul de privilegiI ab antiguo.
Cinstite §i credincios boerule al DomnieI Alele, dumné-ta Vol Logo-
fèt de Téra-de-sus, cu Oto cd dregAtoria bdniel este cdpetenia tuturor
celor-lalte dregatoril, atat ot Craiova cat si de la tac) acele judete ot
peste Olt, dar iardsl nu este Indoiald, ci de totI sciut, cd Caimacamul
ce so orinduesce la Craiova de cdtre domnie este vechil chiar al
Domnulul §i, precum Intru t6te cale-lalte pricinl corespondarisesce cu
domnia fOrd de mijlocirea altuI cuI- valí, si iartisI de la domnie tot fard
de mijlocirea altuia se dar' cuviinci6sele poruncI §i povdtuirI, asemenea
urmézá. §i se euvine ca §i pricinele de judecdtI ce se cautd la Divanul
ot Craiova de cdtre dumné-luT Caimacamul, dimpreund cu dumné-lor
boeril divanitï de acolo, sá se cerceteze iard§s1 de cdtre domnie, ea orI
sd le aneriséscd, saii sd. intAréscd, DA de a mal da In cercetarea altel
judecAtT de aicl. Drept aceea poruncim dumné-tale, ca de acum tnainte
orI-cate pricini de judeedt1 vor venl aicI teorisite §i cercetate de dumné-
luI Caimacamul CraioveT, dimpreun d. cu:dumné-lor boeril Divanuluï nostru
de acolo, si una din prigonit6rele pArtit va avé apelatie impotrivd,
acea apelatio a partiI ceI neodihnite sä. se buiurdiséscà a se InfAtisà
drept la Divanul DomnieI Melo, cu anaforaoa DivanuluI ot Craiova;
care acéstá poruncd a DomnieT Mole sd. o faci dumné-ta cunoscuta
atat calemgiilor cal si zapciilor domnesculul Nostru Divan, ea sd fie
intocmaI urnidtorl ; tolco pisah.-1812 Decembre.
(Cod. LXXIV fila 6.)
(1) Carte de judetie la oraful Cdmpulung sud Musca.
Dat-am Domnia Mea acéstd domnésca N6strd carte
pre carelo dupd cererea si dupd alegerea ordsonilor ce ail fdeut de
la Campulung sud. Muscel In scris, sub iscAliturile lor, pecetluitá si
Cu pecetea ora§ulul, si prin scirea dumné-luI Val PostelniculuI, l'am
fdcut judet ora§uluI Campulul-Lung, ca sd aibà a fi judeedtor si pur-
tdtor de grijd la t6te trebile orasulul, care se va poruncl de cdtre
Domnia Mea si care se va serie de dumné-luI Vel Postelnie, sd. le
sdvir§éscd la vreme, fdrA de cusur, cum si ale ordsenilor pricinI si
judecdt1 sd le cauto dupd obiceiil §i dupd cuprinderett domnesculul
Nostru chrisov, care ail ordsenil, si fiind-cd pentru ajutor si pentru buna
pazd a orinduelel ora§ului este orInduit de cdtre Domnia Mea si de-
o3ebit epistat, sd aibd numitul judet la tóte trebile ora§uluI §i la pri-

www.dacoromanica.ro
315 JUSTITIA SUB 10AN CARAGEA 41

Prin chrisovul din 23 Iunie 1814 se pastréza neatinse vechile drep-

chiele judecatilor i la cisle si la orT-ce alte pricin1 a se unl Intru t6te
povatuirilor epistatuluI, si In marine judetulul poruncim sa se pastreze
si domnescul Nostru chrisov de obiceiurile si privileghiurilelor, atat
col not cat §i téte cele vechl chris6ve, asez ate sub pecetea epistatuluI
judetulul si a trel patru din fruntasiI mahalalelor, cat i pecetea orasu-
lui asemenea sa se tie de judet, care pecete, fiind-ca este, cum dicem,
a orasuluï, ce se metahirisesce la pricinf i tréba obstieI orasuluI, pentru
aceea porunchn ea sa nu aiba voe judetul de sine): numal a o me-
tahirisl, ci la trebile si pricinele obsteI orasuluï, and va fi trebuinta,
atuncea cu scirea epistatuluI i a pargarilor i cate un fruntas din tóte
mahalalele orasuluI fata, fiind eu totil strinsI, sa se pecetluiasa cartea
cu scrisórea aceea In vedorea lor. Dec1 sa se ferésca orinduitul judet
de jafurI si nedreptatl, 8.0.1 el cat si oràanii carI vor cauta a face
niscare-va Incurcaturi In cisle si in orinduell O. nu se cuteze a Ingadul,
ci la tóte cislele O. se faca dréptä cumpénire la tot.'" dupa: puterea si
starea fies cdruia. Pentru care poruncim Domnia Mea si voué tuturor
pargarilor si orasenilor de obste, sh scitl i sa cun6scet1 Po numitul
judet a orasulul orInduit de Domnia Mea; i saam receh gpd. 1814
Marti° L
(Cod. LXXV, fila 820.)

Carte de epistasic ot oraful CeImpulung.

Dat-am domnésca Nóstra carte . . . pro carele l'am facut Domnia

Mea epistat la orasul Campulung, prin aregerea dumné-lul Vel Postel-
niculuI, ca Impreuna cu judetul orasuluI i cu pargaril sa pazésca orin-
duiala orasului dupd vechiul obiceig, precum prin chrisovul Domnieï
Mele co am dat se cuprinde sa pazésca, sâ petréa orasanii" i tot.'"
locuitoril feritI de orI-ce nedreptate si jafurI, precum si pricinele ce
vor avé orasanil, carI nu le va puté Indrepta judetul cu pargaril,
le indrepteze mal sus numitul boer epistat si ask luand de la cel din
Inainte epistat poruncile i ponturile, Intocmiri si orinduelile, sä. Ingri-
jésca de a le urina si a le pazi. Intocmal, sà se feréscà atat pe sine
cat si pe altI sh nu-I ingaduiasca a face jafurI i mancatoril, ch InsusI
va avé a da séma, si, cand se va gasl cu cat de putin In villa, nu nu-
maI va fi lipsit din epistasie, ci se va si pedeps1. De care poruncim,
judetule i pargarilor si tuturor oasenilor ot Campulung, sä cunóscetl
pe ma1 sus numitul boerul Domniel- Mole de epistat al vostru, dandu-1
supunerea si ascultarea cea cuviinciósa la cele cu cale, ca sa se 1360
päzì dreptatea i ponturile si savirsirea poruncilor Domniel Mele ftirá
de cusur ; i saam receh gpd.-1817 Martie 15.
(Pecetea gpd.)
(Cod. LXXV, fila 179.)

www.dacoromanica.ro
42 V. A. IIRECHIÀ 316

Wei si privilegiT ale oresenilor din Câmpulung, privilegii altd data

C'hrisovul orc4anilor de la aimpulung sud Mused.

Judetului cu doi-spre-dece pArgarI si Cu toff or4sanil CAT sunt din
orasul Domniei Mele din Cempulung, ca sA fie In pace §i ertati de
lucrul domnesc si de vama mändstiril din ora § §i de yama pitarilor
de la sborul SfintuluT. Ilie Proorocul, veri-ce vor vinde sati cine ce
va cumperà, ail cal, ail boil, all päturi, all pesce, all veri-ce, sti nu
aibä a luà de la dinsii dupd cum all avut obiceitl.do n'atl dat
vamd acest ora § nicI odini6re, si sd nu ail:A nimeni voe a cumperd
loe de case. In oras, nici boer mare, niel slugd domnésee, niel singá
boerésee, sag se cérá loe de la Domnia Mea In oras, sail vad do móre,
saü delnitd in câmp, sail niscare-val mosil saú vii, sail verl-ce de ale
acestor oresanl, ci numal oräsanil sd fie volnici a cumperà unii de la
alil,si do vor fi si datorl niscare-va ortisani, all pe la boerT, all pe
la alti 6meni de ére, si li se va intimplà acelor oresanT mórte si nu
vor aye cu ce plAtl, sd nu fie volnici acei datornici sa vindä la
altd parte ori-ce ar reman6 dupe.' mórtea acelor oresani, ci mime
lar la oresanT sd aibà a vinde ; asijderea si pentru rindul judecetilor
orasului, numai judetul Cu pargarii sA aibd a judecgt pe oresani, iar
ispravnicul judetului sat.' alt cine-vasi se nu aibe voe a se amesteett
In judeeetile lor; si se. fie In pace si ertati de fumerit; veri-carele din
oresanl ar merge cu carele lor sá incarce pesce de la baltd sa nu dea
fumerit, farà numai sá aibe a da la sf. menestire din Cempulung
de la un car de pesce oca 5, dupà cum le-ati fost obiceiul si mast Ina-
into vreme; asijderea si pentru erberit, Inc/ sd fie oresanii. In pace
si nesuperatT; pentru vitele ce vor telà la scaunele de carne din Câmpu-
lung si pentru vitele ce vor WA la scaunele de carne, cari. fac
Minna prin del la vil si pentru alte vite ce vor stringe pentru hrana
lor; nicI decum erberit &A nu dea, precum n'ail mal dat niel odiniórgi;
earl din ordsanT se vor hrdnì cu mestesugul cismeriel, sá nu dea cio-
hodärit, si pentru gostinerit ined se aibd a scutl oresaniT rimdtorl
una mie pe an ; vrênd se.-1 clued sti-I vIndd la Brasov, sd nu dea gos-
tinerit pe acéstü sumá de rimatorT ce serie mai sus; si orT-carT din
or'dsanl so va hrdni cu negutetorie, vIndend metase si alte merunti-
surT pe la tIrgurT, niel decum sa nu aibe superare de coterit, dupd
cum niel alto dep. n'ail mal dat; asijderea sd nu fie nimenI volnicl
sà aduce vin se vindgi In oras, niel din boerl, niel slugi domneseT,
niel boeresci, niel teranI saú mecar verl-ce fel de om ar fi, Ma. numai
MOO oresanii sà vînjá vin inteacest oras, iar alt nimenT; si niel din
terani sd nu fie volniel a Incdreà veri-ce povarä din oras pand se
vor inedrcA întâiü oresanil, atät pentru t6te vremea, eât si la sborul
SfIntului Ilie Proorocul; asijderea si péntru rindul dijmeritului si al
oerituluT, veri-care boer ar merge cu aceste slujbe la acest judet al
Muscelului sA aibe a le da oresaniT pentru cheltuiala lor numai un
prânci. de bucate, si care din oresanT ar aye sá pletésce oerit sail

www.dacoromanica.ro
81.7 ilISTITIA MAI MAN CARAMIA 48

motivate pe amintirea cA acel ora § fusese cand-va capitala tOril, Am

vOclut cA, In mal ióte chris6vele de acéstA naturd din secolul al XVIII,
se amintesce de descAlecAt6rea a doua a Ora* muntenescl, la Campu-
lung de Negru-VodA. In chris6vele maI none se omito acéstd amintire.

dijmArit, sA dea de nume numaI Po bani 30, iar alt nimic maI mult
supOrare sl nu le facA, dup5. cum ail avut'obiceiú i maI dinainto
vreme, si sA aib5 volnicie orkaniI din Campulung sä nu IngAduiascA
pe nimenI din eel' strAinl a se hrAn1 In oras cu niel un fel de negu-
tAtorie, ci numal orAsanil sa se hrAnOscA inteacel Virg ; asijderea
pentru orAsaniT cad ail WI' In délul Pitescilor, pe mosia RaduluI-Voda
i pe mosia mAngstiriI NucetuluI In délul Ciocanescilor, sA nu aibd voe
egumeniI nicl odini6rA a le face alte obiceiurI nou6, fdrA numaI sA
aibà a plAti orAsanii vinAriciil domnesc din dece vedre o vadrA
otastina pAmintuluT dup5. obiceii,si dupà ce va sc6te vinAriciul dom-
nesc dal* apoi sA le ieà otastina, si pentru parpar sA aibA a da de
cramA po banl 12, iar pentru putinele cu strugurl ce vor face pentru
tréba caselor lor BA nu-i supere, niel alte cjeciuelI din livecjile de pomi
ce vor avO pe la viile lor sa nu le iea i sl nu aibd voe slugile
iganii acestor manAstirl sA mOs6re vinul co vor luA din vinariciil
de otastinA cu mana lor, fArà numal acela cu bucatele se. ELBA a-VI
mOsurA vinul ce vor fi sà dea cu maim lor si cu vadrA dréptA de
cjeciuialA, i sA aibà volnicie orAsaniI vincjá vinurile in dél pe
la crAmile lor, precum ail avut obiceiil si mal inainte; i iar sA aibti
orAsanif din Campulung a stApani nisce muntY, ce sunt ai orasulul,
dupa cum i-ail stäpanit i panA acum ; a0jderea i pentru yenl-cari
din boeriI Domniel Mele vor merge sA fie ispravnicI acolo la acel
judet al Muscelulul, sA nu aibA voe a supOrA pe ortisanI pentru fin,
sail pentru lemne, sail pentru cal de olac, sail pentru alte clad, pentru
cA hind acest oras la loe de munte si cu anevoe a se hrAni, nefiind
loc de arAturd, ail fost ertatl de t6te aceste ate scriii mal sus inch
dinainte vreme, dupa cum am vdut Domnia Mea atat alte chri-
sáve domnesci de mai inainte, cast i chrisovul DomnieI Sele frateluI
Alexandru Vocla Moruz cu lét 1794 Mart 20, intArit si intru a doua
domnie, lét 1799 Octombre 7, pentru aceste mili si obiceituI ce se arata
maI sus; de aceea dar si Domnia Mea m'am milostivit de i-am ertat,
ca sA fie de acésta in pace si nesupOratI, intArind chrisovul acesta cu
insasl credinta DomnieY Mele Ico. loan Gheorghe Caragea Vo.evod
Cu a prea iubitilor Domnid Mele fiI: Gheorghe Caragea Voevod, Con-
stantin Caragea Voevod, si Cu tot sfatul cinstitilor i credinciosl boe-
rilor velitI al DivanuluI Domniei Mele: pan Constantin Filipescu Vel
Vistier, pan Radu Golescu Vol Ban, pan Constantin VIAhut Ve! Pos-
telnic, pan Isaac Ralet Vel Vornic de Tora-do-sus, pan Barbu VdcA-
rescu Ve! Vornic din Téra-de-jos, pan Durnitrasco Racovita Vel Vor-
nic al treilea, pan Iordache Slätineanu Vel Vornic al obstirilor, pan
Dumitrache Racovità Ve! Vornic al patrulea, pan Grigorio BAlOnu
Ve! Logofét de Tora-de-sus, pan Constantin Filipeseu Vol, Logofét de

www.dacoromanica.ro
44 V. A. IIIIEctlil AI8

Condicaril sunt mereil Impiegati f6rte utilI i in judete. (1) DAm

Téra-de-jos, pan Fotache Stirbeiti Ve! Lognét za obiceiurY, pan Con-
stantin Sutul Vel SpAtar, pan Grigorie Ralea Vel Hatman, pan Ale-
xandru Nenciulescu Vel Vornic de politie, pan Atanasie Hristopulo
Vel Logoret al strAinelor pricinT, pan Alexandru Ghica Vel Clucer,
pan Alexandru Mavrocordat Vel CAminar, pan Nicolae Sutu Vel Comis,
si ispravnic pan Constantin Filipescu Vel Logon't de -Téra-de-jos;
scris chrisovul acesta In anul al doilea dintru intftia domnie a
Domniel Mele, aicT In orasul scaunuluT DomnieT Mele BucurescT, la anii
de la nascerea DomnuluT Dumnedeä. i MäntuitoruluT nostru Isus
Christos 1814 Junio 23, de Chirità Logof6t de Divan.
(Cod. LXXV1I, fila 183 y.)

Carte de judefenie la orcoul Vel Ocnei sud Vilcea.

pre carel Pat.]. fAcut dumné-lul cinstit i credincios
boerul Domniel Mele Constantin Filipescu biv Ve! Ban judet la ora-
sul Domniel Mele Vel OcnA sud Vilcea, ca sA aibA a fi jude i pur-
tAtor de grijd la t6te trebile orasulul cAte sunt orinduite la datoria
judetulut sà aibA a judecA si pe totT orAsanil de la Ocnele Mari de
pricinele ce se cuvin dupä obiceiti a le cAutà judetul. Pentru care
poruncim Domnia Mea §i vouè tuturor orasanilor, vädtind cartea DomnieI
Mele, totl sä avetT a-1 sci de judet si a-1 da ascultare la cele ce vä va
da înv6tAturg. Poruncim Domnia Mea si dumné-v6stre ispravnicilor
al judetului, sA 1vetí a-1 sci de judet, päzind orinduiala lui; i saam re-
ceh gpd.-1812 Decembre 26.
(Cod. LXXV, fila 18)
(1) Condicara de prin judele condicara ce s'aii feicut la let 1817
Decenibrie 5, in logofefia Logorétulta Constantin Beileiceanu.
Vilcea, Armasu Constantin Boerescu. FATI nume arAtat, dumné-luI
biv Postelnicu condicar.
Gorj, Barbu Polcovnicu. Sdrban Manoloscu, vechiä, re-
innoit la Fevruar 23 lét 1818.
Dolj, Nicolae Otetelesanu. IonitA cel vechiti
MehedintT, S dtraru Ráducanu S efend ache. Raicu logofét.
RomanatT, Alexandru Palada. Constantin Varlaam cel vea i ti
Arges, II Portar. Ilie biv III logof6t.
Ilfov, Nicolae Bujoreanu. Ionitii cel vechil
(Cod. LXXV fila 267 o.)
Condicarii" din let 1816 Ianuar.
Muscel, Ilie biv III logotét.
Ionitä Sontu.

www.dacoromanica.ro
819 JUSTITIA Still 10AN CARAHA 45

in note instructiunile lor (1) §i un act din 31 Maiil 1813 relativ la

Saae, Gheorghe logofét Bilciurescu.
Teleorman, III logofdt Sandul.
Prahova, II vistier Barbu.
Olt, Nicolae logof6t.
Vlasca, Tdnase Nanoveanu.
Ialomita
Dimbovita, postelnicelul Chivu.
Ionitd Budisteanu.
Buzdil, Constantin sin sdrdarul Nicolae.
Vlasca, Iancu Bddulescu.
(Cod. LXXV, fila 269.)

(1) Carte de condiccirie de judef.

Dat-am domnésca Nóstrd. carte . . . pre carel dupá
alegerea dumné-lai cinstitulul si credincios boerd Domniel Mele Vel
Logofdt de Téra-de- l'am orinduit condicar la sud
decI mergénd la numitul judet, sd aibd. a 110. In zaptul WI, de la acel
ce pang acum ail fost condicar, tóte condicele judetuluT i oft-ce alte
scrisorT, sineturT si zapise ale celor ce vor fi avut pricinI der judecdti
la acel isprdvnicat si se vor fi afldnd la proin condicar, insd prin f6ie
anume, sub iscAlitura numitulut si apoI sd. OA a tin6 condicele jude-
tulal si a urnià la Vote intocmaT dupd cuprinderea acestor de mal jos
ardtate ponturl:
Tóte poruncile Domniel Mele cate se trimit si se vor trimite &Are
ispravnicT sad cdtre judeator pentru chivernisirea locuitorilor, Pentru
paza si buna orinduiald a judetuluT, pentru judecdtl i orf-ce pricinl
de tr6bd ale DivanuluT, cu povd.tuirI si InvdtAturI, mai virtos cele ce
sunt urmAtóre In tótá vremea, i pentru orI-ce ddri i zaherele vor es1
pe t6rd de la Divan §i de la Visterie, sd ODA a le trece tóte de rind
In condicd cu vremea lor, ca §i schimbându-se ispravnici saü judo-
cdtorul, viind altif, sd gAsésed acele poruncI in condicd, sà le energhi-
sésed i ad le pAzéscd; si logof6tul acesta sá fie dator, la schimbarea
boerilor ispravnicI, Sail a judeatoruluT, a ardtd celor ce vin eke poruncI
sunt do mal inainte date, iar sd nu fie uitatd porunca co se dà si
nu se scie in urmti de cel ce vine in urrnd ispravnic, cu pricind cd ail
rdmas artile de acele poruncT la boeril ispravnicT ce ail fost
In ainte.
A sijderea si urm area ce va face ispravniciT dupá poruncile Domnier
Mele, cdrtile ce va serie In judet de obste prin pld§I, si acelea t6te sd
le träcd In condica; sd se pAzésed In mAna acestúl orinduit logorét
si pravilnic6sca condicd, intru care este povdtuirile pe larg cum sd
urmeze ispravnicil si jutlecdtorul la pricinI de judecdtI i de cele obicInuite
ale mosiilor.
B. La judecdtile ce se vor cdutd de c'ätre judecdtor sail de cdtre

www.dacoromanica.ro
46 V. A. nRECHIX
_ 820

havaetul ce sunt datorT condicaril a da Marilor Logofetl. Nu erà de ajuns

boerii ispravnicT, sA so afle orinduitul logofét de fatA, cetind si ascultând,
ea sA facA practicA de pricind, intru care sA se acre atät disele unuia
i rèspunsurile altuia, cdt si hotarirea ce s'ail fAcut de la judecatd; dupg
aceea sd facA anaforaoa sail carte de judecatd; iar de nu se va pre-
curnià pricina si va rémâné a aduce mArturil sail alte dovedl, iarAsT
sA aibà a face practica §i a o trece In condicA, ea sA fia pururea sciut
ce ail réspuns fies-carele din mil ce s'ail judecat ? ce dovecjI ail arAtat
si la ce ail rémas pricina? care la acestea sA fie férte cu luare aminte,
ca sA IntelégA si sd facá zapt cum se cade pricina, cercetarea si ho-
tArirea judecAtil, spre a serie In condicA Insusi acelea ce se vorbese si se
hotdrèsc la judecatA, iar nu altele, si sd adevereze In fies-care carte sail
anafora, cA sunt trecute In condicd, dupd care dändu-se celui ce ail
castigat dreptatea anafora sail carte de judecatä, sA dea si la mâna
celiff. ce n'ail rémas odihnit adeverintd iscAlitA de ispravnicT sail de
judecAtor, prin care sd arate anume sorocul ce s'ail pus In fata acelora
ca sä vie la Divan de all face apelatia lor; sá dea s'i col cu pricina
adeverintA sub iscäliturile lor, Intru care sA arAte diva ce s'ail pus
soroc a venl la Divan iar eel ce ail rémas multdmitl si odihniff de
hotärIrea de acolo, pentru aceea sA serie In carte cA s'ail multAmit si
s'ail odihnit.
SA aibA datorie orinduitul logofét, ca pe tétä luna sd trimitA, prin
dumné-lor ispravnicii, la logofetia DivanuluT condicA de Cate judectitl
si pricinT s'aii cAutat de judecAtor si de ispravnieit judetului, care In
ce chip s'ail hotArit sail la ce ail rémas, de s'ail multAmit sail nu? ca,
and vor ven1 cu apelatie vre-unul si va cere ea sA aducA pe piritul
Oil aid, O. i se cérd adeverinta sorocului si sá se caute In condicA
pricina aceluia, ca sA se vadA la ce ail rémas.
LängA acésta, fiind-cä. s'ail Inamplat si se Intimplä necurmate
galcevurT si pricinT pentru foi de zestre, pentru diete, pentru aseza-
mInturT, pentru zAlogirl si vim:WI de mosiT, pentru veniturT de mosiT
si alte luerufl, cA s'ar fi fäcut prin taind si cu economie, sail cA s'ail
vindut la 6menT strAinT, carT sunt opritl a cumpérà; spre. a lipsl dar
acestea, sá aibA a trece In condica judottilul téte folio de zestre, i
dietele, i zapisele de orT-ce asezAmInturl, i de vIncjärl de mosii i de
venituri de mosiT si de veri-ce, cum si de zAlogirT, de vor fi cu orIn-
duiald Monte dupd cereetarea ispravnicilor, si sA so adevereze de dinsul
cA sunt treeute in condicA, ca la orT-ce judecatA sá se crédfl do ade-
vérat acel sinet; iar Mil a se trece In condicd sA nu aibd statornicie
ilia un fel de vIndare sail zAlogire, nicl foilo de - zestre, niel dietile;
care pentru acésta sil OA datorie mal Intaiil a da In scire la tot
judetul, ca toti sA scie a venl la condicA sA le arate acestea, ca sti se
tréed téte In condica judetului si sti se adevereze de ispravnieT si de
orinduitul logofèt, ca sA fie temeinice si cu credintd de adevärate.
Asijderea sA se tréeá si examenelo de cercetdrilo fies-cgruia vi-
novat si cAclut In hotie, ca sA se afle trecute si când ar avé trebu-
intA numitul logofét de vre-o povAtuire si invétAturA, sä OA prin

www.dacoromanica.ro
 JUSTiTIA §Iii3 10,01 GARAGEi 4'2

ca bietul condicar sa fie destoinic, priceput, practicos, harnic; mg' ire-

buia sa aiba de uncle sal platésca hay aetul Marilor Logofett ApoI, ea
sa-1 1360 plati, de sigur cà la rindul lor condicariI gskinpuiai» cat
mai mult pe bietil eimpricinati». (1)
dumné-lor ispravnica judetulul a insciinta la dumné-luI Vel Logofat
dumné-luI sa arate DomnieI Mele si porunca ce se va priml iards1
prin ispravnicI sa o trimita la orinduitul logorét.
Pentru slujba i oboséla ce va face acest logofét, sa aiba a lua
Ida ce-I este orInduita, adeca talen l 20 pe luna; asijderea sd OA a
tino i trel lude scutitI, 6mensi fall de pricind, carora, dupd cercetarea
ce li se va face de catre dumné-lor ispravniciI, de vor fi cu adevérat
fail de pricing, O. le dea adeverinte de numele i chipul lor, spre a
li se da si de la Visterie pecetluitufl, ca O. fie apératI, sa scutéseä do
dijmarit i vinariciti drepte bucatele lor.
i deosebit sà iea i havaet de la cartile de judecata sail anafo-
rale ce se vor face de catre ispravnicI, sail de catre judecator, lush
la pricind hotarIta de acolo, pentru scris i trecut In condica, de la 40
parale pang la talen l 2,20, i ispravnicil saú judecdtorul sa aiba a in-
semna In carte acel havaet, ca sá nu se Indrasnéscà a lua mat mult;
de la ravasele ce se fac de soréce de catre ispravnicT, sá lea de la
3 parale pand la 6 parale; i de zalogiri, vil, tiganI saü alte asezdmin-
turI, cum si de la vindarea de venituff de mosiI, sA iea pentru scris
In condica de mosie mare talen l 5, iar de mosie mica talen l 2,20 si de
tiganI de un suflet 10 parale.
La t6te aceste trebI cate maI sus s'ail aratat, dumné-v6stre ispravni-
cilor pe altl. logofeteI saü émenï de al dumné-vbstre sa nu ameste-
catl, ci téte sa se caute de catre dumné-v6stre si de judecätor numal
printr'acest orinduit logotét, ca sa. nu ajungá tréba la vre-un cata-
chrisis. Catre acésta sa OA a se ferl orinduitul acesta logofét a nu
face niscare-va jafurI celor ce vor avé pricinI de judecatI, sail a cere
rusfeturl çi mita, ed pentru aceea li s'att or1nduit léfd i OrnenT scu-
titY, niel sa zabevésca cu scrisul cartiI saù trecutul In condica pe lo-
cuitoril de vor avé pricinsi de judecati; ci cu graba sa le savirsésca
tréba fies-caruia i O. le dea drumul, ca sa nu li se prieinuiasca-pe-
riciune, cheltuialä i perdere de vreme, pentru ca. de se va face vre-
un cusur la vre-una din cate s'a Jis mai sus, nu numat va fi lipsit
alta data nu se va mal Invrednicl la acésta slujba, ci so va si pedepsl.
Poruncim Domnia Mea i dumné-v6stre boerilor ispravnicI i ju-
decatorule al judetulul, védênd acésta carte a Domniel Mele, sat sciti
si sa cun6scetI pe mal sus numitul de condicar i logofét al judetu-
liii metahirisitT In téte trebile acestea, dandu-T asupra-i téte con-
dicele judetuluI; i saam receh gpd.-1813 Ianuarie 1.
((Jod. LXXV, fila 51)

(1) Dupa anaforaoa dumné-luI Vel Logofatuldi de Téra-de-jos, porun-

cim dumné-v6stre ispravnicilor ai judetuluï, sä faceti urmare Intocmal

www.dacoromanica.ro
48 V. A. attEttlii

IX. Numer6se sunt abusurile Impiegatilor In genere si ale celor din

judete si pldsl maI cu sémd. In anexele la acest capitol aducem amin_
tire do cate-va din ele.
CercetdrI rinduite de Domnitor sunt destule. Dar co resultato aveati
ace16 cercetärI? MaI adesea nicI unele, ba 'Ate pedepsirea grea a jä-
luitorilor, cäcT aú calomniat pe un cinstit slujbas !

iar neodihnindu-se de acolo vre-o parte, ea Insciintarea dumné-v6stre

In scris sorocitI la Divanul DomnieT Mele.-1813 Junio 18.
(Pecetea gpd.) Vel

Prat Inaltate Dótnne,

Dupd luminatd porunca Märiel Tale co mi se dd la acéstd jalbd a

luI III logofét Ilie condicarul din sud Muscel, urmAtor fiind, am luat
séma ardtdril ce face, cd In anul cu lét 1812, cand s'a aflat vechil lo-
gofetiel marl de Téra-de-jos dumné-lul CAminarul Alexandru Ghica,
orinduindu-se jäluitorul condicar la nurnitul judet si In urmd tot atunci
peste trel lunI fäcéndu-se dumné-luI Cdminarul Iordache Golescu ve-
chil logofetiel marl, pentru cd n'a vrut a so desface între dumné-lor
despre rindul havaeturilor condicdriilor, i s'a cerut numitulul al doilea
havaet, dupd care, nedändu-I mdna a mal da si alli haul, scris de
la logofetia mare cdtre dumné-lor ispravnicil judetuluI ca sd nu in-
gdduiascil pe Ilie a se amestecd la tréba condicdrieI i, viind ad spre
cere dreptul sèù, tréba condiariel s'a cdutat de un Gheorghe lo-.
gofetelul ot Cdmpulung, neorInduit fiind de stdpdnire, iar mal in urind
arittandu-sI dreptdtile luI chtre dumné-Itil Ctiminarul Iordache Golescu,
vechilul logofetiel marl de atund, i-a dat carte catre dumné-lor is-
pravnicfl de a-1 cunósce tot pe numitul de condicar, care carte o vé-
duiii si eì., cu lét. 1812 Dechembre 5, coprinOtóre chiar ash: fiind-cd
aid la acel judet s'a aflat condicar lije biv III logofk si de acum
Inainte tot numitul are sä fie condicar, dupd care, fiind-cd jdluitorul
se cunósce de condicar, lul i se cuvine i iratul acestel trebI, maI ales
orinduita 10f à; dar fiind-cd acel Gheorghe logofetelul a ostenit si nu
de sinesI s'a amestecat la tréba condicdrieT, dupä dreptate se cuvine
ied léfa pe tot anul deplin, iar piritul folos pe catil
vreme s'a aflat slujind, ci de se va gäsI cu cale de catre Märia Ta,
sd fie luminatd porunca cdtre dumné-lor ispravniciI judetuluI sä facä
cercetare i, pe câte lunI vor dovedI cti a luat acel Gheorghe logo-
fetelul léfa condichieI, s5.-1 apuce a o Intórce jdluitorulta InapoI, iar
hotdrIrea cea desdvirsitä rémâne a se face de cdtre Indltimea Ta.
1813 Maitt 31.
Iordache Sldtineanu Ve! Logan
(Cod. LXXVI, pag. 489.)

www.dacoromanica.ro
8g3 JUSTITIA SUB 10Ak CARAal 40

In mal fie-ce an Ioan Caragea a dat circularsi catre ispravnicI in ge-

nere, orI catre anumitl ispravnid, ordonandu-le O. fie 6mensi de tréba. (1)
Vatasilor de plaiurI le serie Vod6, cä pentru abusurT o .94'4 spdnzure.
Zadarnice formalitatil Cu cal era Ore mal onest Domnul, ca sa céra

(1) Care.i deseltise la tac judetele a se da nizain slujba?ilor a nu

jdfui, pe lo
Dumné-v6stre ispravnicilor ot sud sanatate. Macar d.
Domnia Mea cea mal intaie datorie a Nósträ socotind ocrotirea si re-
paosul locuitorilor domnescd N6stre t6ri de catre cd naräviti jafui-
torl si jacad, nu contenim prin felurì de mij16ce spre a desradkina
cu totul urmarile lor, ca sà dobandéscä locuitorif o desavirsita
petrecere si a se bucura folosindu-se insud el cu rodurile
muncd i stradanid lor ; dar filnd-cà dumné-lor einstitil i credinciosI
boerri veliti al DivanuluI Domniel Mele, pentru odihna si buna petre-
cere a 1ocuitorilor, facut acum rugaciune prin obstésca anafora
ca sa pue In lucrare acest de md jos arätat inlesnitor mijloc,
spre a se urmà acestad bun cuget i vointd a Domnid Mele, de aceea
iatä printeacésta domn6sca Nóstra poruncd v6 insciintäm ca de acum
Inainte, ca unil ce suntetl otcarmuitorl al( judetuluT orinduitl de Domnia
Mea, suntetf datorT a da séma pentru ori-ce jaf i napastuire se va
face locuitorilor de catre vertcine, i Inteadins v6 poruncim
napristan cu mare privighere si neadormita. "ingrijire asupra tutulor
slujbasilor judetulut precum samesiI, vatasil de plaiil, polcovnicii, capi-
taniT, -dijmariI, oeril, vinariceriT, zapciil de plasa slujbad
de pe afara, de a se parasl cu totul si a nu Indrasnl O. faca locuitori-
lor col mai mic jaf saù luare nedrépta peste domnescile N6stre ponturl
poruncl, si pe or care din d Il yeti' simtì cu vre-o urmare impotriva
in vre-un fel de chip, sa insciintatI Domniel ca ieh caçluta
pedépsa, bez Insa de zapciil plài1or, pentru carI, fiind-ca insiv6 suntetl
r6spundétorI, avetl tótti voia, cand Ii vetl dovedl inteacest fel de urmarI,
ea, dupd ce yeti Implinl de la dInsiT t6te jafurile celor napastuitI, sa-1
lipsitl apd din tréba si sa orInduitt In locu-le pe alta cinstitf
vrednid ; iar cand vom aflà ea v6 purtatl cu neingrijire la acésta, sa
scitI cu hotarlre ca vet1 r6spunde chiar din casele dumné-v6stre
paguba acelor jefuitf locuitorI si yeti cad6 si In urgia Domnid Melo,
care acéstä porunca a Domnid Mel e sa o facetY cunoscuta tuturor
mal sus aratatilor slujbad, ea sa nu le r6mae cuvint de pricinuire
doar nu le-ail fost sciuta, si de primirea i intelegerea acestd domnescd
Nóstre porund sa aveti a insciinta Domniel Mele; i saam receh gpd.
1815 Martie 25.
(Cod. LXXIY, fila 190 v.)
Vel Logof6I.

Anakle A. R. -Tam. XX. Memoriile &e!. Islario*. 4

www.dacoromanica.ro
f*)0 V. A. ilttEctitl '824

slujbaqilor gi a fi oneqtT? Vdta§iT de plaiú erad cu deosebire jdfuitorl

al satelor, cu t6te ca li se relnnoise nizamul la 1 Ianuarie 1813. (1)

(1) Ponturile vdtdfiei de

Sluga Domniei Mele, vdtap de plaiti sud . . . fiind-cd. multT
sunt In firésca réutate i pururea le este gandul la talhdril, ca sd se
Intovard§éscd. i cu altiI din Ardél, iata de acum dintaid îi poruncim
Domnia Mea ca sa pul paznicT la drumurile plaiurilor i potecT §i sd
nu IngAduescI 6menT din vale a umbla prin plaiú, sail a trece Induntru
peste hotar fdrd de adeverinta dumné-luT Vel Spdtaruldi, cá veT fi In
primejdie, §i prin t6te satele plble*escT sà umbli singur, ca sl .te che-
zdqueseT cu pgredlabil a nu se Intimpla vre-un om de la vre-un sat
din plaid sd se adape cu gandul spre talhdriT, cum i pentru eel ce
vor venì din lduntru ori cu pap§urT saü fdrá papv1rT In grabd sd
insciintez1 la dumné-lul Vel Spdtarul §i pe eel ce vor fi cu paw*urT
sl-I laï sà trécd, iar pe ceT Mil de pa§u§uri sd-I poprescl acolea §i
sà Insciintez1 dumné-luT Vel Spdtarul, §i vet avé réspuns in ce chip sd
urmezT, cdcT de se va intImpla a se sfet1 hotiT de dincolo cu ceI de
aicT, sati de aicT dincolo, in plaiii te vom spanzura O. pe tine §i pe calf-
va din plde§I i poteca§T. Urmand precum intr'aceste ponturT de maT
jos se aratd:
Vdtaful de plait' sh aibd a pdzi drumurile §i potecile plaiului, ca
sd nu pad' nimenT fdrA de scirea luT a merge In lduntru In Transil-
vania pe drumurl sail pe niscare-va potecT, niel prin satele plaiuluI a
umbla färd de scirea luI.
in läuntru In Ardél sa nu lase vätaful pe nimenea sd trécd
de Ilya§ de la dumné-luT Vel Spdtarul, carl rdvw O. le strIngd
la sfir§itul fie§-cdreia lunT sä le trimitd ledumné-luT Vel Spdtarul, ca
Cu catastih sä le ardte la Domnia Mea.
Om din Ardél ce va yenì aid cu trebuintd sati Cu negutdtorie §i
va ayé pa§u§urI de la Excelenta Sa Gheneralul, sd aibd voe a veni,
prin scirea vatafuluT, povdtuindu-se a merge la ispravniciT judetulul,
ca prin scirea dumné-lor sd mérgd undo vred, i vdtaful de plait]. In
grabd sä fad. doué InsciintArT: una la dumné-luT Vel Spdtarul §i alta
la ispravnicil judetuluT; iar pe care va gag trecut peste plaiù fdril de
pa§n princlèndu-1, sä-1 tie acolea poprit, §i numal deck sd Insciinteze
la dumné-lul Ve! Spdtarul, ca dumné-luT sd ardte DomnieI Mele, cum
§i pe ceT ce se vor cerca a trece MA de rdva de drum, de vor fi
dintr'acel judet, sd-1 trimitd la dumné-lor ispravniciT judetuluT, iar de
va fi din alt judet sd-1 trimitd prin ispravnicl la dumné-lul Vel Spdtarul.
Prin t6te satele plde§escI sd mere Insutf tu vdta§e §i, aduand
pArcalabl §i pe preotil satulul, sd. le ardti cd este strapicd poruncd de
la Domnia Mea, cu Infrico§are de m6rte, pentru rIndul Intercdril hoti-
lor §i a talharilor, ceréndu-le chezd§ie ch nimenT din acel sat nu vor
eì In hotie §i, pentru verT-care se va simtl hotl saü gazdA, sd réspuncjd
piirchlabiT §i aceI, cheza§T, §i sdteniT, cand vor merge unde-va0 la vre o

www.dacoromanica.ro
325 JUSTITIA SUB IOAN CARAGEL 51

Regulamentul acesta al vata§ilor de plaiil nu diferd mult de cel dat

trebuintai a lor, sä aiba datorie a al-MA .pärcdlabuldf §i cheza§ilor, ca
prin scirea lor sd mérgd, i a§a, Incunjuränd tu vatafe tóte satele
plaiuluT odatA pentru acésta tréba, apoI ta sd te a§ezI la locurile do
paza, fail de a lipsi de acolea, iar pentru strinsul banilor dajdieI sá.
orInduescI plae§I a umblà prin sate.
Nicl un om din satele judetulul de la vale sà nu aibd :ioe a
merge macar cu tréba lor pe la satele din plaid fdrà de scirea ta, vtita§e ;
iar pe care veI gas1 umblând prin plaiü fard de scirea ta, sa-1 trimitI
la ispravniciI judetuluï, ca sa.§'f ieà caduta certare.
In fie-care doua saptdmanl odatd sd InsciintezI dumné-luI Vel
SpAtaruluI de ori-ce se va IntImpla. In plait; precum §i cand nu se va
Intimplà nimic, iara*I sd InsciintezI. A§ijderea i pentru ori-ce veste
vel andì de aiurea din vecindtate, iara§1 s6 Insciintez1 dupd datorie-p,
cad de nu vel pazi aceste poruncI, hotdrIt sa scil cà veI fi spanzurat.
C6tre acésta poruncim Domnia Mea, mai sus numitule vata§e, sä
aibl purtare de grije pentru cap vor ven1 a se a§ezà cu locuinta In
Ora Domniesi Mele, sä fad. f6ie de numele lor, cate familil sunt, care
Vole pe fie§-care doua saptemanT odatd sd o trimitl cu Insciintare la
Vel SpAtarul, ca sd aräte DomnieI Mele,-1812 Decembre 18.
(Cod. LXXV, fila 48.)

Carte de vdteifie de
Dat-am domnésca lióstrd carte slugeI Domniel. Mele pre
carel e rain orInduit Domnia Mea vältaf de plaiul . . . . sud . .
ca sd aibd volnicie a face trebile vdta§ieI zapt. Sd fie cu privi-
ghere §i Cu luare aminte cjiva §i nöptea §i In tótd vremea, ca sa
pazösca plaiul §i potecile cu plakia§1 i poteca§Y, 6menI vrednicI de
slujbd i de bund paza do hop, de Wharf, de furt de dobitóce §i do
cele co sunt oprite a nu e§1 din téra afar% §i orI-cand se va Intimplà
hotie saú thlharie, aú prin poted, ail prin drumurile plaiurilor,
indatd sà sara cu plàiail sà-1 prindd §i, bag6ndu-I In butud, cu
bunit paza sa-i trimitä la dumné-lor ispravnicil judetulul cu tóte pri-
cinele hotiilor In scris, §1 dumnä-lor trimita cu buná paza. la Domnia
Mea, ca sä l iea cauta pedépsä ; iar pentru cele ce se vor gas1 asupra
hotilor cand II vor prinde, orI cal, arme, sail all ceva§I borfe, cate
dintr'acelea vor cunósce päguba§il §i be vor dovedl cu bund dovadd
inaintea ispravnicilor cd sunt drepte ale lor, sd i le iea, lar eke va
rsämäné ale hotilor, acelea dupa obiceiil sa le lea vatafu impreund cu
ce-I vor prinde, pentru ostenéla lor; iar de vor avé hotil case
alte bucate afard din ceea ce s'ail gasit asupra hotilor, pentru acelea
sA nu aibä a, se amestecA rätafu de plaiti, ci ispravnicil ad le lea In
zapt, sä pldtösca. pägubawlul, §i pentru cele ce vor ramané sd
insciinteze cu fOie DomnieI Mele §i Domnia Mea vom hotart. Sd pAzésca
ssi satole plae§escl ca sa nu fuga sail sa trécd peste plaiú, i a§à

www.dacoromanica.ro
52 V. A. URECHIA 326

lor incà de sub Alexandru Ipsilante. Este de notat latitudinea jude-

fie plaiul pezit nu numaI de altele ce sunt a se pd2I, ci niel om, nicl
muiere feat de reva§ se nu so slobede, dupe cum prin deosebite pon-
turI este poruncit. Gelid se va intimpla pleia§ de sub v'etkia lui sd
aibe niscare-va pricinf de galcevurI maI mid §i curviI cu pläiaI iar
din vätd§ia judece vetaful de plahl §i, mecar ce la unele pH-
cmi ca acestea de vinI urmh de luh veta§iI gl6be, dar fiind-cd aceea
ridicat, ca sà nu mal fie glóbe, nici sd se maI pomenesca, ca un
lucru fell de cale ce se urinh red, care nu era pentru vre-o infrinare
a acelor ce feceh necuviinci6se fepte, ci numaI o pricine de jaf, am
hotarit ca aceI ce vor cede In vine doveditl cu bune cercetare sh-i
certe vetaful cu Maio dupe mesura vinel lor, ca se se infrineze; !ma
sà nu se cuteze a face cine-va§1 pentru vre o pisme saú interes, ci se
fie vina aceluia in faptd de fate §i a§à se-i certe; inse fiind-ce Ne-am
insciintat Domnia Mea cum ce veta§iI plaiurilor, cu acéstd putind slo-
bodenie ce ail de a face 6re§i-care certare spre indreptarea §i In-
frinarea celor ce cad In gree1I i in vinI mid dintre locuitorif satelor
plaiurilor, se intind a pedepsi pe 6menI cu betdI strapice i ea cazne
nesuferite, carl ei nu sunt volnici i slobodY a le face acestea, iate cu
hottirire poruncim stra§nic ca de acum inainte f6rte se se ferescd vd-
taful plaiulul do nisce urmarI ca acestea, se nu fie volnic vetaful do
plait' a certh pe locuitoril satelor plaiuldi co vor cede in pricinl do
vinI mid mai mult deckt cu 20 sail 30 bete, care §i acéste certaro se
nu se cuteze a o face cum-va§I fell de vine de fapte dovedite, pentru
vre-o pisme sail interes, cd aflandu-so In urmd, apoi se va pedeps.I
indoit; iar pricinI do vinovetil marI, pentTu earl li se cade pedépse
mal mare, ail a le cercethispravnicil judetulul, caril ail voe a judech
§i pe vataful de plaid.
Cheltuell orI pentru vinaturl, orI pentru oimi, orY pentru altd veri-
co, se nu fie volnic vh.taful de sine§I fell de scirea §i porunca Dom-
niel Mele in scris a face cisle pe sate in plaiù, ci la vremea aceea dupd
ce se trimit §oimiI orl la vremea vinaturilor, vdtaful, fdcend fóie de
cheltuiale, cu aretare aniline la ce §i cate cat s'a cheltuit i printr'a cuI
inane, se se cerceteze .de cetre ispravnicil judetului §i pe catd so va
dovedl dréptd vedute de t6te satele, fere de alta incdrcetura mai
mult, sd se adevereze §i de catre ispravnicil judetuluT §i a§h cu po-
runce de la Domnia Mea se va face cislà pe sate §i acea cisld, co
cu porunca Domniei Mele va face, se aibd a da vittaful rdva§ul lul is-
celit la fiq-care sat de catI banl a ajuns §i a pieta satul acela cute-
reia cheltuell, dupe care acest Ilya§ sd putem lua séma vetafuluI la
eerceterl de jafurI. Poruncim ca vetaful sd nu laso locurile de pazd
sä lipsésca umbland dupe strinsul banilor dajdieI din sat in sat,
ci strinsul banilor face el inse cu p1àiai orinduifi de la dinsul,
carI aceia se aibd a umblà prin sate dupá banT, iar vdtaful se stril-
juiascä locurile de pazd. Orinduim Domnia Mea §i venitul vetafu-
luI, anume; de la toff casnicil catI se afle locuitorI in plaiü sà aiba' a

www.dacoromanica.ro
327 JUSTITIA SUB MAN CAIMEA 53

chtorésch ce nizamul lash vhtafuluT. El este oprit de a aplica pedepse

corporal° mai marY decal 20 'And la 30 bete, care si acéstd pedépsh
lua clach Cate o di pe an; asijderea sä ieà i de la turmele de oT ce
vin In térh, de tumid cate un miel ,mic dinteacea primhvarh; asijcle-
rea sd lea si cate un ca s de stanh. ; sd fie si de OW ddjdiile si anga-
riile apèrat. Asijderea orinduim Domnia Mea si poclonul dumné-luY
Vol VorniculuT talen care acesti bani dandu-T., de mal mult sd
nu fie supérat, ca sd nu aibà vataful in pricina acésta cuvint a face
vre-un jaf. Drept aceea poruncim, orinduitule vdtaf, mergênd la numi-
tul plaiúsi ardtand porunca Domniel Mele locuitorilor pläiasl, sd cautT
sà phzescl t6te acestea de maY sus ardtate poruncY, In t6tä vremea a
te ferì de jafurl si de manchtoriT, de IncärchturT maT mult la cislele
satelor, de gl6be, de cisle, de cheltudi fArd de scirea si porunca Dom-
nieT Mele, de cazne, de 135.tAT fArà de viná dovedith si färd de m45-
surd, de la nimen1 maT mult sd nu te cutezT a lua cevasT cu nume
de venit al täil, peste cele ce-t1 orinduim maT sus, sail cu pricinh.
aT dat havaet maT mult la dumné-luT Vel Vornic si ch ai chutat sd
scoff havaetul din spinarea shracilor, ci inch si pe vdtasiT satelor §i
Po parcalabT sh nu-I inghduescsi, ca sh petréch locuitoriT ca dreptate,
dupit cum este vrerea DomnieT Hele, pentru ch Domnia Mea dupá
acésta avem a face cerchrl In plait' peste t6th vremea Cu felurt de mij-
Mee si, cand te vom gäsì cu cat de putin cu vre-o luare maT mult, ho-
thrire avem a te pedeps1 In plaiù cu bataie, acolo la vederea tuturor,
si apoT ca tirgul si cu ocna, intorcand si jafurile acelea indoit. Porun-
cim Domnia Mea si Vouh tuturor locuitorilor acestuT plaiii sà avetT a-1
sci si a-1 cun6sce de vätaf, sä-I datT t6th supunerea si ascultarea la tro-
bile plaiulul si la 1mplinirea poruncilor DomnieT Mele, carT se vor da
printeinsul, Cu silintä si cu supunere sh. le urmatT, pentru cà cine se va
ardta cu nesupunere, impotrivitor la trebile plaiulul si la Tmplinirea
poruncilor Domniel Mele, sd scitT ch unul ca acela se va pedeps1; i
saam receh gpd.-1813 Ianuarie 1.
(Cod. I,XXV, fila 49.)

Dumné-ta Vol Vistiere, am vädut Domnia Mea aratarea co No fad

printeacésth anafora, ci dar de vreme ce acestT banT ai jäluitoruluï
se dovedesc asupra celor doT de mai jos arätatI ce se afld ispravnicT,
porunchn ca fArd de alth prelungire sh-T implinesdi negresit prin zap-
chi vdtaf de Visterie.-1813 Maiti 22.
Ve! Logoftit.
(Pecetea gpd.)

Prea Ineigate &ante,

Duph luminath. porunca MärieT Tale, am cercetat acéstd jalbä a lo-
cuitorilor din plaiul Prahova sud Prahova si, din cercethrile co cu
scampAtato s'a fault, s'a dovedit acestI talen T 1.215 asupra Postelnicu-

www.dacoromanica.ro
54 V. A. URECHIA 328

sd. nu se cuteze a o face cuI-val fdrd vind de faptd dovedità, pontru

vre-o pismd sati interes, ed aflandu-se in urmd, se va pedepsì indoit.
Din cate-va numirI de ispravnici se p6te vedé cd, aprópe in una-
nimitate, nu Grecl, ei Romani trimite Domnitorul la administratiunoa
judetelor, ceca ce nu va impedica continuarea jafurilor, a abusurilor
si a nelegiuirilor. (1)
luI Costache Cozone §i Costache Filipescu, ce atuncea se ala isprav-
niel judet, §i, aducéndu-se la Visterie ardtatiI ispravnicT ea
sd dea baniI jaluitorilor, a dat priciauiro. Ci pentru acei bani spre a
se despdgubì locuitoriI, riámáne a se da hotdrirea Mirla Tale.-1813
Mala 20.
(Cod. LXXVI, fila 224). Vol Vistier.
(1) Ispreivniciile ce s'a t'Uta, 1814 htlie 16.
Slam-Rimnic f Paharnicul Cerchez, 1814 Iulie 16.
Paharnicul Iordache Simu, 1814 Tulle 16.
Buzai
1

Saac f Cdminarul Michalache Cornescu, 1814 Tulio 16.

1 Cdminarul Iancu Cocorèseu, 1814 Iulie 16.
Prahova f Paharnicul Dumitrache SlAtineanu, 1814 Iulie 16.
1 Comis Miehalache Ghiea, 1814 Iulie 16.
Ialomita f Paharnicul Matache Niculescu, 1814 L'He 16.

Ilfov f Cdminarul Iancu Filipescu, 1814 Iulie 16.

1 Paharnicul Costache Ralet, 1814 Iulie 16.
Dimbovita f Clucerul Scarlat Michhilescu in loc. Cost., 1814 Iulie 16.

Muscel f Serdarul Pavalache, Iulie 16.

1 Serdarul Iancu Seordilie, Julio 16.
Teleorman Ç Serdarul
Stolnicul Grigore Grddi§teanul, Iulie 16.
Cantacuzino, Iulie 16.
Vla§ea
f Ser-darul Oldnescu, Julio 16,
1
Olt f Clucerul Scarlat Ruset, Iulie 16, in loc. Gradi§teanu,

Arge
1
Gorj J Stolnicul Andronache, Tulio 16, in loc. Grddi§teanu.

RomanatI f Clucerul Haralambie in locul lui Brdiloiu.

1
(Cod. LXX VIL)

www.dacoromanica.ro
329 JUSTITIA SUB IOAN USAGE& 55

Cand ispravnicil nu maT avura .alt mijloc de a jdfuì pe Meta locui-

torT, eI ntiscocird o ciudata dare: groseiritul.

Cloisovul afezeirCi scaunului ispreivnicid Vlasea la mofia duntné

Celminarula Cltiriao otlesd. (Ve# la pag. 314.)
Tad lucrarea pricinelor §i trebuintelor co privesc atat la celo in,
parte dreptatI ale fie§-caruia din locuitoril unel tri, cat §i la ale ot-
carmuirif stapanitorilor acelel pall de loe, cum cà se urmt5za. §i se
savIr§esce In vrome cuviinci6sa §i ca Indeletnicire, atat mal mult §i
otcarmuirea §i cd ce se otcarmuesc sunt apururea intru fericire, ro-
paos §i lauda §i obladuitoriI datorie neapërata av'ènd a intocml fiinta
acestor bunatati, se cuvine a nu trece cu vederea orT-cate mij16ce va
curuSsce ca privesc spre Intocmire, ci maI virtos prin dregatoril lor a
le pune In lucrare; uniI din dregatoriI domnescd. N6stTe obladuirT. fiind
§i ispravnicil judetelor, prin earl domnia se slujasce, nu numal la ale
noroduluI pricinl, ci §i la ale VisterieI necontenite trebuinte, cu cat se
vor indeletnicl a priml mal adesea domnescile N6stre poruncI §i po.
vätuirl, atat maI mult se cautd §i se savIr§esc trebile acelul judet cu
mai buna cump6nire i orInduiala, iar mal ales cand §i locuinta ace-
lor ispravnicl va fi a§ezata în loe cuviincios al judetuluT, de unde mal
cu Inlesnire pot sd coprincla cu Ingrijirea §i privigherea t6te curgti-
Orel° trebI ale judetulul, precum vedem la ispravnicatul judetuluI
Vla§cd, ca Rind a§ezat mal inainte la Gdescl, unde este cu departaro
§i de BucurescI §i de serhatul GiurgiuvuluI, silitI ail fost din neinde-
letnicirea ce aveh spre cautatul trebilor judetulul, iar mal virtos spre
IntImpinarea trebuintelor numituluï serhat, s'ati mutat de acolo din
loe In loc prin plasa Ogrddenilor, ca sa fie cu apropiere de Bucuresd,
iar In cele de Po urmg, In dilele trecutel rkmerite, s'a mutat la Mi-
chalescI, uncle se afid §i acum, cautand §i savIr§ind t6te trebile jude-
tuluI §i ale serhatuluI in vreme cuviinci6sd §i cu maI multd indelet-
nicire §i Indemanare, din pricind cad are fòrte multa Inlesnire a so
corespondarisl §i cu domnésca N6stra Visterie, prin care li se trimito
ispravnicilor domnescile N6stre poruncI §i povatuirI, §i cu serhatul, uncle
esto §i corespondenta §i sdvIr§irea trebuintelor maI cu grabnica cerere,
precum §i dumné-luI Vel Vistierul Ne-a dat pliroforie prin anafora
in§ine Domnia Mea prin cercare am cunoscut acésta Inlesnire; Rind
Insd ca casele uncle se afla acum locuind ispravnicil acestuì judet sunt
strdine §i stdpanul lor nu Ingaduesce a mai fi isprdvnicatul intrInsele,
sa aratat cu jalba catre Domnia Mea dumné-lul biv Vel Cdminarul
Chiriac Christopolu, cu fdgduiald cd ca a sa cheltuiald va face casa
de ispravnicat pe chiar mo§ia domniel-sale Michailescil-de-sus, de care
s'a §i apucat dupa indemnarea §i chiar a ispravnicilor §i In scurta
vreme le §i ispravesce §i le va da spre locuinta ispravnicatuluI In t6ta
vremea, fall do a cere vre-o Mud de putina chirie, facénd-o acésta
numal pentru a Visterid inlesnire §i pentru ca sa-§I aibd §i Insu§I
6re§I-care sigurantd §i netemere despre fackoril de rele, cand se va

www.dacoromanica.ro
56 V. A. IIRECHIL 330

Acest groseirit erà o dare de 4-5 talen l de fie-ce orn, ca sa fie scu-
tit do gros, de inchis6re adeed !

intimpld a sedé acolo la mosia sa, flind isprAvnicat acolo, cum si un

putin folos la venitul mosieI ; rara numal, fiind-cd face atála cheltuiald
ca zidirea binalel isprdvnicatuluI si av6nd si pod stätdtor pe vase acolo
peste Arges toemal in dreptul ispravnicatuluï, pe unde ati a trece
adesea ispravnicil i slujitoriI isprdvnicesel edldri pentru trebuintele
isprdvnicatului i Ornen! domnesel pentru trebuintele ce se trimit in
judet, fdrd de a le luà eatusi de putin avaet pentru treck6re,
ceril mal* sus numitul boer de a r6mâné acest isprdvnicat in ved
nestrAmutat .de acolo de pe mosia domniel-sale, si al doilea: isprav-
nicil sd se ingrijésed de a infrind pe slujitorI i alI 6menI al
isprdvnicatuluI, ca sd nu facd niel un fel de stricAciune atdt zidirilor
i ingrddisuluI isprdvnicatulul, eát i sem6nAturile i imprejmuirile lo-
cuitorilor i altora ce vor fi pe acea mosie, i spre 6resï-care ajutor la
dregerea si meremetul podului de pesto Arges, iar mai virtos spre
ferirea sa, cand se intimpld de vine apa ArgesuluI mare si se revarsti,
sä i se dea si cevà. 6menl podar!; ded chibzuind Domnia Mea indo-
letnicirea si a VisterieI si a ispravnicdtului ce i se pricinuesce la cdu-
tarea tuturor trebilor, afiandu-se ispravnicil eu sederea pe maI sus
numita mosie Michdilescii-de-sus, i cd lipsesce si prigonirea dintre
pravnicI cu stdpaniI easclor, precum din jdlbile ce adesea vin catre
Domnia Mea de prin orasele altor judete vedem ed se atitd nemul-
tämirl si davagélicurT despro sttipdniI caselor unde se afld isprdv-
nicaturile asupra ispravnicilor, unii din el nemultdmindu-se a-si da
casele la ispravniel, altil din ei cerênd a li se plAtl chirie, de aceea
dar, iatti printr'acest domnesc al Nostru chrisov hotärim i legiuim
ca ispravnicatul acestui judet al Vlascel, asezdndu-se dupd sd-
virsirea zidiril isprdvnicatuluI la acea casa inteadins fAcutd de mal
sus numitul boer biv Vel Cdminarul pe mosia sa MichdlesciI-de-sus,
sd fie nestrámutat de acolo in t6td vremea, ingrijind insd i ispravnicii
ce vor fi dupd vreml a meremetisl dupd euviintd pentru ale lor odihno
acele case ale isprdvnicatuluI, ea sd nu ajungd din vreme in vreme
la derApdnare; al doilea, pe slujitori si pe toti 6menil isprdvnicesel
sd-I infrineze cu strdsnicie a nu face edtusil de putind supérare locuitori-
lor de acolo, orl stricandu-le imprejmuirile i semènáturile lor,
luAndu-le de la casele lor cel mal* putin lucru Mil de platd, .iar
care din el se va dovedl in vre-o acest fel de jimpotrivd faptd, de-o-
camd atd sd se indatoreze a pldt1 t6td acea stricAeiune i pagubd ; iar
dovedindu-se si al doilea intru acest fel de faptd, atina dupd ce so
va indatord unul ea acela la plata pagubei ce va face, apoi sd se si
pedepsésed, spre pilla i infrinarea si a celor-lalti; al treilea hárdzim
si numitului boer sése podar! pentru trebuinta poduluI .skl de peste
Arges, cu sckAmint de lude trel, egrora sA li se dea de la Visterie
pecetluiturile Domniei Mele, spre a fi apërati de rindul ddjdiilor si de
ori-ce podvecp si angarii; al patrulea, niel numitul sd nu ied vrg-un

www.dacoromanica.ro
331. JUSTITIA SUB 10AN CARAGEA 57

In 4 Martie 1814, loan Caragea ordond, nu incetarea acestuY catachri-

avaet pentru trecètórea poduluT, nidl. de la ispravnicT, nicT de la slujitorT,
niel de la 6menil domnescI ce va trece pe la acel pod pentru trebuintele
judetuluI §1 ale isprävniciilor; §i pentru ca sd se pdzéscä nesträmutat
t6te cele de mat sus ardtate, am intdrit chrisovul acesta cu insd§1 pecetea
§i iscalitura N6strd i cu credinta prea iubitilor no§tri fit'
martorI §i dumné-lor cinstitI. §i credincio§T boeriì velitI al DivanuluT
DomnieT Mele pan §i ispravnic pan Barbu Vdcdrescu
Ve! Vistier, care acest chrisov poruncim dumné-tale Vel Vistiere ca,
treandu-se in condica Visteriel, sil so trimitd apol copie de pe dinsul
§i la ispravnicil judetuluT, spre a se face cunoscut §i a se trece §i in
condica isprdvnicatuluï.
(Cod. LXX VII fila 274.)
Dupd necontenitele jAlbl ce ad venit la auglul Domnioi Mele de la lo-
cuitoril judetuluT SdcuenT, ardtd.tóre de multe jafurT ce In felurT de chi-
purl ar fi pdtimind, ne mal puténd suferl Domnia Mea plângerile lor,
a-1 ldsd nd.pdstuitl §i, dupd neapèrata datorie ce avem, apururea cuge-
tdnd buna petrecere §i repaosul domnesceI Nóstre térT, de aceea iatd,
printeacéstd domnésch a Nóstrd carte, orinduim pe dumné-luÌ cinstit
credincios boerul DomnieT Mele biv Vel Logofétul Costache Caliarhi
sil mérgd la numitul judet §i cudeplind voe i putere sil aibd a face
scumpd cercetare de or1-ce catachrisis, näpdstuirl §i lurl nedrepte se
vor fi urmat asupra locuitorilor acestul judet in diastima trecutd, do
la Iunie din anul trecut cu let 1813 §i pdnd acum, peste poruncile
Domniel. Mele §i sä faca despdgubire fie§-cdruia locuitor ndpastuit pand
la un ban de la insu§T acei ndpdstuitorI §i hrapitorT §i spre inlesnirea
sävir§iril acesteT domnesceT Nóstre poruncl, sil aibd voe dumné-luT
orinduitul boer a schimbh §i din zapcii unde va socotl cd esto trebnintd
do schimbare asupra cercetdriI, cum §i orI-ce alte cuviincióse mijlóce
va socotl a metaherisl spre descoperirea adevèruhfi, indatorim pe totl
acoja ce vor fi fost in trébd inteacéstd diastimd ca sil dea de fatd §i
sil paradoséscil la dumné-luI §i tóte catasti§ele de orinduelile ce s'ail Mutt
asupra locuitorilor §i de implinirile ce vor fi fdcut, pentru care poruncim
§i dumné-v6stre ispravnicilor aY judetultil sil daft' negre§it dumné-luT
orinduituluT boer tot felul mânà de ajutor, prin 6menl §i slujitoriT ceI
trebuincio§T, de a nu cored cea mal putind discolie sail impotrivire la
sdvir§irea poruncel; cd.d1 insciintându-Ne Domnia Mea de vre-o impo-
trivd urmare din parte-vé, nu veft avé cuvint vrednic do indreptare.
Tolco pisah gpd. 1814 Junio 13.
(Cod. LXXIV, fila 128 v.)

Carte legatei la ispravnicii ot sud Prahova pentru sup&area ce face

polcovnicza la tirg.
Dumné-v6stre ispravnicilor ot sud Prahova, sdnätate. Vame§il de aid
pin Ploescl, prin jalbd catre Domnia Mea, ati facut mare plângere asupra

www.dacoromanica.ro
58 V. A. IIRECHIA 332

sis, ci reducerea däriT la 1 latí do °In! «De acum inainte sd so faca

polcovnicubil de tirg, ce este orinduit acolo In ora, peritru urmarile
lui cu carI se p6rtd, luand de la locuitoril ce aduc acolo lucruri spre
vindare vamà mal multd decdt ceea ce este orinduita In ponturl §i In
catalog de a lila vame§il, i cu acésta nu numaI acel locuitorT pdtimesc,
ci §i chiar vame§iT se pagubese de dreptul ce li se puvine a lud; dupd
a caror jalbd mirarea cuprins de acestd nebagare do sémd co
ave« la datoria v6stra, do vreme ce in penturile vamil se cuprinde
ritos ea pe locuitoril ce merg afara pe la tIrgurI de prin judete
lucran l de vimbre niel polcovnicil judetuluI, niel* capitanil, niel zapciff,
intru nimic superare O. nu le faca, precum niel be§liil sa nu-Y supero
pe coi co vin la tirg, orl calare, sati cu carul cu marfurT de vindare,
iar celor impotriva urmáltorI sd li se faca caduta pedépsa; dupd care
acest pont, iatd ve ineredintam mal M'ahí pe inOve, cd de vor mal
venì de acum inainte la audul Domniel Mele unele urmarl ca acestea,
sá sciff cá dracul vi va luà, iar pe de alta parte ve poruncim ca, de
vor fi adeverate ardtdrile jdluitorilor vame§I, numaI dock ridicand
Po acel polcovnic In fiare sa-1 trimetetI fdrd zabava aicl la Domnia
Mea.-1818 Fevruar 17.
(Cod. LXXIV, fila .28)
Fiind-ca Ne-am pliroforisit Domnia Mea pentru un polcovnic Co-
stache cd, aflandu-se zapcid in judetul Vla§ceT, aú facut multe jafurI
§i mancatoril locuitorilor, carele fiind-ca acum se afta la sud Vilcea,
se da volnicie sa mérga acolo la sud Vilcea, de
unde, prin scirea ispravnicilor judetuluI, ridicand pe numitul Costache
polcovnicul, sa-1 ducd la judetul V14cel, unde, facendu-i-se cercetare do
catre ispravnicT, de Uta cu ceI napdstuitI de el paguba §T, sale §i Implinésed
bite jafurile ce se vor dovedI asupra luT, §i apoI chiar acolo in fata
loculuI sa-1 corte prin bdtaie In falangd cu una suta toege, In vederea
acelor locuitorT, spre a se faca pildd §i altera asemenea luI; i saam
receh. 1813 Ianuar 27.
(Cod. LXXIV, fila 19.)
Dupd aratarea co Ni se face printeacéstd anafora a judecatiT De-
partamentuluT strainelor pricinT de urmarea piritului, volnicim Domnia
Mea pe .. de la zapciul cel orInduit, sd mérga verl-undo
va gas1 pe piritul, prin scirea §i marifetul ispravnicilnr judetulul
sa-1 aducd aicT.-1813 Ianuar 15.
(Cod. LXXIII, pag. 74.)
(Pecetea gpd.)

Prea inclltate N'une,

Ionitd Oldnescu,vataful plaiulul Arge§uluT, In judecata Departamentu-
luT aflandu-se, dupd lumin ata porunca Mdrief Tale, ce s'al:1 dat in dosul

www.dacoromanica.ro
833 iasuriL ata loatt cattAGti 59

cuviinci6sa indreptare la acéstd madea a groseiritului", fie mdcar pri-

jalbeT suditilor ardelenT, pentru nedreptätile ce le-a fAcut In diastima

vtítil§ieT sale, s'ail sculat §i prin taind s'ati dus de aici, dosind de jude-
catd; ci fiind-cä face trebuintd a se aflà aicT, spre a se da isbdvire
pricinel de la judecatd, so gdsesce cu cale O. fie luminatd porunca
Mdriel Tale cu mumba§ir sá mérgd acolo, unde se va fi afland piritul
Oldnescu, §i, prin ajutorul dumné-lor boerilor ispravnicI aT judetuluT
sd-1 aducd aicl, spre a se da hotdrIrea asupra pricinel.
1813 Ianuar 13.
Vel Logofk, Constantin Cdminar. Vasile Dvornic.
Carie ley ata la ispravnicii din sud Saac.
Dupd jaiba locuitorilor din tóte satele plaiuluI despre car'l
cereati a se schimbà vdtaful ce este acum §i. a li se orindul altul ce
va fi credincios §i cu ipolipsis, cum cd MdrieT Sale fiindu-I sciut c'd
vdtaful ce se afid acum este primit de tot plaiul, spre a se dovedl
dar de este j alba numitilor prin scirea sAtenilor din tóte satele plaiuluT,
orT este numaT din partea unora carT vor sd se schimbe vdtaful §i sti
se orInduiascd altul pentru vre-o pismd saú interes al lor, sd cerceteze
dar cu de-amdruntul §i cu scumpdtate pe tóte satele acestul plahl §i
insciinteze MdrieT sale cáli sunt la numèr ceI cari pri mese de vdtaf
pe cel co se afld acum §i cáll se afld la num6r ceT carT cer alt vdtaf
§1 pe cine anume cer a le fi vdtaf ? 1813 Ianuar 13.
(Cod. LXX V, fila 11 y.)
Volnicim Domnia Mea tot pe acela§I mumba§ir ce am orinduit la
jaiba locuitorilor ot plaiul CozieT dupd osebitd anafora a dumné-luI
Ve! Vornicu de Téra-de-sus, ca, luand de aicT pe pIritul, dupil ce va
0.17'11.0 cercetarea de la plaiul LovisceT, sà mérgd Impreund cu jdluitorif,
cu plritul §i la plaiul Coziel din sud Vilcea, unde, prin scirea dumné-
luI Caimacamului CraioveT, sa facd scumpd cercetare de tóte câ.te aratd
jaluitoril printeacéstd. jalbd §i, prin ajutorul ispravnicilor judetuluT,
sd le facd indestulare la dreptatea ce vor avé, saü neodihnindu-
se vre-o parte de acolo cu aceea§T cercetare In scris §1 cu insciintarea
ispravnicilor, sl se aducd aicT la Divanul Domniel Mele. 181.3 Ianuar 4.
(Pecetea gpd.) Vel Logofk.

Prea Indlpte Minne,

Dupd luminatd porunca Märiel Tale, ce mi se dd la aceste dou6 jälbl
ale locuitorilor ot plaiul Coziei sud Vilcea, fdand cercetare, ardt MdrieT
Tale cd pîrîtul Alexandru Olänescu, de carele se jdluesc, lipsesce din
vdtd§ie de este aprópe de un an, i doulá cererT fac locuitoriT, una ca
sd nu se maT rinduiascd plrItul vdtaf, iar alta ca sd se cerceteze la fata

www.dacoromanica.ro
O V. A. 'limeta Mi
gonirea pentru ori-ce fel de pricinA, la gros nu are sA. se pund fie-ce
loculuI jafurile ce le-ati fAcut plrltul Alexandru In vdtdsia sa si sd
li sd Int6rcA InapoT ceea ce lo va fi luat r6i1 cum si dreptate
cer pentru bdtAile si casnele ce ati pAtimit in vAtAsia sa; decl cat
pentru vAtaf a nu se rindul plritul, dupd luminatd porunca A/Aria
Tale le-am primit cererea, iar pentru ceea ce die cd i-ati ndpAstuit sati
i-ail bAtut atund in vremea r6smeritel Rusilor, de va fi luminatA porunca
MdrieI Tale a se cerceta si acelea, se va orindul cercetAtor la fata locu-
luT, sati cum va fi luminatd poruncti. 1813 Ianuar 3.
Radu Golescu Vel Vornic.
(Cod. LXXIII, pag. 55).
Dumné-ta Vel Vistier, vkl8nd arAtarea ce Ne face printeacéstd ana-
fora dumné-luT Vel Dvornicu de Téra-de-sus, sA se orInduiascA mum-
basir si cu acéstil porundi a Domnid Mele
mergênd la fata loculul, sti alba a face cercetare, Cu urmare intocmal
precum mal jos se coprinde. 1813 Ianuar 3.
(Pecetea gpd.) Vel Logof6t.

Prea Ineatate Ddnine,

Dupd luminatA porunca Mdrieri Tale de la acéstA. jalbd, ce este din
partea plaiuluI LovisceI sud Arges, fdand cercetare, ardt MdrieI Tale
cd jaiba lor este pentru Ionità Oldnescu ce le-ati fost vdtaf, carele acum
s'ad scos si s'ail orinduit altul, insd die ca le-ail fticut pirttul multe
jafurI si lu'ArI neobidnuite, carl le arat5. in jaiba acésta, si cer a se
orindul cercetAtor la fata loculut a le intsárce inapoI ceea ce le va fi
luat rèti, pentru care, de se va gAs1 cu cale de Mdria Ta sa se orindu-
iascd un credincios al Mdriel Tale cu carte de blestem sl mérgd la
fata loculuI sd cerceteze de fatd cu plrltul si ceea ce va dovedl cA ad
luat mal mult peste ponturile Divanulul si peste obiceid sA-1 supue a
le int6rce Inapoï, sal"' fiind pricinA de neodihnd la vre-o parte cu cer-
cetarea din fata loculul sA-I aducA la luminatul Divan, iar pentru zahe-
reaua ruséscA, care die el ati pldtit cate talen.' 52 de lude si orinduesce
sd o iea de la DunAre, lar nu de la Pitesd, unde le vine mal cu apr6pe,
sä se cerceteze la cinstita Visterie si, precum vor fi orinduitl, se va da
poruncd de urmare, iar hotarlrea . . . . 1813 Ianuar 2.
Radu Golescu Vel Dvornic.
(Cod. LXXIII, pag. 56)
Dupd pliroforia ce Ni se d'a* printeacéstd anafora de cAtre dumné-
l'II epistatul Visteriel, volnicim Domnia Mea pe copil din
casd de Visterie, sd mérgd si, luand pe Scarlat zapciul, sA-1 aducA
aicl, spre a-1 InfAtisA cel dintaiti al Nostru orinduit inaintea dummi-
luT epistatuluI VisterieL-1812 Decembre 7.
(Pecetea gpd.)

www.dacoromanica.ro
3135JUSNTIA Sti3 WAN tettAatA. 61

om ce va avé judecata saú altd pricing, ci mime pentru Invinovit-

Prea Militate &nitle,

Duph luminatg porunca Ingltimil. Tale ce mi se dg la acéstá. jalbg,

am adus pe dumné-lui Clucerul Glogoveanu, ce a fost ispravnic la acest
judet Ilfov, fatd cu jdluitorul §i, pentru téte cercetând, cAt pentru ma-
deaua finului ce in naturg este fgcut Cu salahorl dupá poruncile ce
art fost, din care s'ari dat la bung'-venirea MärieT Tale la conac care
47, acest fin nu Pail dat de la eT, ci din finul impériltesc, dupà cum
nu o tiiggduirg, iar finul ce l'a plgtit cu banl, la extractul vgtafuluT
se ggsesce satul Hotar dap.' taled. 500, iar talen T 80 ce die pa aú dat
maT mult CluceruluT Glogoveanu IT tggaduesce, cd Scarlat zapciul nu
i-a réspuns la zgrgfia judetului, asemenea i a1t1 talen l 81), ce die cd
li s'ari luat acum pe urmd de numitul Scarlat zapciul, iarg§T nu sunt
sciuti de Clucerul Glogoveanu; ci sg fie porunca Mgriel Tale ca sd so
aducrt acest zapciri, ca sg stea fatg cu jäluitoriT §i, dovedindu-se asu-
pra lui baniT, intércg. jgluitorilor InapoT; iar pentru oi 6 ce dice
s'ari luat, se védii poruncg isprgvnicésca la mana StoicgT zap-
ciul, in care satul acesta este pus a da 10 01 pentru conacul Turcilor
robi de la AfumatT; decT Meg nu §i-a rèspuns deplin orinduiala lor;
cum i cele-lalte pdsurT sunt sciute VisterieT, ca dupg trebuintg li s'a
cerut.-1812 Decembre.
Constantin Filipescu.
(Cod. LXXIII, par/. W)

S'a fa'cut poruncg pentru Nita proin vAtaf de plaid de la Parscov

sud Buzéd: pentru amestecgturile ce face In plaid, se face surghium la
mdngstirea Sinaia din sud Prahova.-1813 Octombre 16.
(Cod. LXXIV, fila 91.)

Prea Inallate Ddinne,

Dupg luminatg. porunca Mariel Tale ce ni se dà la acéstá jalbg, am
trimes om credincios In fata loculuT, de a cercetat argtgrile
*i mi-a adus tacrir In scris 0ä zapciul plàei, anume Constantin Baltag,
a luat cAte talen T 38 in luna luT Maid de la scutitiT ce se and inteacel
sat, cu cuvint ca sg-1 diiafendipsésed de podvedI, de care apoT in uriná
netiindu-se de fdggduialg, i-a luat i cu carele in podvadA; osebit de
acésta, iarg§T numitul zapciú a luat talerT 50 de la birnicii numituluT
sat cu cuvint de care de lung, neavénd sgtenil a da carul in naturd,
apol in urmg, apucêndu-T. cu strinsére, luat §i care de lung, fArd a
le mal intérce baniT InapoT; inteacesta§1 chip mi-a adus tacrir §i, dupg
poruncd, nu lipsim a ardtg MgrieT Tale.-1812 Noembre 30.
\Tel Sprttar.

www.dacoromanica.ro
 V. A. tiREcinI 836

tire i datorie cAnd nu are chezas. Si om necercetat i nejudecat sti nu

se pund in gros». (1) Ast-fel cgrosdritul» remase in vigore !
Dar ce putead «cArtiIe deschise» orY pitacele cerénd incetarea abu-
surilor ! Se gAsiat7. une-off ispravnicY, carY, nu numaY nu bägatt in sémA
asemenea ordine, dar incd le si rumpeatt cu dispret.
AsA fu casul luI Iancu Cocorescu SOrdarul, ispravnic de Buz66. El
rumpse ordinul luI Vodd dat asupra jalbel unor mazill din judetul
administrat de el. Domnitorul trimite anume mumbasir, care sd ridice

DupA pliroforia ce Ni se dà printeacéstA anafora de cAtre dumné-

lul Vel SpAtarul, poruncim Domnia Mea dumi-tale epistatule al Vis-
tenia ca fdrA de altA prelungire sl Implinescl negresit prin vAtaf do
Visterie de la piritul zapciù t6te aceste jafurI ce sunt aráltate intea-
c6std anafora si sA se facä tezlim In manile jdluitorilor pAgubasT, ca
alta asemenea jalbd sA nu ne mal dea. 1812 Decembre 2.
(Pecetea gpd.)

(1) Cdrff legate catre ispravnier, pentru catachrisis ce se urmézci

de la grosdrit.
Dumné-v6stre ispravnicilor ot sud , sAnAtate. Din multelo
jAlbY ce ail venit la audul Domniel Mele din partea a multor locuitorI
dintr'acest judet, Ne-am insciintat Domnia Mea &A incd n'a contenit
de-asupra lor unele catachrisis i hrApiri isvodite din vremea trecutei
r6smerite, precum este si grosáritul acestuI isprAvnicat, carele se ieä
cate talen l patru si pAnd la cinci de om fArA deosebire i pentru
ce fel de pricinA, fie mAcar madea si de talerY treT, care acéstA urmare
hrApitóre cu totul Rind nesuferitA. la domnescul Nostru aud, In vreme
ce cugetul si vointa Domniel Mele de la inceputul domnesceI Nóstre
obläduirT am fAcut-o de obste cunoscutA, cà privesce mal intAiil la is-
bdvirea locuitorilor de asemenea urmArY i rele nAravurT, ce se obicI-
nuiA In vremea trecutA a rAsboiuluT, de aceea iatd Cu strAsnicie v6
poruncim Domnia Mea, ca de acum inainte sd se facA cuviinciósa in-
dreptare la acéstà madea a grosArituluT si maI mult de un leù sl nu
se ieA de om, fie t'idear prigonirea pentru °A-ce fel de pricinA, si la
gros nu are sA se pue fies-ce om ce va avé ju-decatA salí altd pri-
cinA, ci numaI pentru invinovdtire i pentru datorie, cand nu are che-
zas, i om necercetat i nejudecat sA nu se pue In gros, cAcY de Ne va
mai veni vre-o jalbA arAtAtóre de vre-o urmare impotriva acesteT dom-
nesceI Nóstre porund, sA scitY cA ca nisce impotrivitorI ve tT fi judecatI,
care acéstà poruncd a DomnieY Mele sA se trécd si In condica isprAv-
nicatuldl, ca sd fie sciutA, si fifí sAnáto0.-1814 Martie 4.
(Cod. LXXIT,', fila 106 v.)

www.dacoromanica.ro
337 JUSTITIA S013 10AN CAILIGEA 6:3

in fére pe ispravnic §i sh-1 duca surghiun la mandstirea Marginenil,

unde In fére sa fie tinut pana la alt ordin. (1)
Gratiarea luï Vodd erh alt mijloc, prin care cel: vinovatl r6maneail
In slujba in care facuserà ecatachrise». A§à fu casul CluceruluI
doianul, care, pedepsit mai întâiü ca jaca, peste putin este gratiat de
Vodh, sub pretext ea dator este Domnul a pedepsl, dar iarti§1 datorie
are de a fi milostiv §i de a erta. Decl ridica de-asupra-1 pedépsa, care
consista maI ales In a nu mal fi primit In functiune. (2)
Ounóscem Inca. un cas, cand un Impiegat inferior, un al doilea ar-

(1) Fiind-cd Iancul Cocorhscu Shrdarul, ce se atta ispravnic la sud

Buza aü Indrasuit de ah rupt porunca Domniei Mele, ce s'ají fost
dat la jaiba unor mazIll de acolo, rumpênd Impreund cu acea porunch
a N6stra, dupa tot cuvIntul drept i se cuvenia mal stra§nich pedépsh,
dar cu milostivire i cu blandee aratandu-Ne catre el, dupa rasura
pedepsei ce i se cuvenia, volnicim pe. . . ca, luandu-1 de aiclIn
f6re, sh.-1 duca surghium la MdrginenT, unde poruncim Cuvio§iel Tale,
egumene de acolo, sh-1 til Inauntru in manastire In fére §i -"mina paza
§i M'a de al doilea porunch. a DomnieI Mele s'a nu fie slobod niel din
fére, niel din mandstire a e§1, §i de primirea lu sh. daI adeverinta In
mana orInduitulul mumba§ir subt iscalitura Cuvio§iel, Tale. -- 1813
Maiii 10.
(Cod. LXXIV; fila 46)
(Pecetea gospod.)

(2) Carle legatd cdtre Divanul Grajo ve pentru grepala Glucemia

Vlddoianu ce fdcuse fi ecum ertat de acea greisald.

Cinstite §i credincios boerule al Domniel. Mele,dumné-ta biv Vel Dvor-

nice Costache Samurca§, vechilule al chimhcamid CraioveY, i dumnd-
v6streboerilor divanitl de acolo, sdnatate. Datorie neap6rata a stdpaniril
este de a pedepsl gre§alele fie§-caruia, dar iara§l' a stapaniril ceI cu
MilosIrdie Inchipuire este de a-1 erth pe cel gre§it1; drept aceea Domnia
Mea, milostivindu-Ne catre Clucerul Vlildoianu pentru sciuta vind §i gro-
§ala sa, harazim dommssca N6stra. ertaciune, ridicandu-1 de-asupra4
dépsa filtra care l'am fost osindit, de a nu mal fi adecd orinduit la niel'
o tréba de ale thril, pentru care am poruncit §i dumné-luI Vel Logo-
rétuldi de 1'6ra-de-sus de ali ters din condica domnesculul Nostru
Divan acea osIndd a numitului Clucer, a chruia urmare jata §i dumné-
v6stre o facem cunoscuta.-1816 Ianuar 15
(Cod. LX.XIV, fila 23.)

www.dacoromanica.ro
64 V. I. ttRECHII 836

ma§ din Craiova, fu pedepsit cu degradarea «In haine terdnesel §i cu

baterea prin ora» pentru catachrisis. (1)
IX. Concurentd mare fac impiegatilor de t6td mtina In jdfuirsi ban-
dole de hotl.. NizamurI pentru prinderea §i stIrpirea hotilor destulo
sunt §i de la Ioan Caragea. Actele se pot cetl In anexele la acest
paragraf. (2)

(1) Doc. 170, Pach. XLVI, Academia Ronaind.

1111inorrilo &Am.. To 'WM rapriS RAMA ROMA r0C110Attp 3GIAM RAA-
ricKoii. Fiind-cd Ne-am Insciintat Domnia Mea ed.... vtore arma § ot Ora-
joya, In urmd dupd ce s'a cetit domnescile N6stre ponturI In Divanul
de acolo pentru noul nizam ce am dat fried de la trecutul Tulle spre po-
prirea §i contenirea catachrisulul ce urma In pdrtile loculut ail Indrdsnit
§i, fdrd catu§I de putind sfiall §i temere de stdpanire §i cu nebAgare
de sémd a domnescilor N6stre poruncl; all trimis la sud Gorj vol-
nicie, Mil scirea edimdedmieI §i a ispravnicatuluï, a ridich 6menl, de
aceea, ne mal put6nd suferl Domnia Mea aceste obraznice urmArI a
unora r6I ndrdvitI ca acesta §i ca sd cun6scd atat el eta §i altiI asemenea
luY sfir§iturile celor neascultdtorI §i nesupu§I la poruncile stdpAniril
§i cat sunt datorif sd le cinstésed §i sd le pAzésed färd de strAmutare,
volnicim pe credincios boerul DomnieI Mele biv Vel S6rdar Rdducanul
DImboviceanul sä mérgd la Craiova, unde poruncim domniel-tale cinstit
credincios boerule al DomnieI Mele biv Vel Spdtar Nicolache Sutul,
Caimacamule al Craiovel, §i dumné-v6stre boerilor divaniff de acolo,
ca aducênd orinduitul mumba§ir In Divan pe acel netrebnic arma,
dupd ce se va cetl In Divan acéstd poruncd a Domniel Mele, sd-1 rip.
meinifi bacilli, Imbrdcandu-1 In haine albe rumânescI, §i apol, luandu-1
de acolo orinduitul mumba§ir §i scotêndu-1 din curtea cdimdedmiel, sd-1
dea prin tirg, bdténdu-1 ca pre un virPovat, ea sd strige, ardtandu-§1
vina pentru care i se face acéstä osindd, §i apol, dupd sdvir§irea porunciT,
sd aducd Domnid Mele orinduitul boer mumba§ir r6spuns In scris
de la dumné-ta Caimacamule §i de la dumné-v6stre boerilor divaniti
de acolo. 1817 Octombre 8.
Vol Logoftit.
(Pecetea gpd.)
Biv 1/el Caminar.

(2) Publicafii la We judefele pentru nizamul hofilor, ce se dci

primdvara.
Dumné-v6stre ispravnicilor ot sud sändtate, i
polcovnicilor, i vdta§ilor de plaiti, i cdpitanilor, i zapciilor §i altor

www.dacoromanica.ro
889 JUSTITIL SUB 10AN CARIGEA

S'ail Infiintat diverse cdpitanil noue In interesul stIrpiril or'l a

slujbast i tuturor locuitorilor de obste. Fiind-ca acum a sosit vre-

mea primevereI, In care póte a se ivi hotl i facetorI de rele, din care
pricind petimesce obstea i toP locuitoriI i aliï carT umbld cu trebile
lor i acésta fiind una din cele marl si delicata, superatóre i vdteme-
tere, nu o putem suferi O. o audim Domnia Mea, pentru cd mill din
ispravnicl, neavend Ingrijirea ce. li se cuvine, niel begend In sema pri-
mej dia ce se IntImpla acelor ticalosT de 6meril earl cad In mana fa-
cetorilor de rele, se amelisesc; de aceea ve poruncim strasnic ca sa
fiff cu mare privighere i, orI-unde se vor ivl facetorl de rele, numal
decat sa pornip Indestule poterT dupa dînii, ca vil sail mortl sd nu
scape, si cand vor vela fdcetoril de rele In prejma vre-until sat, s'd.
serip i vol locuitorilor ea totil, impreund cu poterile, sa nu scape,
orI-ce se va ges1 asupra hotilor sd fie ale acelor prinTétort iar aid
numai hotiI sail capetele lor sá le tnimiti. Deosebit poruncim Domnia
Mea dumné-v6stre ispravnicilor, ca pe toff locuitoriI din fies-care sat
sa-I Indatorap Cu strasnice lege.turI, ea nu numal pe locuitoril carI vor
fi In vre-un chip de lodnuiala aiba pe chezdsie, ci si orT-ce om
se va vedé ca este cu pricina de benuiala se nu-1 laso slobod, ci sa-1
arate la zapcil sail la capitanil ce vor fi mai apr6pe de sat, a se cer-
ceta ; i cand vor ven1 fdeetoril de rele In préjma satulul, sa
cu totil, Impreund cu poterile, i, ori viI sail morp, sa-1 prindd negresit,
ca sa nu scape, i orI-ce se vor gag asupra hotilor, afard de cele co
se vor dovedi ale pagubasilor, sa fie ale acelor prindétorl, i cand lo-
cuitoril de prin sate vor fi Cu acest fel de privighere, ferindu-se ferte
a nu se arata vre-unul din el In faptd de hope' sail a fi gazdd de
hop, atund urmezd a se respandl negresit si a se imputinà facetoril
de rele, cad talhariT, cand nu vor avé gazdd, nu p6te urind niel
neavend prin cine sell agonisésca cele trebuinciese; iar cand
so va dovedI vre-unul din locuitorI gazda de hop In vre-un fel de
lucru, acela sa scie negresit cä va fi socotit i pedepsit Intocmaï ca
un Millar si din casa lul se va Implini teta paguba celuI jefuit; ase-
menea i orI-cata erba de pusca i glónte se va gasi la ce'l ce vInd
se se poprésed i sa se pecetluiasca si la cine va fi cunoscutd trebuinta
prin buna chezasie i scirea dumné-v6stre sd se slobódä dupá tre-
buinta cate putin, a vinde, precum si la altiI earl vor fi avend -de pri-
sos cu nume de trebuinte a lor, iaresT acel prisos sd se pecetluiascd
O. se pue la siguranta, iar de la 6menil cu bdnuialä sá se iea cu
totul i sa se dea cu scirea dumné-v6stre In pastrarea celor ce o vinde,
ca cu acest mijloc sd se zaticnescà inlesnirea fackorilor de rele, spre
a nu puté cu Inlesnire a gesì érba de puscd i glente, publicarisin-
du-se acésta tuturor, ca sá fie sciute, fiind-cd orI-care se vor dovedì
vIndend sail metahirisind acest fel de lucru sä scie cd se va pedepsl
Intocmaï ca 'un hot; care acéste porunce a Domnie'l Mele In grabd
Indate se o facetI publicd la top de obste din jude i sá o punet'l
In faptg, ingrijind a se urnià si a se pAz1 cu tete stresnicia tot-deauna,
Analele A. R.Tom. XX. Memoriile Sect. "storks.

www.dacoromanica.ro
66 V. A. MECHO, 340

ap6rdril de hloi a unor judete. Asà fu cdpitAnia de 30 de slujitorT

si de primirea porunceI sl avem Domnia Mea Insciintare; i saam receh
gpd.--, 1816 Martie 16.
(Cod. LXXIV, fila 241.)
Fiind-cä hotil si fdatoriT de reIe ce ad tAlhdrit in cele cincT ju-
dete ot peste Olt ad fdcut multe prAg1T si jafurT locuitorilor de tot
felul de tréptd, carT pdgubasT jdfuitT necontenit fac cerere pentru
despdgubirea de dreptul lor, si fiind-cd hotil, fArd a avé gazde, nu
pot sd tálhäréscd, pentru di prin mijlocul gazdelor se hrdpesc, se tdi-
nuesc si se ocrotesc, cAcT eT le fac scire de tóte cele ce se Intimpld si
le dd cele trebuinci6se ale hraneT, carT gazde dupd dreptate si dupd
pravild sunt sub Invinovätire de o potrivd cu talharil si se socotesc
Impreund luerdtorT faptelor, de aceea volnicim pe sluga DomnieT Mele
. Logorét de Divan, sd mérgä si, prin marafetul dumné-luT
CaimacamuluT CraioveT i prin ajutorul dumné-lor ispravnicilor jude.
tuluT, apucdnd pe totT ceT ce pana' acum s'ad dovedit gazde de hotT,
cdrora faandu-le catagrafie de t6td periusia ce vor fi avênd, niised-
tóre si nemiscdtóre, atât prin alte dovecjI, cdt si prin carte de blestem,
In care periusie de va fi niscare-vasI lucrurI de zestre ale femeilor
lor, cu bund dovadd, salí yor airé lipsd de zestre, ineredintdndu-le prin
jurdmInt, acele lucrurT sà se deosibésed si sà se dea pe séma femeeT,
ea unele ce ele nu se Invinovdtese a-si perde zestrea pentru relele
urindrI ale bdrbatilor lor, iar cea-laltd tóta periusie sd se vincid prin
mezat si sd se pldtésed pagubele celor pfuitI, cate se vor puté dovedi
prin Incredintare de blestem cd sunt bune si adevèrate, si acele gazde,
de vor sci niscare-vasT lucrurI de ale pdgubasilor la hotT salí vor fi
av6nd ace'i, hotT periusia lor, sd dea jaiba si sd-si caute cu bota, pre-
cum agemenea sa se urmeze si cu cei ce se vor mal dovedl si de acum
Inainte gazde de hotT ; i saam recell gpd.I816 Iulie 7.
(Cod. LXXIV, fila 256 v.)

Pentru hofï.
S'a scris poruncT catre ispravnicil din t6te judetele si cdtre Diva-
nul CraioveT pentru hotT, sd-I prindd orT vil salí mortI, Intocmal dupd
poruncile ce s'a trimis si In anul tecla tot pentru hotT, mal prunti-
sindu-se si aceste, pentru carl s'a dat poruncile DomnieT Mele si In
anul trecut ispravnicilor judetelor; dar iatd si acum cu strdsnicie v6
poruncim Domnia Mea s'd fitl cu multa privighere si osirdie la acésta,
de a se face urmare intocmal precum mal sus poruncim. 1814 Majá 22.
(Cod. LXXIV, fila 129 v.)

efirfi legate la t6te .iudefele pentru nizamul holitor.

Asemenea edil deschise s'ad fAcut si d'are locuitort Dumné-v6stre
ispravnicilor ot sud sAndtate, Fiind-cd a venit la aucjul Domniei Mele

www.dacoromanica.ro
 341 JUSTITIA SUB WAN CARAGEL 67

ce ordond sd se organiseze, prin decretul Oil de la 18 August

cum cà la unele din judete s'a ivit Whorl' si fdcetorI dé rele, din care
pricind pdthnesc locuitoriI si altil earl umbld cu trebile lor i ¡spray-
Well, neavend ingrijirea ce se cuvine, niel bdgdnd in semd primejdia
ce se intimpld acelor ticalosl de 6menl earl cad In indna fdcetorilor
de role, care acesta fiind una din cele marl si delicate supertirT i vd-
temArl, nu o putem suferl Domnia Mea, pentru care am dat Domnia
Mea poruncd inteadins si la cinstita spdtdrie, de s'a trimis poterl, cum
cdpitanilor li s'a poruncit, eà unde se vor ivI fdcetorT de rele
alerge In grabd princid orI vil sail moil, dar si dumne-v6stre
strasnic ve poruncim ca sá fiti cu mare priveghere i orT-unde se vor
ivl fdatorT de role, numal decdt sd porniti poterT indestule dupd dln-
sil, ca viï saú mortT sd nu scape ; deosebit ve poruncim ca pe toti lo-
cuitoril din fies-care sat sd-i indatoratl cu strasnicd legdturd ca, nu
numaT pe locuitoriI din sat carT vor fi In vre-un chip de bdnuialà sd
nu-i lase slobodl, ci sd-I arate la zapciT sail la cdpitanul ce va fi maT
aprepe de sat a se cercetd, i când vor venl fdcetoril de rele In prejma
satuluT, se. sarà cu toti,l, Impreund cu poterile, si orsi viI sail mortl sd-I
primid negresit, ca se. nu scape, i orl-ce se vor gdsT asupra hotilor,
afard din cele ce se vor dovedl ale pdgubasilor, sd fie ale acelor pringle-
tort iar ad l numaT capetele hotilor sà se trimitd, i cdnd locuitoriI de prin
sate vor fi cu acest fel de privighere, ferindu-se ferte a mi se ardtà
vre-unul din eT sail a fi gazdd de hotl, atuncT urmezd negresit a se
res'pdndi si a se Imputind, fiind-cd tâlharii, and nu vor aye gazde,
nu-sI pot axe niel finta talhdriel, neavend prin cine a-sI agonisl cele
trebuincióse; iar cánd se va dovedl vre-unul din locuitorl gazdd de
hoti In vre-uu fel de chip, acela sà scie negresit cä va fi socotit
pedepsit IntocmaT ca un tdlhar si din casa lifi se va implinl OW. pa-
guba celuT jdfuit, i fitT sdnAtosT.-1813 Maiil 18.
(Cod. LXXIV, filu 46 v)
Poruncci la sud Vlafca pentru hog ce s'a ivit.
Fiind-ce. Ne-am Insciintat Domnia Mea ce. In judetul VldsceT s'a
ivit o MA de hotT, tálharT, earl' de fatd se Inconjórd prin judet, prd-
cliind i jdfuind pe cine gdsesc, volnicim printeacéstd domnescd. a
Nestrd carte pe polcovnic de poterd, ca, land de la spd-
tdrie poterasiT coi trebuinciosT, numaT deck se. mergd Ia pumitul ju-
det ca sd le ied urma i cu orT-ce fel de mijloc sà se silescà ca sä-T,
prindd, lar cdnd numitil talharl vor sta Impotrivà cu arme, atuncl vol-
nic sd fie si orInduitul acesta cu potera a arunch cu arme Inteinsil,
ci ori vii sail mortl primid negresit; pentru care poruncim si dum-
né-v6stre ispravnicilor al judetuluI ca sd-I datT. orinduitulul acestuia tot
felul mdnd de ajutor cu cdpitanT si poterasI de aI judetuldf, ca sd pótd
sdvirsI porunca acesta a DomnieT Mele; i saam receh gpd.-1813 Martie 7.
(Cod. LXXIV, fila 32.) Ve! Logofet.
(Pecetea gpd.)

www.dacoromanica.ro
68 V. A. URECIIIÀ 342

anui 1816, ca fiind unul din judetele de margine, in judetul Melle-

Publicalie la tac judefele pentru hoft.

Dumné-v6stre ispravnicilor ot sud sdatate. Fiind-cA pentru
a .se poprl mijlócele fde6torilor de rele cu carT se pornesc la t'atarle,
cu trebuintd este a se da nizam §i la vindarea glóntelor i a erbel de
pu§cd, cum §i pentru cel ce nu li se cuvin a purtà armo Mil de scirea
§i porunca dregdtorilor pdrtiT. loculuT, de aceea stra§nic poruncim Domnia
Mea, ca sd facetT sciutd §i cunoscutd In tot judetul dumné-v6stre, prin
Inteadins pristav, atat pe la tIrgurl, cAt §i bdcdniile ora§urilor, ca orI-
cine va av6 érbd de pu§c6 set' glónte, sd nu care cum-val sd Indrds-
nésed a vinde la fie§-eine mil nesciut, fdrá numaT color ce VOr avé la
m'Alti orI te§cher6ua SpdtaruluI sail a isprdvnicatuluT, cum §i arme
nimenea sd nu fie volnic a purtà pand ntt va da chezd§ie la isprdvni-
cat, cdcT cel Impotrivd urmdtor se va socotl IntocmaI ca un talhar;
iar de primirea §i. punerea In lucrare a acestei poruncl s6. trimitet1
DomnieI Mele r6spuns. Catre acésta, poruncim Domnia Mea, ca sd aducetT
Inaintea dumné-v6stre la isprdvnicat pe preotif i p6rcalabil §i frunta§il
Re§-cdruia sat §i, pentru câti din locuitoriT aceluI sat intrebandu-se vor
dice cd sunt bine IncredintatI cum cd nu sunt ndr6.vitl §i obiclnuitl
spre fapte de hotil i t6.1hdriI §i niel cä se vor abate la acest fel de
urindrT, A dea chezd§ie In scris sub iscdliturile lor la isprävnicat §i el sd
ieh apoI osebitd chezd§ie de la aceia cà nu se vor abate In fapte ncle;
iar pentru caff din locuitorl *II vor fi sciind cd sunt närdviti spre fapte
hotescl i alhdrescl sail vor avé bdnuiald mdcar asupra lor, pe totl
aceia numal decat s6.4 arate pe nume la dumné-v6stre, dupd caro
Indatd sd orinduitI a li se 1uà ori-ce fel de arme se vor g6s1 la dIn§iI
§i sd le puneti. In pdstrare la isprdvnicat, cu f6ie anume de la cine ce
feluriml de arme atI luat, iar pe de alta.. parte sd Insciintatl DomnieT
Mele de numele acelora §i felurimea armelor, §i apol aceT ipopti, de
vor "g6s1 In urind cheza§I vrednicT de a siguripsl isprdvnicatul, atuncT
li se vor slobodl acole arme; i saam receh gpd.-1813 Fevruar 23.
(Cod. LXXIV, fila 29 y.)

Cinstite §i credincios boerule al Domnief Mele, dumn&ta biv Vel

Bane Gheorghe Arghiropole, Caimacamule al CraioveT, §i dumné-v6stre
boerilor divanitl de acolo, sAndtate. Ati venit la Domnia Mea Insciinta-
rea ce Ne-ati trimis-o de la 5 ale luneT acesteT dumné-luI vechilul de
Caimacam ce ail fost §i cu dumn&lor boeril pentru dou6 cete de hotl
talharl ce s'ab. aflat Inteacele cincI judete, Insa o cétä a luI Pdun hotul
de opt in§T §i alta a luT Ionitd H6rcd de a1t1 dece, ce s'ad fost prAdaff
§i, tritni§T Rind de aicT de stdpanirea de mal Inainte, acum all venit
inapol pe la casele lor, dar se sfiesc a umblà pe fatd, teméndu-se a
nu mal pdtiml ceva§1 li cere de la Domnia Mea ca sd le trimitem
hdr6zire de ertdciune, ca sá se apuce fie§-care cu silintd de munc6,
fdgAduindu-se cd ,nu se vor mal abate la niscaT-va fapte necuviincióse;

www.dacoromanica.ro
343 JUSTITIA SUB MAN MABEL
Ia..., 69

dintl.(1) Altà c6pitAnie se Mat In judetul VIleeI, de 20 de slujitorY, dintre

13 1 I

dupd a ctiror rugaciune, milostivire fddènd Domnia Mea asupra lor,

iatd cà printeacéstd domn6sca N6strä carte le trimitem h6razirea ert6-
ciuniT, Cu acéstA hotgrire Ins6 cg, de nu se vor Ords1 de fapte hotescI
i talhdresdi sail de cele mal mid urm6rY necuvi6se si In urmA se vor
prinde de Domnia Mea, atuncl sà scie eg, färà de niel o altà milosti-
vire, pedépsa lor va fi Cu r6punerea -vieteI lor, §i fitY sanatost,-1813
Ianuar 10.
(Cod. LXXIV, fila 10.)
(1) Fiind-cA judetul Mehedintilor, dui:à ce este judet de margine
si are felurimI de vecinAtAtY, apoi este si mare si are trecerl si lo-
curl prea Indemftnatice spre a se tAinul si a se ineuiba acolo tot-
deauna hotI si fàcètorI de rele, dintr'a cgrora urmarI nu putine prddI
si cazne se pricinuesc locuitorilor si edlètorilor drum*, de aceea, In-i
grijind Domnia Mea pentru a tuturor odihna si linistita petrecere, iar
mal virtos pentru apOrarea si ocrotirea locuitorilor si eälëtorilor dru-
masl despre relele si tAlhArescile urmArI ale hotilor, iatà printeacéstd
DomnéscA a IsT6stra carte am Intoemit acum o nouà cApitAnie la mat
sus numitul judet, care sà fie alatuità de 30 slujitorI poterasI din pan-
duril cel pradatI, asupra carora, dui:à alegerea dumn6-luI Ve! Spiltaru,
am orinduit si càpitan pe . , . . , . . Cu ac6std orinduialà Insd, cit
adéstd capithnie cu 6menil el sd nu fie supusd la niel un fel de dare
cu numire de havaet sad de alt ceva§I afro nimenI nicI odini6rti, ci
at fie cu totul ap6ratà de off-ce dare, spre a nu gAsi cdpitanul ca
6menii s61' catusi de putind pricinuire de zAticnire la datoria slujbel
lor, ci tot-deauna sd fie cu neadormità privighere si, IncunjurAndu-se
prin tot judetul, orl-unde si orI In ce vreme vor simti si vor aft ca
s'ad ivit niscare-va hotY si fac6torY de role, numaI decal sà, se ieà duph
dinsiT si sà-I vineze, si orI vil sag morti primpndu-1, numal cleat hit-I
clued la isprzivnicatul judetula ca si ispravniciT s6 urmeze datoria lor
dupd poruncile ce ail, precum niel càpitanu sit nu supere pe acestl
potera§Y ea niel un fel de cerero de vre-un avaet, ca A se afie tot-
deauna nelipsifi din slujbd ; iar cand orl cdpitanul oil vre-o unul din
poterasiI s6I se vor abate din datoria slujbeY lor si vor unlià niscare-va
fapte impotrivit6re si netrebnice, atuncI numal dedàt ispravnicil numi-
tuluY judet s6 lasciinteze Domnid Mele prin dumné-liii Vol SpAtarul,
ca nu numal sA se lipséseit din slujbl unul ca acela, ci Inca sd-sT ieà
cuviincibsa pedépsl dupg m6sura vinel la
Poruncim dar si dumné-v6stre ispravnicilor al numituliff judet O.
cun6scetY pe maY sus numitul cApitan de orinduit inteacésth slujba,
dându-I si tot felul mânà de ajutor la cele co va arAtà, dupd euviintO,
spre a fi urmAtor Intocmal dupd eastà porunc6 a Domnief Mele si
dupd povAtuirile ce i se vor trimite dupà vreml de c6tre dumné-lul
Vel SpAtarul ; i saam receh gpd.-1816 August 18.
(Cod. LXXV, fila 163 y)
(Pecetea gpd.)

www.dacoromanica.ro
70 V. A. URECIIIX 344

panduriT ce slujiail la cAimAcAmia Craiovel (1), alta la PetrosanI, la

margine, In Magi 1813. (2) La Vlasca se mentine polcovnicia infiintata

(1) Carte ce s'aii fault pentru de a fi o polcovnicie

judeful Mica.
Fiind-cA dupA jaiba locuitorilor de la judetul VIleeY si dupa Insci-
intarea dumné-lul vechiluluI &aim AcAmiel Craiovel, i dupà anaforaoa
dumné-luY Vel SpAtaruluI, trebuintA fiind a se asezà o polcovnicie la
acel judet, ea O. fie Indatoratti a priveghia numal Dentru paza judo-
tultfl de hotl si de fAcétorl de rele, iar ispravniciI sá nu aibl voe a-1
ridica de la acésta tréba si a-1 Inctirch cu alt.31e, cad. Indestul sunt cele,
lalte capitanil ale judetuldl pentru strAjuirea satelor, la care urmézA a
le poruncl ispravnicil, cAreia polcovnich sa i se dea i lude doué-gleei
slujitorY, dintre pandufl al acelul judet, earl slujesc la cAimAcAmie; decl
cu acésta orinduiala am facut Domnia Mea polcovnic de judet pe. .
deosebit poruncim i dumné-v6stre ispravnicilor al judetu-
lu sit daft' doué-decl de slujitorl, dintre panduriI ce slujesc la alma-
cainie, stt fie statornicI al polcovnicia cu earl' In tóth vremea sA fie
gata, au sirguintA, pentru strajuirea judetuluI i apèrarea locuitorilor
a calétorilor de talharT, de 6menI 1.61 si de orI-ce alte pricinl impotriva
nizamului si a bunel orinduell, dupa povatuirea ce i se va da do dumné-
luY Vel SpAtar i de la dumné-luI Caimacamul CraioveT; poruncim Domnia
Mea si voué slujitorilor numitel polcovnicil sA datI supunere si ascul-
tare, ego)." ori-carele se va arAtà Cu Impotrivire, are voe a-I trimite Cu
Insciintare cAtre dumné-luT Vel Spdtarul, ca ieh cagluta pedéps6;
InsA fiind-cA polcovniciI sunt orinduiti, dupA cum am (jis mg' sus, pentru
paza i strajuirea locuitorilor judetu1t01 si a calètorilor de a petrece
odihniti. i Mil de grija de cAtre hop' i facétorI de rele i pentru alto
trebl de paza nizamulul, iar nu pentru a aduce greutate i supérare
locuitorilor, poruncim dar ca niel 6menri lui niel polcovnicul sA nu aibA
a cere conace si a face cheltueli locuitorilor prin sate, precum niel cal
de cAlArie, cd pentru aceea 4'1 are polcovnicul léfa, iar slujitorii sunt
scutitt Fórte sa se feréscA polcovnieul cu 6menil luI a nu prepune pe
eine-vasì cu pricing de hotie Mil de a fi adevérat, pentru vre-o pisma
veche saù' pentru vre-un interes de dobandA nedrépta, ca sa-I ridice
sA-I pórte de colo panit colo, precum si la umbletele lor sA se pórte
Cu blind orinduiala printre locuitori i cu cuvinte de omenie, f Ara de
a coati sail a Injura sail a bate i a egzul, cA. Impotriva dovedindu-se,
se va pedepsl cumplit si polcovnicul i slujitoril 1u1; i seam receh gpd.
1815 August 20.
(Cod. LXXV, fila 137 v.)

(1) Dumné-ta Vol Vistiere, de trebuintA fiind a se sistisi la acelloc acéstit

nouit cApitAnie, dupA pliroforia ce Ni se dA printeacésta anafora de
cAtre dumné-luï Vol SpAtarul, poruncim cg, de nu se va puté Lace

www.dacoromanica.ro
345 JCSTITIA SUB IOAN CARAGEA 71,

la PdscanT de Al. Moruzi, din 40 6menT. (1) Asemenea se mentine cdpil

cu alt mijloc acestI lude doce spre a fi slujitorT, sd se faca cu sacjännint

de lude spre a se intoeml acésta cdpitdnie. 1813 Maiil 4.
(Pecetea gpd.) Vel Logorét.
Prea Intilfate D6nne,
Dupd acéstä Insciintare a capuchehaeleT de 14 Giurgiu, ce mi s'al
dat de &are Inältiméa Ta, poruncindu-mi-se a face cercetarea cea cu-
viinci6s6, am scris de atuncI boerilor ispravnicT al judetuluT Teleorj
man, unde se afid acéstd gurd a marginiT deschisti, aclecd PietrosaniT, ca
sd faca cercetare i, dupd trebuinta ce vor socotl cd este, sLinsciin-,
teze catI slujitorT 'Ate sA ajungd la acéstà cdpiténie, ce se va asezd
acum noud pentru paza acestil gurT a märginiT i cu ce mijloc se pot
face aceI slujitorl? de care luaiil acum insciintarea dumné-lor boerilor
ispravnicT aI numituluT judet, cum cd, dupd cercetarea ce auí, pote fi
indestul lude glece slujitorT a se asezà la acéstd noud cdpitänie si cu
alt mijloc putintd nu este a se face acestY slujitorl, fArá numaT cu sed-
ddmint de lude. Ci dupd datorie nu lipsiiil i eil a face aratare Indl-
timil Tale, ca de se va gds1 cu cale a se asezà acéstd cdpitdnie dupd
trebuinta ce este, sä. se dea luminatd poruncd cdtro dumné-lul. Vel
Vistierul a se pune In lucrare. 1813 Mala 3.
(Cod. LXXV.I, pag. 100) Vel Spätar.
(1) Carie de poleovnie de Vleisia.
Fiind-cd pentru odihna i buna petrecere a locuitorilor tériT Dom-
niel Mele de cdtre hotT si fácétorl de rele fost Intoemit do Dom-
nia Sa Alexandru-Vodd Moruz osebitd polcovnicie noud cu 40 de 6meni
de slujbd, ea sd fie stätdtóre i nesträmutatd de marginea päduril la
podul la PdscanT, In drumul cel mare, si O. se numésed polcovnicia do
la Vläsia, carele, cu slujitoril ce i s'ail dat IndestuT, asezand strAjl pe la
drumurI In 5 locurT, adecd la Ferbintl, la Turl6ia, la 1116ra Sdracti, la
CrildärusanT, la BalotescI, sä. ptizésch i O. Incunjóre nelipsit diva si
n6ptea t6te locurile, ca sd nu gäséscd fäcétoril de réil mijloc a se pri-
p6s1 si a se -incuibh. In pAdure, ci pricepénd i dovedind pe unii ca
aceia inteacest fel de urmdri, princiä si In bund paza sà se trimitil
la dumné-luT Vel Spätarul; i fiind-cd acéstä polcovnicie intocmit
a fi fdrd de niel o dare de plocon la spdtdrie i niel sä se strdinute intru
cat va sluji bine, de aceea dar niel numitul polcovnic sd nu se cuteze
a luò banT de la slujitorl, niel Cu nume de poclonul séù, niel parale
de séptémänd, ca sti nu bage pe vre-unul de rind, ci totT slujitoril
deplin sd-T aibd nelipsitT din slujbd, i pentru ostenéla luT i orin-
duit léfd de cAte talen l 20 pe lunä, carele, de se va dovedl In urmd cu
cât de putind urmare impotrivd, sati cu nesilintd §i cu nevrednicie la

www.dacoromanica.ro
72 V. A. URECilli 346

tänia de la Pasérea (act din 15 Iulie 1813). (1) Se mat' sporesce nun-161'u'

slujbd, nu numaI va fi lipsit, ci se va si pedepsi strasnic. Drept aceea

dat acésta carte a Domniel Alele carele, dupd alegerea
dumné-lul Vel SpdtaruluT, prin scirea Domniel Mele, s'aù orinduit pol-
covnic la Vläsia, prin care poruncim atat polcovniculta, cat si Omenilor
sa fie cu tótä sirguinta spre acestea ce vetI orindul sd intim-
pinatI tot réul, priveghiând cjiva i nOptea cu nepregetare i neador-
mire a nu trece prin ocolul acesteI cdpitäniI om cu bAnuiald neIntre-
bat si necercetat, ca sd nu scape hotii saú fAcétoril de réi.1 neprinsI.
Catre acésta, sd se ferésed i polcovnicul i OmeniI acesteI polcovnicil
a nu cere conace si a face cheltuell locuitorilor prin sate sail cal de
cdlArie, cd pentru aceea are polcovnicul léfä, iar slujitoriI sunt scutitI,
ferindu-se iards1 polcovnicul i Omenil s61 a nu prepune pe cine-vasi
Cu pricind de hotl sail gazdd de hotl Riede a fi adevérat, pentru vre-
o pismd veche saù pentru vre-un interes de dobandd nedréptd,
sa-1 ridice i sa-1 porte de colo pand colo, precum si la umbletele lor
sd se pOrte cu buná orinduiald printre locuitorI i Cu cuvint de omenie,
Mil de a ocdri orI a injurd sail bate si a chni; i saam receh gpd.
1812 Decembre 12.
(Cod. LXXV, fila 5. y)
(1) Pentru evlavia ce avem Domnia Mea catre obstea pdrintilor Cerni-
canI, carI silidstresc la acest dint schit Cernica, fiind rugdtorI a pu-
rurea pentru sufletésca ma.ntuire a obstieI pravoslavnicilor crestinï,
pentru ca sd-s1 pótil avé acestI sihastri petrecerea lor acolo In
despre fAcétoril de role, primim cererea i rugticiunea ce Ni
fac i poruncim cu hotdrire ca acel om al schitulul, ce so afid
pitan la Pasérea, sd fie nesträinutat dintr'acea cdpitdnie i cu totul
apérat de avaetul cdpitAniel, i poruneim dar si dumné-tale Vol Spd-
tare ca niel o supérare sd nu-I facI cu cerero de vre-un avaet. 1813
Iulie 15.
Vel Logof6t.
(Pecetea gpd.)
Prea L'Olfate Dd»ine,
Dupd luminatd porunca indltimiT Tale, ce mi se dd la acéstá jaiba
am cercetat pricina si m'am pliroforisit cd In adevér acéstd apitdnie
ce se numesce Pasérea, din vremea résvrdtirilor trecute, fácénd ce-
rere jdluitoriI cu rugaciune catre cinstitul Divan, s'ai1 asezat, cuno-
sandu-se a fi de mare trebuintd, si de atuncl s'ail hdrAzit schituluT
Cernicd1, cu acéstd alaturatà carte a cinstituluT Divan, orinduindu-se
cdpitan omul numitulul schit, carele sd fie. In tOta vremea nestrAmutat,
Mil a se supérd de vre-un avaet, precum s'ail i urmat pand acum,
fac rugdciune, cerénd a li se intArl acest privileghiil de catre mal-

www.dacoromanica.ro
347 JIISTITIl SUB ROAN CARAGEk 73

slujitorilor la unele cdpitdniT, ca la Tismana, cu actul din Aprilie 1813.(1)

Ca mijloc de stirpire a hotilor se ieail nisce curi6se mb'surI
a) se ordond ca la urmdrirea hotilor sd sail nu numaT sink-
ba§iY, dar §i to locuitoriT, ba §i arenda§fl de mo§fl (2) ; b) se

timea Ta, pentru care dupd datorie nu lipsiiil a face ardtare

Tale.-1813 Iunie 29.
(Cad. LXXV I, pag. 583.) Vel. Spatar.
Dumné-ta Vol Vistiere, am Védut Domnia Mea arAtarea ce Ne fad
printeacésta anafora. Ci cat pentru adaosul ce cer ispravniciI de a
se face slujitorilor isprdvnicatuluI din sud Gorj, pe langd acel 70 ce
sunt acum, acésta nu este primitd Domniet Mele, ci precum dintru
Inceput ail fost numaI lude 70 §i cu acoja slujit isprdvnicatul,
asemenea se 'Ate slujl §i de acum inainte tot cu acee4 suinà a slu-
jitorilor; iar la cdpitänia ot Tismana, fiind-cd maI Inainte aü fost ludo
30, precum Ne dal pliroforie, i loe de munte i langd margine fiind,
sunt in adev6r trebuincio§I a se aft pe deplin acéstd sumd pentru
pazti, poruncim sd se f acd acest adaos la numita cdpitdnie do alto.
lude 15, din 6menI MA de pricind, ca sd fie de acum Inainte acolo
iard§Y 30 slujitor1. 1813 Aprilie 26.
Vel Logof6t.
(Pecetea gpd.)
Prea Inagate Ddmne,

Dupà luminatd porunca Mariel. Tale, am teorisit ariltarea §i cererea

ce face printeacéstd anafora dumné-lui" Vol Spdtar, §i cat pentru 15
slujitort ce se cere la cdpitAnia Tismana, peste alt1 15 ce-I are, cu a
se orindul din ámenI Mil de pricind de daj die, din condicile Visterie1
m'am pliroforisit cd la acéstd cdpitdnie i mast din paint° vreme
fost orInduiald de lude 30 slujitorl §i de la Domnul Hangérliti la
let 1797 s'ail fost dat la dajdie aceI 15 slujitorl §i acum sunt lipsd;
iar pentru 30 de slujitorI, ce se mai cere peste lude 70 slujitorl, tot
din 6menI fdrà de pricing, la isprdvnicatul judetuluT, orInduiala Vistie-
rid aù fost §i este de Jude 70, §i'cu a se protimisl atat ace§ti 30 la
ispravnicat, cat §i 15 la cdpitAnia TismaneI, dupd trebuinta ce aratd
dumné-luI Vel Spdtarul cd este, rëmane la hotiírIrea Mdriel Tale.
1813 Aprilie 24.
(Cod. LXXVI, pag. 43.) Vel Vistier.
Costo, arenda§ule al mo§ieI Ulcen1 a sfinteI mitropoliI, din sud
DImbovita, fiind-cii am orInduit Domnia Mea pe cdpitanul Vasile
gonaciil asupra talharilor ce se Incunjurd pe afard prin judete, iatd
îT poruncim ca, Indata ce va sosl eel numitul cdpitan, numaI decal
sd te scoff a umbla impreund cu el orl-unde va fi trebuintd, spre

www.dacoromanica.ro
71 V. A. EIRECHIA 348

prohibd vIndarea de érbd de pu§cd §i glente In tótd tera. (1)

prinderea §i desradecinarea hotilor, dandu-I cuviinciósa ascul-
tare §i ajutor la cele ce te va orindul arma§il a face, orI-cand §i
orl-unde va fi trebuintd, spre sAvir§irea ace§tiI domnescil Nóstre po-
rund; i saam receh gpd. 1815 Junio 12.
(Cod. LXXIV, fila 203.)
Vel Logofet.
(Pecetea gpd.)

(1) 17 cdrfi pentru hori fdcut la tóte isprdvnicaturile,

i polcovnici, vdtafi: de piala, cdpitani; zapca i ala slujbafr, i ccitre
toti locuitorg ca cu tola sä sard i ori va saii morfi sd nu scape,
in coprinderea ce se aratd:
Dumne-v6stre ispravnicilor ot sud , . . . andtate,
i polcovnicilor, i vdta§ilor de plaiù, i cdpitanilor, i zapciilor *i altor
slujba§I c1 tuturor locuitorilor do ob§te dintr'acest judet, fiind-cd
venit la auclul DomnieI Mele cum cd la unele din judete s'ad ivit tâl.
han i fdeetorT de role, din care pricind pdtimesc locuitoril §i alta carI
umbld cu trebile lor, §i ispravnicil neavênd ingrijirea ce li se cuvine,
&Ad hägand. In sémd primejdia ce se Inthnplà acelor ticdlo§1 de emenI,
carT cad In mana fdeetorilor de role, care acésta fiind una din celo
marT ci delicatd, superdtóre §i vdtemdtere, nu o putem suferl sd o au-
cjim Domnia Mea, de aceea ve poruncim stra§nic ca sd fi al mare
privighere ci, orI-unde se vor ivì fdeetorsi de rele, numaï decat sd por-
niI poterl dupd dîncul, ca vil saù morfi sd nu scape, ci cand
vor venì fdeetoriI de rele In préjma vre-unuT sat, sd sdritl c vol' lo-
cuitorilor cu totiI, Impreund cu poterile, sd nu scape, ci orl-ce vor gds1
asupra hotilor sá fie ale acelor princptorT, iar ad numaI
capetele lor sà se trimitd ; deosebit poruncim Domnia Mea dumné-
vóstre ispravnicilor, ea pe toti locuitoril din fie§-care sat sd-1 indato-
ratl cu strapice legdturl, ca nu numaI locuitorì cara' vor fi In vre-un
chip de banuiald aibd pe chezd§ie, ci §i orI-ce om se va vedé
el este cu pricind de bilnuiald, sd nu-1 lase slobod, ci sa-1 ardte la
zapcil saü la pArcAlabf ce vor fi mal aprópe de sat, a se cereetà, ci
cand locuitorff de prin sate vor fi cu acest fel de privighere, ferindu-se
fOrte a nu se ardtà vre-o unul din el. In faptd de hotie, sail a fi gazdd
de hotI, atund urrnezd a se respandi negre*it ci a se Imputind fdee-
toril de rele, cha talhariT, cand nu vor ave gaza, nu pote urma
talhdria, neavend prin cine sd-§I agonisésed cele trebuinciese; iar cand
se va dovedl vre-unul din locuitorl gazdd de hotl In vre-un fel de
lucru, acela sd scie negre§it cd va fi socotit ci. pedepsit Intocmal ca
uu talhar ci din casa luI se va împlinì tótd pagaba celta' jdfuit; care
acéstd poruned a DomnieI Mele In graba i indatd sd o facetI publica
la totl de ob§te din judet §i sd o punetl In faptd, Ingrijind de a se
urma §i a se pdzì cu tOtd. strd§nicia tot-deauna, §i de prhnirea po-

www.dacoromanica.ro
849 JUSTITO. SUB 10AN 0ARAuEA 75

Cdpitdniile de margine ail un rol important In Orla Intreprinsd

contra hotilor. Paza marginiT. Eta s'o facd. In vedere si cu impedicarea
intrdril orI a esiril de hop din térd. (1) Ddm In notd instructiunile
I 1

runciI sd. avem Domnia mea Insciintare; i saam receh gpd. --) 1815
Iunie 7.
(Cod. LXXIV, fila 203)
Publicata la t6te judelele pentru a se pecelluì érba de pufed §.i
gléntele de prin téte tirgurile fi orafele judefelor pentru
fdatorg, de rele.
Dumné-v6stre ispravnicilor ot sud ...I ., ; . sanatate, Fiind-cd
acum ail sosit vremea primdveret In care obicInuesc a, se ivl si a se
porni hoth si fdc6toril de role, de aceea, deosebit de Ingrijirea ce suntetT
datori a av6 pentru strajuirea judetulul, iata inteadins si cu strasnicie
v6 poruncim Domnia Mea, ca Indata sd se pue in fapt si sa se urmeze ni-
zamul do maI jos aratat: intAiil, orI-ctita érba de pusea si g16nte si la
ven-cine, din tot judetul, orl din ceI ce le vid, salí din ceI ce ail pentru
trebuinta lor, sa le popritI cu totul sub pecete, nefiind slobod niméntif
niel a vinde niel a metahirisl, si deosebit sk o publicarisitI acésta po-
prire, ca sd fie tuturor sciutd, fiind-cd. orl-care se va dovedI vind6nd
sail metahirisind acest fel de lucrurI, sd scie ca se va pedepa intocmal
ca 'un hot; al doilea, sa se dea de catre dumné-v6stre pe chezdsie cal'
din locuitoriI judetuluI -vor fi sciug. ea dupd vreml s'ail aflat In fapte
de hotie, orI InclinatI In vre-un fel de chip cu hotiT, cum si pe cel ce
ail fost cu ipopsie de gazeld; al treilea, tóte armele din t6te satele jude-
tuluI sa se strInga si sd. se dea In pastrarea parcdlabuluI fies-cdruia
sat, cu strasnicd legaturd, din care MEA de scirea isprdvnicatuldf sd nu
se dea la nimenI, fiind-cd de acum inainte s'aii ridicat zdpada si se
Incepe lucrul campulul; al patrulea, sa publicarisitI In tot, judetul
cum cd. orl-care din locuitorl va avé ca sd mdrga oil In ce parto de
loe pentru trebuinta sa sa. alba rayas de drum, orI de la ispravnicat,
sail de la zapciiI pldsiI, cu chezdsie, si asà sa aiba voe a umbla in
trebuintele lor, cdcl inteal chip gasindu-se, se va pedepsi IntocmaI ca
un hot ; dupd care acésta poruncti a Domniel Alele scot6ndu-se copiI
si cetindu-se prin t6te satele i tirgurile In audul tuturor, sd le iscAlésca
*in dos atat preotiI i pArcalabiI si doI treI din -caimacamil fies-cdruia
sat, ca aii Inteles si ail ascultat cele porunciter carl acebo copil sa se
trimita aicl la Divan, cu Insciintarea dumné-v6stre de urmarea porun-
ciI; i saam receh gpd.-1816 Martie 5.
(Cod. LXXI V fila" 184)

(1) Carte de cdpildnie din marginea dineóce de Olt.

SlugeI DomnieT Mele . . . C. pro carele, prin alegerea
dumné-liff Vol Spdtaruluï, l'am fdcut Dorhnia Mea apilan de margine

www.dacoromanica.ro
76 V: A. tiRECHIÀ 350

reinnoite de Domnitor catre vatasiT de plaiurT dupa marginea despre

la capitanla sud. . . . . ca sa aiba volnicie ca acésta carte a

Domniel Mele de a face maT sus disa capitdnie zapt si pe totT slujitoril
acesteT capitanil, i sa fie urmatorl cu tOta silinta çi privigherea cea
cuviinci.6sa la savisirea trebilor acestel capitaniT, adeca sa aibd datorie
a strajul in tot poporul capitaniel sale de 6menT r61, de hotl, de
talharT, de borfasT si de totT aceia ce vor pricinul pagube locuitori-
lor din satele ce se aflä In poporul capitaniel sale, si verT-cand
va simtl ivit uniT ca aceia, numal decat sa sard cu slujitoril
acesteT cäpitänii, sa-I princja' ea orT-ce rnijloc va puté si sa-T arate
la dumné-lor ispravniciT judetuluT, ca sa le faca egzamene si dupd
orinduiald trimita la clumné-luí Vel Spiltarul, spre a se da In
judecata la departamentul da crirninalion ; asijderea sA aiba pur-
tare de grija i pentru t6te trebile marginiT din poporul capitanieT
sale, de a se -päz1 nizamul cel bine Intocmit dupa orInduiala i dupd
cuviinta, precum i prin ponturile ce osebit IT sunt date de la dumné-
luT- Ve! Spatarul se povätuesee; asemenea sa. aibd a urma i dupa
poruncile ce i se vor da de acum inainte in tka vremea pentru orT-
ce pricina, si mal sus 4isul capitan, osebit de acésta, sA fie cu privi-
ghere l cu multa luare aminte de totT ceT ce trec prin poporul i schela
capitanieT sale, ca sil nu-Iingaduiasca a trece, de nu vor a vé ori porunca
DomnieT Mele, sati ravasul dumné-luT Vol SpataruluT de treck6re, dupil
obiceiul cel vechiti, si de orT-ce trépta i orinduiala va fi acel treckor
nurnal deeat sa-1 oprdsca si cu bulla paza sa-1 trimita aicT, cu
tare catre dumné-luT Vel Spatarul; pe ceT ce vor venl de decindea de
peste Dunare, cercetandu-T de unde sunt si unde merg? sa le dea tes-
cherele, dupa obiceill, de treck6re si pe tal sèptèmana sA insciinteze
la dumné-luI Vol Spdtarul de cat1 trecut prin schela capitaniel sale,
atat mergkor, cat i viitor, trimitènd i ravasele aeelora ce aú trecut
de decindea la dumné-luT Vel Spatarul, ca sa-sTclea skna, dupa obiceil;
catre acOsta, sil se ferésca' de jafuri, de mâncatoril, de pradl, ca
el niel slujitoriT capitaniel sale sa pricinuiasca la vre-un locuitor din
poporul cdpitanieT sale, nid sä céra capitanul saú slujitoril lui conace
sa faca cheltuell locuitorilor prin sate, precum niel cal de calarie,
cd pentru aceea capitanul IsI are avaetul luT, iar slujitoril sant scutitl;
asemenea sa so ferésca cäpitanul i slujitoriT luT a nu prepune pe cine-
valí Cu pricina de hotie salí gazda de hop fard de a fi adevèrat, faand-o
Inteadins pentru vre-o pisma vacile sati pentru vre-un interes de
-dobanda nedrépta, ca sa-T ridice i sa-i porte de colo pâna colo, pre-
cum si la umbletele lor sa se porte au buna orinduiala printre locuitorT
Cu cuvinte de omenie, fara. de a ocarl si a injura salí a-1 bate si a-T
caznl, cadí cand se va dovedl ca aú urmat impotrivil, se va pedeps1
cu grea pecMpsa.; de aceea sA Insciinteze la dumné-luT Vol Spatarul
de verT-ce s'ar Intimpla i s'ar simp in partea loculuT, aflandu-se cu
tOta purtarea de grija urmator i savirsitor tara de cusur la tOte
poruncile DomnieT Mele, ce i se vor da, orT prin cart1 domnescf,

www.dacoromanica.ro
851 JUSTITIA. SUB 10AN CARAGEL

Ardél, instructiunT date In Sept. 1813, pentru ca In mod riguros sà se

prin dumné-luT Vel Spdtarul, si pe slujitoril cdpitdniel sale sd-T aibl
dupd orinduiald nelipsitT din plujbd, Cu cal, Cu arme si cu portul lor,
dupd poruncile DomnieT Mele; cdcl de nu va urind asa, va fi lipsit din
mila Don-miel Mele, i pentru slujba hit sd aibà a lua adetul cdpitdnieT
de la slujitorT, care din vechime este obicInuit, adecd. cate 22 de parale
poclon, ce se numesce al ladltaguluT, i cate treI cjile clacd pe an, iar
nu maT mult. Poruncim i voué slujitorilor numitel cdpitAniT, sà faceti
supunere i ascultare cdpitanulul vostru, casä péta sAvIrsi poruncile
DomnieT Mele si trebile cdpitAnieT si povdtuirile dumné-luI Vol
taruluT, cadí veri-carele se va araà Cu nesupunere, se va pedepsl spre
pilda i altora ; i saam receh gpd.-1.812 Decembre 4.
(Cod. LXXV, fila 2 v.)

Carte de cdpitänie de poterd ot preste Olt.

Sluga DomnieT Alele pe carele, prin alegerea
dumné-luT Vol Spdtarululf, l'am orInduit Domnia Mea cdpitan de poterd
de sud ca sä aibd. volnicie -cu acéstd carte a DomnieT
Mele sd faca slujitoril de poterd aT acestiT cdpitilniT zapt çi, avéndu-I
dupd orInduiald de apururea dupd dInsul, sd. fie nelipsitT de langd
dumné-lor ispravnicii judetulul, ca sd p6tä a-I trhnite cu grabd verT in
ce parte de loc Inteacel judet se va simti fAcétorT de rete i talharT,
pentru ea sti1 priudd cu verT-ce mijloc de Inlesnire va afla, sd-I dued
la dumné-lor ispravniciT, ca ad. le facd egzamenul, i dupii orinduiald
sd-T trimitd la Divanul CraioveT, ea O. se dea la departamentul de eri-
minalion ; cdtre itcésta, sh se feréscd de jafurT i manciltoril, de prddr,
ea niel el niel slujitoriT cdpitänieT O. nu pricinuiascd la vre-un locuitor
dinteacel judet, niei sr cérd cdpitanul Batí slujitoriT luT conace si sil
facd cheltuell locuitorilor prin sate, precum niel cal: de cdldrie,
pentru aceea cdpitanul IsT are avaetul luT, iar slujitoril sunt soutitT;
asijderea sd se ferésed cdpitanif i slujitoril luT a nu prepune pe ei-
nevasT cu pricind de hotie saü gazdd de hotT fdril de a fi adevérat,
fácéndu-o Inteadins pentru vre-o pisma veche saú pentru vre-un in-
teres de dobandd nedréptd, ea sa-1 rAdIce i sd-I pérte de colo pana
colo, precum si la umbletele lor s'a' se pérte cu bunà orinduiald prin-
tre locuitorT si cu cuvinte de omenie, fard de a ocdri si a Injurà, sail
a bate si a cäznì cA verl-cand se va clovedl cd ail urmat impotrivd,
se va pedepsi cu grea peclépsil ; de apururea sd Insciinteze la Cai-
macamul CraioveT si la dumné-luT Vel Spdtarul de verT-ce s'ar In-
thnpld si se va sim41 In partea loculuT, aflându-se cu tdtd. purtarea
de grijd urmdtor i sdvirsitor M'A de cusur la téte poruncile Dom-
niel Mele, ce i se va da, sail prin eäri1e domnescl, sail prin Divanul
Craiovel, orl prin dumné-luT Vel Spdtarul; pe slujitoril cdpitdnieT sale
sii-T aibd nelipsitT dupd orInduiall, cu cal, cu arme si cu portul lor,
dupd. poruucile ce sunt date, iar sd nu-I mituiascd sail sd-I facd ,

www.dacoromanica.ro
78 y. I. tIRECIIII 852

oprésea intrarea i esirea din téra de individT Mil de pasus in regula. (1)

cu acest mijloc sa-T lipsésca din slujba DomnieT Mele, cacT de va

urma asá', va fi lipsit din mila Domnie1 Mele; si pentru slujba luT,
alba a lusa adet cdpitanul de la slujitorl care din vechime este obicT-
nuit, adeca cate 22 de parale poclon, ce se numesce al baltagulul, si
cate treT dile daca pe an, iar nu mal mult. Poruncim i vou6 sluji-
torilor numiteT capitana' sa fli cu supunere si a ascultare capitanuluT
vostru, ca sit pótá savirs1 poruncile DomnieT Mele si trebile capita-
niel si povatuirile Caimacanulul CraioveT si ale dumné-luT Vel Spata-
ruluI, cacT verI-carele se va aratà cu nesupunere, se va pedeps1 spre
pilda i altora ; intealt chip sa. nu fie, cacT asa este porunea Domniel
Mele ; i saam receh gpd.-1812 Noembre 27.
(Cod. LXXV, fda 4)
Carte de cdpiteinie de scaune.
SlugeI DomnieT Mele pre carel, chipa alegerea
dumné-luT Vol SpätaruluT, l'am facut &apilan de scaune la sud. . .
ca sa se afle cu purtare de grijá la trebile acestiI capitanii, sa fio
nelipsit de Muga dumné-lor boeriT ispravnicil al judetuluT, a-1. da tot fe-
lul de ascultare la trebile capitanieT ce-1 va orindul, dupa obiceid, cum si
osebit sa fie dator a insciintà la dumné-lul Vel Spatar adesea verl de
ce s'ar intimpla si va simtl in judet si, ferindu-se a face niscare-va
jafurT sad sup6rArT locuitorilor cu cheltuell si altele fard porunca
se va Invinovali nu numaT a selips1 din capitanie, ci si a se si pedeps1;
pentru slujba luT sA aiba a luà obidnuitul avaet do la slujitorT, cate
22 de parale baniT baltaculuT si cate trel i1e daca pe an. Poruncim
drept aceea si vou6 slujitorilor, sit datT supunere i ascultare capita-
nulul vostru pentru verT-ce pricind i se ya orinduì de catre dumné-
lor ispravnicil judetuluT, ca si el sé. pa/ sävirsi tóte la vreme, caci
carel se va arata cu nesupunere, sa scie cd se va pedeps1 spre pilda
celor-lalti; i saam receh gpd.-1812.
(Cod. LXXY, fila 5 y)
(1) Publicatii la tog vdtasii: plaiurilor.
Sluga DomnieT Mele -tratase de la plaiul sud Fiind-
cA pentru paza buneT orinduell i ferire do cele impotrivit6re la ni-
zamul marginiT estI poruncit i povatuit pe larg din ponturile Don-miel
.Mele, ce ti s'ail dat la manT cand te-al orinduit vataf, In carT ponturT
se coprinde ca, pentru ceT ce vor venl din launtru, orT cu pasusurT
farà de pasusurT, In graba sa-I trimitT la dumné-luT Vel Spätarul; In-
launtru In Ard61 sa nu lasT pe nimeni sit tréed fdra de rdvasul dumné-
luT Vol SpataruluT, carT rayase O. le stringl si la sfirsitul fie-careT lunT
sa le trimitT la dumné-luT Vel Spatarul ; om din Ard61 ce va veril aicT
cu trebuinta si va av6 pasusurT sit aiba voe a ven1 13rin Seirea ta

www.dacoromanica.ro
858 NISTITIÀ SUB IOIN tARAGEi 70

Cdpitäniile de mijloc sunt gi ele Insdrcinate cu prinderea hotilor, (1)

povdtuindu-se a merge la ispravniciI judetuluT, ca prin scirea ispravnicilor

sd mérgd unde va vré, iar tu In grabd sa facl doné Insciintärl: una la
dumné-luI Vel Spätarul $i alta la ispravnicT; iar pe care 'Il veI gds1
trecut peste plait fall de pap$, pringlèndu-1, sd-1 til acolo poprit $1 nu-
m aT deck sä Insciinteif la dumné-lul Vel SpAtarul; In fieq-care d out'
mänT odatd e$t1 dator sá Insciinteil la dumné-lul Vel Spdtarul de °ri-
ce se va intimplä in plait, precum i când nu se va IntImplà nimio
iard$I sä. Insciintezl. Acum ne fact ardtare dumné-luI Vel Spätarul, cd
Incà de cänd orInduit dumné-luI cu dregdtoria SpdtdrieI, tu nu
ti-aT pdzit acéstd datorie, ardtändu-te cu totul neurmdtor poruncilor $i
nizamuluT acestuia, pentru care erà a ti se face cdcluta pedépsd; dar
iatd astd una datà trecénd-o cu vederea, cu strdpicie íI poruncim cd
de acurn Inainte, când nu veI fi urmdtor intocmaT ponturilor $i niza-
muluI acestuia, sá sciI cu hotdrIre cd nu numaT te voit pedepsl, ci vel
fi qi lipsit din vdt4ie.-1813 Septembre 14.
(Cod. LXXIV, fila 86.)

(11 Carte de ccipitänie de mijloc dincáce de Oil.

Slugel DomnieI Mele, pre care14 prin alegerea dumnéluI Vel
tarulul Pam fäcut Domnia Mea cäpitan la cdpitänia . . . . . . . .
sud. . . ca sd ailad volnicie cu acéstd carte a DomnieI Mele de a face
. .

mal sus cjisa cdpitänie $i pe top' slujitoril acestel cdpitänil zapt $i sá fie
urmAtor cu t6td silinta i privigherea cuviinci6sà la sdvIr$irea tre-
bilor acestel cdpitäniI, adecd sd aibd datorie a strdjul In poporul cdpi-
tdnieI sale de 6menT réT, de hotT, de talharI, de borfa$1 si de totl aceia
ce vor pricinul pagube locuitorilor din satele ce se aflä In poporul
cdpitänieI sale i, verT-cand va simtl cd ivit unil cn ace$tia, numal
deal sd sard cu slujitorii acesteT cdpitdniT, prindd orI cu ce mijloc
va puté i sd-I arate la dumné-lor ispravnich judetuluf, ca sd li se Led
egzamep, i dui:4 orInduiald trimità la dumné-lul Vel Spätarul, ca
sd-I dea la departamentul de criminalion ; mai sus disul cdpitan
fie cu privighere i cu multd luare aminte de toll eel ce tree prin po-
porul acesteI cdpitaniI, mergênd i viind, spre a-I sci cine sunt $i de
unde vin i unde merg, ingrijind ca sd le fie cAlétoria cu lini$te
nebäntuitd de care fAckoril de rele, $i pe totT eel ce vor veril de la
BucurescI cdlétorT sträinI $i pe carele este orinduiala din Inceput de
a trece cu räva$e de drum de la dumné-luI Vel Spätarul, cerce-
teze dupd vechiul obiceit $i pe carI nu vor avé rävap sd-I popréscd
sd-I trimitd la dumné-lul Vel Spdtarul cu insciintare; cAtre acésta,
sd se feréscd de jafurT, de mancdtoriT, de präglI, ca niel el, niel sluji-
toriI cApitAnieT sale sä nu pricinuiascd supèrare la un locuitor din popo-
rul cdpitdnieI sale, niel sà cérd cdpitanul sat slujitorisi conace i sa faca
cheltueli locuitorilor prin sate, precum niel cal de cgdrie, cd pentru aceea
cdpitanul 41 are avaetul s'ét, iar slujitoril sunt scutit% a$ijderea

www.dacoromanica.ro
80 y. t. tittEctili 854

Pe ranga poterele cgpitanilor §1 ale polcovnicilor, Domnitorul maT

volniciù §i diverse pers6ne de Incredere, carl, cu pandurT, neferT,
eratt Insarcinate a urmarl anumite cete de hoff. (1)

se ferésca capitanul i slujitoriT luí a nu prepune pe cine-va§T Cu pri-

cing de hotie saú gazda de hotI fgrà de a nu fi adev6rat, facénd-o
Inteadins pentru vre-o pisma veche sal"' pentru vre-un interes de do-
banda nedrépta, ca ridice §i sa-1 porte de colo panà colo, precum
la umbletele lor, sa se porte Cu bund orInduiald printre locuitorT
cu euvinte do omenie, farg a ocarI §i a Injura sail a bate §i a caznI,
cd verT-cand se va dovedl cä ail urmat impotriva, se va pedepsì cu
grea pedépsa. De-apururea sá insciinteze la dumné-luT Vel Spgtarul
de verl-ce s'ar IntImpla §i s'ar sinatl In partea loculuT, aflandu-se cu
tóttt purtarea de grija urmator §i savir§itor farg de cusur la tóte
poruncile Domniel Mele, ce se va da sail prin cgrtI domnescT, sail prin
dumné-luT Vel Spgtarul, §i pe slujitoriT capitanieI sale sa-1 diga ne-
lipsitl din slujba, dupd orinduiala, cu cal, cu arme Qi cu portul dupá
poruncile ce sunt date, iar sa nu-T mituiasca saü sa-T faca locurT,
cu acest mijloc sg-I lipsésca din slujba Domniel Mele; cgcT de va urma
a§à, va fi lipsit din slujba DomnieT Mele, §i pentru slujba lul sa aibg
a lua adetul capitanieT de la slujitorT, care din vechime este obidnuit,
adecd cate 22 de parale plocon, ce se numesce al baltaguluT, i cate
treT eile daca pe an, iar nu maT mult. Poruncim i voug slujitorilor
numiteT capitaniT sa fiti cu supunere §i ascultare apitanuluT vostru,
ca sA p6ta savir§1 poruneile DomnieT Alele §i trebile capitanieT §i po-
vätuirile dumné-luT Vel SpataruluT, cacT verT-carele se va arata cu ne-
supunere, se va pedepsl, spre pilda §i altora ; Intealt chip O. nu fie,
cä a0 este porunca Domnier Mele; i saam receh gpd.-1812 Decembre 3.
(Cod. LXX:v; fila .1 v)

(1) Dintre cetele maT repede prinse In 1812 a fost acea a luT Jianu.
La 30 Decembre 1812 Jianul cu §6pte din aT luí erail In grosul din
RomanatT. Domnitorul trimite pe polcovnicul Gheorghe, (credincios bo-
erul domnieb, sa urmarésed §i sa prinda restul bandel.
laca acest act:
Carie prin care se orinduesce un polcovnic pentru hog.
Fiind-ca dumn6-1u1 cinstit §i credincios boerul Domniel Mele Vel
Spatar ail fäcut aratare DomnieT Mele el la judetul RomanatT
dovedit catl-va§1 dintre locuitori, carT, facêndu-se cete, metahirisese
fapte talharesct de vre-o catf-va anT Inc6ce, cgznind, pradand §i ar-
Ond lumea, dintre carT talharT s'ar fi prins acum un Iancul Jiianul
cu alì épte 6menT aI luT, facênd un laman de cgpitan unul dintre
davagiiI pe carT dat la ispravnicatul judetuluT, drept aceea prin-
teacésta volnicie a DomnieT Mele se orInduesce credincios boerul Dom-

www.dacoromanica.ro
g65 1:313 1ÒAN CittAdEi Ai

O mdsurd repetita §i sub Than Caragea este aceea ca ispravniciT

.nieT Mele Gheorghe polcovnic za potera, sa mérgA la ispravnicatul

numituluI judet,ca atat pe talharil ce se afla prin§I la inchisdrea ispravni-
catuluY sa-I lea cu t6te ale lor, cat §i pe altil ce-1 va arata talhariI de
tovara§T al lor, BA caute ca sA-I prinda cu orT-ce mijloc cuviincios va
puté, Insa fara a face omor, §i pe toff In bung piza, cu t6te ale lor,
sa-T aduca la spatarie, spre a se cerceta, dandu-se In scire §i davagiilor
ce vor fi, ca sA vie la spatarie spre afla Indestulare ; poruncim
Domnia Mea dumné-vdstre ispravnicilor al judetulul sa facetT teslim
In mana orinduitulul Domniel Mele pe talhariT de maT sus, cu t6te ale
lor dimpreuna, cu tacrir §i egzamenele lor, ce li se va fi facut acolea
la ispravnicat, a-I aduce la spätarie ; asemenea BA daI §i tot ajutorul
orInduituluI polcovnic, ce are trebuinta, pentru prinderea
tovara§I al acestor talharI, ca sa nu se cacirdisésca vre-unul, cA apol
vetY cadé la Invinovatire. Tolco pisah. 1812 Decembre 30.
(Pecetea gpd.) Vel Logofdt.

Carte desehisci.
Dam acdsta domnéscA a IsT6stra carte luT Vasile capitanul, prin care
11 orinduim §i-1 volnicim ca, Impreuna cu dmenil ce i s'ail dat, sA ésa
pe afard prin judete §i, orl In ce parte de loe va simtl niscare-va hop'
facdtoel de rele, sa se lea dupA din§iT sa-I isgonéscA, ori sA-1 prindä.
viT saü mortT, precum va puté, de care poruncim Domnia Mea dumné-
v6stre ispravnicilor aI judetelor, cundsceti pe numitul Vasile de
orinduit Inteacésta tréba, cum §i voutj tuturor cApitanilor de poterT
i potera§ilor ce suntetT orinduiff pe afarA sa-t datl cuviiincidsa ascul-
tare §i ajutor la cele ce va avé trebuinta, silindu-vd cu totil Impreuna
cu mare osIrdie spre isgonirea §i desraddcinarea hotilor §i fackorilor
de rele ; a§ijderea poruncim Domnia Mea §1 voud parcalabilor din
satele unde va avé trebuinta numitul capitan Vasile sa-i dari din sat
In sat cate §épte cal de calarie, ca sA Incalece §épte pandurI ce are
Impreuna cu dInsul, i cate o caruta cu cal unde va aye) iarA§I trebuinta,
ca sa i se Inlesnésca savIr§irea acestel slujbe, cu care este Insarcinat §i
orinduit de Domnia Mea ; i saam receh gpd.-1815 Junio 11.
(Cod. LXXIV, fila 244.)
Vel Logorét.
(Pecetea gpd.)

Fiind-ca acest . . . . . . orInduit de Domnia Mea ca

preuna cu . . . . pandurl ce s'ail orinduit sa ésa afara prin téra orT
unde va audl ca. ivit niscal-va hop' §i facdtorl de role, sä se lea dupa
dIn§iI §i, orT vil saú mortl prindéndu-I, sd-I. trimita aicl, de aceea i
dat acésta domnésca a N6stra volnicie la manile lul, prin caro poruncim
Analeis A. R.:Tom. XX. Memoriite Seel. Istorice. 6

www.dacoromanica.ro
82 V. A. IIRSCilti 856

sl nu tind hotil prinsI maI mult decat o di, mult dou6, si imediat cu
dumn6-v6stre ispravnicilor aï judetelor, ori unde se va intimplà a
se aflà numitul orinduit cu potera sa, datl tot felul de ajutor la
orY-ce discolie v6 va arAta cd are spre sAvirsirea poruncel, precum si
vre-un cal, orI-cand se va intimpld a-1 trebul ca trimitd unde-vasi
vre-o vestire, sd i se dea fàrä zObavO; asemenea poruncim §i vou6
polcovnicilor, zapciilor si cdpitanilor de prin judete, ca orI-cand vi se
va face scire de catre acest orinduit pentru vre-o intimplare si tre-
buintd asupra acesteI madele, Indatà sä 01.41 impreunA cu 6meniT
vostri spre ajutorul s'étl; i saam receh gpd.-1814 Iunie 7.
(Cod. LXX1V, fila 126 y.)

Volnicie deschisä prin care se orinduesce Vasilie Ghiulerea sa mire

In judet dupä hotr.
Fiind-eä am luat Domnia Mea in scire cd pe afard s'ail ivit hoff
si facelorI de rele, de aceea clOm acéstd domnésca a NóstrA vol-
nicie lul Vasilie Ghiulerea aga, pe carele Il °lindura' si II poruncim
ca, impreund cu neferil s6I, sd ésd in judetul Ilfov, Viasca si In sud
Ialomita, si verI-unde va simtl cd ivit prin numitele judete ceva
hotI, numal deck sd se ied dupO dinsiI, isgonéscii, salí sO-I prindd
orl vil sail mortl de se vor impotrivl, §i sd-I trimitd aicI Ilupreund cu
t6te ale lor; pentru care poruncim Drannia Mea dumné-v6stre ispravni-
cilor al numitelor judete sá cunóscetl pe numitul Ghiulerea aga de
orinduit intr'acéstl trébd, precum si vou6 tuturor cApeteniilor de poterl
i poterasilor ce suntetI orinduitI prin numitele judete, sd-I datï cuviin-
ciosul ajutor la cele co va avé trebuintil, silindu-v6 ca totiI dimpre-
uná Cu m are osIrdie, spre isgonire a si desr6d6cinarea hotilor §i fAcétorilor
de rele ; asijderea poruncim Domnia Mea si vou6 paralabilor i sAtenilor
din satele acestor judete, unde va avé trebuintd numitul Ghiulerea agO,
sA-I datl cate o cAruta cu cal, ca sd i se inlesnésed avirsirea acesteI
slujbe cu care este insdrcinat §i orinduit de Domnia Mea; i saam
gpd.-1816 Aprilie 15.
(Cod LXXIV, fila 244.) Vel Logof6t.
' (Pecetea gpd.)
Dup6 pliroforia ce Ni se dà asupra pricineI, cu cale fiind anaforaoa
acésta a cinstitel spiltOril, o Intarim Domnia Mea, cu hotdrire ca In-
tocmai sd se urmeze, si poruncim dumné-tale Vel S'Atare, cu catá
pagubA vor incredinta, atat Serdarul FäreAsanu cat si aceY dece lo-
cuitorI, prin blAstem, cä i-ail pricinuit talharif ce cAlcat, O. le-o fm-
plinescI orI de la InsusI piritul cOpitan sail (neav'end el stare) de la
chezasul séú, ca sd fie si spre pilda altor asemenea urmAtort 1813
Maiil 18.
(Cod. LXXVI, pag. 202) Vel Lodof6t.
(Pecetea gpd.)

www.dacoromanica.ro
357 JUST1TIA SUB IOAN CAR iGEA 83

gegzainenul», adecd cu ceea ce mal aposi In Muntenia se dicett tacrir,

Prea Indlfate Dòmne,

Dumn6-liff Serdarul Ildducanul Fdrcdsanul aü fdeut.ardtare la sp5.-1

tdrie eà la mosia dumné-sale Coenii sud Vlasca, afldndu-se la 25 Apri-
lie inteo Vineri n6ptea spre Sambätä, s'ail vddut impresurat de lude
8 talharI, earl atdt pe dumné-lui, cdt si pe din 6menil dumné-sale
puindu-i in caznd $n patru rindurI, a trimis la Nicolae cdpitanul do
la Felestióca ca sd vie cu catanele, pe de-o parte adecd sà scape pe
dumné-lui si pe de alta sd princjd pe talharI, i pAnd nu Pail pornit
cu sila dun-n.16-10 Serdarul Iancul Cdlinescul, ispravnicul judetului,
ce so intimplase atuncl la Felestióca, el nu s'all arddicat de sine): sà
vie, când tocmai dupl. ce 11 ldsaserd hotil abià aú venit i numitul
cdpitan, avênd ca sine -sépte catane fume, fard do fisicurl i fdrd a
avé vre-o gAtire ca un cdpitan, in care vreme, aflandu-se hoti4 incd
in sat la o casd i mijloc de a-I prinde fiind, Pail silit destul 6menil
Serdarului, ardtdndu-i i locuri pe uncle sd-I Impres6re, i numitul, ne-
dând ascultare, aú inceput a aruncd focurI in vdzduh ì hotii, audind
slobocjire de focurI, ldsat i mâncarea ce gAtiserd si fugind
scdpat, earl' luat tot cu ce s'ail allat pe langd dumné-lul, abià
ldsdndu-1 cu viétd, si afard din cele cu earl ail jdfuit pe dumné-luf
ail mal jdfuit atunci incd cjece case din sat, cerénd despdgubire de la
insusI cdpitanul ca unul ce nu s'ail aflat sirguitor la paza datoriei sale.
Aduandu-se apol i cdpitanul cu volnicie si la judecatd infiltisdndu-se,
intrebat cdci n'ail sdrit do loe cum ail luat scire si de ce null
aro catanele in tad vremea gata, cum si ad' nu ail iconomisit
prindd pe hotl in vrome cAnd i inlesnitórele mijlóce i s'ail aìätat,
aflându-se hotil !neá in sat? si ail r6spuns cd pe loe, cum l'aii fusel-
intat, Cu Cate catane s'ail gdsit, zdbovind numai pang a se gati,
ail i venit la Coeni, când ail gdsit pe dumné-lul Serdarul slobod si,
In adevér, Cu tertipuri muncind a-I prinde, ail luat hotil de scire
aü scdpat i, ca tóte cd s'ail pornit dupd dînii, aruncilnd si focurI,
dar n6ptea fiind, s'ai1 cacirdisit; iar cdcl sd pirdsce avut
o gtitire pentru acésta, de se va si invinovati, dar pand atuncI ne
mal ivindu-so hotI nicdirI, cum si catanele, ca nisce Want, afldndu-se
In munca cdmpuluI, vremea i-ail intimpinat fard a puté sd aibd gl-
tire si cd, de-i va sill mal mult decdt le este lor Cu puterea i voia,
numai decAt fug in hazul turcesc (fiind aprópe), precum ail fugit
altiT, apol el singar numal ce pote face? datoria si-ail fdcut-o, cd cum
ail luat scire, de loe, insciintand i pe dumné-lor ispravnicii, a i
venit la Coo:nil, nude dupd ce din sat ail scdpat hotu i vrênd sd se
ied dupd dinsil, nu Pail ldsat dumn6-liff Serdarul, ce oprit ldngd
dumné-lui pand a doua Ji, tem8ndu-se sd nu se int6rdi hotil sa-1
omóre. Decl cdpitanil saù polcovnicil datorie avênd pururea
strdjuésed popórele despre rindul fdc6torilor de rele, ca unil co pentru
acéstd tréba numal sunt orinduiti, i mai virtos numitul, cd ail

www.dacoromanica.ro
84 V. A. IIRECHLi 358

iar in Moldova dopros, s'A se trimitá hotul prins la Bucurescl, res-

pective la Craiova, unde sa fie iarasI nelntarcjiat judecat de depar-
tamentul criminalilor.
In 1813 Sept. 13, Domnitorul Ingaduesce arestul preventiv in judet
pana col mult trel Ve. (1)
Vornicia obUrìlor. Caragea Intaresce din noil, la 18 Tunie 1813, an-

ajuns la vreme, cand puta. O. pringla hotiï, de punea silinta i aveh

6menl destuI cu gatire de cele trebuinciòse la o pricind ca acésta,
mal ales fiind Ilota Inca in sat i aratandu-1 si mijlácele cu carI putea
sa-I prinda, si el Impotriva, prin urmarI de nedestoinicie, ca un nedestoinic
purtandu-se, cacirdisit hotiI, judecata gasesce cu cale O. platésca
numitul capitan de la sinesI t6tà paguba, atát a dumné-luI Serdaru-
luT, cat i acelor dece locuitorY, pe cat vor Incredinta cu blastem la
sfinta mitropolie ca de catre acel hotl prin jafuire li s'ati facut; iar
neavênd capitanul mijloc de plat5, O. se apuce chezasul luI a plati.
Parerea judeca.til este asá., iar hotarirea cea desavirsita rOmane a se
face de catre Inaltimea Ta. 1813 Maill 10.
(Cod. LXX VI, pag. 202)
Vel Spatar Constantin Calistrat

(1) Publicafir la t6te judefele pentru holì th nu-r lie la ispreiv-

nicaturr, ci sd-ï trimitd
Dumné-v6stre ispravnicilor ot sud sanatate. Am luat
Domnia Mea In scire cd pentru talharii hotY i facOtorI de rele, carI
se prind pe afara pe la judete, cum si pentru gazd ele lor, ca dumné-
v6stre nu pazitl datoria ce avetY, ca, dupa ce se prind acest fe! de
6menI In fapta de hotie salí gazda, sa le facetI egzamenul lor i sa-I
trimitetl aid la d-luI Spatar, cu Insciintare catre Domnia Mea, ei
tinetI la Inchis6re acolea la ispravnicat dile multe; asijderea atl fi
obicinuind i alta urmare, adecd de globitl pe unil ca acestia slo-
boditY, Mil de a-I trimite aidf; pentru carI acestea, fiind-ca sunt nesu
ferite la aucjul DomnieI Mele, iata vé, poruncim strasnic ca, de acum
Inainte, cand se prind hoti i facOtorI de raí, cum si gazde, sa nu se
tie acolo la judet mal mult decdt trer, Pe, pana sa li se faca cer-
cetarea si examenul lor dupa. orinduiala, i apoI cu acel examen si
cu f6ie de tot avutul lor cu huna paza sa-I trimitetI aid la s'Atarle,
cu Insciintare catre dumné-luI Vel Spdtarul, iar mai mult sa. nu se
tie acolea închiï, niel O. se faca risipa avutului lor, luandu-se de unil
altil, cacI Impotriva de se va face urmare, nu numal de catre dumné-
v6stre si de 6menil ce-I avetT, sa scitl cu hotarire ca avetl a da s6ma,
si fitl sanatosI.-1813 Septembre 13.
(Cod. LXXIV, fila 85 v.)

www.dacoromanica.ro
359 JUSTITA SUB IBAN CARAGEk 85
i
terióra hotdrire a primulu'l Divan din 1811, prin care se clispune a

Publicalii: in 12 judge de dinc6ce de Olt cdtre ispravnici; pentru

hogi ce vor _prinde,sd4 trimild cu grabd aid la spdtdrie.
Dumnd-v6stre ispravnicilor ot sud. . sAndtate. Cea mal Intditi silintd
si 1ngrijirea domnescd Nóstre obldduiri fiind-cd privesce spre linistita
petrecere si ocrotirea locuitorilor de obste despre orY-ce supdrdr1 de
hrápitorI si fd.cdtorI de role, urmézd dupä cuviinta a se pune In lucrare
si t6te mijlócele cele putincióse, spre a se ivi rodurile acestd bune-
vointe a DomnieI Mele. Una din cele simtitóre supdrdd a obsta locui-
torilor fiind si urmdrile hotilor i ale talharilor, ce se. ivesc si se In-
cunjurd prin judete, nu putind ingrijire trebuesce si pentru a lor In-
frInare si desradkinare; de aceea dar, pe langd cele-lalte privigherY
ce urmézä a se face napristan, spre paza acestuT nizam al Infendril
si desrdddcindril talharilor si fácdtorilor de rele, strasnic ve) poruncim
Domnia Mea, ca de acum Inainte, off-cand se va prinde vre-un hot
prin judete, sd vd feritl a nu-1 timó ad mcii" mult clec& o 4i pi a
doua qi indatd, fdrd de zdbavd, cu egzamenul hl, sd-1 trimitefi aid
la spdtdrie, ca de acolo sä se dea dupd orInduiald in cercetarea de-
partamentuluT criminalion, cdcï de vom afta Domnia Mea cd l'afi tinut
mal mult clec& o yli, sei soiri ca hotdrIre cà fdrd de milostivire vd vom
pedepsì pe 1nsivd tot cu pedépsa la care s'ar osindl acel hot, fdrd
de a vd fi primit niel un cuvint de indreptare sail pricinuire. 1812
Decembre 3.
(Cod. LXXIV, fila 4 y.)

,ése cdrti,una catre Caimacamul Craiovd fi cdtre dumné-lor boerii;

divaniri de acolo pi cinci cdrfi cdtre ispravnicif, dinteacele
cinc'?" judge ot peste Olt pentru hog.
Cinstite si credincios boerule al Domnid Mele al chimdcdmieI Craiovd
si dumné-v6stre boerilor divanitI de acolo, sAndtate. Cea mal' 1ntditt
silintd si tngrijire a domnescei N6stre obldduirl fiind-cd privesce spre
linistita petrecere si ocrotirea locuitorilor de obste despre orl-ce supll-
rdrI de hrdpitorï si fácdtorI de rele, urmézd dupd cuviintd a se pune
in lucrare si t6fe mijlócele cele putincióse, spre a se ivl rodurile acestd
bune-vointe a Domnid Mele. Una din cele mal simtit6re superad a
obstd locuitorilor fiind si urmdrile hotilor i ale talharilor, ce se ivesc
si se incunjurd prin judete, nu putind Ingrijire trebuesce si pentru
a lor infrinare si desraddcinare; de aceea dar, pe langd cele-lalte pri-
vigherI ce unnézä a se face napristan, spre paza acestul nizam al In-
frindril si desrAdécindril tilharilor si fdcdtorilor de rele, voim Domnia
Mea de a se pAzI si acest nizam de acum inainte, adecd orI-cÉlnd se
va prinde vre-un hot prin judete, sà nu se tie maT mult de o 4i, ori
la isprdvnicdturi sail la cdimdcdmie, si a doua di Indatd, M'A de

www.dacoromanica.ro
86 V. A. URECHIÀ 360

gcalemul condicarulul si al samesuluT obstirilor. sd rémanA neschim-

bate, adecA Caragea face aceste functiunT inamovibile, ce! putin In
pers6na celor carT, la 1813 Tune, ocupaü asemenea slujbe. (1)

zatavA, cu egzamenul lul, O. se trimita. In cercetarea departamentuluT

criminalion de aicl, pentru care si poruncim ca indata sd trimitetT
embereclisitele domnescile Nóstre cartl catre ispravniciT acelor judete,
ca sA le fie sciut cà de se va face urmare impotriva acesteT domnescel
Nóstre porundf, insusl aceT impotriva urmatori vor fi cklutT In pedépsa
aceea cu care s'ar osindl acel NAT, raid de a le fi primit vre-un cuvint
de indreptare saú pricinuire. 1812 Decembre 3.
(Cod. LXXIV, fila 5.)
Siguranta de hotT pare ca nu era maT mare in BucurescI, maT ales
In mahalale. Dovada la acésta p6te fi urmAtorul act:

Pitae la duntné-la Vel Spd tar, de a strdjui ezt strdmicie

n6ptea prin nzahalale.
Dumné-ta Vel Spatare, cum cA cea dintaliú datorie a dregAtorieT
spatärief este de a strdjul atat aid mahalalele politieT, cat i pe earl,
de cAtre eel netrebnicT i facétorl de rele, acésta itT este fórte bine
sciutd i Domnia Mea pentru aceea te-am orinduit inteacésta drega-
torie, dar impotriva audim ca la mahalale patimesc nóptea, fAcéndu-
se hotif, spargerT de case si de bisericT, i fackoriT de rele, earl' se In-
conjurA nóptea spre savirsirea rétfluT lor cuget MA. de 'fie): o sfiala,
véOnd cA nu-I IntimpinA nicl un zabit prin eagle lor; de aceea iatA
cu de-adinsul i cu strasnicie porunchn dumné-tale, ca de astacjI inainte
sa impAnezT n6ptea t6te rnahalalele cu strajl vrednico de zapciT
neferil spatarieT, de a se inconjura tóta nóptea spre paza, precum
insutl dumné-ta sd te InconjurT, dupa datorie-ti, iar strAjile sa !neon-
jure panA la (lima, si sà aibT negresit mare privighere de a nu maT
venl la aucjul DomnieT Mole ea' mal intImplat unde-vasT vre-o
hotie, saú altd asemenea fapta prin mahalale, caci se va socotl
grijire i nedestoinicie a dumné-tale. 1813 August 9.
(Cod. LXXIV, fila 79.)

(1) Cat pentru condicarul i samesul obstirilor, h-otArim Domnia Mea

ca, In cata vreme se vor afia slujind cu osirdie i cu credinta farä de
a se abate in vre-o urmare Impotriva, amIndol sa rémanä nestrAmutatT
dintr'aceste slujbe, iar pentru baniT ce se string la cutia obstirilor,
atat din iraturile cutieT, cat si de aT clironomiilor, intru tóte intArim
anaforaoa acésta a dumné-luT biv Vel VistieruluT loan Moscu, epistatul
epitropieT obstirilor, i poruncim, samesule i condicarule al epitropieT
obstirilor, ca intocmal sd fitT urmatorT, cad impotriva urmfind, de se

www.dacoromanica.ro
661 JOSTITIL SUB JOAN CARAGEL 87

Numer6se orinduelT,intocmirT cu pitace §i chrisóve avem de la Caragea

vor perde ceva§T banT de la cutil, vetT fi IndatoritT de a-T plAtl in§ivä
ajar din casele vóstre. 1813 Iulie 3.
Vol Logofät.
(Pecetea gpd.)

Prea Indliate Ddinne,

Dui:4 luminatd porunca IndltimiT Tale ce Ni se dd la acéstd jalbd

a lui Michaiii biv III logofät, condicarul epitropieT ob§tirilor, fdcand
cercetare, cu tóte cd vèclubl anaforaoa Vorniciel ob§tirilor din lét 1811
Mart 8, dupd ce §i-ail dat ob§tésca da.torie Anton biv III logofOt za
taind, ce ail fost inteacéstd slujbd multd suma de anT, §i se intdresce
a fi numitul Michaiii inteacéstä slujbd, v&juiii §i altd carte a Divanu-
luT tOriT cu lét 1812 Iulie 28, prin care aratO ed, pliroforisindu-se de
acest calem a fi din cele ce nu se pot schimba, pentru cd se pdstrézA
condicele §i chrisóvele §i clironomiile copiilor särmanT, cd schimbandu-se
se face incurcdturd la acest fel de pricinT, zmdcinandu-se din mand in
'nand, pentru care §i hotdrasce ca sl fie Mihaiii jdluitorul neschimbat
de la acéstd slujbd; mg väirjuiii §i. altd poruncd a dumné-lor boerilor
CaimacamT, ce era orinduiff de Indltimea Ta, de la Octombre 6, prin
care asemenea intdresce pe jdluitor sá fie neschimbat la acéstd trébd.
Dupd acestea tóte, atat dumné-lor boeril ce se aflail epistatil epi-
tropiel il aratd de vrednic, cat §i insuml, cercetandu-1, m'am 1ndestulat
cd se pártd cinstit, vrednic, cu pracsis, atat cat el fost dupá vremT
logofét la departament, cat §i la calemul acesta, in diastimd de doT
anT, do cand se and inteacésta. slujbd §i pand acum, de cand m'am
orinduit de cdtre InOltimea Ta la acéstá dregältorie, nicl un cusur la
datoria slujbeT sale n'ail. fticut. De aceea dar, in adev6r este cd acest
calem de se va schimba pe tot anal, zmdeinandu-se chrisóvele, condicele
elironomiile copiilor särmanl, din 'nand In mand, se face IncurcdturT,
de nu se póte luà pliroforie de vechile pricinT, mg virtos §i. pagubd
clironomiilor, ce cu porund §i Mil porund se pun depositon la epi-
tropie, §i urmézd ca sd fie logof6tul calemuluT acestuia nestrdmutat.
Drept aceea, gdsesc cu cale ca nu numai pentru numitul sd se dea
intdrire a fi neschitnbat din tréba condicdrieT, ci incd nicl same§ul
epitropiel sd nu fie strAmutat, a nu se Intimpla catachrisis din prieina
schimbdrilor, fard numaT cand se vor gds1 invinovdtiti la tréba datorieT
lor, atuncT chiar de Indltimea Ta, cercetandu-se, de vor fi in vind, sd
fie lipsitT. Osebit de acésta, fiind-cd am vOdut cd dumné-lor Vornicif ce
dupd vreml s'ail aflat la acéstà dregOtorie, aü pus mana §i aú luat
banT din epitropio §i acum nu se pot implinl, sd li se poruncéscd, atat
same§ulul, cat §i condicarulut ea nicT odiniórd sd nu cuteze a da han!
Vornicilor dupd vremi din clironomil saìí din iraturile cutiilor, nici. cu
nume de imprumutare, nicT mdcar cu orT-ce cuvint, färd de porunca
Indltimil Tale, cdcl de vor cutezà a da inteacest chip banT, O. se in-

www.dacoromanica.ro
88 V. A. IIRECHIÀ 362

cu referintà la iraturile administrative, la veniturile 1 Vorn icid ob fti-

ilion% Acestea le vom aduce la capitolul edilitata
päin aicT o serie de acte relative la postelniceI si diversT slujbas1
subalterni aT DivanuluT. (1) Sunt numele acestor miel functionarT si scu-

datoreze a plAti samesul si condicarul din casele lor; afarii când vor
prisosl banl, orI din clironomie, sail din aI cutiilor, prin sciinta Vorni-
culuT se vor da in dobandä la locurl sigure, si la trebuintd, cÉind se
vor cero, sà-I réspuncjà cu dobanda prin logotétul calemuluI de unde
s'ail dat. De aceea dar arAt InaltimiT Tale, ca sd se facA cea desAvir-
sità hotdrire de cAtre Mdria Ta. 1813 Iunie 18.
(Cod. LXXV 1, pag. 507.)
Ioan Moscu.
(1) Iacd din ce felurI de 6menT se fäceati postelniceil :
Cdrfile postelnieilor ce se innoese de Mdria Sa Prea Incilfatul nostru
Domn Icii kan Gheorghe Caragea Voevod. 1813 Februarie.
Asanache Vornic, Sérdar Costi Neculescu, dupà cartea M6rieI Sale
Constantin Ipsilant, 1813 Februarie 26.
Vlad sin Dinul ot Bucurescl asemenea, 1813 Februarie 26.
Bobe sin Gheorghe Bobu ot sud Siam-Rimnic asemenea, 1813
Februarie 23.
Alexandru sin Constantin, 2-lea grtim6tic Notara din FocsanT sud
Slam-Rimnic, 1813 Februarie 23.
Manole sin Andrea ot FocsanT sud Slam-Rimnic ipac, 1813
Februarie 23.
Petre sin Vasile din FocsanT sud Siam-Rimnic ipac, 1813 Febr. 23.
Andreiii Botin . . ipac, 1813 Februarie 23.
Toma sin loan Paraschivescul, sud Slam-Rimnic ipac, 1813 Febr. 23.
Ivan Mdcsinoiu . . . ipac, 1813 Februarie 23.
Simion Tigänescul sud Slam-Rimnic ipac, 1813 Februarie 23.
Sandul Munteanu ipac, 1813 Februarie 23.
NeculaI sin Constantin ipac, 1813 Februarie 23.
BAjanu sin Dumitrasco ipac, 1813 Februarie 23.
CAlin sin loan ot sud Siam-Rimnic ipac, 1813 Februarie 23.
Inducanu Jarca ot sud Slam-Rimnic, 1813 Februarie 23.
Ianco Ianasco Bagdaltn sud Slam-Rimnic, 1813 Februarie 23.
Michaill zet Pastia ot Focsant sud Siam-Rimnic, 1813 Februarie 23.
Zisul Goronescul sud Slam-Rimnic, 1813 Februarie 23.
Alexandru Podean sud Siam-Rimnic ipac, 1813 Februarie 23.
Teodorescu sin Bdban sud Slam Rimnic, cu sinet de la lét 1811
Februarie 26.

www.dacoromanica.ro
363 JUSTITIA SUB IOLN CkRAGEL 89

titl minunate elemente, din earl maT tftrcjiil se va formti mica boerime,

Dumitru ot sud Slam-Minnie, cu dovedI ispravnicescI vechT ca

a fost postelnicel, 1813 Februarie 26.
(Cod. XXXI V, pag. 168.)

Tot postelnied de la sud Saco 1813.

Constantin sin loan Carpeni§anu, dupd cartea MArieT Sale Ipsilant,
1813 Februarie 23.
Dumitrache SIgniceanu sud Saac ipac, 23 Februarie.
Vasile sin Dumitru ot VAlenT sud Saac, Februarie 23.
Dragomir sin Constantin Bucsasdi ipac, Februarie 23.
Dumitru Hristea sud Saac ipac, Februarie 23.
Gheorghe Bozianu sud Saac ipac, Februarie 23.
loan Paltineanu sud Saac ipac, Februarie 23.
Voicild sin Stanco ot sud Ialomita ipac, Februarie 23.
Saya Logofetel ot BucurescI ipac, Februarie 23.
Dumitrache sin Teodor Ursoianu sud Saac ipac, Februarie 23.
Nicolae sin Gheorghe Boeroiu ipac, Februarie 23.
Gheorghe Dragocin ipac, Februarie 23.
Vasile sin Mare§ Mitcgrescu ipac, Februarie 23.
GavrilA sin Marin ipac, Februarie 26.
Cu sineturile Gherghe
Divanulul sin Popa Anghel din BucurescT ipac,
Februarie 26.
§i ciite Gheorghe Terculescu SAlceanu ipac, Februarie 26.
lude doT Gheorghe sin Diaconu loan Domnescu ipac, Fe-
bruarie 26.
Mateiti Dulet ot sud Saac cu lude dot
188
34 cArtI 'loud deschise date dumné-luI Vel Logofétul, Ins5. 30 la Maiil
16 §i patru maT inainte.
50 cArti now!) fAcute cu locul deschis la April 21, date la 1813.
12 ail de postelnicel noT s'ail Milt la Decembre 15 §i luat
de grAmAtieul Postelnieuluï.
12 ipac fdcut la Februarie 25 anul 1813 §i iscAlit de dumné-luT
Vol Logorét, s'ail luat de grdmältic Post.
5 ipac s'ail f Acut la 19 Martie 181.3 ci iscdlit de Vol Logofi5t,
dat Beizadelelor.
20 ipac s'ail fdcut tot la 19 Martie 1813, iscdlit de dumné-luI Vol
Logof6t, luat de Vol Logofkul.
4 cdrtl nou6 a luat Belu, 1813 Martie 20.
2 ipac cu loo deschis la Vel Postelnic, 1813 Maiil 8.
10 ipac la Me§teru Chiriac, 1$13 Maid 18.
Ionitd sin NO Ilarion sud Saac ipac, Februarie 23.
Costea Buzun, Februarie 23.
Stdncild Onitelescu ipac, Februarie 23, cu sinetul DivanuluT.

www.dacoromanica.ro
90 V. A. IIRECHli 364

are la noT va tiné loe de %tiers état» §i se va substitul mal tâNiii

Dinul Vornic Dräghiceanu polcovnic sud Ialomita, Februarie 26.

Michalache sin Ianco, capitan din Bucuresel ipac, Februarie 23.
RAducanu Crutescu Brat Nicola,postelnicel Ialomita ipac, Febr.16.
Dragu sin Grigorie, biv Vel Pitar Ialomita ipac, Februarie 16.
Stan sin Negoità, logof6t din sud Ialomita ipac, Februarie 21.
Stoian sin Nitu din Bucurescl ipac, Februarie 21.
$erban sin Popa $erban ot sud Prahova ipac, Februarie 25.
Ionità sin Gheorghe din Bucuresel, Februarie 25.
Ioan sin Nicolae Pitiligä, cu cartea Divanulul, Februarie 25.
11 Nicolae Bersoianu.
18 . . . . . - .
(Cod. XXXI F't pay. 169.)

TrintiSe de la sud Saac.

Lupul sin Grigorie sud Ialomita, bez acésta ce este de Ialomita
dupä a Märiel Salo Ipsilant, 1813 Februarie 27.
Panait sin Popa Voinea sud Saac ipac, 1813 Februarie 28.
Dinul sin Stan Tohonénul din sud Saac ipac, 1813 Februarie 28.
Dimache Logofetel Hurduescu sud Saac ipac, 1813 Februarie 28.
Mares sin Iordache sud Saac ipac, 1813 Februarie 28.
Minea ot sud Saac ipac, 1813 Februarie 27.
Efrem Hordäescu sud Saac ipac, 1813 Februarie 28.
39 Stefan sin Baltea cäpitan Hordäescu din sud Saac, 1813 Fo-
bruarie 28.
Ioan Fendul ot sud Saac ipac, dupd a lul Ipsilant,1813 Februarie 28.
Petrache sin Dolet ot sud Saac ipac, 1813 Februarie 28.
Oprea sin Stan Mägurénu ot sud Saac, 1813 Februarie 28.
Stefan sin Dolet ot sud Saac ipac, 1812 Februarie 28.
Andreiti sin Dedul Vräbiescu Vornic, Pitar Dumitrache din sud
Saac, dupä sinetul tatäliff gil, fäcut pe numele fiuluI ski, .,i de
aceea s'ail sters de sus, 1813 Februarie 28.
Iorga postelnicel din Bucuresel, dupd cartea Divanulut 1813
Martie 4, Wail trecut.
Oprea din Craiova postelnicel ipac, dupà cartea DivanuluI, 1813
Martie 4.
Gheorghe sin Dumitru ot sud Vlasca, dupà a Jul Ipsilant, 1813
Februarie 23.
Stan sin Polcovnic $erban ot sud Vlasca, dupä a liff Ipsilant,
1813 Februarie 23.
Nlichalache Plopeanul ot sud Prahova ipac, 1813 Februarie 23.
Panait sin Märgärit ot sud Prahova ipac, 1813 Februarie 26.
Dobre sin Radu Vätavu ot sud Olt ipac, 1813 Februarie 23.
Stefan sin Ilie Totescu ot sud Olt ipac, 1813 Februarie 23.
Ionitä . . . . 1813 Martie 1,

www.dacoromanica.ro
365 JUSTITIA SIS 10AN CARAM 91

claseT boeresci si-1 va aduce disolvarea. Multimea numelor de postel-

Dinul Odobescu din BucurescI, dupd cartea luT Moruzi ot lét

800 Aprilie 25, .1813 Martie 9.
Ionitd Bosogescu ot sud Teleorman, de la Moruzi i Constantin
Vodd Ipsilant, 1813 Martie 9.
.Nicolao sin Preda ot sud Saac, prin cartea lul Alexandru si Con-
stantin DomnI Ipsilantl, ot la 804 Iunie 25, 1813 Martie 9.
Dinul vnuc Iordache Homordceanu ot sud Saac, cu cartea luT
Ipsilant, 1813 Martie 9.
Apostol sin Unas° ot sud Teleorman, prin cartea luT Moruzi, a
luT Ipsilant, 1813 Martie 9.
Radu sin Stoica ot sud Saac, dupd cartea luT Moruzi i a lui Ipsi-
lant ot lét 804 Iulie 25, care fiind perdutd, s'a fäcut dupd con-
dicd, 1813 Martie 9.
Constantin de la sud Teleorman, dupä a luT Ipsilant,11813 Martie 11.
Ionitd sin Mitul sud Teleorman, dupd a luí Moruzi i Ipsilant,
1813 Martie 10.
Gheorghe sin Cdrstea sud Teleorman, dupd a luT Ipsilant, 1813
Martie 11.
Vasile ot orasul Cdmpulung, dupd a luT Ipsilant, 1813 Martie 11.
Gheorghe Cosorénu din BucurescT, dupd a Divanulul, 1813
Martie 11.
Négul sin . . . ot sud Teleorman, dupd a luT Moruzi i Ipsi-
lant, 1813 Martie 11.
Nicolae sin Ionitd StdIpénu sud Muscel, In locul tatAluT sil, 1813
Martie 14.
Mateiil sin Sandul din sud Ilfov, asemenea In locul tatAlusi
Insd pro numele pdrintilor lor aú fdcut cgry1 domnescT, 1813
llartie 14.
Pand Contescu . . . 1813 Martie 18.
Constantin Oresténul ot sud Saac, noil, 1813 Martie 20.
Sterie sin Atanasie ot sud Saac, de la Moruzi i Ipsilant. 1813
Martio 21.
Lazär Polcovnic ot sud Muscel, de la Moruzi i Ipsilant, 1813
Martie 16.
Andronache Ildbudénu din sud Prahova, Ipsilant, 1813 Marte 22.
Gheorghe Nicolau vnuc Vistier Mateiii Sälcénu ot Craiova,
Ipsilant, 1813 Martie 16.
Tudorache sin Dumitrache Condeiescu sud Ilfov, cu a DivanuluT,
1813 Martie 23.
Ionitd Teisanu ovnuc Iordache Paropa din sud Saac, cu dovedT
de la mandstire, 1813 15Lartie 23.
Dumitrache Zadäricénu sin Ignat ot sud Ilfov, Ipsilant, 1813
Martie 23.
Alexandru Zaharia ot sud Dimbovita, Ipsilant, 1813 Martie 23.
Stancul zet Decul cdpitan ot sud Ilfov, Ipsilant, 1813 Martie 21.

www.dacoromanica.ro
92 I. t tikEctui 866

niceI din notà aratd Incä §i bunul di ftig al luT Vodä §i al MareluT

Tudorache ovnuc Gheorghe biv céug ot sud Saac,

Michaiti Sutu i Ipsilant, 1813 Martie 21.
Dumitrache Giugescu cu lude doT sträinT, Ipsilant, 1813 Martie 23.
Stroe sin Cernea din BucurescT, de la Moruzi §i Ipsilant, iara
acum i s'a adgogat §i scutéla uneT pivnite, 1813. Martie 23.
Ivan sin Vasile Condeiescu din BucurescT, nog, 1813 Martie 19.
Serban sin Neagul Potropop ot sud Buzséti, dupà a luT Ipsilant,
' 1813 Martie 27.
Christea sin Ioan Ciupitu, a lul Moruzi, 1813 Martie 27.
Dinul sin Potropop Stroe de la Gälisescï, dupà dovec)I, 1813
Martie 27.
Dumitru Constantin ot Foc§anI, Ipsilant, 1813 Martie 27.
Mateill sin Mateid Prisicénu BucurescI, eu dol scutelnicT, Ipsilant,
1813 Martie 27.
Constantin sin Cräci Berleciu din BucurescT, dupä a luT Moruzi
i Ipsilant, 1813 Martie 28.
Ionitä sin Ionitä SAlcénu din sud Saac, dupà Moruzi i Ipsilant,
1813 Martie 28.
Iordache Borcea ot sud Prahova, -not! (Belu), 1813 Martie 19.
Toma Penescu din BucurescT, dupä Ipsilant, 1813 Martie 31.
Constantin din sud Ilfov, dupà a lul Moruzi, 1813 Aprilie 1.
Radu Avram Islescul ot sud Saac, noil (Belu), 1813 Martie 19.
Constantin Beca ot sud Gorj, nog (Belu), 1813 Marti° 19.
Gheorghitä. sin Ceau§ Badea, ot sud Ilfov, nog (Belu), 1813 Martie 20.
Stan Iordänescu din sud Saac, O. fie apérat de orl-ce dare §i
angarie ce va fi dupd vreml pe altI postelniceT, .dupà a luT
Ipsilant, 1813 April 3.
Grigorie §i Oprea din BucurescI, dupd a liff Ipsilant, 1813 Maiil 28.
Dumitrache sin Nicolae, cupe t din Bucuresel, dupd a luT Ipsilant,
1813 Aprilie 3.
Ionitä. sin Ene din sud Saac, not., 1813 Martie 19.
Petre sin Dinul ot sud Saac, nog, 1813 Martie 19.
Tudose Chiriac din Bucurescl, noiI, 1813 Martie 19.
Stancul sin Dänäild ot Oltenita, dupà cartea DivanuluT eä ail
avut §i carts domnéscg, 1813 Aprilie 9.
Anton sin Petre Dedulescu ot sud Saac, dupà Moruzi i Ipsilant,
1813 Aprilie 8.
Radu sin Stoica, s'a gäsit in condicä de la Moruzi §i Ipsilant,
1813 Aprilie 8.
Nicolae Popovici ot sud Muscel, de la Aleco Sutu, 1813 Aprilie 6.
Nicolae Ciocani§tea sud Ilfov, mil (Belu), 1813 Martie 19.
Néc§u Ciocani§ténu Ilfov, nor' (Belu), 1813 Martie 19.
Nicolae Hristu din BucurescI, nofi, 1813 Martie 19.
Barbul sin Nicolae ot sud Muscel, dupd condicd, Moruzi, Ipsilant,
1813 Aprilie 21.

www.dacoromanica.ro
367 RISTiTli SCI}3 IC)AN CAI/AGRI 93

Postelnic §i. din taxa actelor de recun6scere ale acestor postelniceL Nu

Mateiti sin Grigorie ot sud Muscel, asemenea, 1813 Aprilie 21.

Ianache Gagescu din sud Saac, dupà a luT Ipsilant, Aprilie 21.
Constandin Stefulescu ot sud Vilcea, nog, 1813 Martie 19.
Dumitru sin Dedu sud Saac, not'', dumn6-1u1 Ve! Logof6t, 1813
Marti° 19.
loan sin Oprea $5.trar ot sud Ilfov, Ipsilant, 1813 April 24.
Decul ot Ulmeni sud Ilfov, Ipsilant, 1814 Aprilie 23.
Nicolae sin Constandin IordAnescu ot sud Prahova, not], b. 1813
Martie 19.
Gheorgho sin Vasile din I3ucuresci, not', 1813 Martie 19.
Anastase sin Constandin din Bucures4 cu doI 6menT §i o cAr-
ciuma (o vorb6. nedescifrabild), 1813 Aprilie 25.
(Idem apoI vorba (Ipsilant».)
Gheorghe Dimitriu, dup6L a lui Moruzi, 1813 Malt' 6.
Radu Poenaru, dui:a a 'di Moruzi, 1813 Maiti 6.
Matehl . . . . ot sud Mehedintl, nori, 1813 Mail'''. 8.
Apostol sin Vel Vame§ Michail din BucurescI, de la Ipsilant, 1813
Aprilie 29.
Lupul ot sud Prahova, not', 1813 Maiil 8.
Mateiù BA1ut5. Arge§, cu 4 6menT, cv. cartea DomnuluI Ipsilant,
1813 Maiil 10.
Nitul Budi§ténu Arge§, cu cartea luï. Ipsilant, 1813 Maiil 10.
Nitu. sin Popa Stan Arge§, cu cartea luï. Ipsilant, 1813 Maiti 10.
Gheorghe Du§escu BucurescI, noil, 1813 Maiil 8.
Nicolae Rusin sud Arge§, noil, 1813 Maiù 8.
Ili() §i. Popescu din Bucuresd, dupd cartea DivanuluI ad a avut
sineturi domnesdf, 1813 Maiii 15.
Gheorghe Cojorénul din Bucurescï, dui)/ cartea DivanuluT t6riï,
1813 Martie 13.
Preda i StAnescu sud Saac, noil (Belu), 1813 Maiti 8.
Mateiii sin Stefan, apitan Bucuresel (Belu), 1813 Maiii 8.
Manole Gheorghiu din Bucuresd, noil, 1813 Maig 15.
Mateiti sin Enache cApitan, not, 1813 Matti 15.
Stancu Grecu, not. (Pahar. Belu), 1813 Martie 19.
Nicolae Strdulescu, noti, Pahar., 1813 Martie 19.
Radu Dobrescu sud Prahova, Moruzi i Ipsilant, 1813 Maill 29.
Vasile TociIescu zet Manole Vernescu ot sud Buz6i1, Moruzi-Ipsi-
lant, 1813 Maiti 29.
Nicolae logof6t sin Popa loan ot Muscel, Moruzi-Ipsilant, 1813
Maid 28.
Barbul sin Carstianu ot CondeiescÌ sud Ialomita, noil, 1813 Mar-
tie 15.
Stanciu Cordescu ot sud Buz611, nog, dui:a mijlocirea Paharnicu-
la Belu, 1813 Maid 8.
Petru sin Ianu§ (Paharnic Belu), 1813 Maiii 8.

www.dacoromanica.ro
 V. .1. 1:MECHA 368

mal putin de 313 postelnicel; Cu nol; cu vechT, sunt recunoscutT de cdtre

Gheorghe Michail ot sud Muscel, cu sinet Ipsilant,.1813 Maid 30.

Michaid Nepotul Ursianu sud Vilcea, Ipsilant, 1813 Maid 30.
Gheorghe CopAceseu, cu sinet Alexandru-Vodd Sutu, 1813 Maui 30.
loan sin Stefan Pitisténu Argos, nod (Pah. Belu), 1813 Maid 8.
Nicolae sin Anghel din sud Muscel, 1813 Maní. 30.
Oprea sin Stanciul sud Vlasca, cu cartea DomnuluT Ipsilant,
1813 Aprilie
Gheorghe Bacioiti, dupd dovedl ed este postelnicel, 1813 Aprilie 8.
Badea Ionitd, asemenea, 1813 Aprilie 8.
Nicolae Produlescu, dupd a lui Moruzi ot lét 1800 Noembre 30,
1813 Maitt 30.
Gheorghe sin Mihalcea Mazil ot sud Siam-RImnic, nod, 1813 Maid 15.
Ionitd Chicos ot sud Siam-Rimnic, noti, 1813 Maid 15.
Mateid Doicescu din Bucuresd, noti, 1813 Maui 8.
Gheorghe Hatinit, noti, 1813 Maid 25.
Parvu sin loan Cumpumiti sud Saac, noil, 1813 Iunie 11.
Iorga Marcociti, 1813 Maid 15.
Ioan sin Dima diacon domnesc, nod, 1813 Maill 15.
Panait sin Popa Iordache ot sud Ialomita, nod, 1813 Maid 15.
Manolo sin Gheorghe ot sud Ilfov, no% 1813 Iunie 13.
$erban Varsdescu, Ipsilant Junio 12.
Chivul Logf. BucureseT, Ipsilant, Iunie 12.
Radu Poenar sud Ialomita, Ipsilant, Iunie 7.
Nicolae Vdtav din sud Argos, dupd adeverintd, estract i
tarea isprdvnicieT, Iunie 7.
Stan sin Popa Tudor od sud Saac, noti, Maill 15.
Iordache Pdpurescu ot sud Ilfov, nod, Maid 15.
Oprea °Mesen sud Muscel, noti, Iulie 25.
Nicolae sin Popa Tudor ot UlmenT, sud Ilfov, nod, Maid 15.
Anghel sin Popa Tudor ot U1me4 sud Ilfov, nod, Maid 15.
Constandin sin Paraschiva Grecu, ot sud Saac, nod, prin Vel Log.
Maid 15.
Constandin sin RAducan zugravu, Maid 18.
Gheorghe Butculescu Teleorman, cu cartea DomnuluI Ipsilant,
. . . Iunie 21.
Gheorghe sin Hagi din Bucuresd, nod, Iunie 13.
Ionitd sin Gheorghe Stol. Teleorman, cu cArtY vechY, Iunie 21.
DrAghicl sin Gligore, cu cdrtI vechi, Aprilie 17.
Dimitrie Ioan din sud Ilfov, dupd a luT Ipsilant, 1813 Iunie 23.
Sterie Gheorghiu din BucurescI, 1813 Aprilie 26.
Ilie sin Hagi ot mahalaoa Delea-noud, not, 1813 Aprilie 21.
Ionitd. sin Protopop Rada Slam-Rimnic, Ipsilant, 1813 lunie 24.
Lupul Prosean Bucuresd, nod, dumné-lul Vel Logf., 1813 Maid 25.
Ioan sin Parvan din BucurescI, cu lude patru, Ipsilant, 1813
Iunie 27.

www.dacoromanica.ro
860 JUMITIA SUB VAN CARAOSA 05

Caragea. Cate din familiile actuale maT cunoscute ail originea din

Atanasie ot sud Ilfov, not', 1813 Maiti 15.

Stoian sin Gheorghe Bucurescl, dupäi a lui Ipsilant, 1813 Iunie 21.
Badea Ghisdevit, cu treT 6menT, BucurescY, cu &lilt vechT, 1813
Junio 28.
Radu Scanteie ot sud Ialomita, dupà a luT Moruzi §i Ipsilant,
1813 Maid 23.
Dimitrie ot SldvescT, sud Teleorman, cu adeverinta Comisului. Rasti
cà este vechitt, 1813 Iunie 28..
Iordache ot sud Teleorman, <Alexandru Sutu, 1813 Junio 28.
Dinul sin Ionità din sud Saac, noti, 1813 Maiti 15.
Iamandi loan din BucurescT, dupà a luT Ipsilant, lude douä §i o
carciumä, 1813 Iulie 4.
Dimitrie sin Alexe ot-sud Slam-Rimnic, noil, 1813 Aprilie 21.
Moisi DAnciulescu din sud Saac, noti, 1813 Mali"' 15.
Dumitrache sin Negoitd Tuguiu din sud Saae noti, 1813 Maiti 15.
Négul sin Stan ot sud Buzn, noti, 1813 Maiii 15.
. . . . din BucurescIf lude doT i o cArciuma, dupà a luT Ipsilant,
1813 Iulie 4,
Dumitrache sin Radu Podénul ot sud Saac, dui:A a luI Ipsilant,
1813 Julie 13.
136nicA sin Constantin Berlescu din BucurescT, In locul tatäluT
ski, Pitar Dumitrache ati luat-o, 1813 Junio 28.
Than Bäldténu Gorj, vechiti, 1813 Iulie 12.
Raducanu Fendu Saac, noti, 1813 Iunie 12.
Nicolae sin Brat Muscel, vechiti, 1813 Iunie 13.
Ilie sin Dima, not', 1813 Junio 13.
Nicolae sin Gheorghe
Badea GhizdAvätu Bucuresd, cu cartea luI Ipsitant, cu lude trel,
1813 Junio 28.
Radu sin Mirica, not 1813 April 12.
13 cdrtl de postelniceT s'ati facut nousé §i s'ati luat de dumnä-luT
Postelnicul cu locul deschis, din call s'ati trimis la Craiova,
1813 Septembre 20.
Mateid sin Stefan Zicénu Postelnicel sud Prahova, Wail a§ezat
Mateiti In locul tatälut WI, 1813 Octombre 16.
Pantazi Zorilescu din sud Gorj, dupd a luT Moruzi §i Ipsilant,
1813 Octombre 13.
Vladut Burdiharu din sud Gorj, dupl a luI Moruzi §i Ipsilant,
1813 Octombre 13.
Alexandru Ro§ianu ot sud Gorj, dupd a luï Moruzi §i Ipsilant,
1813 Octombre 13.
Nicolae Teodor, dupä. a 1111 Moruzi, 1813 Octombre 21.
Dima din sud Saac, noti, prin grAmAtic Post., 1813 Octombre 22.
Petrache sin Ionità RA§nitä, nog, 1813 April 19.
Stefan Coco § din BucurescT,- not', 1813 April 23.

www.dacoromanica.ro
96 t. A. tritECIIIi g70

aceste 313 de mid scutiti al visterid? E destul sd citdm numele :

Paraschiva sin Radu Plewianu ot sud MehedintY, nod, 1813

Martie 19.
Constantin sin Michaid din sud Ilfov, dupd a luI Moruzi §i Ipsi-
lant, 1814 Ghenarie 28.
Nicola i Nicolae Mupt, nod, sud Saac, 1813 April 21, de Matache
Logofk s'ad trecut
Alexe sin Coman din sud Prahova, noil, 1814 April.
Dimitrie Than Caciupul, nod, 1813 April 23.
Stan sin Adreid Ciocan ot sud Saac, de la Moruzi i Ipsilant,
1814 Maid 14.
Ionità sin Frtitild zet Stalpénu sud Muscel, Moruz, Ipsilant, 1814
Maid 14.
Sandul sin Gheorghe Cinciulescu ot sud Gorj, Moruz §i Ipsilant,
1814 Maui,. 14.
Dinul Mdican ot sud RomanatT, Ipsilant. 1814 April 25.
Oprea sin Trizan sud llfov, nod, 1814 Maiii.16.
Christea din Bucuresd, dupd a luI Ipsilant, 1814 Iulie 21.
Stroe sin Radul Moisénu din Bucuresd, dupd Moruz §i Ipsilant,
1814 Iulie 21.
Vasilache sin Polcovnic Michaid Corldtescu ot sud Teleorman,
nod; 1814 August 6.
Sterie Dorobantul ot Craiova, nod, 1814 August 6.
Gheorghe sin Vladu Stitulul sud Prahova, noti, 1814 August 18.
Nicolae vnuc Sdtrar Tart4escu, nod, 1814 August 6.
Slavu sin Gheorghe ot mahalaua Agiu, nod, 1814 August 6.
Ilie sin Ndstase de aid. din Bucurescl, nod, 1813 April 21.
Dumitru sin Staicul ot Bucuresci, nod, 1814 August 29.
Ndstase Postelnic ot Bucurescl, nod., 1814 Septembre 23.
Chiritd. sin Dumitru din Bucuresd, noil, 1814 Septembre 29.
Paraschiva sin Anastasiu din Bucurescl, nod, 1814 Noembre 29.
Gheorghe sin Ttinase Bilviu din Bucuresd, not, 1814 Noem-
bre 29.
Nica sin Popa Ilie ot CrAngurd din sud Vlara, not0814 Noem-
bre 29.
Dumitrache Razu sin Grigorie, nod, 1814 Decembre 15.
Stefan sin Alexandru Geménu, nod, 1814 Decembre 22.
Nicolae sin Vasile Crutescu sud Ialomita, dupd a lid Moruz §i
Ipsilant, 1815 Ianuarie 15.
Stan sin Vasile Piscupescu sud Ialomita, dupd a ha Moruz §1
Ipsilant, 1815 Ghenar 28.
Ionità Cos'dmbescu sud Ialomita, dupd a WI Moruz §i Ipsilant,
1815 Ghenarie 28.
Oprea Maltezan sud Ilfov, dupd a WI Ipsilant, 1815 Ghenar 28.
Gheorghe . . . . dupd a lul Ipsilant, cu o carciumd i cu dol:
6menI strdinl, 1815 Ghenar 28.

www.dacoromanica.ro
371 iUSIT!ASUI3 IOAN CARLGEi 07

Niculescu, Jarca, SlAnicénu, Bozianu, VrAbiescu, Odobescu, Homori-

Mitul sin David GhizdAvescu, dupà a luT Michaiii Sutul i Ipsi-

lant, 1815 Ghenar 28.
Ionità Ursescu sud Slam-RImnic, dupA a WI Moruz, 1815 Ghenar 28.
Michaig ot sud Ialomita, dupà a luT Ipsilant, 1.815 Ghenarie 28.
fAcut la Decembre 10 treT-spre-dece cartT de postelnicel ce
se and slujind si la Ghenarie 31, 1815, cu osebit privilegiìí, i
s'ag. trecut In condica de obiceiurl.
Ioniá Vornic, Pitar VIlcea din BucurescT, dupA a luT Moruz si
Ipsilant, 1815 Februar 25.
Radu Logorét ot sud Ilfov, dupà a luT Moruz i Ipsilant, 1815
Februar 25.
IonitA PArvulet de la Caracal sud Romanaff, nog, 1815 Fe-
bruar 10.
Anton Vistier Hristodul, nog, 1814 Noembre 10.
Iane sin Teodor Balténu ot sud Dimbovita, nog, cu dol 6menT
strAinT, 1815 Mart 6.
IonitA sin Constantin Rizu ot sud Muscel, nog, cu doT 6menT
strAinT, 1815 Martie 6.
Preda sin IonitA Cosocn din sud Vlasca, nog, 1815 Martie 30.
Toncea StrAinu sin Sandul GArbul, nog, 1815 Martie 25.
Iordache sin Protopopu Ioan, nog, .1815 April 15.
Avram sin Vlad Isbäseséu ot DrAganescI, 1815 Maui 2.
Stefan sin loan de aid, not'', 1815 Maig 25.
Michalache sin Manole din BucurescI, nog, 1815 Martie 20.
Christea sin Harisis din BucurescT, nog, 1815 Maig- 2.
Négul RAdulescu din BucnrescY, nog., 1815 Maig 2.
Iene Tilea din BucurescT sin Hristul Zagurianos, nog, 1815 No-
embre 16.
Badea sin Petro din mahalaua OtetaruluT Bucurescl, nog; 1815
Iulie 24.
Constandin BosotA, nog, 1815 Ilia 27.
Raducan sin Protopop TAnase din BucurescY, nog:1815 Iuhe 1.
Filimon sin Ene din Bucurescl, nog, 1815 Iulie 1.
IonitA sin Tudori $oimAréau, nog, 1815 Iunie 15,
Tonitä. RAdulescu, nog, 1814 August 23.
Marin sin Protopopul Hristea sud Teleorman, nog, 1815 Tillie 15.
Radul sin Boténul sud Dolj, nog, 1815 Iunie 15.
Dumitru sin Tudor din BucurescI, nog, 1815 AUgust 16.
Profir sin Hristea din -BucurescI, noii, 1815 Septembre 12.
Manolache sin Preda CiocArdie din Bucuresci, nog, 1815 naig 4.
tefan Albénu sud Gorj, nog, 1815 Septembre 12.
Marin sin Popa Hristea ot satul Dég sud Teleorinan, 1815 Au-
gust 1.
AIexandru sin Diacon, nog, 1816 Ghenarie 1.
Anastasie Papazoglu din sud Saac, nog, 1816 Gf henapie 31.
Analele A. R.-Tom. XX. -Menzoriile Seel. Istorice. 7

www.dacoromanica.ro
98 V. A. Matti 372

cénu, Stall:Anil, Contescu, Habudénu, Condeescu, Teipnu, ZAdAri-

cénu, Prisicénu, Penescu, tefulescu, StAnescu, Tocilescu, Cordescu,

Alecul Speténu din sud Ialomita, nod, 1816 Ghenarie 31,.

Mitrea sin Vladul Covrig sud Saac, nod, 1816 Februarie 1.
Ionità sin Michaiti din ora§ul Craiova, ce-I (lie Cer§otescul, nod,
1815 Septembre 4.
Ianache sin Iordache din ora§ul Bucurescl, nod, 1816 Iunie 7.
RAducan sin Protopopul TAnase din BucurescI, nod., 1815 Junio 1.
Preda Borducea Bucurescl, nod., 1816 Iunie 13.
Mateid Postelnicul, i s'a facut carte nouA, darA. are §1 de la Ipsi-
lant, noti, 1816 Octombre 10.
Petro Postelnicel de aid, nod, 1816 Octombre 15.
Iona§cu Rätescu din Slatina sud Olt, nod, 1817 Ghenarie 19.
Ioan sin Anton Diaconescu, nod, 1817 Decembre 8.
IonitA sin Gheorghe Scheianu, nod, 1817 Decembre 4.
Chiriac sin Nicoli Grecu, nod, 1817 Ghenarie.
Petro Tudorescu din sud Dimbovita, de la Moruzi §i Tpsilant,
1817 Aprilie 22.
Dimitrie Petrescu ot Bucuresd, 1817 Februarie 27.
Teodor Pavlu de aid, not, 1817 Maid 12.
Lefter sin Aldea, nod, 1817 Februarie 27.
Gheorghe sin Ioan Sparilescu din Bucuresd, mahalaua BArbA-
tesculuT, 1817 Aprilie 7.
Radu Pdrvulescu din sud Romanaff, nod, 1817 Junio 1.
Radu Zota ot CArbunesd. sud Saac, nod, 1817 Aprilie 7.
Barbul PortArescul ot Craiova, nod, 1817 Junio 24.
Gheorghe sin Stroe Berlescu ot Bucuresd, nod, Septembre 16.
Constantin Sterie de aid din Bucuresd, nod, 1817 Septembre 20.
Pascale sin Stoian ot Bucuresdf, nod, 1817 Octombre 10.
Teodor sin Stefan Burducea, nod, 1817 August 27.
Preda sin RAducanu Gocea ot sud Ialomita, nod, 1817 Octombre 15.
°Alin sin Cahn de aid, nod, 1817 Decembre 26.-
Gheorghe sin Postelnic Avram itoianu din sud Gorj, nod, 1818
'Ghenar 1,
Dumitru BAndAnescu ot sud Dimbovita, nod, 181.8 April 20.
Mirea sin Popa Gheorghe ot CioranT sud Prahova, noti, 1818.
Nicolae Nenciulescu sin Popa Andreiti ot BucurescT, nod, 1818
Ghenar 7.
Dobre sin Ioan Cretul ot Ciorogarla sud Ilfov, nod, 1818 Mal 28.
Stan sin Ioan 013615. din BucurescT, Mil, 1818 Martie 15.
Marin sin Stavru ot sud Dolj, nod, 1818 August 9.
Alexandru sin Nicolae ot Bucurescl, noti, 1818 August 21.
Ilie sin Radu ot BucurescT, nod, 1818 Maid 27.
Dumitrache sin Nicolae de aicT din BucurescT, nod, 181.8 August 6.
(Cod. XXXIV, pag. 175)

www.dacoromanica.ro
373 JUSTITIA SUB IOAN CARAGEA 99

13rsianu, Poenaru, Merlescu, Ple§oianui CorlAtescu, Razu, B6lténu, Rizu,

Rddulescu, Ciocardie, Papazolu, Nenciulescu etc.
In notä aducem de model un act de liberare din slujbe a unor 136-
trâni gi infirmt Coi liberafi beneficiati de scutire de ad. (1)

Cartea lu Dumitrache Datco Brát lanache rostelnicul.

Fiind-c6 am miluit Domnia Mea pe Dumitrache Datco Brat Ianache
Postelnic i l'am facut postelnicel, i-am dat darä la manile lui acést5.
domnésca N6strà carte, ca s4 fie sciut cd este in orInduiala postel-
niceilor ç1 sà aibä privileghiul col obidnuit al scutelel pro drepte
bucatele sale de dijmArit §i. vinärieiù, precum aü §i postel-
nicei, drept aceea darä poruncim la top.' c5.0 se cuvine, ca s6 cun6scetT
pre mal Bus numitul boer al Domniei Mele de postelnicel, i saam
receh gosp.-1815 Iulie 2.
Cartea de postelnicel ce s'a?'i innoit duRd rugdciunea Maria i Vasi-
Elenchri, fetele Danciulut postelnicel, ce aü murit,
pe chipul lu Nicolae logofetelul, verul ion.
Dupä rugdciunea, ce prin jalb aú fAcut afro Domnia Mea Ma,
ria i Vasilichia §i Elenca, fetele DanciuluI postelnicel, ce ail murit, ca
sa Innoim sinetul tatglul lor pe numele luI Nicola& Logorétul, vérul lor,
sub a cAruI ingrijire çi c6utare se aflà, fiind fete sdrmane, milosti-
vindu-ne asuprà-le, facem pe numitul Nicolae vérul lor postelnicel §i,
spre a fi cunoscut de postelnicel, i-am dat acéstà domnésca N6strà
carte, prin care sa aibà privileghiul cel obichntit al scuteld pe drepte
bucatele sale de dijmdrit gi vinäriciìí, dupa orinduiala ce ail §i cel-laltT
postelnicd; pentru care poruncim la totT cá.lI se cuvine, sd cun6scd pe
numitul boer de postelnicel, i saam receh gpd.-1817 Noembre 8.
(Cod. LXXVI1, fila 281.)
Vel Logofét.
(Pecetea gpd.)

(1) Pumné-ta Vel Vistier, dupl pliroforia ce Ne d al printeacéstà ana-

fora, milostivire fdand Domnia Mea asupra jAluitoruluf, poruncim sd
fie &tat §i ap6rat de slujbd.-1813 Maiil 24.
Ve! Logorét.
(Pecetea gpd)
Prea Incllfate Démne,

Dupd orfnduiala vistierid s'ati scris la isprAvnicatul Säcuenilor, care

qi InsciiWzA, precum se va vedé, de pr6std starea §i bétranetele jAlui-

www.dacoromanica.ro
100 V. A. URECIIII. 374

In note naaI dam unele acte de natur/ admnistrativd. De vornicia

ob§tirilor Bind pendinte mösurile privitóre la igiena publicd, tot aid
aducem §1 acte relative la doctoril cad sunt chematl a combate epi-
demia §i b6lele din ora § (1)

toruluI Serban, copil din casd de Divan; dcci, pentru a se era de slujbd,
römâne la milostivirea MdrieI Tale.--1813 Maid 5.
(Cod. LXXVl, fila 271 v.)
Vel Vistier.
Cartea la Stefan ce s'ag orinduit céttf de Divan.
Dat-am domnösca Nóstrd carte luI Stefan, carele s'ad a§ezat e6u§
la vdta§ia vdtafuluI Divanulul, In, locul luT Mateid ce ail fost pAnd
acum, ca sd aibd privileghiul ce din vechime ad fost hArdzit zap-
ciilor Divanulul DomnieI Mele, adecd sd fie apörat atat de rindul
ddjdiilor visterieI, cum §i de alte orinduelI, sd scutéscd §i drepte
bucatele luI stupl i rimdtorI de dijmdrit §i vinul de vindrichl,
tie §i o prdvdlie dréptd a sa aid In BucurescI, scutitd §i apöratd
de furndrit, de cdmindrit, de vamd §i de alte ad ce vor fi pe alto
cArciume; a§ijderea sd tie §i lude unul, strdin §i fdrd pricind de dajdie,
carele §i acela sd fie apörat de rIndul ddjdiilor visterieI §i de alte
orInduelt Drept aceea poruncim la top' cAtl se divine, nimenI intru
nimio supörare sa nu-I facd, ci sd i se pdzöscd privileghiul §1 mila
acösta IntocmaI §i fdrd strdmutare; i saam receh gpd.--1810 Iulie 1.
(Cod. LXXVII,fila 243.)

(1) Dumné-ta Vel Vistiere, de vreme ce printeacéstd anafora Ne arAti

cd jdluitorul are s'A ieA löfd aceI talen 150 de la visteria DomnieT Mele,
de aceea poruncim ca din sfertul viitoruhil Octombre sd se pldtöscd
jdluitoruluI baniI .ace§tia.-1816 Septembre 18.
Vel Logoföt.
(Pecetea gpd.)
Prea Intiltate Ddinize,
IntrAnd in cercetarea jAlbel ce ad dat MdrieI Tale Grigorie )3uluc-
ba§a, m'am pliroforisit cd numitul are- cu adevërat sá ieA de la viste-
rie löfd pe cincl lunI, de la Iunie 1814 adecd pAnd la sfir§itul
Octombre, talen 150, po talen 30 pe lund, din römd§ita lefilor ce mat'
este vistieria datóre pand la sfir§itul lunil luI Ianuarie cu lét 1815,
cand atuncI s'ad. Intocmit casa lefilor, pentru care nu lipsiid cu ple-
cdciune a ardtd indltimil Tale ; lar de este a se slobocil acésta, rö-
mane la bund milostivirea MdrieI Tale In ce chip vel vol a ariith
asuprd-I.-1816 August 1Q.
Vol Vistier,

www.dacoromanica.ro
375 JUSTIT1L SUB !CAN CARAGEL 101

Cutia milosteniel, alipità la 4vornicia olltirilor», este pururea In de-

Cinstite si credincios boerule al DomnieI Mele, dumn6-ta Ve! Pos-
telnice, flind-cA sfIrsitul i pricina pentru caro dat de la cutia
epitropieI obstirilor lefl la ceI In dos arAtatI doctorI i pentru care
se numesc doctorl al politiel, In adev6r este numaI ca sA fie datorl a
cAutà la bóle pe cel sn-acI i scdpAtatY fArd de niel o plata, nefiind
ca IndoialA cd de la ceT ce ad stare 41 loaú fies-care plata ostenelel
sale, de aceea primim Domnia Mea acéstd anafora a dumné-luI Vel
Vornicul al obstirilor, ca o dréptA i cu cale, ca impreund cu dumné-luI
Vol Vornicul sd chematI pe totI dumné-lor numitil doctori, cArora
le arAtatI cA Indatá, fdrd de niel o prelungire, sd11 Impartd intre
dumné-lor tóte mahalalele politioI i, verI-unde li se vor face prin ra-
port.de la casa de privighere cuno8cut cd bolndvit vre-un sArac.
numaT decat sd alerge acolo, ca sd-1 caute fArd de niel o platA, fiind
lucru Impotriva omeniriI ca dumné-lor sà ieA 16f à cu numire de doc-
torI al" politiel si acel sAracI sA se tiraniséscd la bólele lor fArà de
niel o cAutare i mangAere din partea doctorilor, i doctoriile sà se
plAtéscA de la cutia epitropieI obstirilor dupA retetele doctorilor, cl-'
rora sd li se dea a Intelege cA, de Ne vom mai pliroforisl Domnia
Mea cum cd niel de acum Inainte nu s'all pus din partea dumné-lor
In lucrare acéstA orInduialA a datorieI, care ari, precum mai sus se
aratA, sA scie cA li se vor rAdicA cu hotärire lefile ce ieati de la cutia
epitropiet iar de va pricinui vre-o unul din numitiT doctorI cd este
insArcinat cu cAutarea vre-unuI spital, ac6stA pricinuire nu-I este- de
niel un ajutor, In vreme ce pentru cdutarea bolnavilor de la spita-
lurI li se dA acelor doctorI osebitA 16f A. din iraturile ale -acelor- spita-
lurl, iar lefile ce ad de la cutia epitropiel sunt chiar pentru cdutarea
acestor fel de sAracI bolnavt 1816 Septembre 18.
Vel Logof6t.
(Pecetea gpd.)
Prea Inalrate Ddmne,
Insciintez inAltimil Talo c5 aicl In politia Bucurescilor inmultit
firescile bOle, adecd de r6c61d, friguri i altele, pe la sAract cartnu ata',
putere i mijloc a se chita cu doctorI; pe tóte cjilele vin la epitropie;
cerênd milA i ajutor pentru bóla Intru care se af1A, i fiind-cd
In politie, din porunca MArieI Tale, se aflA coi maI jos numitl doctorI
Cu 10f A. de la cutia milosteniet sà li se porunc6scl pria dumné-luI
doctorul cel mare ca fies-care sà-sl alégA parte din sempturl ale po-
sti cerceteze pe la cel bolnavl sAract prin raporturile ce se aduce
de cAtre vdtAseil mahalalelor la casa depo, de acolo fdcéndu-li-Se sciut
prin raport la fies-care doctor semptul ce-11 va alege sA alorge la aceI
sAracI bolnavf, sA le cerceteze b61a, orInduindu-le doctoriI pentru
tregimea sAnAtAtiI lor, si cum va fi bund hotärirea Inältimil Tale.-
1816 Septembre 14.
(Cod. L.XXXV, pag. 341.) Vol Vornic.

www.dacoromanica.ro
102 V. A. IIRECIIII 376

Mt. In 1817, Domnitorul face catastih noii de ImpIrtirea milelor, (1)

Dumné-lor doctor« ce sunt cu létli la epitropie.

Doctorul Silivestru.
Constantin Darvari.
Caraca8.
loan Pascal.
Oler.
Filitis.
Raiter.
Zosim Storer.
Gérahul Mesit.
Cepriectu Filip Zorotarahu.
(1) Intdrim Domnia Mea Intocmirea acestul catastih al lefilor i porun,
cim dumné-tale Vel Vornice al ob8tirilor, ca sd se urmeze IntocmaT
dares, lor pe acest urmator an, Fate numaï osebire facem, ca din taleni
28, ce v6clum, In osebit perilipsis ce Ni s'ail citit, cd prisosesc pe WO
luna din lefile acestuT an peste suma lefilor din anul trecut, sd se adaoge
talen l 20, pe lângd talen t 80, cu care se vede trecutd Inteacest catastih
Elena, sotia PaharniculuT Costache Teologul, ca sA i se dea adecti pe
Vita luna cdte talen l 100, precum aù avut i maT Inainte.r1817 Mart 8,
(Pecetea gpd.) Vel Logof6t.

Prea lapate Ddmne,

Dupd luminatd poruncd adundndu-ne la un loe i privind la iratu-
turile cutiel milostenieT cele canonisite i cele IntimplAt6re, care am so-
cotit cä se pot Implinì prin ajutorul Indltimil Tale, aldturdnd i vorni-
ciile de pripasurl ale anuluT viitor a se hid pentru urmAtorul an, pre-
cum am véciut cà s'ai1 urmat de vre-o dol trel anT Inc6ce, din pricina
a multor sdracI ce s'ail addogat i dohtorT i alte cheltuelI, cu chibzuire
am alcdtuit lefile sdracilor i dohtorilor 8i ale epitropilor precum intea,
cest catastih se cuprinde, cate cat .este a li se pldtì pe lund, 'Msä cu
sclicjAmInt la vre-o cate-va nume cate putin i alto nume din eel mortI
i parte femeiascd mdritate, intr'al camp loe puindu-se alt1 mila8I, ce
dupd jiilbT gdsit cu cale, sd feed a se r6spunde pe t6td luna, adecd
sdracil lefa8T talen l 3.595, i talerT 1.620 dohtoril i gerahil politieT, i
talerT 1.810 tagma vorniciel ob8tiri1or, cu talen l 100 Petrache logorétul
ot dumné-lor boeril epitropT aï s'érmanilor evghenitl, cu deosebitd
poruncd, care acest catastih, ischlindu-se i de cdtre noT, se va da lu-
minatd Intdrire, cu hotdrIre ca pAnä la anul sd nu se mat adaoge alt1
lefa8T, spre a se puté epitropia cu Iiiin irat ce s'ati vèlut

www.dacoromanica.ro
377 JUST1TIA SOB IOAN CARAGEA 103

Ca sd se echilibreze budgetul cutiel, se dispune a se cheltul in 1817

suma cuvenitd pe 1818 din venitul vorniciilor, pripasurI.
O mOsurd politienéscd energicd se ied In 1817. (1) Marele S'Atar tri-
mite la puscdrie pe totT cel carl ar puto fi banuitl el aü sd se faca hotT.

,NicI o prefacere In 9rganele judecdtorescI nu sg Itntimpld sub dom-

nia luI Ioan Caragea., Continua;
DIvanul d9mnesc ca ultimd instantd de judecatd,
1)) Departamentul de 144
e) de sépte in BucurescY,
d) de criminalion
Divanul Olteniel sub presedinta CaimacamuluI,

.
intimpine alcattutele lefi de la trecutul Ianuar pdnä la sfIrsitul anulu
cu urmare. Intocmai.-1817 Februar 20.
,A1 Ungro-Vlachiei Nictarie, Rada Golescu Ve! Ban, Isaac RaletVe
Vornic, Istrate Kretzulescu Ve! Vornic, Michalache Manu Ve! Logof6t1
Grigorie Balénu Ve! Vornic, Constantin Caliarh Vel, yornic, Constantin,
Dudescu biv Vel Logorét, icolas Golescu Ve; LogofOtt Alexandru
Filipescu Vel LogofOt.
(Cod. LX.FX.Iii; fila 117.)
(1) Cu cale fiind anaforaoa acOsta a dumnO luI biv Vel Banul, epistatul
spdtdrieT, primitd este DomnieI Mele, pe care si Intdrind-o, poruncim
atât dumné-tale epistatule al armdsiel i dumné-v6stre judecatorilor así
departamentuluI criminalion, c'dt ci vottO tuturor slujbasilor al armd-
sieï, sä avetI neadormitd privighere de a se unid de acum inainte
Intocmal uizamulur de mal jos ardtat.-1817 Xart 9.
(Pecetea gpd.) Vel LocrofOt.

Prca Inaltate Dchnng,

Fiind-bddregAtoria spdtdriel se silesce tu tóte mij16cele de a intimpind

pornirile facOtorilor de relei ce mal fdrà sfiald urtnézd asupra primd-
vera si a cercetà pe ceI banuitI In netrebniciI si a iscodl pe ceI doveditl
mArturisitl hall, faca trebuintá a se ridich totf acestia la grosul spd-
tdrieY, din earl ceI ce se vor Indreptd si vor da chezdsiI vrednice vot
rOman6 slobodI, iar ceI dupd Invinovdtirea lor i cuviinciósele bAnueli
ce va avé spdtdria asuprd-le se va cuvenl a std la Inchisóre vre-
melnied si pentru infrinarea lor, si pentru ca sd dea vrednice chezdsil,
pe uniI ca aceia InvinovdtitI, neavénd s'Atarla gros cu tdrie de zidurI,

www.dacoromanica.ro
104 V. A. CUCHO. 378

f) Departamentele de 'patru §i de criminalion in Craiova,

y) SpdtAria,
Agia §i
Judeatorl speciall in judete.
Pe langd aceste instante se maï creézd una noud specialä, numitd
«Departamentul strdinelor instantd menità a judecà procese
dintre pä'minteni. §i. suditI. (1)
Mai existd sub Caragea §i o epitropie ob§tésed a evghenitilor.
Acésta are misiunea de a priveghià. §i opri risipirea averilor de gev-
gheniti», de firi boerilor cae. Ined 25 de anl implinitt Un moment
In fruntea acesteI instante se allá Gr. Brâncovénu, cdruia II succede
Racovit6.
ate-va s6prémAni dup5 sosirea in térd a luT Caragea in BucurescI,
el nu face niel o schimbare radicald in personalul edepartamentelor».

este silitd a-i trimite la pd§cdrie cu tacrir ardtdtor de urmdrile fie§-

cdruia, pentru carl O. se poruncésed stra§nic de cdtre Mdria Ta epi-
statului i slujba§ilor pu§cdriel ca s5.-1 aibd In bund paz, Mil a slo-
bodi de la inchisòre, pAnd când mal întâiü se vor ardtà §i cheza§ii
lor la spdtdrie, pentru care §i cercetand spdtdria §i dovedindu-I de cheza§I
cinstitI §i destoinici §i cu cuprins, réspundétorI pentru off-ce ndrdvire
a celor ce slobodindu-se se va dovedl in urmd §i dand asemenea
chezd§ie la spAtdrie, se va face anafora egtre Mdria Ta, ca sd se slob6gld
§i intdrirea Indltimii Tale va rèmâné sinet la departamentul pu§cd-
riel; pdrerea slugei Mdriei Tale este inteacesta§I chip, iar Mdria Ta
ve porunci ceea ce vel chibzul cu cale.-1817 Mart 7.
Ve! Spätar.
(1) Acéstd instantd a fost a§ezatä in 1814 In easele Stolnicesei Manda
Costésea, care primid o chirie de 5.000 talen i pe an. Din acéstd cifrd
se p6te vedé cà acea casd erà din cele mal mari din BucurescI. In
acéstd casd a tinut §i Divanul §edintele sale de judeedtsí, cdeI Curtea
domnésed fiind arsd, nu mal afid loe in noua re§edintd. a Domnito-
rului.
Cinstite §i credincios boerule al Domniei Mele, dumné-ta Vol Vistier,
fiind-cd dumné-lui Vel Logofét de Téra-de-sus, din porunca Domniel
Mele, aü fdcut invoire cu Stolnicésea Manda Costésca pentru casele
sale, unde se cauta pricinile de judecdtl at-át de dumné-lor
boerl, cá't §i de Departamentul strdinilor, ca sd i se dea pe an chirie
5.000, de aceea poruncim dumné-tale ca de la inceputul viitorului
Octombre sd se dea numitel Stolnicesei de la domnésca 1516strä visterie
ace§ti talen l eind mil, china casel. Tolco pisah gpd.-1814 Sept. 23.
(Cod. LXXIV, fila 143 y)

www.dacoromanica.ro
379 JUSTlpht SUB I0Ag CARAGE 105

Abiâ aflam cate-va numiff nou6 de la noul Domnitor din 7 Decembre

1812. Slugerul Nicolae (?) inlocuesce la data acésta pe Slugerul G.
Artino la judecatoria spatarieT.
La 23 Decembre 1813 s'ail orinduit ca pitac Paharnicul Costache
Fotino judecator dimpreund cu Slugerul Constantin Otopénu lo de-
partamentul agiet (1)
In cod. LXXV (la fila 17) existä minutele pregatite pentru reinnoirea
personalulul" ambelor departamente (de patru si criminal) §i a Divanu-
lui din Craiova, cu data de 26 Decembre 1812. Totusl* numirile se fac
numaT pe cliva de 1 Ianuarie 1813, cand se fac i numirile la téste
instantele judecatorescï din Bucureset
Dam in nota lista si decretul de numire a noilor judecatorT din
Bucuresd. (2)
La aceeasi: data de 1 Ianuarie 1813 sunt numiti i judecatorl la
Craiova (4 la departamentul civil si 4 la cel penal), cum si cate un

Cod. LXXIV fila 97.

'ata aceste acte:
Judeceitora ce orindult de cedro Domnia Mea la departanzentu-
rile de mai" jos arcitate. La departamentul de opt:
Paharnicul Ionita Kretzulescu.
Serdarul Nicolae Cuza
Serdarul Vasile Isvoranu.
Medelnicerul Alexandru Cala.
Medelnicerul Nicolae Rosca.
Medelnicerul Dumitrache Brosténu.
*atrarul Stavri.
Vataful Mateiil Lambrino,

La departamentul de fépte.
Stolnicul Nicolae Creténul.
Stolnicul Dumitrache $tefaniu, 1813 Februar 13, in locul vtitafuluI
Nicolae.
Slugerul Gheorghe Artino, prin pitac s'aii lipsit, 1813 Mart 1, la
23 s'ail ertat.
Pitarul Nicolae Lambrino.
Nicolae biv cOpitan za dorobantY.
Serdarul Dimitrie Filodor, prostichiii, 1813 Ianuar 11.
Serdarul Ioan Politimos, Ianuar 12.
Serdarul Constantin Grec6nu, Mart 15.-

www.dacoromanica.ro
106 V. A. URECHII 380

al treilea logo16t de ffe-care Adepartament» §1 1111 al treilea logofig 0

1-4L-f-4-m-r#---.-r-f-5"4-,..-

La departamentul criminalion.
Dumné-luI Stolnicul Constantin Caragea.
Medelnicerul Caclica.
Medelnicerul Mateill Grec6nul,
S erdarul Atanasie. 1
Slugerul Teodor Comino.
Medelnicerul Costacopol, 1813 Ianuar 12.
Dumné-v6stre boerilor cinstifi maI sus numitl, fiind-cA Vain orInduit
Domnia Mea judecAtorl la immitele departamenturl, sA avetI dar a v6
aduna fie§-carele la departamentul unde sunteti. orinduitl §i sa urmati
pururea a cauta trebile judechtilor -ce Vi se orinduese de catre Domnia
Mea, cu silintA pAzind dreptatea cu tótA scumpatatea, §i dumn6-ta ein-
stite §i credincios boerul Domnia Mele Vel Logofete de Téra-de-sus,
dupà ce se va trece in condica DivanuluI f6ia acésta, sd o faceti apol
cunoscutd §i dumné-luI Ve! Vistierului, spre a se a§eza In, catastihul
lefilor. Tolco pisah gpd.-1813 Ianuarie 1.
(Cod. LXXV, fila 20 v.)

Pitac prin carele s'ati ertat Slugerul Artino de grefala ce aii acta
fi jara' isi s'aii orinduit judeceilor la departamentul de pépte,
unde ail fost mai inainte.
Fiind-cd dupà rugAciunea ce ail fAcut-o DomnieI Mele unii ain dumné-
lor boerii pentru Slugerul Gheorghe Artino, ca s1-1 ertAin de gre§ala
ce ati fAcut-o, dând fagkluiala si prin scrisdrei ca se va pura einstit
In tréba judecAtoriel §i nu va mal face cel mal mic cusur, Ne-am mi-
lostivit Domnia Mea asuprA-I §111 ertAm, cu ac6stA hotArlre 1ns/ ca,
de acum inainte, de se va dovedl cu cat de putinA rea urmare §i. cata-
chrisis, nu numai cà se va lipsi, ci 1ncà se va pedeps1 stra§nic; cu acest
mijloc dar, ca unul ce ail dobandit ertAciune gre§elel ce ail fAeut, 11
orInduim iarA§I la tréba judecAtoriei departamentului de §6pte, unde
ail fost mal inainte, In locul ski, de care §i poruncim dumi-tale cin-
stite §i credincios boerule al Domnia Mele Vel Logofete da Téra-de-
sus sA-1 faci cunoscut la ceI-laltI boerI departamentarl, ea sl urmeze
a phì la departament pentru cautarea pricinilor de judecAtl. Tolco
pisah gpd.-1813 Mart 22.
(Cod. LXXVI, fila 36.)
Cinstit §i credincios boerul Domniel Mele, dumn6-ta Vel Logofel de
Tora-de-sus, fiind-ca la departamentul de Opte a orinduit Domnia Mea
judecAtor pe biv Ve! Vame§ul Nicolae in local StolniculuI Dumitrache
*tefaniu, sa aibd dar de astAqUinainter a merge la acest departament,

www.dacoromanica.ro
381 JUSTITIL SUB IOAtst MUM 107

logofep trebuinciosI la Divanul CraloveI si tot acolo si un al doilea

portar. (1)
indata dupa constituirea Divanului domnesc in Bucurèsc i dupa
irecerea serbatorilor 13oboteze4 Domnitorul adresezA membrilor
urmatt5rea carte deschisa:
Cinstitilor çi credinciosI dumne-v6stre boerilor velitl ai DivanuluT
Domniel Mele, ve Insciintam cá cea întâiü datorie netagaduita este
a cauta pricinile noroduluI si a Indrepth pe cel napastuitI; ci Rind
cA vedem din jAlbile te Ni se dail multe pricidi de judecatï, de aceea
am hotdrit ca de adI inainte sa facem i noI Divan Lunea i Vinerea,
cAnd vor fi pricira de a se Infatisa Inaintea NóstrA; dar §i dumne-
, t

ca dimpreuna cu boerI judecatorf sa urmeze a cAutA §1 a cer-

ceth pricinile de judecatI si a nu zAbovl pe ipotesiarI; pentru care se
face cunoscut si la visteriet a se aseza la catastihul lefurilor. Tolco
pisah gpd,,1813 Februar 13.
(Cod, LXXIV, fila ,k7.)
Vel Logofet.
(Pecetea gpd.)

(1) Pitac pentru léfa ludeatorilor i III logofefilor i H portar

de la Craiova.
Cinstit sir credincios boerule al Domnid Mele, dumne-ta Vol Vistier,
fiind-ca saú orinduit opt judecatorI la departamental ot Craiova, tnsä
la cel de patru i la col de criminalion, i Me un III logofet la fie-
care departament si un III logofet i trebuinciosill logofetd la Diva-
nul Craiovd, cum si II portar, de aceea poruncim dumn&tale ca pe toti:
eel aratatl mal sus sa-I asez1 la catastihul lefilor visterid cu aceeasI
lefa ce aveati Ind Inainte. Tobo pisah gpd.-1813 Ianuarie 1.
(Cod. LXXV, fila 22 v.)

Cinstite i credincios boerule al Domnid Mele, dumne-ta Vel Vistier,

Rind-ca la Divanul CraioveI orinduit de catre Domnia Mea ju-
decatori, dumne-lor boeriI ce mai jos s'ail insemnat, caril sunt la flu-
mer cind, sa aibl: dar a4 aseza dumne-ta la catastihul lefilor visteriei
cu léfa co ail avut i mal lnainte. Tolco pisah.,-1813 Ianuarie 5.
Dumne-luI biv Vel Logofetul Dumitrache Bibescu.
biv Vel Clucerul Cornea Brailoiu.
biv VoL Clucerul Dumitrache Bralloiu, orinduit
locul Cluceruldi GAnescu, 1813 Septembre 8.
Dumnd-lusi biv Vel Clucerul Haralambie.
2 biv Vel Pitarul Constantin Otetelesanu,

www.dacoromanica.ro
108 t A. tritscitii A82

v6stre sd ve strIngetS in t6te dilele a cdutà pricinlie de judecdtl ce

se orinduesc de Domnia Mea, darà din serbdtorile marI i Duminicile,
la care sd fill cu silintd a le cercetà cu scumpdtate spre descoperirea
adeveruha, ca ceI nApdstuiti All afle Indreptarea lor, si in t6te di-
lele sä ve adunatl la locul cel orinduit in domnesca Nástre. curte la
trel césurI din gi, stand panä la vremea pranduluI a cduta tóte pri-
cinile ce vor fi gata; de care poruncim si dumné-tale, cinstit si cre-
dincios boerule al Domniel Mele Ve! Logofete de Téra-de-sus, sd dal
nizam zapciilor si logofeteilor a se OM mal de diminéta cu t6te pri-
cinile si hArtiile ce vor fi trebuinci6se gata ; iar cel ce nu va fi urmdtor
sd Ni-1 ardtI, spre a i se face aduta osindd. Tolco pisah. 1813 Ia-
nuarie 9.
(Cod. LXX1V. fila 13 y.)
Ve! Logofet.
(Pecetea gpd.)
In 20 Ianuarie 1813, loan Caragea numesce pe judeatoriI de judet,
cu decrete in cuprindere ce ne probézd ce. Ind. nu s'a fAcut despArti-
rea definitivd a puterri judecdtoresel de cea administrativd. In adever,
decretul de numirea judecetoruluI de judet pe de o parte stabilia
ca cjudecdtorul se. caute judecAtile si sd face. hotdrirea in scris, iar
Implinirea dupd hotdrire sd. se facd de ispravnicil judetuluI., la care
implinire se. nu so amestece judecdtorul, si pe de altd parte addogia a
dice cd «judecatorul se. fie nelipsit de la judet, langd scaunul isprdvnicesc,
ca se. caute pricinile judecdfilor necontenit, dimpreund Cu ispravnica»;
(led, repetdm, Inca principiul despartiriI color doue marl puteri in stat
nu este deplin. (1)

1813 Ianuarie 5. Pitac cdtre Vel Vistier, ca peste léfa ce ail avut-o
mal inainte Clucerul Cornea Brdiloiu, unul din mal sus 'numitiI jude-
Mori', se. i se ma adaogd altI talen l 300.
(Cod. LXXV, fila 21)

(1) Carte dé judecdtor de judef.

Dat-am domnésca INT6stre. carte pre carele ram
orinduit Domnia Mea judecdtor la sud ....ca sd aibd a Min t6te pri-
cinile de judecdt1 ale locuitorilor cu bund cercetare, ea sd le hotdrascd
cu dreptate si pentru fies-care pricind ce va judeca sd feed hotärire
In scris la mama cul se va Cade, ferindu-se de hatir si vos veghiatd;
iar pe coi ce nu se vor odihnl de acolo, se. le dea la manä soroc in
scris, cu 41 orinduitd, spre a veni. la Divan, si pentru t6te pricinile ce
va cduta se. aibä a tine condicd deosebità, infra care sd treed OW cu
blind orinduiald, si asa judechtorul sd caute judecdtile si sd facd ho-
tdrlre in scris, iar implinirea dui:a hotel-ire se. se feed de ispravnicil

www.dacoromanica.ro
8A8 de IT I A tOLN CARAdtk 109

In anul 1813-1814, ca dispositiunT maT insemnate In sfera justitieT

afl din :
I. Relative la protimisis:
Chrisovul din 12 Iunie 1813 dispune cd, de acum lnainte, ori-cine va
vinde vre-un lucru nemiscdtor fail de mezat sd fie dator ca, dupd
ce va face zapisul VinddriT, sd-1 facd cunoscut tuturor rudelor i ve-
cinilor luT, la aft' dupd pravilnicésca condich li se cuvine protimisis,
ca orl sd-1 iscaléscd, de nu vor sd cumpere eT acel lucru, saù vrénd
a-1 cumpérh, sl numere baniT. Cand vingldtorul IsT va face acéstä
datorie si vre-unul din ceT carT ail protimisis nu va vol nicI zapisul
sd-1 iscdléscd, niel banil sd-T numere, atuncT Vinddtorul sà cheme in
judecatd la sthpanire pro un asemenea, ca sh.-1 oblige la una din doll&
Refusând i atund, vIndarea va fi declaratd blind. Cu afacerea pro-
timisaluZ, urmézd si alte disposifiura, mai departe, in 1814.
Mereil cestiunea eprotimisula,» revine la ordinea cjileT.
Am artitat aiurea insemndtatea acesteT dispositiunT intrate In obi-
ceiul pdmIntuluT, cum ea impedicd pe GrecT de a se face proprietari In
pdmIntul tèrif. De ad un rdsboill surd fdcut eprotimisului:» si numer6se
explicatiunT i InterpretatiunT ce i se aduc cu diverso cdrff domnescI.
Ash in 18 Iunie 1814 loan Caragea interpretd capul din legea
Ipsilante, dicênd ed. réti i Mil de cale judechitorli acordd protimisul
mal întâiú rudelor de apr6pe, cAcT, dupd interpretarea luT, acest pro-
timis se cade sd-1 aibd maT inainte de totT crezora§g de mosil>, adecd
veòini imediatl, fie eT rude sail nu. Cu diverse mijlóce, Intro earl

judetuluT, la care implinire sd nu se amestece judecdtorul. Pentru care

poruncim Domnia Mea si dumné-v6stre ispravnicilor aT judetuluT sä-1
curióscetT de judecAtor i sd-T datT mând de ajutor cu 6menil de slujbe
pentru cel ce vor fi a se aduce si a se sc6te in judecatd, care judecdtor
sd fie nelipsit de la judet lhngd scaunul ispravnicesc, ca sd caute pri-
cinele judeccitilor necontenit, dimpreunci cu ispravnicg, sail child
ispravniciT vor fi IncdrcatT cu alte trebT ale judetuluT, judecdtorul ne-
lipsit sh caute judechtile in tótd vremea, fdrd de a lipsl isnc6ce i in-
colo, de a se chemh numa1 cu numele judecdtor, cà acésta nu este
suferitd Domniel Mele. Drept aceea poruncim si mazîlilor i breslasilor
tuturor locuitorilor de obste sd fiti insciintatf de acésta si fies-care
pentru pricinile co vor avé sd mérgd sd se judece la orinduitul de
Domnia Mea boer judecdtor, cd pentru aceea am orinduit deosebit de
ispravnicT i judecdtor, sd se caute maT cu inlesnire i ftird de zdbavà
In t6td vremea pricinile judecdtilor ce vetT avé. I saam receh gpd.
1813 Ianuar 20.
(Cod. LXXV, fila 47 y)

www.dacoromanica.ro
110 V. A. IIRECIIII, 884

prin simulatd adopliunei multI Grecl deveniail proprietail de imo-

bile si acum In fav6rea acelora se interpretà protimisul ca sà aibit
el beneficiul lui cu precddere asupra rudelor mal de apr6pe, carI nu
erail §i proprietail vecinl cu imobilul pus in vIndare.
Afacerea 1«protimisuluï» preocutod pe Divan si In urma acesteI cdes-
legdrï dornnesa», Biv Vel Cdminarul Nestor (1), legistul ilustru al tim-
puluY, presintd luI Vodd un proiect de noud legiuire asupra materieI.
Vodd 11 dd In cercetarea Divanulul la 29 Iulie 1814 cu urmAtorul
pitac :
Prea Sfintia Ta Pdrinte Mitropolite, iubitorule de Dumnedeil Sfintite
Episcópe Buzèú, i dumné-v6stre velitilor boerl al Divanului Domnia
Mele, Impreund si dumn6-ta biv Ve! Bane Grigorie Briincovene, iatd
se Insemnézd mal jos Inteacest domnesc al Nostru pitac teoriq ce ail
fAcut dumné-lul biv Vel Clucerul Nestor Ia capul pentrif protimisis,
carele,pentru ca sd se Intocm6scd dupd cuviintd prin sfat de obste si ca
domnésca Nóstrd hotdrke, poruncim ca, adundndu-v6 cu totil la un loe
de obste si teorisind cu Iuare aminte, sä facetI cuviinciósa chibzuire
sd. ardtatsf Domniel Mele prin anaford cu zapciii de Divan. Tole()
pisah gpd.-1814 Iulie 29.
(Cod. LXXIV, fila 135.)
Vel Logof6t.
(Pecetea gpd.)
Proiectul luI Nestor este aprobat de Divan si acesta, cu anaforaua
sa din 8 Septembre 1814, supune lucrarea luI Nestor la aprobarea
Vodd. Caragea o aprob5, modificand-o In sensul circuldriI sale de mg
sus. Nestor deded preferintd la cump6rare de imobile rudelor mal' de

(1) Nestor a fost conservat membru al DivanuluI do cdtre Cara-

gea, desl nu erd boer cu serviehl efectiv, ci numal biV Caminar. Iatd.
actul de numire :
Cinstite i credincios boerule al DomnieI Mele, dumn6-ta biv Vel
Odminare Nestore, fiind cA Ne-am pliroforisit Domnia Mea cd ai fost
orInduit judecdtor Intre dumné-lor velitil boefi, ca unul ce al* sciintd
si praxis a pravilelor, de aceea iatd printr'acest domnese al Nostru
pitac te orInduim Domnia Mea de a fi si de aeum Inainte tot 1ntru
acéstd tr6131., silindu-te de a te arda cu slujbd pldcutd, dupd. datoria
ce are fies-care nefdtarnic judecdtor; poruncim Domnia Mea si dumné-
v6stre cinstitilor si credinciosilor boerilor ven«. al DivanuluI Domniel.
Mole sA cunóscefl pe mal sus numitul boer, cd este orinduit judecdtor
Impreund cu dumné-v6stre.-1814 Decembre 30.
(Cod. LXXIV, fila 9)
Ve! Logof6t.
(Pecetea gpd.)

www.dacoromanica.ro
385 13ESTITIA SUE IOLN CABAGEL

aprópe, iar Vodd, In interesul mg sus explicat, acordd protimisul

prima linie rudelor orI qi strAinilor carI sunt vecinI cu imobilul de
vIndare. (1)
In urma pitaculul domnesc de sus, urm6z6 anaforaua urmAt6re a
boerilor Intdritd de Domnitor :
Asemenea publicalg s'aii fa-cut la t6te judefele fi la Caimacam,
treimifendu-se fi copiï, dupei anafora i dupei hoteirirea din anul tre-
cut, pi s'afi trecut fi aid copia de anafora.(2)
Intru tóte cele-lalte primit6 fiindu-Ne anaforaua acésta, o IntArim
Domnia Mea, gall numaI dintr'al treilea felurime a protimisisuluI ce
se cuprinde maI jos, arAtatul al treilea pont, care Impotriva hotArlm
a so urma, adeca cel ce va fi §i rudà. §i 'Arta§ vecin, fie mdcar
§i mal depArtat (Insà numaI panA la acea spit4 din care nu se pot
lua In askorie), acela sl se protimiséscA deck altá rudà mg de
aprópe care nu va fi §i vecin saü pdrta§, de vreme ce pravilnicésca
condick la titlul pentru protimisis chéra IntAiil pe rudele carI vor
fi Orta§e saú razora§e, fdrd de a diee cele de aprópe orl de departe,
§i apoI dice sd se cheme rudele cele mal de aprópe, §i Inteacest chip
vorbind, se Intelege curat cA chemarea de al doilea este pentru ru-
dele cele maI de apr6pe deck cele dintal carI vor fi §i pArta§e
sail razora§e, bez Orintele la lucrul fiulul sëù i fiul la lucrul tatd-

(1) Aducem chiar ad l aceste acte importante :

Douë pitace la departamentul de opt pi la departamentul de pépte
pentru pricinile de protimisis cum ail s'd urmeze.
Dumn6-v6stre boerilor judecdtorI de la departamentul de opt, v6
facem In scire cA, pentru pontul de protimisis la lucran l nemi§ck6re,
prin ob§t6scd anafora a dumné-lor boerilor i prin intArirea co am
dat Domnia Mea la acea anafora, s'ail dat hotdrire cum ail sA ur-
meze tóte judecdtoriile a judecA pricinile ce se vor Intimpla de pro-
timisis; dupa care scoténdu-se copie i alkurându-se §i hotArlrea cea
din anul trecut tot pentru protimisis, iat6 se trimise dumné-v6stre,
adeverit6 de ckre dumné-luI Vel Logof6t; ci dar v6 poruncim ca
de acum Inainte sa urmatI Intocmal la pricinile ce se vor IntImpla
de protimisis, care copie sg. se trédi §i In condica departamentulut §i
§i sd se pdstreze, spre a fi tot-deauna sciutd §i pAzith Intocmal. Tolco
pisah gpd.-1814 Octomvre 16.
(Cod. LXX1V, fila 148 ro.)

(2) Ilotkirea ce s'ail fdcut In anul trecut, lét 1813 Junio 12, pentru coi
ce ail protimisis and se vinde lucru nemi§cdtor, care hot:11.1re prin

www.dacoromanica.ro
112 V. A. unEcniI 38(

s65, ace§tia, i de nu vor fi pArta§I saú vecinY, sd se protimigscA

decAt rudele maI depArtate ce vor fi §i vecinT sag pArta§I; drept
aceea, Cu osebirea ce s'ail glis mal sus, poruncim dumn6-tale Ve! Lo-
gofete de Téra-de-sus, ca treandu-se anaforaua acésta in condica
domnesculul Nostru Divan, sd se trimitd asemenea copiT, insotite cu
osebite poruncl ale DomnieI Mele, la judecdtoriilo de aicT, i la ale Di-
vanulul, cAt §i la t6te isprAvnicaturile, in care copil sd se adaoge §i
nizamul ce-am dat Domnia Mea in anul trecut tot asupra protimisi-
suluT, pentru cele ce este dator a pdzI vinclètorul §i eel ce ail proti-
misis cAnd se vinde lucru nemi§cdtor, §i apoT anaforaua acésta sd se
dea a sta in pdstrare la sfinta Mitropolie.-1814 Octomvre 5.
(Pecetea gpd.) Vel Logof6t.
.Prea lnä4ate &rime,
Dupd luminatd porunca Mdriel Tale, ce prin pitac ni s'atÌ dat, adu-
n"Andu-ne cu totil la un loe, am vècjut teoria ce all fdcut dumné-lul
biv Ve! Clucerul Nestor la capul pentru protimisis, care teorie, cerce-
tand-o i noY cu luare aminte, am gdsit-o cu bund orinduiald aledtuità
artitdm §i noI mal jos prin ponturi cu deslu§ire In ce chip sd se
urmeze la felurimile pricinilor :
1) Mild se vinde lucru nemi§cdtor, întâiù sd se cheme la protimisis
pe rudele, al doilea pdrta§i'l §i al treilea veciniT.

publicatie fAcut cunoscutd la totl de ob§te §i acum dupd poruncd

se mai trece gi aid inteacéstd copie.
Hotdrim ca, de acum inainte, orl-cine va vinde vre-un lucru nemi§-
cdtor fdrd de mezat sd fie dator, ca dupd ce va face zapisul
sd.-1 facd cunoscut tuturor rudelor i vecinilor luT, la cap dupd pra-
vilnicésea condica li se cuvine protimisis, ca orl sA-1 iscglésed, de nu
vor vrea sd-1 cumpere acel lucru, sail vrênd a-1 cumpérA, sd numere
baniY, §i cAnd vinglkorul 1§I va face acéstd datorie §i vre-unul din
cei ce all protimisis, ind6r6tnicindu-se, nu va vol niel zapisul sd-liseg-
léseg, nicT banil sd-I numere, atunel acel vind6tor sd se ardte Cu jalbd
catre stApAnire, ca stdpAnirea sd-1 indatorésed pe acel indgrètnic
una din dou6, §i ori-ce cheltuiald i eciuélà se va intimplA sd le
phltésed acel ind6r6tnic, fdrd de a i se priml vre-un cuvint de pri-
cinuire, iar cand vinOtorul impotrivd nu-§T va urmA acéstd datorie,
s'A scie atAt el, cat §i cump6rdtorul, cà acea vindare nu va fi temei-
nicd i, orT-cAnd va pornl jalbd vre-unul din ceT carl ail protimisig
gi nu va fi isedlit in zapis, i se va da dreptate de va luA acel lucru
cu int6rcere de banil pretulul ce se va dovedl adev6rat, fdrd de a
se maI cerceth de §i-ati.pornit jaiba de protimisis in vreme sag färil
de vreme, iar cele-lalte capete din pravilnicésea condice, ce su.nt in-
tocmite asupra titluluT de protimisis, poruncim sd nu se mal metahi-
risked de niel o judecdtorie.
(Cod. LXXIV, Ilia 149.)

www.dacoromanica.ro
'387 JOSTITIA. SUB IOAN CARAGEA 113

Rudele dé sus si de jos ati protimisis la réscumpgratórea lueru-

lusi nemiscAtor pana la spita ce pote a cere i clironomie, iar cele do
alaturea all protimisis numal pAnd la al patrulea spita, carT sunt veril
primarl, lar nu mal mult.
Aceste rucio, de vor fi si pArtase saù vecinT, all Indoit protimisis,
si catl vor avé Indoit protimisis, adeca fie si ruda si pOrtasT satt
rude si vecinT, de o potriva unul cu altul, totT Impreund se chéma sa
se ImpOrtOsésca acea protimisis, iar când este cine-vasi ruda tot de o
spita ca altul, dar nu este si prta saù vecin ea acela, se protimi-
sesee cel ce este si ruda i 'Arta§ sati vecin, iar cand este ruda si
prtas sail vecin i altul nu este niel* partas niel vecin, dar este ruda
maI de apr6pe decOt acela, atuncl se protimisesce acea ruda mal* de
apr6pe, macar desì nu este partas sail vecin.
PartasT sunt cel ce stapanesc lucruL acela d'avalma i fies-care
dintrInsiI are dreptate de protimisis, dupa analoghia pArtil ce stapft-
nesce Inteacea mosie salí acaret
VeciniI sunt de treI trepte: trépta dintAiti sunt ceI ce se vecinesc
In lung si trépta de al doilea ceI ce se vecinesc In cap, lar partea
al treilea sunt ceT ce se vecinesc la vre-o parte, si cand se va vinde
acea mosie sail loe, se protimisesc întàiú vecinil din lung si apoI
vecinti din cap, apof veciniI de la vre-o parte.
Acésta este deslusirea pravilnieescil condicI ce s'e' legiuit cu sfat
de obste si s'att si urmat la pricinile de judecAtl, de care ne rugam
sa ffe Intdrésca cu luminatd pecetea Mariel Tale acésta plecata a nós-
stra anafora i, dupa ce se va trece In condica DivanuluT, sa se scéta
copiI asemenea si sá se trimita de cAtre dumné-luT Vel Logofét cu
luminate poruncile Mariel Tale, atOt pe la judecatoriile de aiel din
BucureseT, cal si la Divanul CraioveT i la tóte ispravnicaturile jude-
telor, spre a se face cunoscut tuturor de obste deslusirea acésta a
pravilnicescil condicT, iar anaforaua acésta se va da In pastrare la
sfinta Mitropolis, iar hotarIrea rémane la Maria Ta.-1814 Sept. 8.
Grigorie BrOncovénu biv Vol Ban, Barbu Vacarescu Vel Vornic,
Constantin Ralénu Vol Vornic, Grigorie Filipescu Vel Logofét, Con-
stantin Filipescu Vel Logofét, Fotache tirbeiù Vel Logofét.
(Cod. LXX1V, fila 148 y)

II. Relativo la taxe de justitie.

La 10 Februarie si la 22 si 23 Martio 1813 Divanul a propus i Domni-
torul a aprobat nouà instructiune, fixOnd suma ce are a se percepe
de la procesedeciuéla i modalitatea de percepere. Se fdcea un mare
abus la perceperea deciueld cuvenite justitiel, prin faptul ca ea erà
perceputd imediat dupd pronuntarea sentinteI de la cOstigatorul pro-
cesuluT, orI puteà acesta sail nu a vedé efectuatd aducerea la Implinire
a hotOrlrit Ba adesea mal plAtia nouà deciuélg, cAnd se aducea la
Implinire, sall cand procesul mergea In apel la instanta superi6ra. Se
ordona stirpirea acestui catachrisis, i pentru acésta se dispune ce-
Andas A. 11.Tom. &cf. latorice.

www.dacoromanica.ro
114 V. A. URECIlli 388

tirea prin tóte satele a nou6lor carp: deschise cu datele mai sus indi-
cate.
In 23 Ianuarie 1813, loan Caragea suprima taxa de o para la lea,
ce se percepea in folosul vornicieT Ob0irilor de la vincjarea lucrurilor
nemi§catóre «ce se ?And cu rizapazarz. Curind se restabilesce taxa
acésta 0 iar41 la 27 Ianuarie 1815 se desfiintéza.
In 20 Septembre 1814, Caragea modifica taxa ce se plan lui Vel
Portar cand acesta hotarnicia o mo0e, fixAnd-o la cAte §ése parale
de stinjen, facénd tot de-odatä obligatorie taxa la hotarniciT, ciliar
daca se face acésta fara de presenta luT Vel Portar. (1)
III. Cel mai important act din sfera justitieT, din 1813, de la Ioan Ca-
ragea, este cel urmator, prin care se reinnoesce prohibitiunea pentru
suditil a orI-ce Putere de a cump6ra §i poseda bunurT nemi§cat6re in
Muntenia. Iaca acest act:

Publicatil la t6te judefele pentru suditg cc cumpérel acareturr

nem4peit6re,sä le popréseä zapisele cumperreitorit

Dumné-v6stre ispravnicilor ot sud . . . . srinatate. Fiind-cd suditil

nu incetézd cump6rand lucrurÌ nemi§catóre aid In pamintul domnesceI
N6stre ten, care acésta urm are este Impotriva limp6ratescilor tracta-
turT, de aceea v6 poruncim Domnia Mea ca, de va yen' vre-unul din
suditt sail vinOtorul la isprtivnicat Cu zapisul vIndaril vre-unuI acaret,
ca sa-1 adeveritl dui:4 orinduiala pravilnicesceT condici i dupa osebitul
nizam ce am dat Domnia Mea prin domnescile Nóstre poruncT, eare
Wail trimis catre tóte ispravnicaturile Incà de la 28 ale trecutuluT Iunie
pentru avaetul cutieT milosteniilor ce s'ati orinduit a se da de cump6ratorii
acareturilor ce se vor vinde prin rizapazar, dumné-v6stre nu numaT
sa nu adeveritT acel zapis, ci Inca., poprindu-1 la ispravnicat, sa insciintati
Domniel Mele numele vinOtorulul i al cump6rAtorulul sudit, cu all-
tarea protectieT sale i suma pretului vincjarif. §i felurimea acaretuluT,
iar de primirea acestel porundT sa trimitetT DomnieT Mele rèspuns.
1813 Decembre 27. (2)

VeyIl actele din 1813 0 1815 (Cod. 74, fila 173) .0 din 1817 Septembre 20 (Cod.
LXXVII, fila 275 v.).
lar la Caimacamul s'aú scris, ca §i la acest mezat sa nu fie pri-
mitt suditil a da §i a lua acaret.
Asemenea pitac Wail facut §i catre starbstea de negutatorT, sa nu
primésca pe suditl.
Asemenea pitacurT s'ail facut §i pe la departamenturT i la agie i

www.dacoromanica.ro
389 JUSTITIA SUB IBAN CARAGBA 115

In anul 1814 (la 26 Ianuarie si in 30 Novembre), loan Caragea tri-

mito carte deschisd la ispravnicT, prin care hotarésce ca arestul pre-
ventiv al prinsilor in fapte de hotiT O. nu fie mal lung de trel
si hnediat sà fie trimisT la spdtarie Cu tacrirul, adeca cu dispositiunea
luT, dand de scire i pagubasilor s. vind dupd
La 25 Martie 1814, Ioan_Caragea adreséza boerilor divanitT o carte
deschisa, pentru a-f indemna sa fie judecatorT harnicT, unig dreptl,
si le cere sa cauto negresit numal cate treT, mult patru procese afara
din dilele cand prevede Domnitorul, ca nu cum-va, din causa repedi-
ciuniT, spre a cerceta maT multe procese, «din nebagare de sémgi,
r6mana invèluita dreptatea vre-unuia,. (1)

la spatarie, precum si la departamentul pricinilor straine i la dumné-

lor velitiI boerT.
(Cod. L.XX1V, fila 97.)

(1) Pitae pentru nizamul judecatiler:

Cinstitilor i credinciosidumné-v6stre velitilor boerT aI DivanuluT Dom-
niel Mele, fies-care se envine a intelege cat este de sfinta tréba judecati-
lor 1 cu câtà luare aminte i cu ce fel de orinduiald sunt datori judecal-
toril a cauta pricinile de judecatI si a fi ca totil intru o unire, precum
pe larg se cuprinde de acésta burla orInduiald si in pravilnicésca con-
dica la titlu ce este alcatuit pentru judecatorT, al caruT sfirsit privesce
negresit spre a se puté descoperl dreptul fles-caruia prin unita cerce-
tare a tuturor obrazelor ce sunt orinduitT judecatoff, carora fiind-ca
li se incredintéza de catre ipotesiaril ce se judeca i cinstea i averea
si viéta lor, nu putinä luare aminte urméza a avé asupra cercetdrif
fies-careia pricinT, pentru ca pamIntescile judecaff sunt a insusT lul
Dumneded judecata i judecatoril ceT pamintescT vor avé a da sémä
la aceeasT nefätarnicä judecata, care nu numaT acésta temen indestuld
este a povätul pe fies-care de a nu se abate din calea dreptätii, läsand
a dice cand acestT judecatori vor bine chibzul intru sinele, ca ne-
abatêndu-se dinteacésta cale pricinuesc i noroduluT ce-1 judeca o huna
multamita petrecere i patrieI lauda si la sinele osebita in parte
cinste si bun ipolipsis, precum i impotriva urmand pricinuesc obida
catre norod, huta catre sinele i mahnire stapaniril. Mijlocul dar cu care
se pot dobandl cele dintaT si a lips1 cele din urma fiind silinta, ne-
pregetarea spre descoperirea dreptuluT i unirea judecatorilor, precum
maT sus am dis, suntem bine incredintatT ca de catre dumné-v6stre
se va villa maT cu deosebire acest mijloc, ca uniT ce fresco urméza
sa fitI doritori de cate privesc atat spre lauda si podóba patrieT, cat
si al dumné-v6stre in parte bun ipolipsis, de aceea i poruncim Domnia
Mea cu deadinsul, ca de astadl inainte sa urmatI a vé aduna cu totil

www.dacoromanica.ro
116 V. A. IIRECHIk 390

Mal putin de doué lunI duph aceea, In contradicere cu acésth cir-

culará, I. Caragea, vácjénd eh procesele s'el. Inmultit, provéch pe boerif
divaniff O. se adune §i duph prand, ca sä dea curs tuturor pricinilor,
ca sá nu futárclie. (1)
VI. Prin o carte chtre Marele Logofét al Térisf-d e-sus, care aya. directi-
unea cancelarieT DivanuluT, I. Caragea se arath grijiliv de dreptatea
téranilor, recomendándu-I sh-T protimisésed In chutarea proceselor.
Caragea, ca sh se convingh de -activitatea DivanuluT, cere, In 4 August
1814, a i se aduce In fie-care cji de Marele Logofét greport de jude-
chtile ce se cauth la Divan. (2)

fdrh de pregetare la locul cel orinduit §i a chuth Inteo unire pricinile

ce se orinduesc In cercetarea dumné-v6stre, ascultând cu luare aminte
§i cu bund Intelegere provlimile §i réspunsurile prigonitelor phrtl, ca
nu cum-va§I din vre-o nebágare de sémd sh rémfte Invéluith dreptatea
vre-unuia §i. din Intárdiere sh se pricinuiasch ipotesiarilor perdere do
vreme §i cheltuelT zadarnice; §i ca sh avetT vreme O. vé Indeletniciti
a chibzul cu de-amáruntul pricinile ce le vetT chuth, nu cerem O. chu-
tatI maT mult decát cftte trel, mult patru pe fie§-care di, afarg din
dilele Intru care facem Domnia Mea Divan. Tolco pisah gpd. 1814
Maiti 25.
(Cod. LXXIV, fila 123.)
Cinstitilor §i credincio§T dumné-v6stre velitilor boerl aT DivanuluT
DomnieT Mele, fiind-ch pricinile de judechtT s'ail inmultit §i pe téte
dilele se adaogé, duph jAlbile ce vedem eh se dail chtre Domnia Mea,
ca sh nu se zhbovésch dar ipotesiaril ceT de afarg, §eclOnd aicl In grea
cheltuiald, i cei de aicT sh nu se prelungésch, perdênd trebile §i intere-
surile lor, poruncim dumné-v6stre ca In Oto dilele sh vé adunatI cu
totit de a chuth pricinile judechtilor ce vi se orinduesc de chtre Domnia
Mea, silindu-vé de a le chuth cu bunh orinduiald §i dupä dreptate,
cha judecata este a luI Dumnedeil, §i nu numai diminéta, ci §i Inch
duph prand sh urmatT a vé adunh spre cercetarea pricinilor, ca sh ieà
sfir§it fárd de zhbavA, §i dumné-ta Vel Hatmane al DivanuluT sh daT
porunch §i celor-laltT zapciT, ca sh urmeze a aduce §i a Infhti§à fárd
de prelungire pricinile ce vor fi orinduite la fiel-care, cadí de Ne vom
Insciinta ch din amelia vre-unuia din el', sail de vre-un interes, se
zábovesce InfAti§area pricinilor, acela nu numaï ch va fi lipsit din
trébá, ci Inca se va §i pedepsl. Tolco pisah gpd.-1814 Tulle 13.
(Cod. LXXIV, fila 132.) Vel Logofát.
Cinstite §1 credincios boerule al DomnieT Mele, dumné-ta Vol Logo-
fete de Téra-de-sus, fiind-ch atát cu tréba §i buna eftacsie a DivanuluI
DomnieT Mele, i cu nizamul calemgiilor i a logofetilor ce se af1ä in
slujbh, i cu nizamul zapciilor, de a curge trebile §i pricinile judechtilor

www.dacoromanica.ro
391 JUSTITIL SUB MAN CARAGEA 117

Trebue sà recunóscem cà loan Caragea §i-a aratat bunavointa sa

catre téranI 0 la altä ocasiune, in 24 August 1814, and prin publicatiuni
in t6te judetele prov6ca pe tèranl sa denunte jafurile i rapirile do
aved 0 de mo§ie, ce li se vor fi facut in timpul ocupatiunil rusesd
aceia ce pe atuncI ()rail slujba0, ca sa fad. Domnitorul a li se intórce
cele hrapite. E probabil cä acésta bunà intentiune ascundea numar
scopul de a st6ree, ca barbierul, lipit6rea plina de sange.
Tot in favdrea téranultil sunt mentinute vacantele judecatoriilor in
Iulie, de PascI §i de Craciun.
0 vacanta neobidnuita iea Divanul in 22 Februarie 1865, de
prima séptémana a postuldl mare. (1)
0 mare mi§care in personalul justitiei se face la 1 Aprilie 1814.
Dam in anexe intréga listá a noilor judecatoff §i cu unele schimbad
ulteriáre. In acésta lista se p6te vedb i onorariile ce prima fe-care.
Aceste onorariI era& Intre 250 tal. pe luna maximum 0 80 minimum,
earl de Logorét III §i condicad, cad ere."' p1ätii Oa la 45 talen
mensual.
Dintre dispositiunile din sfera justitid de la anul 1814 sa
luäm cunoscintd §i despre acea relativa la fedora' de boed risipitod de
avere. «Spre a nu se stinge easele beeresei», Caragea, la 2 Septembre
1814, dispune ca, pang la virsta de 25 de ani, fiil de bood, mdcar do
vor fi casatoritI oil in serviciul statuluI «eu cine de beerie», sa nu fie

cu 'mina orinduiala i zapcifi sa aduca pricinile de diminéta Inaintea

dumné-lor velitilor cu t6te hartiile cele trebuinciáse, gata a se canta,
sa nu se zabovésca ipotesiariI cu perde vremea in zadar, iar maï
virtos térang sei se protimiséseei, cu t6te acestea e§tI insarcinat dumné-ta
a le duce la Mina. orinduiald §i a da cuviincios nizam, cad de la dumné-ta
se cere buna eftacsio a tuturor, §i pe t6te cjilele sa Ne aducl report
de judecatile ce se cauta la dumné-lor velitil boerl; ci dar poruncim
ca cu t6ta stra§nicia sa dal nizamul acesta ì sd ingrijesd tot-deauna
spre a se pazI 0 a nu se face col mal mic cusur; poruncim dar 0
dumné-v6stre velitilor boefl, ca in dilele cele sciute sä vé adunatl
de diminétri la locul cel orinduit, a cauta pricinile ce se orinduesc in
cercetarea dumné-v6stre, spre a nu se zabovl ipotesiaril. Tobo pisah
gpd.-1814 August 4.
(Pecetea gpd.) Vel Logof6t.
(Cod. LX.XIV, fila 137 v.)
(1) Cod. LXXIV, fila 178.

www.dacoromanica.ro
118 V. A. URECHIX. 392

volnic nimenT a le da cAtu§I de putinA marfd, sail bull*, sail a face

verI-ce ali§veri§ cu clin§iI, ci numaI cu porunca archiereilor. (1)
Pentru protegerea tagmel boerescl §i a feciorilor de boerI orI cevghe-
ni§t1», cum li se diceà, Caragea organisA chiar o anume epitropie, In
care intrail archiereul §i cAtl-va boerT, dintre earl biv Ve! Ban Gr.
BrAncovénu. La 15 Aprilie 1815, demisionAnd acest boer, Caragea chémA
la epitropia evghenifilor pre Ve! LogofAtul de obiceiurI Fotache
$ tirbeil
X. Epitropia evghenifilor.
Campania Intreprinsd de presa bucurescénA In 1897 contra cAmAta-
rilor §i In favorul feciorilor de banI-gata, call risipesc averea pA-
rintéscA chiar mg Inainte de a intrA in posesiunea el, a adus la
ordinea cjilei amintirile istorice din trecut cu referintA la risipitoril
de avert
Nu de erI, nicI de astkri a e§it céta cea lacomti §i necinstitA a
cAm Atarilor.
Nu de erI, niel de astAcjI numal ail existat In societatea romfinti

(1) Iatà acest act:

Publicaliile ce s'ati fci cut alre dumn6-lor ispravnicil judetelor i
la Divanul Craioveï i la departamentul de opt fi, de fépte i la
dumné-la Vel Spätar pi dumné-laï Vel Agd, i la starostea de negn-
leitorï fi la Consulatura s'aii trimis numat copiï, pentru feciorii de
boerï räsipitorï, dupä anaforaua obftéseä, cu intärire sq. hotärire gpd.
Fiind-cA prin anafora ob§téscA a Prea SfintieI Sale PArintelul Mitro-
polit §i a dumné lor boerilor, care s'ail IntArit §i de Domnia Mea, spre
a nu se stinge casele boerescl de .copiii ce rAman rdsipitorl §i nevir-
stnicl, precum s'ail Intimplat de s'ai1 stins unele din casele cele marl,
Wail fAcut hotArire ca de acum Inainte feciorif de boerI ce! rdsipitori
§i fArA de epitropI §i neajun§I in vIrstA de anI 25 (afarA din cel ce
sunt sub epitropI), mAcar fie §i cAsAtorit, sail tu cin de boerie, sA nu
fie volnic, atAt altil, cAt mal virtós negutAtoril, a le da Imprumut ca-
tul de putin marfA, sail banI, sail a face verl-ce ali§veri§ cu clin§iI,
ci cAnd vor av6 trebuintd acel feciorI de boerl pentru hrana §i Im-
brAcAmintea lor, sail pentru economia case!, sd mérgii sd se arAte la
Sfintia Lor Pdrintil archierel si Cu iscAlitura Preaosfintiilor Sale sA aiba
voe sii se Imprumute, de care mal pe larg pliroforie vetl luA dumné-
vóstre din copia de anafora ce cu acéstd hotdrire vi se trimite, ci dar
sl puneff a se publicarisl acésta, Ingrijind de a se urmA §i a se pile
acum §i tot-deauna In pricinile ce se vor IntimplA, §i da primire sd
avem rAspuns.-1814 Septembre 1.
(Cod. LXXIV, fila 139)

www.dacoromanica.ro
393 JUST1T1A SUB 10AN CARIGEA 119

risipitorI de averI, feciorl de bani-gata, carI, nesciind cu ce greutate

se innóda doI banI In ciorap de bunica, de:1 sbrania in crénzastiI»
de la bunic6, de la bun si de la parintI.
¡Nihil novi sub sole* al psalmistuluI se plica si acl, ca peste tot.
Asa a fost, asa este si . . - , si far/ a fi proroc dupa Christos, afet
va fi! . .
Ca sa nu fie as/ s'ail inventat une-ori asa cjisele legï somptuara.
S'a dovedit ins/ neputinta legilor de a Impedia risipa caselor
fruntase, ba chiar a unor IntregI pop6re.
In cele nou/ volume, ce pana acum ail vkjut lumina cjileI din «Isto-
ria Românilor* de mine, am adus diverse nizamurï set regulamente
si pitace oil poruncT tintind a Impedich luxul ruinator din clasa
boerésca.
Cu deosebire boerimea cheltuia, la linea secoluluI trecut, pe blanl,
stofe si carete. Alexandru Moruzi, la 11 Martie 1794, ordona lipscani-
lor A inceteze de a mal importa (liude, linaz, sadedicet, cusdturï §i
basmale, ce sunt lucrurï carï pricinuese o cheltuiald zadarnicd Fi
o stingere de afte ...* (1)
In 8 August 1796, acelasl Domnitor reinnoesce prohibitiunea impor-
tara' de butce sail cante, sub aspre pedepse. (2)
M/surile luate sub domnia luí loan Caragea (1812--1818) sunt Cu
mult mal energice, ba si mai originale decat Oto cele de la anteri6-
role domnii.
In contra luxulul cere Divanul de la Caragea legl somptuariI in
13 Februarie 1815 in urmat6rea anafora, ce o dam in traducere dupd
originalul grecesc:
Prea Malle Stdpeine,
Privind cjilnic la risipa averilor familiale si a caselor de boom% pro-
dusä de luxul nefolositor si de cheltueli fard judecata, si prev/dilnd
cu durere Intinderea catastrofei, am fost miscatI cu totil si, condusi
de un simtemint de compasiune, ne-am decis in comun a pune sta-
val acestui r/il distrug/tor. Spre acest sfirsit ne-am luat libertatea
sa ne adresam prin umilita nóstra petitiune catre stapanul si tatal
nostru de milà iubitor, cunoscênd bine d. Inaltimea V6strá in bund-
tatea el va oprl aceste desordini, necuviinte si prejuditiT, aducemd
decena, modestia si cumptitarea, yirtuti inteadev/r mantuitóre pentru

VeslI tIstoria Romänilors de V. A. Urechiti, tom. V, pag. 806.

VOI actul In cod. domnesc XXIX, fila 218, la Archiva Statului.

www.dacoromanica.ro
120 V. A. I:TEEM:Ili 394.

binele public §i pentru averile supu§ilor vo§tri. S1 infrenatT aseme-

nea luxul imbrecemintelor §i numer6selor echipaje, pentru a se pute
1mpedich cu efect dilapidarea averil fie-certif, a aduce pe totl la buna
cuviinte, a reduce cheltuelile nesocotite la o mesure cuvenite §i in ra-
port Cu condifiunea, familia fi rangul fie-cdrdi, u§urend pe toff de
prea marele datoriT ce ail, §i pentru a-T deprinde in fine dupe cum
se cuvine In modestie §i decente.
Pentru a se aduce cuvenitul ordin, urméze cà atet luxul !Inbreed-
mintelor, cât i somptuositatea echipajelor sa se Infrâne In raport cu
tie-care clasd, rang ri positiune. Ve rugem decT se ordonati sa se
numésce boerT, carI se se intrunésce §i pentru una §i pentrq cea-lalte
clase §i se cerceteze In comun §i sá afle ce e regulat §i resonabil §i
folositor ? §i pronuntandu-se In unanimitate, se raporteze ineltimil
Vestre mesurile luate asupra pricineT, prin un raport special, care se
fie sanctionat §i de autoritetl.
Convin§T ce Ineltimea Vestre va priml cele de fate de cuviinci6se
§i spertind ce rugemintea ne va fi ascultata, ne subscriem:
Mitropolit Nectarie, Iosef Arge§iu, Const. Buzeti, Const. Filipescu
Vistier, Grigorie Brencovénu, Barbu Vecerescu Vel Vornic, Const.
Beläcénu Vel Vornic, Michalache Mano Vel Vornic, Theodor *Me-
rescu Vel Vornic, Gheorghe Filipescu Vel Logofet, Scarlat Gredi§ténu
Vel Logofet, Filipache tirbeiú Vel Logofet.-1815 Februarie 13. (1)
Inca In 1814 se luase o mesure maT eficace deck legile somptuariT.
Pentru Inteia§T date facem cunoscute. 1nfiintarea, sub Ioan Caragea,
a uneT ciudate institutiunT, numite lepitropia evghenifitor», adece a
nobililor.
La 1 Septembre 1814, loan Caragea, dupe mijlocirea Div anuluT
adreséze ccdtre duma-lor ispravnicir judefelor, i la Divanul Craio-
va, i la Departamentul de opt $i de $épte, i la dumné-lur, Vel Spd-
tar pi dumné-luï Vel Aga, i la starostea de neguldtorr, f i la Consu-
laturt> urmeterea carte deschisä, adece circulara:
Fiind-ca prin anafora ob§tésce a PreaosfintieT Sale Perintelul Mi-
tropolit §i a dumné-lor boerilor, care s'ae Interit §i de Domnia Mea,
spre a nu se stinge casele bocresct de copiil ce reme.n risipitorl
nevirstnicT, precum s'aii 1ntimplat de s'ae stins unele din casele celo
marl, fecut hoterlre ca de acum Inainte fecioriT de boerT ce! ri-
sipitorT §i fell de epitropT §i neajun§T In vIrsta de 25 de anI (dare
din ceT ce sunt sub epitropT), mecar fie §i cesetoritl sati cu cin de boe-
rie, se nu fie volnicT, atat altiI, cet maT virtos negutetoriT, a le da
imprumut catu§1 de putine made, sati banY, sail a face verl-ce ali§-
veri§ cu dln§if, ci cend vor avé trebuinte acei feciori de boerI pentru
hrane §i Imbrecemintea lor, sail pentru economia case!, se merge se
se arete la Sfintia Lor Perintil archierel §i ca iscalitura Prea Sfintiilor
(1) Pag. 401, condiea LXXVIII.

www.dacoromanica.ro
395 JUSTITIA SUB IOAN CARAGEk 121,

Sale, sà cad voe sd se imprumute. De care maT pelarg pliroforie vetr

lua dumné-v6stre din copia de anafora ce cu acéstd hotdrire vi se
trimite. Ci dar sd punetT a publicarisi. acésta, Ingrijind de a se urmd
oi a se pdzI acum oi tot-deauna in pricinile ce se vor IntImpld.. $i. de
pricinuiro sà avem rèspuns.---1814 Septembre
Curind insd, tot dupd stäruinta Divanuldi, Than Caragea infiintézd
noua institutiune monad a protege pe Rif risipitorY in contra cdmd-
tarilor.
Ac6std institutiune pórtd numele de cepitropia evghenifilor».
In acéstd epitropie intrd prelatiT t6ril oi un numër de boerT, Intro
carT afldm pe fostul Mare Ban Grigorie Brdncovénu.
Iatd anaforaua prin care boeril, la 15 August 1814,,mijlocesc la Ioan
Caragea infiintarea epitropid evghenitilor sail cel putin publicatiunea
ca negutdtoriT sà nu dea banT cu Imprumut, niel sd vIndd nimio la
fecioriT de boerT risipitorT:
Prea Inallate D6ntne,
Cu Plecat anafora ardtdm Mdriel Tale, cd din viclenele urmarT: ale
unora din negutdtoriT de aid din Bucuresd stins oi prdpd-
dit câte-va case de boerl marl' de starea dintdiil, ajungènd la lipsd toi
säräcie vrednicd de jale, did din laicomia lor, dand clironomilor acelor
case sellt de risipitorl marfd cu pret incArcat i imprumutAff de banT
Cu grele dobandT, drept care ludndu-le zdlog mociile ci alte acareturl,
silindu-T spre platd, dui)/ ce i-ail fdcut de vindut lucrurile
putem dice oi färá pretul cel cuviincios i aù r'émas ca nisce nemer-
nicT In patria lor, tot nu s'ail putut pldtì de dîncil, ci ad ajuns oi la
scdpdtdciune i ad r6mas oi datorT din pricina lor, pentru care, fiind-cd
Indltimea Ta ne eotT ddruit din pronia cea de sus pdrinte al patrid
cu Myna oi dorire spre fericirea i binele tuturor supuoilor Mdriel Tale
de obote, iar maT ales spre Intregimea némulull boeresc, Indrdsnim a
face 1.11001-nil Tale obotéscá oi plecatd rugdciune ca sd bine-voescI a
da luminatd intdrire la acéstd anafora a n6stra, ca de acum Tnainte
fecioriT de boefi ceT risipitorT i färä. de Epitropl i neajunoT In vIrstd
de anT 25 (afard din eel ce sunt sub epitropl), mdcar fie oi cdsdtorit,
sail cu cin de boerie, O. se dea sub epitropia Preaosfintid Sale Pdrinte-
luT Mitropolit oi a unuia din pdrintii episcopl i nimenT din negutdtorT
sd nu. fie volnicT a le da cu imprumut Mud de putind marfd, sail
banT, sail a face verT-ce alioverio cu dîncil, ci cAnd va avé trebuintd
acel fecior de boer pentru hrana ci imbrdcdmintea lul, sail pentru
iconomia casd, sd mérgd sa ardte Preaosfintiilor Sale Pdrintilor archierd
oi, pliroforisindu-se Preaosfintia Lor cd acea trebuinta este heap6ratd
Cu cale, prin scirea çi iscglitura Preaosfiintid Sale, sd aibd voe a se
Imprumutd, iar fded de acéstd orinduiald fäcêndu-se vre-o imprumu-
tare, sd scie acel negutdtor cu hotdrire cd se va osIndi dupd pravilele

www.dacoromanica.ro
122 Y. A. URECHIX 396

Imp6rgtescI a rgingné pdguba§, cum niel mumele a color risipitorI ca

acoja sd nu fie volnice a face datorie pe numele acestor fel de copa'
a le supune lucrurile sub zglogire, cgcT se vor osIndi a rgspunde
acea datorie chiar din zestrele dumn6-lor; care acéstg hotgrire, dupg
ce se va trece in condica DivanuluI, O. se sc6tg copiI asemenea §i sil
se trimità la tala cinstitele Consulaturi i la starostea de negutgtorl,
ca sd se facd cunoscut tuturor de ob§te, i apoT sg se dea la sfinta
Mitropolie in pgstrare, spre a nu ggsi vre-unul pricing ca n'ail sciut,
iar botärirea rgingne la Mgria Ta.-1814 August 15.
Mitropolit Nectarie, Rada Golescu Vol Vistier, Constantin Filipescu
Vistier, Grigorie Brâncovénu biv Vel Ban, Const. Kretzulescu Vel Ban,
Radu Slgtinénu Vornic, Barbu Vdcgrescu Vel Vornic, Const.
cénu Ve! Vornic, Dumitra§co Racovitg. Ve! Vornic, Iordache SlAti-
nénu Vornic, Grigorie Filipescu, Dumitrache Racovitg, Iordache Fili-
pescu Vol Logork, Const. Filipescu Vel Logofk, Fotache Stirbeiil Ve!
Logofèt, Nestor Clucer.
Domnitorul aprobd anaforaua Cu uringtorul pitac din 23 August :
mijlocul acesta, ce se aratä mal jos Inteacéstg
anafora, privesce spre bung flinta ì intregimea caselor boerescI color
ce din nenorocire se intimplä de rèmän la acest fel de fil, o intärim
Domnia Mea, cu hotgrire ca intru tóte intocmaì sd se urmeze, §i porun-
cim dumi-tale Vel Logofete de Tema-de-sus ca, nu numaI la cinstitelo
Consulatur1 i la starostea de negutgtorI sd se trimità copil dupg acéstä
hotgrire, ci incd §i la Divanul Craiovel i pe la tóte isprgvnicaturilc,
insotite §i ca osebite porund ale DomnieI Mele, spre a se publicarisi
In audul tuturor, i apoT, trecêndu-se In condica domnesculuI Nostru
Divan, A. se trimitg a sta In pgstrare la sf. Mitropolie, iar pe de altd
parte Preaosfintia Sa Pgrintele Mitropolitul, impreung ca unul din Sfin-
tia Lor EpiscopiI, indatd sd se insgrcineze cu Ingrijirea acestel epitropil
Cu urm are intocmal precum se cuprinde mal jos, iar cand vre-unul
din fecioril de boeri ce sunt supu§1 la acéstd epitropie se vor argtà
neinteleggtorY la acest folositor mijloc, atuncI Preaosfintia Lor pentru
unul ca acela sä faca ardtare cdtre stgpänire, ca care acéstg ingri-
jire insgrcingm impreung §i pe dumné-luI biv Ve! Banul Grigorie
Brâncovénu i pe dumné-lui Vel Vornicul Const. Bglgcénu. 1814
August 23.
(Pecetea gpd.) Vel Logofk.
(Cod. "'XXIX, fila 232.)

Actul acesta al boerimiI urmgresce, cjicem, doug scopitrI : pe de-o

parte boerimea îT apärg averile prin inflintarea epitropiel evgheni-
tilor, pe de alta. parte Impedicd pe ce! neboerI de a pura haine ca
boerimea.
Pe când Enache Vgrgrescu, cu putinY anY maY inainte :

www.dacoromanica.ro
397 JUSTITIL SUB IOAN MUGE!, 123

§eded 'n p6rtd la Dudescu

cu antereil de atlas,
m6re D6mna de necaz !
Adeed pe când boeriI din protipendadd I§T permit de a rivalisa In
lux cu domnia, negutkorimiT §i celor de trepte mal de jos Divanul
cere ca loan Caragea s5 nu le permitd a se intrece cu boerimea In
lux, In port, In butce.
Cartea deschis5 din 1 Septembre 1814 adusd la pagina 394 este con-
secinta anaforalei de la 15 August 1814.
Epitropia evghenitilor nu are de a protege numai pe fecioriI de
boerI nevristnicl In contra cdnAtarilor §i de a-Y Impedich sd-§1 risi-
pdscd averile. Acéstd institutiune a pus de multe orI sub interdictiune
boerl In virstd. A§A bund6rd la Iulie 1816 a pus sub tutela sa, cu
decret domnesc de la Ioan Caragea, pe VAtaful de curte Costache
Alexandri. (1)
In 16 Februarie 1815, epitropia evghenitilor amintesce din noil ne-
gutdtorilor ed nu le e slobod sl ded banl cu Imprumut §i niel sd
vIn45 marfd la fecioril de boerY li de alta parte pune sub interdic-
tiune pe Dumitrache Hrisoscoleti, care, venind In vIrst5. de a-§T admi-
nistra averea, depitropia 11 vede cu totul risipitor §i prdpdditor casel».(2)

(1) Preaosfintia Ta Pilrinte Mitropolite, iubitorule de Dumneclett Sfintia

Ta Episcópe §i ceI-laltI dumné-v6stre boerilor sin epitropl al* sdrmanilor
evghenitl, am luat Domnia Mea pliroforie, cd Vdtaful Costache sin r5po-
satu1 Paharnic Alexandri de la o vreme Inc6ce se afid cam smintit de
minte §i p6te dinteacésta sd i se pricinuiascd §i caseI sale ddrdpgnare,
neavAnd cine sd Ingrijésed ata de el, cat §i de casti, §i mea virtos
fiind dator pe la unil altiT, carI prin jallod cdtre Domnia Mea I§I cer
dreptul lor, de aceea poruncim ca, dupd datoria acesteI epitropil, sd
intratI In cercetarea stariI luI §i a casel sale §i sd se Insdreineze epitropia
ett ingrijirea cea cuviinci6s6 asupra numituluI §i a caseI sale, ca §i
casa sd nu i se cldrapene §i creditorilor luI sd li se pldtésed dreptul
ce vor fi avé'nd a lila. Tolco pisah gpd.-1816 Julio 31.
(Pecetea gpd.)
Vel Logof5t.
(Cod. LXXIV, fila 261)
(2) Pitae catre starostea de neguglorr pentru a Mi imprumutet ni-
mea, pe Dumitraelte Hrisoicoleg pi pe alfi feeiori de boerf.
Staroste de negutdtorI, Incd din anul trecut prin hothlre ob§téscd s'el
dat nizam pentru fecioril de boerI, carl sunt In virsta tineretelor, risi-
pitorl §i priiphditorI caselor pdrintesef, ca sti nu-I Imprumute nimenI

www.dacoromanica.ro
124 V. A. tiftECHli 898

Acéstd carte .deschisd sail circulard cdtre negutdtorI a fost moti-

vatd do o anafora, adecd raport, a epitropilor specialT, ce la mórtea
sa ldsase mama luT Dumitru Hrisoscoleil, in persóna Episcopuliff de
Buz6i1 Constandie si a Vistierulul Constantin Filipescu.
Epitropil acestia cer interdicerea luI Hrisoscoleil, pentru cd-1 véd
curmand unora din tinerii véculu'i aoestuia» (1) si risipindu.sT averea.
cu bani, sail sd le dea lucrurl sati marfd pe datorie, si s'ad si publi-
carisit acésta, cd cine Impotrivit le va da sd scie cd va perde, iar pentru
neapératd trebuintd ce li se va IntImplA de cheltuiald, orInduit
epitropl obsteseT, ca prin scirea acelor epitropI sd imprumute e-A le
va fi trebuinta. Acum iubitorul de Dumnecjeil Sfintia Sa Episcopul Buz6ii
si dumné-luT Banul Const. Filipescu ail fdcut DomnieT Mele aratare prin
anafora, cum cd réposata Clucerésa Maria Hrisoscolóica Insdrcinat
a fi epitropf, precum si prin porunch domnéscd ail fost orInduitT si ail
si avut chivernisirea casel pAnd la o vreme, apoT luand Dumitrache
Hrisoscoleil casa In stApanire-si, il vede cu totul risipitor i prälidditor
caseT. De aceea, despre o parte s'Eta pus in orInduiald nizamul epitro-
piel aceT case, iar despre alta ItT poruncim ca sd publicarisescI cdtre
totT negutAtoriT, de a nu mal Imprumutà pre numitul Dumitrache In
niel un fel de chip, eh cel ce va face timare Impotrivd sd scie cd
va perde baniT ImprumutdriT ce-1 va da acestuia si altora asemenea
luT. Tolco pisah gpd.-1815 Fevruar 16.
Asemenea treT note s'ail maT flcut afro ConsulaturT.
(Cod. LX1 [V, fila 174 y.) Vol Logofét.
(1) 1ac acéstli anafora :

Prea Inalfate DGmne,

Ardtdm 1V1,drieT Tale cd réposata Clucerésa Hrisoscol6ica, la sfIrsitul
vieteT sale, prin graiil ne-ail Insdrcinat a fi epitropl asupra caseT
dumné-sale, si dupd mártea-T am fost orInduit1 cu Inscris porunca
MArieI Sale Domnului Constantin Vodd Ipsilant, fiind Domn al téril
Pe acea vreme, spre a chivernisl casa, si 14 am avut acéstd Ingri-
jire a epitropieT pand la o vreme, apoT Dumitrache fiul dumné-eT luAnd
casa In stApAnire i chivernisélA, audim i 11 vedem cu totul risipitor
(urnzdnd unora din tinerii véculdi ~tuja), pentru cd antert al vIn-
dut o mosie ce se numesce Mdicdnescir, ce este aicT aprópe, estimp al
vIndut casele ce le-al avat aicT In BucurescI i acum audirdm dà um-
bid a viuda si muntil. No1 dupd datorie facem cunoscut .littrieT Tale,
rugiindu-ne ca sa" bine-voescT Mdria Ta, ca pe de o parte prin lumi-
natti poruncd iardsl sd se dea casa sa cea pdrintésed sub epitropia
unuT ipochimen, si pe de alta, dupd obstésca hotdrIre, sd se porun-
césed negutdtorilor a nu-1 mal Imprumutd cu niel un chip, cAcT orl-
carele ar voi a-1 maT ImprumutA de acum Inainte, Impotriva luminateT

www.dacoromanica.ro
399 JUSTITTI SIII3 10AN CARAGEL 125

*TineriT vécului acestuia»! Cum sém6nä de bine ace§tia-laltl tinerI

din secolul nostru cu ceT din timpul luT Caragea!

porunci urmand, 41' va perde ball% pentru ca de-a ntaT r6mané casa
tot sub a sa rea iconomie, negre§it va r6mané la cea mal pr6sth stare,
ori mal bine sa dicem ca se va stinge cu totul, §i r6mane la lumi-
nata porunca i bunavointa Mariel Tale. 1814 Decembre 7.
Constandie Episcop Buzai, Constantin Filipescu Vistier.
Iatà resolutiunea datii de Domnitor:
Prea Sfintia Ta Parinte Mitropolite, iubitorule de Dumnedeil Epis-
c6pe i dumné-v6stre cinstitilor §i credincio§T boerilor aI Domnia Mele,
ce prin domnésca Nóstra hotarIre suntetY orInduitl epitropl asupra
sarmanilor evghenitl, vetI vedé aratarea ce Ne fac printeacéstit ana-
lora Sfintia Sa iubitorul de Dumnedeil. Episcopul al Buz6uluT i dumné-
biv Vel Vistierul Constantin Filipescu, dupa care, fiindu-le §i ce-
rerea cu cale i cuviinciósa, primita este DomnieT Mele i poruncim
ca pentru acest Dumitrache, fiul r6posatel Cluceresel Hrisoscol6eI, s
avetT asemenea Ingrijire Cu urmare IntocmaI precum In maT sus disa
domnésca Nóstra hotarlre se cuprinde, ca nisce obOescT epitropI ce
suntetI orInduitT. Fiind Irisa ca Sfintia Sa Episcopul §i dumné-luI biv
Vel Vistierul Filipescu aü fost or1nduitI epitropT asupra acesteT case,
precum maI jos se arata, §i ají §i mal Intréga sciinta §i pliroforie de
starea el, de aceea la orT-cate vetT chibzul pentru economia acesteI
Tase, sa va sfatuitl Impreuna §i cu Sfintia Sa i cu dumné-lul numitul
boer. lar pe de alta parte poruncim dumné-tale Vel Logofete de
Téra-de-sus, sa se faca porunca DomnieT Mele catre starostea de negu-
tatorT, ct sA publicarisésca catre tog negutatoriI de a nu mal Impru-
muta pe numitul Dumitrache In niel un fel do chip, cacl col ce va
face urmare impotriva srt scie cA 10 va perde banli Imprumutatt
1814 Decembre 14.
(Pecetea gpd.) Vel Logof6t.
-(Cod. LXXVIII, fila 156.)
Cu cale Rind ana"foraua acésta, primita este Domniel Mele, dupa caro
§i poruncim dumné-v6stre mal jos aratatilor boerl, ca adunandu-v6
cateil trel la un loe, sa facetl urmare IntocmaT, prin zapcitt Viltaf do
visteri.e.-1815 Martie 11.
Vel Logof6t.
(Pecetea gpd.)
Prea Inallate Demne,
Dupa luminatil porunca MarieI Tale, ce s'ata' dat la anaforauw mea
smerituluT Episcop al Buz6ulul §i al slugeT Mariesi Tale Vistierul Con-
_

www.dacoromanica.ro
126 V. A. tIRECIlli 400

Epitropia evghenitilor a functionat maT mult timp si si-a Indus

mereil dreptul de a protege cinul boeresc contra creditorilor, mal
stantin Filipescp, am vedut arAtarea ce s'ail fAcut MArieT Tale prin
anafora pentru-Dumitrache, fiul reposateT ClucereseIMarieT Hrisoscoleil,
cum cA este f6rte risipitor, cAcT mat antert aft vindut o mosie ce se
numesce MAicAnescri, apr6pe de Bucuresci, in anul trecut ail vindut
casele ce le aveà aid si acum umble sit vinde si muntiT, si de va maT
fi casa pitrintescA In mAna sa, p6te se remfte la cea maT próstà stare
sail sd se stingl cu totul; decT, pentru ca se se intImpine acéste ne-
trebnicd urmare a numituluT Dumitrache, carele desl este trecut peste
virsta de 25 anT, dar mintea este tot de nevIrstnic, necunoscendull
binele si folosul sett si Maud urmArl carel sunt spre dArApAnarea
i prepAdenia .sa, de aceea nol slugile Alexia Tale, obstesciT epitropT,
chibzuindu-ne ImpreunA cu mine smerit Episcop i cu mine sluga MArieT
Tale Vistierul Filipescu, ce am fost maT Tnainte epitropT acestuT copil,
am gAsit cu cale, ca eu luminat pitacul MArieT Tale, sd se orInduiascd
dumné-luT paharnicul Manolache Hrisoscoleil si dumne-luT Costache
Hrisdscoleil, fiind rude de aprópe si 6menT InteleptI, Insd unul unchitt,
frate ca taicg-seil, si altul ver primar, ea adunându-se la un loe si
aducend fatl pe Dumitrache Hrisoscoleit, se yule catagrafia ce s'ail
fAcut dupà rnártea reposateT mume-seT de tótd starea easel, sA cell
si luT Dumitrache ca sA-sT de ck sema ce venit ail luat de la case de
cand este In zaptul sett, pentru ce pas si trebuintd mare ail vIndut
mosia si casele, si baniT pe CO I-ail cheltuit ? cum si cAtT banT se afld
dator acum, la cine anume? sl arate in scris sub iscelitura sa si pentru
ce sfirsit aft fAcut acea datorie, kii acum ce venit póte se aducd pe an
casa sa ce aft maT remas? chibzuind dumne-lor ca ce mijloc s'ar pute
plAtl acea datorie? ca s'A nu se InstrAineze cu vincjare din acareturile
case! ce maT stint; si din táte pe larg sit ne arAte In scris si vom arittà
si nol. MArieT Tale prin anafora la ce orInduiald so cuvine a se pune
acéstd case, la caro se se orInduiascA zapciT de aT DivanuluT, spre a
stringe pe nurnitit dol boeri la un loe si a duce si pe Dumitrache acolo
la cercetare, ca .sA-sT. dea sétna dupà cum dicem maT sus; iar hotArIrea
remAne la MAria Ta, rinduindu-se cu ceT maT sus di§I boerl F,;i dumne-
luT Ve! Logofetul Grddisténu, fiind rudd.-1815 Mart 4.
Mitropolit, Constandie Buzeil, Constantin Filipescu Ve! Vistier, Gri-
uorie
0- BrAncovenu, Const. BAlAcénu.
(Ca. LXXXIV, pag. 23)
Tot ea sii ajute o casil boerései sunt urmätórele acte:

Primitd fiind DomnieT Mele rugAciunea dumné-lor boerilor epitropT

ce Ne fac printeacestd anafora, pentru sciipetAciunea si reua datorio
Intru care se aflA cufundatti acéstd case, hoteri'm ca din talen l 15.530,
ce se aratà maT jos cA face havaetul stArostieT de negutAtorl si al cu-
tiel milosteniilor a Mà din telalic, sit dea casa reposatulul Paharnicul

www.dacoromanica.ro
401 JUSTITrA S1713 IOAN CARLGEA 127

adesea cu paguba nu numaf a cdmdtarilor, dar i a negutdtorilor cinstiff.

Grigorie Brâncovénu, boer recunoscut de o onestitate perfectd, v6clésnd
nedreptatea ce se fdced negutdtorilor prin na6surile luate do epitropia
eyghenitilor, demisionézd do la acéstd epitrople In 15 Aprilie 1815 §i
este Snlocuit prin Marele Logof6t de obiceiurT Fotache $tirbeil (1)

Rdducan Her6scu numaT talen T 6.000, din care ace§tia sd ied talen l 3.000
cutia milosteniilor §1 talen 1 3.000 starostea de negutAtorl.-1815 Maiti 4.
(Pecetea gpd.) Ve! Logof6t.,
Prea Inal(ate Dame,

Cu plecatd anafora ardtdm Mdriel Tale, cd casa r6posatu1uf Pahar-

niculuT RAducanul Her6scul fiind eufundatd sub grelo datoriT §i dupd
datoria n6strd, ca nisce ob§tescï epitropT, enduitl In locul
['ale asupra grmanilor evgheni0f, avOnd fngrijire spre a nu se
cu totul, Ingreuindu-se din vreme In vreme cu dobândile, dupàstincr6e ard-
tarea ce am fdcut indltimif Tale, din dou6 mo§iT ce are casa, una,
adecd Bragadirul, vindut cu mezat, e§ind la pret de talen l 155.300,
insd acest pre aù e§it cdcf am dat cuvint mu0eriilor cum cd cel ce
o va cump6rd nu are a da avaetul starostieT §i ai cutieT de miloste-
nie, care avaet coprinde talen l 15 530, i cdnd va r6mdn6 a-1 r6s-
punde casa, fi vine cu mare greutate, dupä. ticalo§ia 1ntru care se afid;
deosebit de acéstd mo§ie s'ati mai vindut ~16 viT i nisce
pravAlif, care de la aceste fiind sume maT miel. nu am sup6rat pe Md-
ria Ta; decT dupd nemArginita milostivirea MdrieI Tale §1 pdrintésca
dragoste ce aT ard.tat §i ardt1 cu durere asupra acestor case scdpdtate,
facem plecatd rugdciune ca sd se u§nreze acésta platd, a se da din-
tr'Insa o a treia parte, din care sd se ImpArt4ascd ata starostea de
negutAtorT, cdt i cutia de milostenie, spre a sé ajutord ticdlósa casa la
plata datoriilor §i a nu fi silitä ca sd mal facd dezghinare §i din cea-
laltd mo§ie, In care rézimd t6td nddejdea chiverniseleI clironomuluT §i
a maiceT dumné-sale, care acest ajutor hotdrIndu-se i Cu intdrirea
Mdriel Tale, se sdvirpsce chipul §i sfir§itul milostenieI pentru care
este Intocmitd §i cutia milosteniel.
Grigorie Brâncovénu, Constantin Bdldanu Vel Vornic, Fotache $tir-
beitt Vel Vornic.-1815 Aprilie 25.
(pd. Lxxxiv, pag. 147.)
(1) Cod. LXXIV, fila 193.
Cinstite §i credincios boerule al DomnieT Me1e, dumn6-ta biv Ve!
Bane Grigorie Brdncov6nu, macar cd. destoinicia §i caracterul dumné.
talo nu Ne-ar fi slobodit a lidicà acéstd ingrijire de-asupra dumn6-tale,
dar fiind-cd. §i in§ine Domnia Mea cundscem cd. In adev6r te afli
Sdrcinat cu destule epistasif qi ingrijiri, carT tóte acestea cer neconte-

www.dacoromanica.ro
128 V. A. IIRECHIÀ 402

Intre mésurile exceptionale i arbritare luate de epitropia evghe-

nitilor a fost i urmat6rea: Vestitul boer Constantin Dudescu petrecoa
In 1814 la Viena, unde, eu titlul de Comite, risipia averea sa.`.Dejà In
1813, creditorff, multI la numér, urmariad In téra averea luxosulul boer.
Surorile Logofétulul Constantin Dudescu dati jaiba lul Voda, cerênd
ca din periusia, adeca clironomia, luì Dudescu, sa li se faca parte.
Domnitorul trimite jaiba In cercetarea velitilor boerI, lar ace§tia pro-
pun ca din clironomia boeruluI cheltuitor, negre§it cu paguba credito-
rilor, sä se retraga cate 100.000 de 161 de fie-care din cele doué fete
«pentru zestrea lor. . . . dupa starea farniliel acestor copile».
loan Caragea, In hotarlrea co pune pe anafora, ridicii cifra acésta
pana la 200.000 de talen l de fie-care fata.
Sic voto, sic jubeo. (1)

nita silinä i privighere, ea O. se p6ta. Indeplinl in vrem6 §i dupii

cuviintd, primim rugaciunea ce Ne facl printeacésta anafora i lata
ridicam de-asupra dumné-tale sarcina epitropiel sèrmanilor evghenitI,
la care eral pana acum orinduit.-1816 Martie 24.
fad. LXXXITT, fila 57.)
Vel Logofét.
(Pecetea gpd.)
(1) Iatti aceste acte:

Prea Incilfate D6mne,

Ascultánd luminatd porunca Mariel. Tale de la acésta anafora a
n6stra, aratam Inaltimil Tale, el dupa starea familieI acestor copile a
dumné-luI biv Ve! Logofkulul Dudescu,. a se deosebl de la periusia
dumné-luI pentru zestrea copilelor cel putin de copila cate talen l 100.000,
iar cea deplina chibzuire rémane la Maria Ta.
Radu Golescu Vel Ban, Isaac Ralet Vel Vornie, Barbu Vacareseu
Vel Vornic, Dilmitra§co Racovita Vel Vornic.--1813 Iulie 13.
Dupa cererea ce att facut dumné-lor surorile Logofkuld. Const.
Dudescu prin acésta alaturata jaiba, dupa acéstä din dos anafora a
dumné-lor velitilor boerI §i dupa datoria ce aie stapanirea de a In-
grij1 cu iubire de ómenI pentru acest fel de copiT, mai vIrtos parte
femeiasca, fiind-ca sa nu rémae isterisitI de impartd§irea ce li se cu-
vine de a avé din periusia parintésed pentru a lor chiverniséla §i
mariti§, primim Domnia Mea arätarea ce Ne fac dumné-lor velitiI boerl
printeacésta de al doilea anafora §i orinduim epitropf i purtatorI de
grija a acestor fete pre inbitorul de Dumnecjett Sfintia Sa Parintele
Episeopul Arge§iu §i pe dumné-lor cinstitI §i credinciolf boeriI DomnieI

www.dacoromanica.ro
403 JUSTITIA SUB IOAN CARAGEL 129

In 1813 nu se lichidarà datoriile boerulul Const, C. Dudescu. In

1814 el este, repet4m, la Viena. De acolo trimite plenipotentti intAritd
de cprivileghiatul imp6rAtese notar si de cara imp éreitésea eanfelarie
ruséseei ot Viena» pe numele luT loan Scufa, cunoscut Tntreprind6tor
de ciraturi,» ale tiSril, ea acesta sà-I vIndl acareturile sale: mosil, viI,
tiganT, casele cu grtidinA etc. si sd-T plAtesca datoriile. Scufa cere voe luT
loan Caragea Indeplinésa mandatul acesta. Domnitorul trimite ce-
rerea luT Scufa in chibzuirea velitilor boeri. Acestia propun sd se dea
voia cerutd de Scufa, cu ac6sta Insg, ca sti se opréscl din baniT prinsI
la vindare col cate 200.000 talen l aT fie-cgreia din cele dou6 surorT. (1)

Mele Vel I3anul Radu Golescu i biv Ve! Ban Grigorie Brancovénu,
poruncim, staroste de negutAtorT, ca din vindarea periuseT dumne-hil
Logofetulul Dudescu sà poprescl talen T 200.000, adeea cate talen l 100.000
pentru fie-care fatà, care banl s6 se deà la orinduitil epitropl, ea s5.-I
iconomiséseä precum vot g6s1 cu cale pentru folosul fetelor pana vor
veril In virsta mAritisuluT, de a se Inzestra.-1813 Tulio 20.
(Cod. LXX VI, fila 558.)
Ve! Logofet.
(Pecetea gpd.)
(1) IacA actele relative:

Prea Inalfate Ddinne,

Ott ac6sta luminatS porunca MdrieT Tale venind inainfea l'Ostra jA-
luitorul loan Scufa, ne arAtA cartea de la 9 ale trecutulul Octombre,
iscalità de dumne-luT Conte aonstantin Dudescu si IntAritA si de im-
perAtescul.pivileghiatul notariti i d Imp6rAtésca cantelarie ruséscA ot
Viena, prin care orinduesce dumne-hil numitul Conte pe jdluitorul
Scufa epitrop cu putero pe deplin, ca sA vincld prin mezat t6te aca-
returile sale, ce are aicl in térà, aded.: mosil, vil, tiganI i altele,
sd-1 plAt6scA datoriile ce este dator pe la unii altiT, i numaT pentru
mo§ia Dudesci sa-1 Insciinteze de pretul cel dupd urmA, ca sa-T dea
deosebità voe a o haraciladisI, iar cele-lalte lucrurT sd fie volnic a le
vinde cu pretul ce va esi la mezat, Intre carT lucrurl fiind si casa
dumné-luT ca grAdina eT, urmézd, dupä cuprinderea mal' sus numiteT
cArtI de epitropie, a se da luminatil porunca Mdriel Tale cAtre starostea
de negutAtorI, ca s'A strige la mezat gi cu pretul ce se va 'multAmi
Scufa epitropul sd se vincg, gi baniT sA se dea la mana sa, ca sá ur-
meze Cu dîngil dupA cartea de epitropie ; Insd din vindarea tuturor aca-
returilor d-lui Constantin Dudescul sa se se6tA cale talen)." 200.000 pentru
Inzestrarea fiicelor dumné-luT, dupà hotArirea ce este fAcutá. de Mgria Ta.
Radu Golescu Vel Ban, Barbu ViicArescu Vel. Vornic.
Analele A. R.Tom. XXMemoriile Secf. hlorice. 9

www.dacoromanica.ro
130 y. A. tillECHIX. 404

1 cEpitropia evghenitilor pare cd nu este. destul de puternicd ea A

pue stavild risipeI averilor. In, adevér, cum mal sus védurdm, Diva-
nul, la 13 Februarie 1815, adresézd din noil 111'1 loan Caragea o gana,
lora», adecd un raport, scris in limba grécd, prin care-I cere stdvilirea
luxului In casele ,boerescI, ba §i de ob§te. Divanul cere de asta datid
legI somptuaril §i, negre§it, urmAresce §i acel scop de a Impedicd cla-
solo de jos sd concureze cu boerimea In fast, In lux.
Codul 22011 de leyr.

Lucrarea cea mal importantd din domnia lul Ioan Caragea, cu re-
ferintd la justitie, este Codieele care e cunoscut cu numele acestuT
Domnitor:
.lacd pitacul prin care, la 2 Octombre 1816, a fost constituitd o co-
misiune cu Insárcinarea de a Intocml un proiect de codice de pravilel.
Cinstitilor §i credincio§Y boerilor al DomnieI Mele, dumné-ta Vel
Logofete al strdinilor pricini Atanasie Hristopolu, §i dumné-ta biv
Vel Clucere Nistore, sciutd vé este dumné-vóstre rivna ce avem Dom-
nia Mea §i trebuinta ce este de a se Intocml aicl In pdmintul dom-
nescel N6stre térI o pravild coprind6t6re desdvIr§it de tòte pricinile
cate privese la chinonia noroduluI, ca niel' judecdtoril sd. nu cerce
discolie la hotdrIrile ce ati a face, niel ipotesiaril sd nu ceree ndpds-
tuirI la dreptul lor din vre-o Intunecare sati nedeslu§ire a pravilelor,
dupd care acéstd trebuintd, mdcar el dumné-ta Vel Logofete al strdi-
nelor pricinl, precum §i dumné-ta biv Vel Clucere Nistore, atI fAcut
In scris cate o intocmire de pravild, care s'ail v6clut §i de NoI, dar
pentru ca sd se facd cu desdvIr§itd Intregirne §i cu bund deslu§ire
intru tóte, spre a se sci legiuit apoI prin domnésca Nóstrd Intdrire

Asemenea doué anaforale cu Intdrirl s'aii fAcut a se vinde la mezat

§i via ot SirbenI sud Saac, dimpreund cu acel loc dimpotriva el, i ti-
ganil de vatrd ce se afta' la Dudescl i la Vitan §i aici In Bucurescl,
maT mult de 12 sdla§e.
Dupd pliroforia ce Ne dail dumné-lor velitiI boerl printeacéstd ana-
foraf poruncim, staroste de negutdtorl, sd vincJI prin mezat, chip/ °l'In-
duiald, acéstd casd, Impreund cu Imprejurimea i grldina eT, urmandu-se
§i pentru banil Inzestrdrif fetelor Intocmai dupd porunca DomnieI Mele
ce este datd la altd. anafora de mal nainte a d-lor velitilor boerI.
1814 Ianuar 7.
(Pecetea gp(1.)
Vel LogoRit.
(Cod. LXXVI, pog. 768.)

www.dacoromanica.ro
405 JUSTITIA tJB IOAN CARAGEA 131

§i hotArire, poruncim dumné-v6stre ea, orinduind intr'adins un loe do

adunare §i luand Improunà cu dumné-v6stre §i pe dumné-lul Stolni-
cul Constantin i pe dumne-hil Stolnieul 1onid Beildcénul, se Incepeti
a ve §i aduna eu totli la locul col orinduit §1, puind inainte-ve aceste
Noue de mqI sus arAtate ale dumné-v6stre intocmiri do pravile,
urmat'i fdrA de contenire §i pregetare a ges1 prin adunare §i din alte
pravili i a chibzul °A-atto vet1 socod cd sunt trebuinci6se §i destoi-
nice, spre a aduce aceste noud intomire Infra intregime §i bunA fiinte,
adAogend adece cate vor fi Iipsind §i scotend cate vor fi de prisos
dupe. care acéstà a dumné-vestre chibzuire §i intoemire in scádere
saú addogire, sd arAtatl Domniel Mele rindurl, rindurY, practicalele ce
yeti face in scris, ea sA le teorisim §i se. le chibzuim §i 1n§ine Oto
pan:1 la sfir§it. Cerem inse de la dumné-v6stre cu de adinsul, ea se.
arAtatT t6tA rivna §i silinta spre a sAvir§1 fArá catu§I de putinA zà-
bave. acest lucru ob§tieI folositor, care privesce §i spre a dumne-
v6stre laude. Tolco pisah gpd.-1816 Octombre 2.
(Pecetea gpd.)
Ve! Logefet.
(Cod..LXXIV, fila 272.)

Din actul de sus se vede cá berbatif insArcinatl cu redactiunea co-

diceluT. aü fost: Atanasie Hristopolu, biv Vol Clucerul Nistor ilustrul
jurisconsult, Stoln. Constantin §i Stoln. IonitA BAlecenul.
AcéstA comisiune are de a studia de apr6pe proiectul de codice
tocmit de Hristopolu §i de Nistor.
Palie. in Februarie anul uringitor 1817 lucrarea comisiuniT e gata.
Atund Domnitorul convócse o adunare ob§téscA din toti boeril halea
§i mazill §i Episcopif, ea se. cerceteze lucrarea comisiuniT, adunandu-se
In fie-ce Madi §i SAmbetA.
IacA actul de convocare din 15 Februarie 1817:

Pitac pentru a se stringe tofi halea pi mazili, pi Episcopa

la un loe, de a intoerni pravila cea nouci.
Prea Sfintia Ta PArinte Mitropolite, iubitorilor de Dumnedeil Episcoril
§i dumné-v6stre einstiff §i 'eredincio§I boerilor velitI aï Divanului
Domniel Mele halea §i mazffl. Din rivna ce avem de a se pAz1 intru
t6te o bune. cumpenire §i dreptate §i mai virtos asupra pricinilor do
judecAtI (din a cArora hoterifl este atarnate fericirea saú tiedlo§ia
fie§-ceruia), indemnap fiind Domnia Mea ea sA intregim cal va fi prin
putintA aid In pemintul domnesceI N6stre tefl mijlocul cel povd-
tuitor la calea dreptAtil, adecá pravila coprindet6re desAvIr§itä §i cu
intréga deslu§ire de t6te pricinile ate privesc la chinonia noroduluï,
ca niel judecAtorii sa nu cerco discOlif la hothirile ce a. a face, nid

www.dacoromanica.ro
132 V. A. IIRECHIX 406

ipotesiariI la drepturile lor sA nu sufere nApAstuirl din vre-o intune-

care sail nedeslusire a pravilelor, de aceea Inca din anul trecut, prin
pitacul Domniel Mele, am orinduit Inteadins pe dumné-luI. Vel Logo-
ifitul al strAinilor pricini Atanasie Hristopolu si pe dumné-lul biv Vol
Clucerul Nistor, biped ca sciintd si praxis la ale pravilelor, de ail in-
tocmit acéstA pravilA, ce vi se va arAtà de chtre Ve! Logo-
f6tul de Téra-de-sus, care si de Domnia Mea s'ail teorisit, chib4
zuit duph cuviintA cu de-amAnuntul si intocmit tótd coprinderea
el cu cea mai cuviinci6sä orinduiald si Intrégd fiintA a dreptátil, dar
pentru ca nu cum-vasI sd fi Minas cevasI nepomenit intriacéstA pra-
vilnic6scd intocmire, dAndu-se uitgril orI de cAtre Nol, sail de cAtre
intocmitorri s6I, iatA prin acest domnesc al Nostru pitac orInduim pe
Prea Sfintia V6strA si pe dumné-v6stre si ca de adinsul poruncim, ca pe
tota sèpt6mAna adunAndu-v6 cu totil la un loo, Marea si SAmbAta,
fArA eating de putinA pregetare saü prelungire, sA urmatl a o teorisi
Cu build luare aminte si, addogênd verl-ce vefi gdsi lipsA si de tre-
buintd a se mg intocmi, prin bund si cuviinci6sd chibzuire,
tatl Domniet Mele prin obstéscA anafora, ca chibzuindu-se §i de catre
Nol acele adAogiel, sg. &Ira apoI cuviinci6sa intdrire si hotArire, spre
cea desAvirsitä legiuire a acestil pravilnicescl intocmire, Mil de in-
tArdiere, ca sd o trimitem de a se si tipArl. Tolco pisah gpd. 1817
Februarie 15.
(Pecetea gpd.)
Ve! Logorèt.
(Cod. LXXXVII, fila 15 y)

In 16 Aprilie 1817 Domnitorul serie din noil sA se grAbésch lucrarea,

prin un Pitac catre tofï boeriI halea §i. mazitf: «a da sfirsit teoriel pra.-
vilely.
Se adresézd spre acésta catre :
.Prea Sfintia Ta PArinte Mitropolite, iubitorilor de Dumnecjeil Sfin-
tia V6strA. Episcopilor si dumné-v6stre cinstitI si credinciosI boerilor
velifi aï DivanuluI Domnia Mele halea si mazill
gDumn6-luI Vel Banul Radu Golescu.
biv Vel Banul Grigorie BrAncovénu, epistatul spdtArieT.
Constantin Kretzulescu.
» Grigorie Ghica.
» Isaac Ralet.
Vel Vistier Barbu VAcArescu.
» Vornic Istrate Kretzulescu.
biv Ve! Vornic Constantin B alacena.
Ve! Logore't Michalache Menu.
Vornic Grigorie BAlénu.
biv Vel Vornic Constantin Samurcas.
Iordache SlAtinénu.
» Teodorache Vacarescu.

www.dacoromanica.ro
407 JUSTMA SUB BIM CARAGEA 133

cDumné-luI biv Vel Vornic Constantin Caliarh.

p Logork Constantin Dudescu.
4»
» Vornic Dumitrache Racovitg.
» » » Logofk Michalache Racovitd.
» Logork Stefan Belu.
D * Vornic Petrache Ritoridis.
» Logofk Constantin Filipescu.
* » » Scarlat GrAdisténu.
» p » Ioan $tirbeiti.
1
» * » Nicolae Golescu.
» 4. Iordache Golescu.
Vel Logork Alexandru Filipescu.
biv Vel Logofk Fotache $tirbeil
» * ? » Toma Kretzulescu.
» SpAtarul Nicolescu.
» Hatman Grigorie Ralea.
Vistierul Ioan Moscu.
» » Grigorie Romanitis.
Vornic Pan6 Costescu.
» * » Dumitrache Hrisoscoleil.
Vel Logofk Atanasie Hristopulo.
biv Ve! Aga Costache Rasti.
» » Clucerul Nistor.»
Acest apel nominal al actestul e sfat de obfte» iata cum este impri-
mat In josul anaforalel sale, propunènd, la 9 Iunie 1818, tipArirea
codiceluI:
4 Al Ungro-VlachieI Nectarie, Iosif Argesiu, Constandie Buzèii, Radu
Golescu Vel Ban, Grigorie BrAncovénul biv Vel Ban, Constantin
Kretzulescu biv Vol Ban, Grigorie Ghica biv Ve! Ban, Barbu VA-
carescu biv Vol Dvornic, Dumitrasco Racovità biv Vol Dvornic,
Istrate Kretzulescu biv Vel Dvornic, Constantin BAlAcklu Vel Logofk,
Michalache Manu biv Vel Logofk, Grigorie Filipescu biv Vel Dvornic,
Grigorie 1361énu biv Vol Dvornic, Iordache SlAtinénu Vel Dvornic,
Constantin Caliarh biv Vel Dvornic, Constantin Dudescu Vol Dvornic,
Dumitrasco Racovita biv Ve! Dvornic, Constantin Filipescu biv Ve!
Logofk, Michalache Racovità biv Vel Logofk, Ioan $tirbeiii. Vel Dvornic,
Petrache Ritoridis biv Vol Dvornic, Constantin Filipescu Vel Logofk,
Iordache GoIescu biv Vol Logore't, Alexandru Filipescu biv Vel Logo-
fk, Alexandru Ghica Ve! Logofk, Atanasie Hristopulo biv Ve! Lo-
gofèt, Nicolae VdcArescu Vel Logofk, Grigorie Ralea Vel Logofk,
Constantin Golescu Vol Hatman, Grigorie Romanitis biv Vel Vistier,
Pand Costescu biv Vol Dvornic, Michalache Cornescu Vol Dvornic si
Costache Rasti biv Vel Agd.»
Adunarea convocata cercetézA proiectatul codice.
Ad o Intrebare, care s'a agitat de multe orI in fa0 tribunalelor
n6stxe: CO.nd a fost promulgat codioele Qaragea?

www.dacoromanica.ro
134 V. A. DRECHIÀ 408

Din pitacul domnesc iperit In fruntea codiceluT roinanesc ar urrna

se dicem ce Ince In l87 a fost promulgat acest codice.
Adev6rat ce lucrare4 este apr6pe terminate in Aprilie 1817. Din
urmetorul pitac se vede Inse ce Adunarea mai are Ince de a desbate
1

asupra proiectulust :
Fiind-ce de la dumnd-luI Ve! Logoretul de Téra-de-sus am luat
Domnia Mea pliroforio cà. teoria pravilelor s'ají sevIrsit, r6maind a
se mal' face chibzuire la vre-o cate-va Insemnarl de adaosurt ce ose-
bit atI mg fecut Prea pfintia V6strá si dumné-v6stre, si fiind-ce. In
porunca Domnief Mele, ce este date prin pitac de maI Inainte, se co-
prinde ca cat mal In gfabe sà se dea sfIrsit teorief pravilelor, ca unul
lucru folositor obstiet si Impotrive vedem cd s'ail fecut prea multe
Intardiere pane acum, de aceea poruncim ca negresit se. Incepetl a
ve aduna cu totiI Mara salí Sambeta, la dou6 césuri din di, la dom-
nésca Nóstre curte, si, puind tóte silinta, fere mal' multe zebave, se datf
sfirsit si chibzuiriI ce este se mal' facet1 asupra acelor InsemnerI de
adaosurT, cacI Indestule vreme este do cánd se prelungesce. Tolco
pisah gpd.-1817 Aprilie 16.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofet.
(Cod. LXXX VII, fila 21.)

La conclusiunea ce *hice In 1817 lucrarea fu gata si codul promulgat

stati Impotrivd diverse acte.
Mal' Intaiii adunarea convocatd pentru cercetarea codiceluI nu pre-
sinte anaforaua lucrerit sale decat In 9 Iunie 1818. Acéste anafora este
cea urmetóre, publicate la finea codiceld1 imprimat.:
Pita° la dumné-lui Vel Logofaul de Téra-de-sus, ca obftésca anafora
cea pentru pravili: sd se tipdrésai In pravilele ce s'aii intocmit.
Cinstite si credincios boerule al Domnia Mele, dumn6-ta Ve! Logofete
de Tera-de.sus, fiind-ce pentru pravilile, ce prin sfat de obste al pe-
rintilor archierel si al dumné-lor boerilor s'ail Intocmit de Domnia Mea,
Ni s'ail fecht rugaciune prin obstesce anafora a Preaosfintitilor si a
dumne-lor, de la 9 ale acesteT lunt ca se se tipdr6sce, de aceea porun-
cim dumne-tale, ca tiperindu-se trupurile pravilelor ce sunt scrise In
limba romanésce, se se trece la sfirsitul fie-ceruia trup In parte si mal'
sus aretata obstesca anafora din cuvInt In cuvInt, Impreune cu tóte
iscaliturile ce se v6d intr'insa, apo'f se se dea maT sus numita anafora
la sfinta Mitropolie, ca se stea acolo In pestrare dimpreune si cu acest
domnesc al Nostru pitad, tolco pisah gpd.-1818 Iunie 22.
(Pecetea gpd.)
Ve] Logof6t.
(Cod. LXXXVII, par!. 78)

www.dacoromanica.ro
409 JUSTITIA SUB 10AN CARAGEA 135

Nu puta. fi 'promillgat codiceld in 1817, pentru caeI fu imprimat

numaI In 1818 la tipografia de la Cism6ua Mavrogheni. (1)
Numat la 28 Iunie acelasi an, Marele Logof6t C. Balacénu da exem-
plarul pregAtit de tipar i dice ca: «am protocolit tóte aceste pravill
dupil isvódele ce prin sfat çle obste s'al lca.tuit i, gasindu-le Intocmal
asezate din cnvint in cuvInt i fdra catusl de putind schimbare, le-
am adeverit i Insuml Cu iscalitura In tóte foile, procura se vede In
dos, punêndu-se i luminatd pecetea MarieI Sale la fe-care f6ie.-1818
Junio 28.,
Dupa acest exemplar protocolit de Marele Logorét se face tiparirea.
Acésta nu e gata dedil In August 1818.
La 9 August 1818, pentru 1 Septembre 1818, Caragea promulga noul
s6i1 codice de lege, prin urmatoruI söü pitac 'tinas inedit pana la
aflarea luT de not, ca si multe alte relative la domnia
Prea Sfintia Ta Parinte Mitropolite, iubitorilor de Dumnedeil Episcopi
dumné-v6stre cinstitilor i credinciost boerilor veliti al DivannluI
DomnieT Mele halea i mazilt. Precum din Inceputul domnesceI Nóstre
obladuirt, co din dumnede6sca pronie Ni s'ail Incredintat asupra acesteI
de Dumnedeti pazitd téra, n'am contenit de apururea, nu numal do
a cugeta, ci i in fapta de a pune orT-ce am chibzuit cd privesce i In
parte si de obste spre buna petrecere i fericire tuturor color ce sunt
sub a Nóstra obladuire, asijderea Ne-am silit dupa cuviintA din tótd
' I

(1) Iaeá titlul condiceI lui Caragea:

ANISNIE DA +HIARATS1181-1 WII upt 11pAROC4%LUIHHIISA8H A0i1AH 111H 01111ZAS-

HT0110 TOAT1 Ovrpoznnxta lw IWAH rewprie Hnpiurk

Cu t6te cheltuelile d-lut Constantin Caracas doftor i d-lut Raducanul

Clincénu Biv Ve! Stolnic i d-lut Dumitru Toplic6nul Biv Vel Sluger.
Tiparita In privileghiata tipografie a dumné-lor, ot Cismeaua reposa-
tuluT Intru fericire Domn Mavrogheni, din BucurescT, 1818.
Apol urméza legea.
La urma volumului este anaforaua obstésea a p5rintilor arehierei si a dumné-lor
velitilor boerl din 9 Iunie 1818.
In prefatä eetim;
ITéra-Romanéscä avènd din vechime canóne pentru cele In partea
dreptatil ale locuitorilor s6T, ale sale nescrise i nedeslusite obiceiurt
si ale condicei sale putine i ail desAvIrsit pravile In scris..:. De aceea
era silitT a 'Azul la pravilele Imp6rAtescT ale Romanilor si a se slujl
cu t6te aceste pravile fard deosebire; asa dar, uluindu-se cu tret tocmirl
de pravile, adecd a obiceiurilor, a condicel si a Romanilor, urma a
nu avó niel o pravilä.,

www.dacoromanica.ro
136 V. A. 1:11{ECHIX 410

virtutea (precum este sciut tuturor de ob0e), ca i la pricinele de jude-

catl sà se pazésea dreptatea intru a sa intregime, vinandu-se §i deslu-
§indu-se fard de partinire cea adevèrata fiinta a fie§-careia pricinI din
inv6luirea a orl-ce fel de intimplare ce ar puté ca sa acopere ade-
vérul i dreptatea, ca una ce numai printr'a sa neschimbata i ne-
schimonosita fiintä se p6te pazI datoria buneT cuviinte a fie§-caruia
catre altul, din care se alcatuesce intru norod o fericita chinonie
petrecere. Acésta dar a oh5tieI dorita §i folositóre alcatuire mal cu adaos
dorind-o Domnia Mea, dupg a obladuiriI datorie, am intocmit prin sfat
de ob§te (precum este sciut), cu destuld ostenéla, pravila ce este adunata
din imp6ratescile pravili i din pravilnicésca condia §i din obiceiurile
pämintuluI ce s'ad unnat pana acum, alcatuind-o i deslutlind-o dupa
povatuirea dreptuldi cuvint i cu bulla orinduiala, In cát ail fost prin
putintd, care praviià s'att i dat In tipar, ata In limba romanésca, cal
§i in limba grecésca, §i fiind-ca acésta Miná intocmire urmézä dupd
cuviinta a se pune i in lucrare, de accea hotdrim ca de la di intdid
a viitorulu'l Septembre sei se pue in lucrare fi sd incépd t6te sude-
cdtoriile féri'i a judecà pricinile dupil acésta pravila, de ale ctireia
trupuri tiparite poruncim dumné-tale Vel Logofete de Téra-de-sus sa
se §1 imparta dupa insemnarea de maI jos aratata, insa asta una data
din cele grecesd, pana vor sosl de la tipografia kimniculul din sud
Vilcea §i cele românesd, i atunci se vor impartl i dintr'acelea tot
dupa acésta. insemnare. Iar pe de alta parte O. se faca acum §i
domnescile N6stre publicatiI, atât aicI In politie, c'át §i prin bita domnésca -
nóstra 01.6, dupa coprinderea de maI sus aratata, iar prototipa ale
acesteI pravilI, adecal cele dou6 trupurI scrise de mana In limba gre-
césca i altul in limba românésca, care sunt adeverite tu insa§1 iscali-
tura i pecetea DomnieI Mele, sa se dea a sta In pastrare la sf. Mi-
tropolie. Tolco pisah gpd.-1818 August 9.
(Pecetea gpd.)
Ve! Logof6t. (
(Cod. LXX VII, lila 340 v.)

(1) TruparT

4 la sí. Mitropolie i la treI EpiscopiI.

1 la Divanul dumné-lor velitilor.
1 la visterie.
5 la cincI departamenturI de aidf, insa de §6pte, de opt §i crimi-
nailon, spatária i agia.
1 la departamentul strainilor.
3 la Divanul CraioveI i departamentul de patru §i criminalion
de acolo.
100 la sfinta Mitropolie, ca sa se afle.
17 la 17 jude0.
132

www.dacoromanica.ro
411 JUSTIVA gUB 10AN CARAGEA 137

Ded pe viitor se va sci de cel interesatl, ed data de la caro co-

r

Cdrg legate ce s'ati trimes Cu pravilele pdmintuluï, la t6te judeIele

s'ají trimis fi la Craiova, lar la Episcopg i la departamenturl
fi la Mitropolie trimes cu pitacele dumné-lui Yel Logo-
Ola i cu copie dupd pitacul, domnesc.
Dumnd-v6stTe ispravnicilor ot sud .. sdnatate. Fiind-cl din
Inceputul domnescel N6stre obladuiel, ce din dumnedeésca pronie
s'ati incredintat asupra acesteI de Dumnedeil pazitä. 01.5, n'ama con-
tenit de apururea, nu numal de a cugeta, ci i in faptti de a pune
ce am chibzuit ca privesce In parte i de ob$te spre bulla petrecere
fericire tuturor celor ce sunt sub a N6stra obladuire, a$ijdorea Ne-
am silit dupà cuviintä din tal virtutea (precum este sciut tuturor de
ob$te), ca i la pricinile de judecatI $A se pazésca dreptatea intru a
sa intregime, vinándu-se $i deslu$indu-se fard de partinire cea ade,
värata fiintA a fie-careia-pricinI din inväluirea a orY-ce fel de intimplare
ce ar puté ca sa acopere dreptatea i adevärul, ca una ce numal
printr'a sa neschimbatä. $.1 neschimonosita fiinta se pote pazI datoria
bunei cunoscinte a fie$-cdruia catre altul, din care se aleatuesce intre
norod o fericitd chinonie i petrecere, acésta dar ob$tia de folos
doritA folosit6re alcatuire mal cu adaos dorind-o Domnia Mea, dupa
a obladuiriI datorie, am Intoemit prin sfat de ob$te (precum este sciut),
en destula ostenélA, pravila ce este adunata din impérAtescile pravill
i din pravilnicésca condica i obiceiurile pamIntulul ce s'el urmat
pana acum, alcatuindu-o i deslu$ind-o dupa povatuirea dreptulul cu-
vInt i cu burla. orInduiala, In cát ati fost prin putinta, care pravila
$i dat In tipar, atat in limba românéseá, cát $i In limba grecésca, $i
fiind-ca acéstA bulla intocmire urmäza dupa cuviinta a se pune $i in
lucrare, de aceea hotarlin ca do la di 'ntaiti a viitoruluT. Septembre
se pue In lucrare $i sa Incépa judecAtoriile täril a judeca pricinile
dupà acéstd pravila a pamIntuhil, din ale caruia trupurI tipdrite s'A
se imparta, irisa asta unà data din cele grecescY, pánd vor sosl de la
tipografia Rimniculul $i cele románesci; jata se trimite $i dumnä-v6stre
una, dupa care intocmai sä avetI a fi urma.torI la pricinile de judecatï
ce vetl cauta de la (ji 'ntaiil a viitoruluI Septembre, precum poruncim
mal sus, care pravila d'Andu-se sub ingrijirea i pastrarea condicarulul
judetulul, sa nu fie volnicl niel ispravnicil, niel judecAtoriI, niel altil
nimenl a i-o lua de la núbil, ci unde va fi trebuinta sa'se aduca de
condicar i iara$I de catre el sA se iea, i condicarul &d'Id adeverinta
de primire, sa trimitetT acea adeverintA la logofetia DivanuluT, a sta
In pastare; cum i cand se va intimplA a se schimbk condicarul,
se faca teslim la cel noú condicar, asemenea cu adeverintA ; de care
sà avem toomnia Mea insciintarò, i fitI sanato0.-1818 August 12.
Iar la Divanul CraioveY s'ex facut Cu acésta deosebire adeca: ca la
acele 5 jUdete i la departamenturY $i la Episcopie sa se. Imparta de
catre dumu6-1u): Caimacamul.
(Cod. LXXXVIJ, fila 85 v.)

www.dacoromanica.ro
138 V. L. URECHIÀ 412

dicele Caragea s'a aplicat in térd fu cea 'de 1 Septembre 1818. (1)
In vedere cu acéstd punere in vig6re a codicolui, Caragea dispune,
cu pitacal domnesc ce dam In notd:
a) Imphrtirea la locurile arAtate in lista din nota a chte un exem-
plar din prayilh, «Insh asth una dath din cele grecesci, panh vor sosì
de la tipografia Rininicului din sud "Mea (2) §i cele románesd, §i
atunci se vor iinphrti §i dintr'acelea tot duph acésth insemnare»;
(Sd se fach. acum §i domnescile Nóstre publicatiT, atat aici in poz
litiecht §i prin tótá.' domnésca Nóstrh térh, duph coprinderea de
mal sus»;
(Prolotipa», acesteT pravile adech cele dousé serse de mang in limba
grecésch i altul in limba románésch, «cari sunt adeverite cu insh§1
ischlitura §i pecetea Domniei Mele, sd se dea a sta in phstrare la sf.
Mitropolie.» (3)

On. d-1 advocat Crdtunescu a ca§tigat un frumos proces cu do-

cumentul meú, fixand data esactà a promulghril: codului Caragea.
Se pare cá editiunea condice): de la tipografia «ot Ci§méua lui
Mavrogheni» a fost push in lucrare numal (1130 ce se v6çhl ch edi-
tiunea de la Rimnic nu era posibild.
Iacà pitacul domnesc §i socotéla exemplarelor imphrtite in térh,
orI date In phstrarea Mitropolie)::
Trupurl
4 la sf. Mitropolie i la trei Episcopii.
1 la Divanul dumné-lor velitilor boert
1 la visterie.
5 la cinci departamenturi, insh de §épte, de opt, de criminalion,
sphthrie §i agie.
1 la departamentul strhinilor.
3 la Divanul Craiovel, la departamentul de patru §i criminalion
de acolo.
17 la 17 judete.
100 la sf. Mitropolie.
132
1 pravilh grecésch serisà de mana §i inthrith cu luminath pece-
tea §i ischlitura MAriei Sale Prea indltatului nostru Domn.
1 pravilh grecésch t'Arad.
1 anafora ob§t6sch prin care se r6gh MdrieT Sale a se t'Al-1 pra-
vila scrish, In lét 1818 Junio 9.
1 luminat pitac cu lét 1817 Iunie 22, poruncitor chtre dumné-luI
Vel Logofkul de Téra-de-sus, ca aceea§1 ob§tésch anaforh sh
se tiphrésch la sfir§itul pravilei cu tóte ischliturile ce sunt

www.dacoromanica.ro
413 JUSTITO. SUB JOAN CARAGEA 139

Nu este locul, de a studià mal de apr6pe noul codice, care pártd

numele luT Ioan Caragea. Operd a oligarchieT boorescI, ea a asigu-
rat tnranuluT numal athta dreptate, chl cu ea nu se aducen. stirbire
privilegiateT clase boerescT. Din capul loculuT, codicele stabilesce cla-
sificatiunea natiuniT dupd noroe, iar nu dupd drept, In, tsloboO. .robi
fi SiObOqiri» (pag. 1). FemeeT, din capul loculuT, i se négd orI-ce pdr-
Casio la interesele publico:
tNumal bdrbatil se fac boerT, judecdtorT si ochrmuitorT obstescI.
ANumaT bdrbatil se fac archiereT, preotT si diaconT.)
Femeile sunt depdrtate de t6te cinurile politicescel stdpAnirT si slujbe
publice (cap a, pag. 1).
Cu deosebire este a se Inferd din acest noti codide unele dispositiunT
de la cap. 6, uncle se tractézd despre elacei. Art 1 dice tendentios di
daca este o toentéld Intro stdphnul mosieT si tOranul, care e prinzit de
stAptin sa skid pe mosie. Cu asemenea dispositiune tOranul nu mat' are
drept la peimint,..ei e numaT suferit de proprietarul adevOrat
Dusman6sti pentru tOram este si dispositiunea de la art. 2, care de-
dell ?Jul §i neadrnis de lege acordul ce un proprietar de mosie maT
omenos ar face de acum inainte cu tOraniT si, reduandu-le din cele
12 dile de clacd, cum s'ait redus pe la mAndstirT In domnia lul Mavro-
gheni si de atuncT Inc6ce. Noua legiuire are aerul de a nu Incdrch
maT mult pe Oran decum s'a stabilit cpontul, prin urbariul luT Mavro-
cordat, cAcT art. 2 mentine daca de 12 cjile. Imediat insd, In altI arti-
coil, o adaogd sub diyerse forme. Ash la art. 4 maT Incarca pe Oran
Cu chte o di de ern-y/1 primdvara sail t6mna; apoT tnranul va da
un car cu lemne la CrAciun, cdrAndu-1 orT la mosia boeruluT, sail anume
la un loe cu depdrtare de 6 césuri,
Prin art. 5 legea noud ti.ansformd dupd bunul plac al mosierulul,
daca In banT, socotind diva ate I, lei.l.
In anafora, Impreund cu pitacul, si sd se dea In pnistrare la
sf. Mitropolie.
Acéstd mat sus arätatd dupd luminatd poruncd s'ail pri-
mit In pdstrare la Sf. Mitropolie.
loan Latcov Pitar.
80 adeed opt-decT pravill grecescÌ legate.
1 pravild rumânéscd scrisd cu mâna si pecetluita In tóte foile cu
pecetea gpd.
Aceste mal sus ardtate, dupd luminat pitac gpd. s'ail primit In pas-
tare la Sf. Mitropolie, Impreund si ca pitacul domnesc. 1818 No-
embre 29. loan Latcov.

www.dacoromanica.ro
140 V. A. 1111E0111i 414

Prin art. 10 se desproprietaresce t6ranu1 de via luT, deed n'o lu-

cr6za 4 anT.
Prin art. 11 §i 12 se mentine monopolul spirtóselor §i al bacanieT
pe séma boeruluT mo0er.
Art. 13 stabilesc3 monopolul morilor in favórea mo0erilor.
Art.. 14 ridica t6ranu1ul dreptul de a \Kin& pesce In Dunare, dacA
nu va da gleciuéla proprietaruluT riveran. NumaT in gArlele ce tree
pe mo0e p6te pescul téranul fall cjeciuéla.
In art. 16 se dispune cä taranul care móre fara de mo0enitorT este
clironomisit, nu de stat, ci de stapanul mo0eT.
Dar apol cAte nu se lea de la t6ran dupa glasuirea art. 16 19!
Din 20 vedre de vin ale téranuluT, mo0erul IT iea una domnésed. Din
10 clal de gria, orz, meia, i se lea una de mo0er; asemenea din 10 claT
de fin. Din tot pogonul de porumb, taranul e dator sa aducA 4 banite
de porumb batut, lar 8 cocolo0, cu banita de 22 ocale ! Si In genere,
va da deciala din tóte cele-lalte producen l ale muncel luT, ne me
exceptAnd acum noua lege niel produsele gradineT orT ale viol t6ranu-
luT. Ba ce e mal mult : 'OW acestea taranul e dator sa le care cu carul
sail la casa boerésca de pe mo0e. Si Inca., tot nu ajunge: taranul va
maT fi obligat ca sa platéscl Me 3 banT de fie-care. stup de albine,
.eate 2 banl de fie-ce capra, érna 0 vara, 0 cAte un miel §i un lett
de fie-ce turma de A Intre Buna-Vestire 0 Sf. Gheorghe, 0 de fie-care
stall/ brAnza sail banT, dui)/ tocméla, adeca la discretiunea mo0eruluT.
Un articol final, asupra caruia atragem atentiunea lectorilor no§tri,
este acela prin care se fac largi neterminabile procesele, putAnd
apela cel care perde un proces casarea sentinteT judecatorescl «la treT
domniT». Acésta revenire la o veche 0 rea procedere, care fusese fill&
turata sub regimul muscAlesc, va fi §i ea o causA de stingereo prin
cheltuelile de judecAtT, a multor sate de mo§nenT.
Urmarind acum deosebi actele din anil 1817-1819 referitóre la: jus-
title, biregistram pe cele urmatóre :
1. Pitacul din 27 Martie 1818, prin care Domnitorul indémna din noil
la lucru harnic pe boeriT divanitT, hotarIndu-le orele de lucru §i cum
ca sA nu se permitA intrarea in tribunal de 6menT strainT proceselor,
«ea. sci nu se faca hazmodie», §i O. dea precadere proceselor locuito-
rilor de pe afara, «ca sa nu §écja aicT, perind In cheltuiala»: Domni-
torul ordonA ca procesele celor din BucurescI sA se caute in ordine
cronologica..(1)
(1) VedI actul in cod. LXXVI1, Ma 219.

www.dacoromanica.ro
415 JUSTITIk 8(113 IOAN GARAGE/. 141

0 importanta dispositiune se lea In 8 Tulle 1815: Domnitorul hotarésce

inamovibilitatea logofetilor al treilea de la departamenturI din Bucuresci.
Désa schimbare a judecatorilor de la aceste instante fact( necesara
permanerea la ele a logofkulul al treilea, care ava represinta continuitatea
la judecatorie vi era singurul In stare BA scie cand vi ce s'a hotarIt
In anumite cause. (1)
Nemoralitatea se Intinsese tot mail mare In societate. Sub Inriurirea
fatala a ocupatiuniI rusesd, legaturile families( eraù pe di ce trecea
tot mal relaxate.
Ion Ghica ne spune ca InsuvI Domnitorul nu prea tine& séma de
cinstea casatorieT. Devl insurat, lul II placead femeile tot ava de mult cat
vi fluid( séti, luI Beizadea Costache Caragea. Si acesta va fi casatorit
cu Domnita Rah; Moruzi, ceea ce nu-1 va Impedich sA-0 urmeze Inainte
Cu vedija deprindere de a duce scandalul n casele boerescI, ba
negutatorescl. Caragea Voda, dupa cum ne spune L Ghica, cand punea
ochiul pe cate o nevasta, trimitea pe barbatul eì Inteo slujba depar-
tata, trebuinta Il surghiunia i apoT . . . . restul se Intelege.
De altA parte Beizadea Costache, (din& frumosz, nu avea alta ocupatiune
.decat a can sa scéta din fire cuc6nele cele tinere i placute. El se
-inhaitase cu eati-va feciorI de boerI i bdteail mahalalele diva i aptea.
Odata, fiind urmarit de barbatul uneia din conchistele sale, cu care
se preumbla In trasura, ï védéndu-se strImtorat de aprépe, sc6te pistolul
trage sa .impusce pe sotul tradat. Glontul Insa inemeresce In unul
din car( lui. Calul cade din ham vi beizadéua scapa cu chica topor.
doua di femeia adultera era isgonita de sub strévina conjugall
locuitoriI improvisara cantecul :
C as( fost, e sA
La mine sa nu mai viI!
E de mirare ea, dupa ce spiritualul autor al Scrisori/or amintesce
asemenea fapte, adaoge a dice ca : cpe vremea aceea nu era lucru lesno
de a fi galant vi nu fie-cine Indrasnia a face curtes. ,(1).
Dacd protopopii nu maI puteaisi vtreful pe femeT, ca pedépsa dupa
pacatuire,. loan Caragea credù util spre moralisarea familieI sa
dea nu degret, prin care O. reguleze pedépsa pentru femeia saü bar-
batul abatut de la datoriile conjugale. Nu atat pedepse personale, cat

Vedi actul in cod. LXXVII, fila 219.

ScrisorI de I. Mica, Bucuresci 1884, pag. 35.

www.dacoromanica.ro
142 V. A. IIRECHIÀ 416

perderT materials, din -zestre, prevede noua dispositiune contra le-

menor necinstite. (1)
4. In 23 Decembre 1815, Ioan Caragea d'A un noil nizam fixand cine
are de a plan spesele de judecatA, tdani-spesele», Nizamul dispune :
1) A OrT-ce judecator la hotArIrea sa, sä poruncéseA celuT ce lit]: re-

(1) laca ciliar ad acéstil dispositiune:

PrOreS de canicie pentru nevastd Fi bdrbat carr, nu potree cinstit

fi cdsnicesce.
Preaosfintia Ta PArinte Mitropolite, iubitorilor de Dumnedeil EpiscopT,
cinstitilor si credinciosT velift boerI aT DivanuluI DomnieT Alele. CA sunt
datorI ceT dupd lege luatY in cAsAtorie a ave unul cdtre altul de o
potriv A dragoste si credintA si intro (Misil, Tusa bArbatul a fi cu ot-
carmuirea si muierea ca siipunerea, acesta si firea o 1nvatà si legea
11 povatuesee si insdsT adeverata credinta dupA dumnedeesca poruncA
ne invatil, ca nisce lucrurl sfinte si de folos la ceI Insotitl, si cA de o
potrivä dreptate dobandesce bArbatul cat si muierea pentru legiuita lor
Insotire, si Preaosfintia Ta si dumné-vestre o scitT ferte bine In tete
dilele judecand, cum si Domnia Mea In domnescul Nostru Divan, fies-
caruia dandu-1 dreptAtile legiuteI InsotirT, avend povata pravilele Impe-
rAtescI si Intocmirile pravilnicesceI condicT, dar ca pravila care. si
dumné-vestre o scitT, precum Indreptéza pe col ce vetuesc In teta
viéta lor cinstit si cu credinta si fie-cAruia II da folosul legiuiteI in-
sotirI, asa II si lipsesce de acele folosurl si mal virtos II supune la
InvinovAtirT, cand nu-sl vor pAzi. Indatorata lor cinste si credintA unul
catre altul, abAtendu-se fAra de mustrarea cugetuluT la fapte necuvi-
ese, dupà cum vedem pravila acésta si la alte rele urindrI pAzindu-se
si urmandu-se asupra muierilor si maT -Ortos asupra celor ce merg
spre al doilea cAsAtorie pana a nu-s1 implini anul jAleT, pAgubindu-le
de tot folosul celor lAsate cu diatA; numaT pentru o necuviinciesd fapta
a curvieT muierilor celor cu bArbatl, niel pazindu-se veden, niel urman-
du-se dup A teta putinta, ci Inca unele dintrInsele vrednice fiind de °s'inda,
pentru ca nu pezesc cele cuviinciese ale cununiel, socotind cA dil tot
acole drepturl ca si cele ce pAzesc si cinstesc Intelepciunea, Mil do
sfiala ail indrAsnit a se ivl si cu jalbl, cerend folosurile cununieT, lipsA
de zestre si cheltuialA de hranA, In vreme ce pravila, ca pe nisce prea-
curve le depArtéza nu numal de tot folosul cununieT, ci Insusl de
zestrea lor, supuindu-le si la alte maT marl InvinovAtirT, care a lor
ImpotrivA si fard de rusine urmare ne maT putendu-se suferl de acum
Inainte, cu a nu se pedepsl acest fel de muieri preacurve, ci precum
la cele-lalte rele urmArT ale lor se pAzesce pravila si li se pune in
faptá osinda, asà ca un lucru trebuincios judecam osInda si pedépsa
ce este orinduita Impotriva preacurvieT; drept aceea legiuim, si mAcar
desl este mg cu scadere acésta din cat poruncesc pravilele, dar mal

www.dacoromanica.ro
417 JUSTITI1 SUB ICIAN CARAGEA 143

mas de judecate, ca se pletésce toate cheltuelile ce s'ail fecut in ju-

decate. (Leg. Imperetésce, cap. 9.)
Aceste sunt cele ce se dic 'aenztesee (V) dani-spese.,
Judecatorul, de va gesi pe pIrlt, nu ca un minciunos judecAndu-se,
ci ca pentru luau de care are indoiale in adever, acela scape de
osinda cheltuelei judecetiT.
Mid cine-va§I se va duce la alte judecetorie dare din eparchia
sa §i piri§ul nu va da sfirOt judecatfl, sail nu va puté dovedl pi-
ffle ce ail fecut, acela se cuvine, ea un phi§ minciunos, se coree pe-
dépsa fiscale §i se pletéscä téte cheltuelile ce ail fecut piritul in ju-
decate sail pe drum. (1)
In anul 1816 loan Caragea reinnoesce, la 5 Febr., circulara cetre
velitiT boeri, indemnându-I se vinä regulat la Divan. Dace ved ce
de ceutat prea multe procese, se vine eT §i dupe amélja, nu numaT
In órele matinale.
Ctite-va lunT dupe acesta, la 22 Aprilie 1816, loan Caragea ordone
se se incepe Divanul la 1 ore din cji (6 ore de diminéte).
In anul acesta se aplice cu maI multe steruinte In justitie fatala
cu drept i mai Cu folos fiind catre neinfrinarea i nepedépsa acestor
fel de muieff, hoterim ca de acum inainte, tregéndull berbatul sotia
lui in judecate cu nume de curve §i o va dovedi Inteacest chip, acea
muiere, spre pedépsa vineT eT, se se trimite la menestire de celugerite
In soroc de un an, iar nu de dol, precum poruncesc pravilele, i bar-
batul, inteacéste vreme, de va vreA mal lee muierea, ea un berbat
pe sosia luT, slobod este, dar de nu va vreà i cu cuvint drept va cere
carte de despertire, se nu EWA a ce.§tigA tótä zestrea precum porun-
cesc pravilele, el numaT lipsa, care se intelege a-T da zestrea numal
Me se afle. §i dupe cum se va fi aflând, iar pentru lipsa zestrel §i
exoprica se nu se Indatoreze berbatul la plate, ci acea lipse sä o pie-
tésee muierea spre osincle. §i sá fie c4tig berbatuldf, de nu vor aye
copil, lar avend copiT, se se pesireze ca un amanet pe numele copii-
lor; iar osinda berbatilor, cAnd vre-o muiere va trage In judecate pe
vre-unul, dupe cum coprinde pravilele, se fie tot aceea precum porun-
cesc i s'ail urmat pana acum; pentru aceea poruncim dumne-tale Vel
Logofete de Tora-de-sus, dupe ce se va trece in condica Divanului
acéste intocmite porunce a DomnieT Mele, se o cetescI intru audire la
dumné-lor velitiT boerl, apoi se se trimite copil dupe (lima la depar-
tamenturi la isprevnicaturl i la Divanul DomnieT Mele din Craiova,
spre a se face cunoscute la téte judecatile, ca dupe acésta de acum
inainte se indrepteze judecetile §i anaforalele de cfite-orT se va in-
tImplà acest fel de pricini intre berbat cu muiere.-1815 Septembre 25.
(Cod. LXXIV, fila ,225.)
(1) VedI actul in cod. LXXIV, fila 233.

www.dacoromanica.ro
144 V. A. (MECHA 418

intervenire a dragomanilor Consulatilor In judecarea proceselor din-

tre päminten1 §i suditi. Dejà sub administratiunea rus6scg, la 1808
Ianuarie, se recunoscuse Consulilor dreptul de a asistä cu un staroste
la procesele supu§ilor lor. La 12 Maiil 1816 Domnitorul serie Mi Aga,
Spätarului 5i. la criminalion, ca de-apururea sä vestéseä. pe Consulul res-
pectiv de cate-orl are a judecà un supus strdin cu un pämintean. (1)
Cunoscute sunt gravele consecinte ce ail suferit ambele Principate
din asemenea aplicare in ele a conventiunilor consulare ale Turciel cu
Puterile europene. NumaI sub Cuza-Vodä puta scApa Ora de ase-
menea situatiune detestabilä.
0 alta dispositiune din 1816 este acea relativä la falintente. Se In-
multiserd falimentele fraudulóse inteun mod care amenintä piata §i
ingreuiä relatiunile th'ril cu strdinhtatea. loan Caragea, de sigur pro-
vocat de legi§tii Ora; institul, la 23 Maiti 1816, o comisiune compusä
din starostele de negutätori §i din 5 comerciantI, cu indatorirea ca el'
sä cerceteze «In frica luI Dumneded, färä catull de putiná voie veghiatd,
dupg canónele orinduelel negutitoriel, din ce pricinä §i ce paguba mare
ail cercat, de ail mofluzit» individul, care prin jaiba la Vodà se de-
clarä falit? Cu acest mijloc Caragea crede cA va Impedich fraudul6sele
falimente. (2)
Din 10 Iulie 1816 avem de la loan Caragea o dispositiune cu re-
(1) lata' acest act fatal :
Pitac la Spdtar, ca, ceind va avé vre-un sudit judecatd, sei dea
de scire f i la Consulatul séti.
Poruncim Domnia Mea dumn6-tale Vel Spätare, ca de acum inainte,
când vel prinde vre-unul din suditi, veri al cäruia Consulat de aici, la
vre-o fapta netrebnicA §i se va aduce la judecata departamentuluI
spätäriei, spre a i se cercetà pricina *i a se judech, Indatà sà se dea
de scire la Consulatul 865, ca sd se orinduiaseä om §i din partea ace-
1111 Consulat de a ven! sä fie fatä la acea cercetare a judecätiI. Tobo
pisah gpd.-1816 Maiii 12.
(Cod. LXXIV fila 246.)
Ve! Logof6t.
(Pecetea gpd.)
Asemenea pitac s'ají fAcut §i la agie li la criminalion.
Fiind-cti unil din ceI ce metahirisesc negutAtorii, r6i1 näräviti fiind
li cu cuget viclean asupra creditorilor, se arata de falitI färd a do-
vedl vre-o pricinä destoinicd §i priimità dreptätil, cu care acest mijloc
pAgubesc pe o multime de 6menI de dreptul ce ail a luà de la din§il,

www.dacoromanica.ro
419 JUSTITIA SUB 10AN CARAGEA 145

ferinte la dote. Fiind-ce s'a Intimplat adesea re, berbatul instreinand

din averea imobiliare a sotieI sale, In urine ea si-a revendicat acea
avere, de ail remas pegubasl cumperatoriT, Caragea hoteresce ea pe
viitor vincjarea din dote Mute cu consimtemIntul sotieI si sub isce-
litura ambilor sotl pe zapisul vîrnjärii, Inaintea vre-uneia din jude-
cetoriile pemIntuldi, orl la isprevnicatul judetulul de resedinte a vin-
cjetorilor, nu me 'Ate fi stricate de sotie sub cuvInt ce lucrul vindut
i-a fost dotal. (1)
9. 0 specie de moratorium In fav6rea und coc6ne.
Mecar ce. dreptatea nu caute la serac si la bogat, dar dupe pliroforia
ce ne daù dumné-lor velitiI boerl printeacéste anafora ce jeluit6rea
se die inteacest fel de sexed% In cat, de se va Indatora a-I pled si
dobanda, i se face o lipse simtitóre, ne mal av8nd alte nedejde de a-VI
agonisl hrana vietel, i creditorilor un prea putin folos, lar ertan-
du-i-se dobanda, ei i se face un shntitor ajutor í creditorilor prea putine
pagube, drept aceea, milostivire fec8nd Domnia Mea asupra jeluit6r61,
porunchn i hoterim ca numal capetele se pletésce. creditorilor
iar de dobande se fie aperate.-1813 Lille 15.
(Pecetea gpd.) Vel Logofet.
Prea Reigate D6mne,
Dupe luminate porunca Merid Tale de la acéste aleturate jalbe a
d-nel ZoiteI Brezoiancel, am fecut cercetare i precum jaluesce asa
care acéste vicléne i pegubit6re urmare a unora ca acestia ne mal
puténdu-o suferi Domnia Mea a remane si de acum Inainte nepuse
la nizam i Mine orInduiale, iate orInduim pe dumne-ta staroste de
negutetorI, i dumné-ta chir Ioane Scufa, i dumné-ta chir Gheorghie
Sachelarie, i dumné-ta chir Teodosie Vrana, i dumne-ta chir Redu-
cane Nicolau i dumné-ta chir Andreie Papazoglu, ca de acum Inainte
verI-care va da jaiba de mofluzlic cdtre Domnia Mea, fiind-ce ce
a se orindul acele jelbl In cercetare-ve, se aveti a ve aduna cu top
si a face scumpe cercetare In frica luI Dumnedeil, fere catusI de pu-
tine voie-veghiate, dupe canónele orIndueleI negutetoresd, din ce
pricine si ce pagube mare ail cercat de ail mufluzit, ea se. se dove-
&see i se se alégà eel ce cu cuviincióse pricinl i primite dreptätil
se arate de mulluzI i ceT earl numal din reutatea lor, cugetand vic-
lenie spre paguba creditorilor, i fecêndu-Ne aretare In scris, se dem
apol Domnia Mea cuviinciása hoterlre. Tolco pisah gpd.-1816 Matti 23.
(Cod. LXXIV, fila 249.)
Vel Logofet.
(Pecetea gpd.)
(1) Vedi actele in cod. LXXIV, fila 257 0 262.
Analele A. R.Tom. XX.Memoriile Sect Istotice. 10

www.dacoromanica.ro
146 V. A. IIRECHIi 420

este adevérul, cà se and la multd scdpdtdciune, ne maT avénd alt nimic

decat o casa aid langd biserica SI. lije, pe locul Mitropoliel, cum §i
dat6re este talen l 11.410 capete, ci pentru sdrdcia eT, fiind jupunésd ev-
ghenitd §i cd.dutd la atata scdpdtdciune, O. te milostivescl Mdria Ta
asupra sa, a da luminatd poruned ea de dobandd sd nu o supere cre-
ditoriT, ci sd se multdmésed luà numaT capetele, spre a-1 rèmâné
§i dumné-el: 6re§T-ce din pretul vinddriI easel ajutor la slirdcia sa, iar
hotArlrea rémdne la Mdria Ta.-1813 Iunie 23.
Radu Golescu Vel Ban, Dumitrache Racovitd Vel Vornie, 'strata
Kretzulescu Vel Vornic, Iordache Slätinénu Vel Logofét.
10. Diverse acte poseddm, Incep6nd de la luna Decembre 1812, pen-
tru numirea de judeektorI la diverse departamente §i de condicarY,
cum §i de diver§1 logofetet Aceste acte, ce le ddm In note, pot ardtà
cd In genere personalul judecdtoresc erà ales maT mult dintre pd-
mIntenI §i anume din boeril de clasa a doua. Intre condicarT ghsim
numit §i un Ghica, ceea ce probézd importanta acestuT post. (1)

(1) Carte de judeditor la departamentul de eriminalion ot Craiova.

Dat-am domnésca N6strd carte pre carele l'am
orInduit Domnia Mea judecdtor la departamentul criminalion ot
Craiova, ca dimpreund cu ceT-1a41 boerf judecdtorI de la acest depar-
tament sh aibd a MAIM trebile de judechtT ale vinovatilor de acolo ea
sIrguiald, nelipsind de la departament, silindu-se pentru dreptate a face
hotArlrile dupd pravild, cu aratarea capetelor, spre and fie§-care
nApAstuit indestularea sa, WA de a se zdbovl §i perde vremea
lor cu Indelungatd a§teptare pdguba§iT la departament; urmAnd dupd
bundvointa Domniel Mele Intru tot fdrd de cusur §i ardtandu-se cu
slujbd vrednicä, va dobandl mild §i cinste de la Domnia Mea, cum Im-
potrivä, cAnd se va ardtd nedrept judecator, orT lenevindu-se la datoria
slujbeT sale, oil* facênd hatirurT, sail voie veghiatd, sail la alt interes
amdgindu-se, va fi scklut §i osIndit dupd pravild. Poruncim Domnia
Mea cinstite §i credincios boerule al Domniel Mele biv Vel Bane Gheor-
ghe Arghiropule, Caimacamule al CraioveY, i dumné-v6stre boerilor diva-
nitI de acolo, sd scitT pe maI sus numitul boerul DomnieI Mole de
judeedtor la acest departament, i saam receh gpd. 1812 Decembre 26.
(Cod. LXXIT, fila 17 v.)

Carte de judeedtor la Divanul Craiova.

Dat-am domnésca IsTòstra carte pre carele l'am
orInduit Domnia Mea judeator la Divanul CraioveT, ca dimpreund
eu dumné-luT Caimacamul §i cu dumné-lor boeril judecdtorl aT Di-
vanulul de acolo sd OA a cduth pricinile de judecAtT ale norodu-

www.dacoromanica.ro
421 JUSTITIA SOB MAN CARAGEk 147

11. Importanta logofetilor de al treilea se póte vedé din treI chrisóve

luY, atat cele ce sunt orInduite de aid cu porunca Domniel Mole, cat
§i cele ce vor venl cu jail:4 la Divanul de acolo, cu slrguiald, nelipsit
pdzind la Divan, silindu-se pentru dreptate a face hotdrIrile dupä pra-
vild, spre did fie-care nApdstuit Indestularea sa, fdrä de a se
zdbovi. §i perde vremea lor cu Indelungatd a§teptare la Divan;
urmând dupd bundvointa DomnieI Mele Intru t6te Mil de cusur §i
ardtándu-se cu slujbd vrednicd, va dobandl mill §i cinste de la Domnia
Mea, cum Impotrivd, cánd se va ardtd nedrept judecdtor, ori lenevindu-se
la datoria slujbel." sale, orì flcênd hattruri, saü voie veghiatd, sail la
alt interes amdgindu-se, va fi scdclut §i osindit dupl. pravild. Poruncim
Domnia Mea §i dumné-tale cinstit §i. credincios boerule al Domniel
Mele biv Vel Vistier Gheorghe Arghiropule, Caimacamule al Craiovel,
sit scitl pe mal sus numitul Domniel. Mele de judechtor aid la Divanul
CraioveI, i saam receh gpd.-1812 Decembre 26.
(Cod. LXXV, fila 17.)

Carte de judecd tor la departamentul de patru ot Craiova.

Dat-am domnésca Nósträ carte pre oarele
l'am orinduit Domnia Mea judecator la departamentul de patru ot
Craiova, ca Impreund cu cel-laltI boerI judecatorI de la acest depar-
tament sd aibd a cdutd pricinile de judecdp ale noroduluI, cate li se
se va orindul In scris de cdtre dumné-hfl Caimacamul Craiovel i de
cdtre dumné-lor boeril divanitY, cu slrguiald, nelipsit pdzind la depar-
tament, silindu-se pentru dreptate a face hotarlrile dupä pravild, spre
a-§i afld fie§-care nApdstuit indestularea sa, fdrd de a se zdbovl §i.
perde vremea lor cu indelungatd a§teptare la departament; urmAnd
dupd bundvointa DomnieI Mele Intru tóte fdrà de cusur
tdndu-se cu slujbd vrednicd, va dobandl milä i cinste de la Domnia
Mea, cum tmpotrivd, când se va ardtà nedrept judecdtor, orl lenevindu-se
la datoria slujbei sale, oil fdand hatIruff, saü voie veghiatd, sail la alt
interes amdgindu-se, va fi scdclut §i. osindit dupd pravili. Poruncim
Domnia Mea §i dumné-tale cinstit §i credincios boerule al DomnieI
Mele biv Vel Bane Gheorghe Arghiropule, Caimacamule al Craiovel, i
dumné-v6stre boerilor divaniff de acolo, sá scitl pe mai sus numitul
boor al Domnid Mele de judecdtor la acest departament, i saam receh
gpd.-1812 Decembre 26.
(Cod. LXXV, fila 17.)

Pitac prin care s'ad orinduit judecdtor Slugerul Nicolae la departa-

mental (sic) spdtdrid.
Printr'acest domnesc al Nostru pitac orInduim Domnia Mea, dupd ale-
gerea dumné-luI Vel Spd.taruluT, judecdtor la departamentul spätdriei
pe Slugerul Nicolae, In loeul Slugeruhfi Gheorghe Artino, ce ail fost pdnA

www.dacoromanica.ro
148 y. A. URECHIÀ 422

ce s'A fäcut pe la departamentele din BucurescT sub iscalitura Domni-

acum; drept aceea itY poruncim, mal sus numitule judecator, sa Imbrati-
§ezT Impreunà cu cel-lalt judecator tréba judecatilor ce se orInduesc
la acest departament, cautandu-se cu huna orinduiala, cu dreptate
§i farà de zabava, prin scirea dumne-luT Vel Spataruldf, ca sa ve fie
slujba placuta, &ad impotrivd urmand, nu vetT ave cuvint vrednic de
indreptare inaintea Domniel Mele.-1812 Decembre 7.
Asemenea pitac s'ail fecut §i pentru cel-lalt boer, de la M'Aria Sa
Vode.
(Cod. LXXIV, fila 7 v.)
Pitar Costache Calistrat.
(Pecetea gpd.)
Pita° ca set se lipsésed din judectitorie Slugerul Artino, ea un nevrednic.
Dumné-ta Vel Logofete de Téra-de-sus, fiind-csá Slugerul Gheorghe
Artino, ce erà orInduit judecator la departamentul spatarieï, s'ati aratat
§i s'aii dovedit nevrednic li. nedestoinic la datoria slujbeI sale, neaveEd
cuviinciesa sciinta la trebile judecatilor carT urméza a se teorisl de
un judecator M'a de catu§T de putina partinire §i cu deplina sciinta,
de aceea poruncim Domnia Mea, ca negre§it sa se lipséscd numitul
de la acel departament. Tolco pisah gpd.-1813 Martie 1.
(Cod. LXXIV, fila 13.)
Vel Logofet.
Garle legal ei la ispravnica din sud Teleortnan, de a se6te din con-
diceirie pe Sandul III logofet fi in loe sei pue pe kan Florul.
Dumné-vestre ispravnicilor ot sud Teleorman, sändtate. Fiind-cd dupa
aratarea ce Ne-ati facut cinstit §i credinciosul boerul DomnieT Mele
dumné-luT Vel Logorétul de rf éra-de-jos, i din Insciintarea ce Ne-atT
trimis dumné-vestre §i din jaiba ce Ne-ail dat Ioan Florul Ne-am pliro-
forisit Domnia Mea cd cu. adeverat acel Sandul III logofet a tinut
§i judecdtoria §i condiceria aceita judet pe acest urmator an, de la
Ianuarie §i pana acum, in§eland pe jaluitor, pentru aceea dar poruncim
Domnia Mea sà i se lea acum cartea de condicarie de la mana §i sa
se dea la mana luT loan Florul, remaind piritul numaT cu judecatoria,
care. §i aceea cu milostivire i s'ail lasat de catre Domnia Mea, ci a§a
vetT urma dumne-vestre cu din§il de acum inginte, metahirisind pe
unul condicar §i pe altul judecator, §i fitY sändto§T.-1813 August 5.
(Cod. LXXIV, fila 79 v.)
1813 Noembre 3. Pitac catre dumné-luT Vel Logofetul de Téra-de-sus,
prin care se orinduesce judecator la departamentul de §epte Teodo-
rache Clo§ca biv III logofet, In locul SlugeruluT Constantin Grecénu,
ce ail murit.
(Cod. LXXIV, fila 9,2 y.)

www.dacoromanica.ro
423 JUSTITIA SUB IOAN CARAGEA 149

torulul FA a tuturor boorilor, chriséve prim carl ace§t1 functionail din

Fiind-cd judecdtorul la Departamentul de opt In locul PaharniculuI

Fotino am orInduit Domnia Mea pe loan Macri, cu léfd pe lund talenl
patru sute, sá aibä dar numitul a urma cu pazd la departament, ca
impreund cu boerI judecdtori sà caute pricinile juded.tiI ce
se vor orindul de cdtre Domnia Mea i sä le faa. alegere dupé.
dreptate; prin care poruncim dumné-tale Vel Logofete de Téra-de-sus
sd-1 dal pod.tuirile cele cuviinciése, fAcéndu-1 cunoscut §i la Viqterie,
spre a se a§ezà. la catastihul lefilor. Tolco pisah gpd.-1815 Iulie 8.
(Cod. LXXIV fila 208)
Vel Logofét.
(Pecetea gpd.)
Cinstite §i credincios boerule al DomnieI Mele, dumné-tale Vel Logo-
fete de '1'6ra-de-sus, fiind-ca la departamentul de opt am orinduit Domnia
Mea judecdtor pe Vdtaful Scarlat Lambrino, ce ad fost tot la acest de-
partament, in locul Medelnicerulul Caclica, ce ail murit, care are sd aibé.
§i Ingrijirea departamentulul, precum erA. §i réposatul Medelnicer in-
cArcat, §i sä urmeze cdutarea judecdtilor ce se orinduesc de cdtre
Domnia Mea fdrd de pregetare, dându-I §i dumné-ta povätuirile cele
cuviinciése §i sA fad cunoscut la Visterie a se a§ezà la catastihul le-
filor.-1814 Iulie 10.
(Cod. LXX.117, fila 131 v.)
Vel Logofét.
(Pecetea gpd.)
Asemenea pitac s'aii fdcut tot la departamentul de opt, cd s'ail orin-
duit judecdtor In locul VAtafuluI Lambrino Aleco Muhurdar.
Fiind-ca la departamentul criminalion am orinduit Domnia Mea
judectitor pe Medelnicerul Constantin Otel, In locul MedelniceruluT Ma-
teid Grecénu, cu WA pe lund 130, i-am dat dar la mânile luI acest
domnesc al Nostru pitac, ca sd fie cunoscut de judecdtor la acest de-
partament, §i dumné-ta cinstit §i credincios boerule al DomnieI Mele
Vel Logofete de Téra-de-sus daI cuviinciésele povdtuirI, fAcéndu-1
cunoscut §i la Visterie, ca sd se a§eze In catastihul lefilor. Tolco pisah
gpd.-1815 Iulie 30.
(Cod. LXXIV, fila 212.)
Vel Logoret.
(Pecetea gpd.)
Pitac prin care orindwit acum judeceitorg la departa-
mentul de opt i de Opte, kicendtpse pe al fief-cdruia nume pitac cu
Ufa ce este orinduit.
Fiind-cd la departamentul de . . . am orinduit Domnia Mea ju-
decdtor pe cu léfd pe hind talen. . . i Wad dat acest

www.dacoromanica.ro
150 V. A. UR KUHL 424

magistraturd urmézd sä fie inamovibilT, <statornicT in tótd viéta lor,

domnescul Nostru pitac, spre a fi sciut si cunoscut de judecdtor la
acest departament, ea dimpreund cu dumné-lor cel-lalt-T boerT judecd-
toff O. urmeze ca pazd la departament pentru odutarea pricinilor de
judecd0 ce se orInduesc de cdtre Domnia Mea, a le cercetà cu scum-
pdtate si a le face alegere dupd dreptate, ca all dobandéscd cel
ndp'dstuit indreptarea sa, Mil de a se zdbovl eel cu pricinile, spre
a-sT perde vremea in zddar, si dumné-ta cinstite si credincios boerule
al DomnieT Mele Vel Logofete de Téra-de-sus sd-I daT povdtuirile cele
cuviinci6se, ingrijind de a nu se face vre-un cusur, si OA facT cu-
noscut si la Visterie de a se asezd la catastihul lefilor. Tolco pisah
gpd.-1814 August 1.
Departamentarg de opt etc lefile lor.
taleri
150 Serdarul Nicola e Serenli.
150 Medelniceru Costacopulo.
100 » Nicolae Rosca (Pitarul Andonache 1815 Maiii 1).
100 » Brosténu.
120 II Postelnic Cozonea.
100 Aleco Muhurdaru (in locu-1 s'ail rinduit Paharnicul Fotino cu
pitacul dumné-luT Vel Logof6t).
90 Vdtaful Scarlat Lambrino.
80 Atraru Stavri (Wail rinduit Aloco Figa Vdtaf, 1814 Octombre,
cu léfd talen T 100 pe lurid).
45 III Logofét Ghica si condicar.
935
150 Stolnicul Dumitrache Stefan (1814 Decembre 1, Paharnieul Ni-
1085 colae Scopelitis).
Stolnicul Dumitrache iar s'ail rinduit prostichiu cu léfa ce ail
avut. 1814 Octombre 30.

Departamentul de f épte.
talerl
150 Stolnicul Nicolae Creténu (1815 Dechemvre 1, s'ail orinduit in
locu-I Panaiot Capu Oglanu cu talen l 150 léfd pe lunti).
120 Slugerul Gheorghe Artino.
100 Teodorache Closed.
100 Serdarul Stroe.
80 Constandin Ddnciulescu.
80 Dumitrache Halepliu zet 1VIedelniceru Praia.
80 Toma Sefendache.
45 III Logofk Ionitd si condicar.
735
100 Serdarul Ianache Politimos, 1814 August 8 prostichiu.

www.dacoromanica.ro
425 JOSTITIA SUB LOAN CARAGEA 151

neschimbándu-se niel °data Mil de vind cercetatá §i dovedità». Pe

DepartamentaK cu lefile lor, de la criminalion.

Fiind-c6 la departamentul de criminalion am orinduit Domnia Mea
judecátor pe cu 16fd de talen. . . , pe luná, i Wag
dat acest domnescul Nostru pitac, spre a fi sciut §i cunoscut de jude-
cdtor la acest departament, ca dimpreuná cu dumné-lor cd-laltl boefl
judecátorI O. urmeze cu paza la departament pentru cAutatul prici-
nelor de englimatica i altele ce se orinduesc de cátre Domnia Mea,
fdandu-le hotáririle dupd pravilá, §i sd nu zábovéscA cereetárile, spre
a-§1 dobándl cel nápástuit indreptarea sa, iar cel vinovat osinda, §i
dumn6-ta cinstit §i credincios boerule al DomnieI Mele Vel Logofete
de Téra-de-sus sd-i dal povätuirile cele euviincióse, ingrijind de a nu
se face vre-un cusur, §i sl-1 fad cunoscut §i la Vistierie, de a se a§ezá
la catastihul lefilor.-1814 August 1.
talerT
200 Stolnicul Costache Pripitoil
150 Medelniceru Ianache Sterian.
160 * Mateiil Grecénu.
150 Slugerul Toma Comino.
150 Gheorghe Lehliu ($átraru Stavri, Iulie 1, cu 16fa de talen l 90
pe lunA).
90 Slugerul Nicolae Antoniu (in locul lul Antoniu s'ail orinduit
Serdarul Atanasie, cu 16fd tale 100 pe lund, August 1).
915 impreunA cu talen l 45 al* LogofkuluT.

Departamentara spdtdria, Fi agieï, tot asemenea.

Fiind-ca la departamentul spátárieI am orinduit Domnia Mea judo-
cAtor pe dumné-luI Paharnicul Nicolae Scopolitis, cu 16f5. pe luná ta-
lerI 200, i s'aii dat acest domnescul Nostru pitac, spre a fi sciut §i
cunoscut de judecAtor la acest departament, ca impreuná cu celá-lalt
judecátor sa caute pricinile ce urmézd dupd orinduiald a se chuth la
acest departament, silindu-ss de a face cercetárile cu scumpátate, spre
all dobAndl cel nápástuit indestularea, nezdbovindu-se ipotesiaril,
spre a-§I perde vremea lor in zadar, §i dumné-ta cinstit §i credincios
boerule al Domniel Mele Vel Logofete de Tora-de-sus sA4 dal povii-
tuirile cele cuviinci6se, ingrijind de a nu se face vre-un cusur, §i 0-1
facetI cunoscut §i la Visterie de a se a§ezá la catastihul lefilor.-1814
August 1.
taleri
200 Paharnicul Nicolae Scopolitis (1814 Decembre 1, In loe Wail rin-
duit Stolnicul Ioan cu lad do talerI 200).
100 Proin Um§ Gheorghe al agiet

www.dacoromanica.ro
152 A. V. IfRECHIÀ 426

Iâng6 inamovibilitatea acestor impiegatT, eI se scutesc de havaeturI

La agie.
talenl
250 Paharnicul Fotino (in locu-I rinduit Aleco Muhurdaru, 1815
Ianuarie 1, cu pitacul dumné-lul Vel Logof6t).
150 Slugerul Constantin Otopénu.
(Cod. LXXV, fila 112 v.)

dat acéstä domm5,scä. a N6strà carte luT Constantin Däräscu,

pe carele, dupä alegerea dumné-lul Ve! Logofkuldi de Tora-de-sus
Michalache Racovitd, l'am f Acut Domnia Mea condicar departamentuluT
de §épte, deci sä. aibäl 0 el privileghiul carele §i ceWa1 logofetT
aT Divanulul DomnieI Mele, adec6 sd fie apèrat, atat el, cál §i Ma casa
luT, de rindul däjdiilor VistierieT, i de alte angaril i podvecjI, cum §i
drepte bucatele luI scutite i ap6rate, stupi i rimdtorl de dijmärit §i
vinul ce-1 va face In viile lul de vinäriciii, precum §i o carciurnä s6
tie In ora§ul Bucurescilor scutitd çi ap6ratá de fumärit, de cAminärit,
de vainä, de vinul domnesc i de ortul vätä§esc §i de t6te angariile
dArile ce vor e§1 pe pivnite i chrciumI, asemenea sti tie lude unul
om faVa" pricinA de dajdie, pentru poslu§ania easel sale, care 0 acela
sá fie apèrat de rIndul dä.jdiilor VistierieT, pentru care 0. poruncim
Domnia Mea la totT cati se cuvine, ca pentru t6te Cate se coprind mat'
sus intocmaT sá fitT urmAtorT, ca a§a este porunca DomnieI Mole; i
sawn receh gpd. 1816.
(Cod. LXXV fila 163.)

Fiind-cA la departamentul de §épte am orinduit Domnia Mea jude-

cAtor pe dumné-lui Ctiminarul Costache Manu in locul eéposatulul Slu-
ger Gheorghe Artino, dat dar la inânile sale acest domnesc al
Nostru pitac, spre a fi sciut i cunoscut de judechtor la acest departa-
ment, unde sA urmeze atat dupà datorie-0, ca impreunA cu
boerI judecatori sl caute pricinile de judecdtT ce se orinduesc de la
Divanul Domniei Mole, cercetandu-le cu scumpAtate, fäcêndu-le alegere
dupà dreptate, ferindu-se de cea mai putiná voie veghiatä a nu face
&Ate ipotesiari i silindu-se in tot chipul a se da sä.vir§ire judecsatilor
fArà znavd, ca sd nu cheltuiascä ipotesiaril aid cu prelungirea; de
aceea poruncim Domnia Mea dumné-tale cinstite i credincios boerule
al DomnieT Mele Vel Logofete de Tora-de-sus sd dal poväluirile cele
cuviinci6se, ingrijind de a nu se face vre-un cusur, i sà-1 fad cunoscut
§i la Visteria Domniel Mele, spre a se a§ezA la catastihul lefflor. Tolco
pisah gpd.-1816.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofk.
(Cod. LXXIV, fila 263)

www.dacoromanica.ro
427 JUSTITIA SUB IBAN CARAGBA 153

cAtre Maril Logofett Se regulézA si taxa condicarului de la anaforalele

de judecátt (1)
\
Pitae catre dumné-lui; Vel Logofetul de Tora-de-sus, ea sd orinduiased
un logofetel dintr' ai; Divanuluï a fi la departamentul strdinelor
prieini.
Cinstite si credincios boerule al DomnieT. Mele dumné-ta Ve! Logofete
de Tora-de-sus, fiind-c6 de la dumné-luT Ve! Logofkul al strainelor
pricinT am luat Domnia Mea pliroforie ed la acel departament s'aii
inmultit pricinile de judecAtI i alte trebl ce se mal cautA acolo, si nu
p6te sä le apandiséseg pe bite si sd le shvIrséseä numai logofkul
ce este orinduit, de aceea poruneim dumné-tale ea din logofetil Divanu-
luT sá se dea unul ajutor pe lângd logofkul numituluI departament,
dându-i-se poruneä ea sà urmeze acolo napristan, spre sávirsirea urm5.-
t6relor trebT, tolco pisah gpd.-1817 April 25.
(Pecetea gpd.)
Vel Logof6t.
(Cod. LXXX VII, fila 21 v.)
(1) Vadti-se cupriusul acestor christive in notele de jos :
Primita fiind DomnieT Mele anaforaua acésta a dumné-lor velitilor
boerl, o Tntárim Domnia Mea si poruncim dumné-tale Vel Logofete de
Tora-de-sus sá se pue in lucrare orInduiala de mal jos artitatà ca
urmare intoemal si cu acest adaos Inca, ca niel judecátorri sá nu In-
drásnéseA a luá. mácar un ban mità asupra judecátilor, &da' dovedin-
du-se Intru acest fel de faptà, nu numaT vor fi lipsitl din trébd, ci Tneä
se vor si pedeps1 dupd mOsura vineT lor.-1815 Maiil 28.
(Pecetea gpd.) Vel Logorét.

Prea IncIlfate ,D6mne,

Dupà luminatti porunca Wiriel Tale de la acéstá anafora a dum-

né-luI Vel Logofkul de Tora-de-sus Gheorghe Filipescul, am f Acut
chibzuire pentru logofetil al treilea de la departamenturile de sépte
si de opt si se vklit Cu bunA orinduialá chibzuirea dumné-lui, spre a
se alego adea. 6meni vrednicY si a se orindul la aceste departamen-
turl, statornicI In tótd viéta lor, neschimbrindu-se niel odatä fArà de
vinä cercetatti si dovedità, carora sA li se deA si luminate chrisóvele
Mdriel Tale pentru nestrámutarea lor si spre a nu fi supiáratY de cátre
Velitil Logofetl dupà vreinÌ cu cererI de avaet, dar si el slt slujésed
ca tragere de inimä si cu credintd, purtandu-se cu bung orInduia1à la
bite si tiind condieä curatd de tóte pricinile ce se cautd 1n departa-
ment, si pentru ca s'a' lipsésea catachrisisul ce se urmà la avaeturile
anaforalelor, luAndu-se peste orinduialä, Cu pricing cael" da si eI avaet

www.dacoromanica.ro
154 V. A. URRCHIÀ 428

12. Urméza In note o serie de cArtl deschise ale Domnitoruldf

la dumné-lor Velitil LogofetI, cel dintâiú boer judecator sA insemneze
din josul anaforaleI avaetul ce se cuvine sa iea Ill logofät de la fie§-
care anafora, dupd starea madeleI, precum din vechime a§a se urma
pang la trecuta räzmerita, care avaet mal tnainte era de la talen l unul
pang la talen l 11, iar acum, dupl scumpetea ce este la tóte, O. se In-
doiasca, puindu-se de la talen l dol panä la talen l 22; a§ijderea sá se
dea luminatd porunca MarieI Tale ca niel de la booriI judecAtorI, ce
se orinduesc atat aid* la departamenturI, cat §i pe la judetele de pe
dal* sA nu ieä. dumné-lor Velitii Logofetl avaet, nefiind cu cuviinta
a se Ma avaet de la judecAtoril ce nu ail alte veniturI fárá numal
léfa ce Ji se orinduesce din mila Mariel Tale, iar hotArIrea rämäne la
Maria Ta.-1815 Maiti 24.
Iosif Arge§iu, Constandie Buzëú, Barbu VA.'cArescu Vel Vornic, Con-
stantin BAlacénu Vel Vornic, Teodorache Vaearescu Vel Vornic, Scar-
lat GrAdi§tnu Ve! Logofät, Fotache Stirbeiil Vel Logofät, Nistor Clucer.
(Cod. LXXXIV, Tag. 221.)

Trei chrisáve ce rdeut pentru logo fetii al treilea

ce s'aii feicut pe la departamenturile din Bucuresd, a nu se ma
sedte in viéla lor feirei de vinei.
Blvna desavir§ita avênd Domnia Mea de a pune In fapta tóte câte
stint de folos qi de trebuintA pentru buna petrecere a tuturor supu-
§ilor No§tri §i, Intre altele fiind §i tréba judecatilor noroduldi una din
cele mal Intaiil datorif a obladuiril, de aceea, pentru mal multa In-
lesnire a cautatulul pricinilor de judecatI, spre a nu se zabovl Intru
prelungire eel ce se judeck cheltuindu-se §i perOndu-§I vremea ago-
niselelor lor, avem Domnia Mea trd departame,nturi: politicesd, unul
de opt, altul de fépte, cum pi unul de criminalion, unde se cauta
pricinile de InvinovAtire, afarà din douä departamenturI al spAtarieI
§i al agiel, uncle se cauta pricinl mal mid, la care avem rInduitl ju-
decAtorl indestuT, cu osebite 18E, care aceste mal sus arAtate treI de-
partamenturI politicesd, pentru a se pcizi o bunei eftaxie, spre a nu
se face eusururi" $i a se peizi dreptatea intru tóte, fiind legate sub
ingrijirea Logo fetid cd mari de Téra-de-sus, prin anaforaua ce Ne-ati
fäcut dumné-luI cinstit §i credincios boerul Domnid Mele Vol Logo-
rétul Grigorie Filipescu, scrisá de la August 28, Ne-ail aratat ca logo-
fetif al treilea de la departamenturI, din pricind cad apururea se
schimbá i, cand se orindusc de dumné-lor velitil boeff, li se lea avae-
turI, se urmézä o rea rinduiala §1 mare catachrisis cu cerere de avae-
tuff grele pentru scrisul anaforalelor, ca sä-§I p6tA sc6te avaetul ce
ail dat §i ella eel dupd vreml Logofetl Mari, §i cu tóte ca la tréba
logofetiel al treilea a acestor departamentue intrA §i 6meni neprac-
tisitl §i nevrednicT de acésta slujba, dar §i cel vrednicY, sciindu-se ca
nu sunt statornicT, nu ail niel o tragore de inimA, niel ingrijire de a

www.dacoromanica.ro
429 JUSTITIA SUB IOAN CARAGBA 155

Caragea relative la adunarea si tinerea de sedinte ale DivanuluT in

tina condieI curate, si dintriacesta pricine nu póte fi sciut la cel ce

intre In urma cele urmate i hoterfrile judechtilor ce sunt date maT
dinainte, din care pricina nu putine cusururT gasit, patimind pre-
lungirI ipotesiaril ce ail pricinl de judechtT i, Cu tóte ca dumné-luI
luat avaet de la slujba acestor logofetT al treilea ai departamen-
turilor, dar fiind-ca nu Bunt statornici, tot n'ail fost putinta a-T pune
la ofinduiala ce se cuvine i, spre a se puté indrepta, dat pa-
rerea dumné-sale, gesind cu cale ca sa se alége. 6meni vrednicI a se
orindul [II logofetl pe la departamenturi, statornicT, farà de dare de
avaet, carora sa li se dea i chrisóvele DomnieT Mele de a fi nestre-
mutatI si nesuperati de catre nimenl cu niel un fel de cerere de vre-un
avaet, i fare de vine. cercetate i dovedite sa nu se lipsésel din slujbe,
care anafora a dumné-sale rinduindu-o Domnia Mea In cercetarea
chibzuirea dumne-lor ve,litilor boerT, prin anaforaua de la 24 ale trecutel
lunT luI Maiú, iscalita de parintiI EpiscopI si de dumne-lor velitil boerT,
fac aretare Domniei Mele pentru logofetiile al treilea ale acestor de-
partamentue, ea ail gesit cu build orinduiala chibzuirea dumné-lul
Vol LogofetuluT, spre a se alege adeca 6meni vrednicT, statornicl In
tóta viéta lor, neschimbandu-se niel odata fell de villa cercetata
dovedite, cdrora sa li se dea i chris6vele Domnia Mele pentru ne-
stramutarea lor i aperarea de avaet, dar si sa sluAsce cu credinte,
purtandu-se cu tonná orinduiald la tóte, tiind condici curate de t6te
pricinile ce se caute In departament, i pentru ca sa lipsésca cata-
chrisisul ce urma la avaetul anaforalelor, luandu-se peste orinduiale,
cu pricind cad da si el avaet la dumné-luT Vel Logofetul, col dintaiti
boer judecator sa insemneze in josul anaforaleI avaetul ce se cuvine
sA iea III logofetT de la fies-care anafora, dupe. starea madeleI, dupe
cum din vechime asa se urinà pana la trecuta rezmerite, care avaet
macar ce mal Inainte era de la taleri unul panà la talerI un-spre-dece,
dar adum, dupe scumpetea ce este la tóte, se se Indoiascd, puindu-se
de la talerI 2 pana la talen l 22, precum si de la boeriT judecatorT ce
se numesc la departamenturT si pe la judete sa nu iea dumne-lor
LogofetT avaet; la care anafora, pentru intarirea ce am dat Dom-
nia Mea de a se urma Intoemal, am poruncit ca niel judecatoril sa
nu se Indresnésea a lua macar un ban mita asupra judecatilor, cad'
dovedindu-se 'infra o acest fel de faptd, nu numal vor fi lipsitT din
trébe, ci Inca se vor i pedepsl dupd mesura vind lor. Deel dupa
acéste hoterIre a DomnieT Mele dam acest domnescul Nostru chri-
soy la. mana carele, dupà alegerea dumné-lul Vol
Logofetul de Tora-de-sus, 11 orinduim Domnia Mea cu tréba logofe-
tieT al treilea la departamentul de prin care 11 hoterim a
fi statornic In t6tà viéta lui, neschimbandu-se niel odata fell de villa
cercetate i hotarite,precum si de catre dumne-lor Velitil Logofeti dupe
vremT se. fie nesuperatI cu cerere de avaet, dar si ofinduitul logofet
pezésee datoria sa cu a tino condicT curate si a pez1 rinduiala

www.dacoromanica.ro
156 V. A. IIRECHIL 430

interesul grAbiril 'resolviril proceselor, cum §i o alta relativA la va-

cantele tribunalelor Insdrcinate cu justitia. (1)

avaeturilor, cu a se insemnà de atre cel dintâiú boer judecAtor la

fie§-care anafora, pAzind Infra tóte buna orinduialà precum mal sus
este indatorat, fdr6 de cel mal mic cusur, cdd gdsindu-se in vina, nu
numal se va lipsl, ci se va i pedepsl ; pentru care §i poruncim dumné-
tale Ve! Logofete de Téra-de-sus sà f ad cunoscuta hotdrirea acésta
a Domnia Alele §i la dumné-loiboerff judecAtoel aï departamenturilor,
ca i dumné-lor s6.41 pgzésc6 datoria, ferindu-se cu totul de a nu luà
de la cine-va§I mità ciitu§I de putink cad pe col ce se va gAs1
Indràsnit la o acest fel de nevrednica urmare, nu numaI va fi lipsit
din slujba judecAtoriel, ci Incd §i strapic Il vom pedepsì Domnia Mea;
§i am adeverit chrisovul acesta cu 1115110 domnésca NOstrà iscnitura
§i pecete, i cu credinta prea iubitilor Domnieï Mele fil, Gheorghe Ca-
ragea Voevod, Constantin Caragea Voevod, martorl fiind i dumné-
lor cinstitT i credincio0 boeril velitY al Divanulul DomnieY Mole: pan
Radu Golescu Vel Vistier, pan Constantin Kretzulescu Ve! Ban, pan
Gheorghe Arghiropulu Vel Ban, epistatul SpAtgriesi, pan Barbu VdcA-
rescu Vol Vornic de Tora-de-sus, pan Constantin BAlAcénu Ve! Vornic
de Téra-de-jos, pan Michalache Manu Ve! Vornic de Téra-de-jos, epis-
tatul Vorniciel: ObOirilor, pan Grigorie BAlériu Vel Vornic al treilea,
pan Teodorache VAcgrescu Ve! Vornic al patrulea, pan Iordache Fi-
lipescu Vel Logofét de Téra-de-sus, pan Scarlat GrAdi§ténu Ve! Lo-
gofét de Téra-de-jos, pan Fotache Stirbeiti Ve! Logofét za obiceIurI,
pan Grigorie Ralea Vel Hatman, pan Alexandru Filipescu Vel Vornic
al politiel, pan Iacovache Ve! Postelnic, pan Atgnasie Hristopulo Ve!
Logofét al strainelor pricini, pan Alexandru Ghica Vel Clucer, pan
Dumitrache Hrisoscolefi Vol Cgminar, pan Nicolae Sutul Ve! Comis,
§i ispravnic pan Iordache Filipescu Ve! Logofét de Téra-de-sus; §i
scris chrisovul acesta intru al treilea an dintru Intaia domnie a
Domniel Mele, aid In ora§ul scaunuluI Domniel Mele Bucuréscl, la
anii de la nascerea Domnulul Dumnecjet i mântuitorulusi nostru Isus
Christos 1815 Iulie 6, de Nicolae Logofét de Di van.
(Cod. LXXVIl, fila 219.)
(1) Cinstitilor §i credincio§T dumné-v6stre velitilor boeri al Divanulul
DomnieT Mele, din j6lbile ce pe tóte (Alele Ni se dail vedem cA tot-
deauna se ivesc pricini de judecgf, cari se orinduesc In cercetarea
dumné-vóstre, dupà a cAror multime urmézd ca §i dumné-v6stre
nu pregetall a le cAutà, silindu-vé cu totil Impreun6 spre descoperirea
adevèruldf §i a dreptAtiï fie§-cdruia, care i acésta este una din feri-
cirile ce pote avé un norod bine otcarmuit; de aceea dar poruncim
dumné-vóstre, ca In tóte Mole ce sunt orinduite a se chità pricinï de
judecAtl la Divanul dumné-vOstre, sA vé adunatl cu top' aid la domnésca
Nóstrà curte, fArà niel o pricinuire (afara numal din vre-o pricind ade-
vératA de zaiffic sail alta destoinica spre a zAticnI venirea vre-unuia

www.dacoromanica.ro
431 3UST1TIA. S013 10AN CARAGEA 157

13. Un cas curios. Aceea§I pers6n6, prin abus, so face judecAtor,

din dumné-v6stre), §i cAutatl pricinile de judecAn ale noroduluI, pri-
vind cu totul intru unire asupra dreptdtiI, §i cand ven vedé el prea
se inmultesc pricinile, sd v6 adunan §i dupà prâncl cgtre sérl la casa
unuia din dumné-v6stre a le cautà, ca s6 nu se zabovéscal
§écjà ipotesiaril, cheltuindu-se §i vremea lor pergléndu-§i, care acéstit
silintd §i nepregetare va fi §i pentru cunoscinta patriotismosulul dumms-
v6stre §i spre a N6strà multAmire, precum §i impotrivA urmare a
verI-cAruia din dumné-v6stre la cele mal* sus poruncite va fi iard§1
spre impotrivA cunoscintà §i spre mAhnirea N6strA, care silin vom fi
In urma, dupá a obldduirif datorie, a arath §i in faptà cAtre acel pri-
cinuitor. Tolco pisah gpd.--1816 Februarie 5.
(Pecetea gpd.)
Ve! Logofét.
(Cod. LXXIV, fila 238.)

Pitac la dumné-lor y dita boer'i, ea sci caute judeetifile

de la un ceas din 4i.
Cinstitilor i credincio§I dumné-v6stre velitilor boerI al DivanuluI
DomnieI Mele, pricinile §i prigonirile noroduluT, din j Albile ce pe térte
dilele Ni se daii, vedem cA se inmultesc, dupd care se cuvine ca §i
judecAtoriile sA nu pregete la cAutarea pricinilor ce li se orinduesc,
precum asemenea §i dumné-v6stre, atát ca nisce boerl patrion, cat §i
ca uniI ce inteadinsul sunten orinduin, se envine sd vé ardtatl cu mal
mult6 nepregetare §i osirdie la cAutarea pricinilor noroduluI ce se
orinduesc in cercetarea dumné-v6stre, socotind-o acésta ca o sfintd §i
neapératà datorie, §i fiind-ca acum diva s'a rnArit, iata printr'acest
domnesc al Nostru pitac cu deadinsul poruncim dumné-vbstre, ca de
acum inainte in dilele ce sunt orinduite pentru chutarea judecAtilor
sA ve aflan negre§it cu totil adunan' diminéta la un ceas din cji, aid
la domnésca N6stra curte, §i sa Incepen a cäuta pricinile de judecAtI,
(lupa datoria ce aven, atat dumné-v6stre, cat §i in§ine Domnia Mea la
acésta, cAcI impotrivl urmand, nu numaI cd in hula norodulul cgden,
ci §i Domnia Mea cu drept cuvint Ne vom mâhiiì. Tolco pisah gpd.
1816 Aprilie 22.
(Pecetea gpd.)
Vel Logoftit.
(Cod. LXXIV fila 445 v.)
Pitac pentru judeceig de a se stringe durnné-lor veliiì boeri.
la un c'eas din 4i.
Cinstitilor i credincio§I dumné-v6stre velitilor boerI al DivanuluI
DomnieI Mele, fiind-c4 din necontenitele plbi ce Ni se dar' de clitre
coi ce ají pricinI de judecAtI, plAng"endu-se pentru zilbava ce se ur-

www.dacoromanica.ro
158 V. A. IIRECHIÀ 432

fiind deja In functiunea de condicar. Este destituit din condicarie si

méza pana a li se cerceta pricinile de catre dumné-v6stre, dupa tot
cuvintul drept Ni s'ail dat mare banuiald cà dumné-v6stre nu punett
epimelie cu dinadinsul la cantarea judecatilor norodulul dup. neta-
gaduita datorie ce avetf, iar celor ce se Intimpld de all pricinl de ju-
decatI li se pricinuesce tuturor nu patinà paguba, perdere de vreme
si cheltuiala zadarnica, care acésta nici cum nu p6te fi suferita Dom-
niel Mele, dupd Myna si bunavointa ce avem ea toff de obste sa pe-
tréca intru tóte bine ocarmuitl si linistiff, acum dar, fiind-ca si diu a
s'atl marit si madéua acésta a cautariI judecatilor norodului din fiinta
el Rind delicatd, iatä printr'acest domnescul Nostru pitac cu deadinsul
poruncim dumné-v6stre, ca de acum inainte In dilele ce sunt orinduite
pentru cautarea judecatilor sá vé aflatf negresit cu totil. adunatl aid
la domnésca Nóstra curte, urmand cu tréba cautarff judecatilor In-
teacestasi chip adeca. : in curgerea viitoruluT April sa Incepetl a cautà
tréba de la doll() césurl din di si pand la sése césurI, iar in luna
Maiii de la 1 din di si pana la 5, si. de la Iunie inainte de la 12 cé-
surI, cercetand pricinile ce se orinduesc la dumné-v6stre de la dom-
nescul Nostru Divan cu mare scumpatate si luare aminte, dupa buna
orinduiala, aflandu-se in casa inaintea judecatiI numal eel ce se pri-
gonesc, iar nu si OW strainI, ce nu vor fi trebuinciosi, ca sa nu se faca
hazmodif, ce sunt necuviincióse, ci tot-deauna O. protimisitf dumné-
v6stre a se cauta intdifi judecdtile cele ce vor fi avend locuitorii de
pe afard, ca sd nu fé0 aicea, perind in chelluiald, qi. apoI cele de
aid call vor fi mal vechl. Pentru care poruncim dumi-tale Ve! Logo-
fete dé Téra-de-sus sa ingrijesel a se pazI intocmaI acest nizam, fara
catusI de putinä stramutare, precum asemenea si dumné-ta Vel Hat-
mane sa dal poruncä tuturor zapciilor, spre a avé gata judecatile ce
vor fi a se infatisà, earl judecati O. fie orinduite prin f6ie anume eu
o cji maI inainte de infatisare. Iar cand si dui:4 acésta porunca a
Domniei Mele se va face vre-o urmareimpotriva, atunci cu drept cu-
vint Ne vom mahnl asupra dumné-v6stre. Tolco pisah gpd.-1817 Mart 27.
(Pecetea gpd.)
Vel Logoftit.
(Cod. LXX V, fila 179.)

Cartea dumné-la, biv Vel Clucerula Constantin Ilaralambie,

prin care se orinduesce divanit la Divanul Cratovd in locul Clu-
cerula Dumitrache Brdiloiu.
Dat-am domnésca N6stra carte cinstitului si credincios boeruluI
Domniei Mele biv Vel Clucerul Constantin Haralambie, pre carele l'am
orinduit Domnia Mea judecator la Divanul CraloveI In locul Cluceru-
lul. Dumitrache Brailoiu, ca dimpreuna cu dumné-lui Caimacamul si
cu dumné-lor boeril judecatorI al Divanuldf de acolo sa OA a cauta
pricinile de judecaff ale norodulul, atat cele ce sunt orinduite de aid

www.dacoromanica.ro
433 JUSTITIk SUB IOAN CARIGBA 159

din judecdtor, fiind-cd destul s'a chivernisit In ambele functiunT sése'

lunl de 'lile.
14. Este demnd de atentiune porunca data de Domnitor la 19 Febru-
arie 1817, oprind pe jdlbarI de a Intrebuinth cuvinte ofensdtóre la
adresa judecdtorilor, sub pedépsd de spargere a jdlbil, deosebl de
pedepsirea scriitoruluT. Iacd actul :
Cinstite i credincios boerule al Domnig Mele, dumné-ta Vol Logofete
de Téra-de sus, fiind-cd din felurimea jdlbilor si a tacrirurilor ce ni
se da pe t6te (Piel° vedem cá multi din scriitoriT acelor jälb i ta-
crirurI obicinuesc si nu scrid numg cuvintele cele trebuincióse la pri-
cina pentru care se prigonesc cel ce se judecd si, abdt8ndu-se din
noima pricing, se Intind de seria i cuvinte atingétóre asupra judo-
cdtorilor, In felurI de chipurI, care acéstd obrdznicie a lor nefiind su-
feria Domnig Mele, poruncim dumné-tale sd se facd cunoscutd cdtre
top de obste acg scriitorI ce obidnuesc de scriü jdlbi i tacrirurl, ca
de acum inainte nimenT sd nu se mal Indrdsnéscd a mal pune vre-un
cuvInt In vre-un fel de chip asupra judecdtorilor atingétor In jebile
tacrirurile ce vor face, orI pentru ale lor pricinT, sail pentru ale
altora, ci sd-sl ardte numg pricina pentru care se prigonesc i drep-
tAtile sale, ce se socotesce cá ar avé la aceeasT pricind, cdd orI-ca-
role se vor Indrdsni de acum inainte a urma impotrivä dupd acéstd
poruncd a Domnig Mele sá scie cu hotdrIre cd, nu numg se va
sparge acea jalbd sad tacrir, ci Incd se va si pedepg cu strdsnicie
scriitorul aceluI engrafon, spre pilda i altora; cdtre acésta poruncim
dumi-tale, ca si din jAlbile ce se serie si se trimit de dará de prin ju-
dete aid la cantelaria domnesculuI Nostru Divan, de se va vedé vre-
unul cu acest fel de vorbe atingdtóre, acea jalbd, rumpêndu-se de cdtre

cu porunca Domnig Mele, c'dt si cele ce vor venl cu jalbd la Divanul

de acolo, cu grguiald, nelipsit pdzind la Divan, silindu-se pentru drep-
tate a face hotArlrile dtpd pravild, spre a-si afld fies-care nApdstuit
Indestularea sa, fard de a se zábovi i a-si perde vremea lor cu In-
delungatd asteptare la Divan; urmdnd dupd bund. vointa Domnig Mole
Intru t6te fdrd de cusur, i ardtandu-se cu slujbd vrednica, va dobandi
mild si cinste de la Domnia Mea, cum impotrivd cand se va ardtd
nedrept judecdtor, orT lenevindu-se la datoria slujbg sale, oii fdcdnd
hattrurI sad voie veghiatd, saii la alt interes amdgindu-se, va fi scdclut
osIndit dupd. pravild. Poruncim Domnia Mea si dumné-tale cinstite
si credincios boerule al Domniei Mele, dumné-ta biv Vol S'Atare
Costache Sutu, Caimacamule al Craiovel, sá scil pe maI sus numitul
boerul Domniel Mele de judecAtor aicl la Divanul CraioveT, i saam
receh gpd.-1817 Tulle 7.
(Pecetea gpd.)
Vol Logofét.
(Cod. LXXV, fila 183 v.)

www.dacoromanica.ro
160 1. A. URICCIIII 434

dumné-ta, sh se trimitä IdapoI la ispravniciI aceluI judet, arAtAndu-

li-se pricina spargeriT i porunca ce este (lath. Tolco pisah gpd.
.

1817 Februarie 19.

(Cod. LXXXVII, fila 14.)
Vol Logoftit.
(Pecetea gpd.)

In volumul met' special de listoria Romdnilor» voiil da in anexe

actele a chtor-va procese maT interesante din domnia luT Ioan Ca-
ragea.

www.dacoromanica.ro