Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pacientul V.A., 49 ani, prezintă dureri epigastrice ,,în bară”, permanente, exacerbate de
alimente, semne de malnutriţie cu o scădere ponderală importantă în ultimele 3 luni – 15
kg.Starea generală relativ satisfăcătoare, FMR = 24/min; FCC = 80 b/min, PS=80 b/min, TA =
110/70 mm Hg.Abdomenul simetric, uşor dureros la palpare în regiunea epigastrică. Hb – 168
g/l, Er. – 4,4 x 10-12, L – 6,6 x 10-9, VSH – 18 mm/ora, bilirubina totală – 12,1 mkmol/l,
bilirubina directă – 2,0 mkmol/l, AST – 0,3l mkmol/l, ureea – 6,1 mlmol/l, ind. protromb. – 88%.
Ecografia - pancreas cu aspect neomogen, la nivelul corpului şi a cozii neregularităţi de contur,
la nivelul cefalopancreasului o formaţiune hipoecogenă - 8,6x7,0cm., cu grosimea peretelui 0,3-
0,4cm, bine diferenţiată de parenchimul din jur, care apare cu microcalcificări. IRM – pancreas
ratatinat cu diminuarea intensităţii semnalului din cauza dezvoltării tesutului conjunctiv. În
regiunea cefalopancreatică se manifestă o formaţiune lichidiană cu diametrul de 5 cm., care
comunică cu ductul Wirsung. De asemenea în această porţiune se manifestă o stenoză a ductului
Wirsung, ce împiedică evacuarea sucului pancreatic. Suprastenotic se atestă o dilatare a ductului
Wirsung şi a sistemului canalicular pancreatic.
1. Formulaţi diagnosticul prezumtiv.
Pancreatita cronica. Pseudochist cefalopancreatic format.
2. Argumentaţi diagnosticul prezumtiv în baza datelor prezentate.
Este prezent sdr algic: prezintă dureri epigastrice ,,în bară”, permanente,
exacerbate de alimente, Sdr dereglarilor digestive din cauza insuficientei
pancreasului exocrin :semne de malnutriţie cu o scădere ponderală importantă
în ultimele 3 luni – 15 kg. Durerile se vor accentua la consumul alcoolului,
alimentelor grase, picante. Factorii care provoacă sindromul algic sunt: mărirea
presiunii în sistemul ductelor pancreatice, apariţia pseudochistului şi inflamaţia
perifocală, inflamaţia în parenchimul pancreatic, compresiunea trunchiurilor
nervoase.
3. Efectuaţi diagnosticul diferenţial.
Diagnosticul diferenţial se face cu maladii ale colecistului şi ale căilor biliare,
ulcerele gastroduodenale, boli inflamatorii ale intestinului subţire, colita
cronică, sindromul ischemic visceral, tumorile pancreatice, boli metabolice
(porfirie acută intermitentă).
4. Ce precizări anamnestice, manevre (semne clinice) suplimentare sunt necesare?
Creatoreea şi steatoreea se manifesta în stadiile când secreţia lipazei şi tripsinei
este de 10% de la nivelul normal.) consumul de alcool, tutun, alimente picante?
Pancreatite acute, cistite, gastrite, ulcere, insuficienta sfincterului Oddi
interventii chirurgicale in antecedente. Palparea punctelor dureroase Mayo-
Robson, Caci, Mallet-Guy
5. Enumeraţi testele de laborator suplimentare de care aveţi nevoie pentru
confirmarea diagnosticului.
Diagnosticul diferenţialse face cu maladii ale colecistului şi ale căilor biliare, ulcerele
gastroduodenale, boli inflamatorii ale intestinului subţire, colita cronică, sindromul
ischemic visceral, tumorile pancreatice, boli metabolice (porfirie acută intermitentă).
Testul Lundth- dozarea enzimelor pancreatice in sucul pancreatic obtinht prin tubaj
duodenal(lipaza, tripsina si amilaza) dupa stimulare alimentara.
Testul cu secretina- stimularea secretiei pzncreatice cu secretina. In norma creste volumul
secretor si secretiei de bicarbonat, in PC ambele sunt scazute.
Testul PABA- administrarea unui polipeptid atasat la PABA (acid paraaminobenzoic) sub
influenta chemotripsinei peptidul se desface de PABA care se reabsoarbe si se elimina prin urina.
Testul pancreolauril- substrat lipidic, marcat cu fluoresceina. Sub efectul esterazelor pancreatice,
fluoresceina e desfacuta si se elimina unde poate fi dozata.
Testul elastazei 1 fecale- test functional pancreatic modern, pune in evidenta insuficienta
pancreatica precoce.
Cresterea amilazemiei, amilazuriei, lipazei serice. Steatoree, creatoree.
Determinarea glicemiei si efectuarea testului oral de toleranta la glucoza.
6. Ce investigaţii paraclinice instrumentale confirmă diagnosticul?
Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică este apreciată ca „gold standard” în
diagnosticul PC şi permite elucidarea stării d. Wirsung; prezenţa stenozelor,
deformaţiilor, dilatărilor fusiforme sau cistiforme, anomaliilor de dezvoltare; calculilor în
lumenul ductului pancreatic.
7. Formulaţi diagnosticul definitiv.
Pancreatita cronica calculoasa. Pseudochist cefalopancreatic format. Hipertensiune biliara
si wirsungiana. Icter mecanic.
8 Care este tactica curativă? Specificaţi tratamentul medicamentos şi/sau chirurgical
necesar.
Operaţia Puestow II (pancreatojejunoanastomoză longitudinală latero-laterală cu ansă
defuncţionalizată în Y à la Roux) se practică curent astăzi şi uneori metoda concurează cu
rezecţiile pancreatice. Pentru a fi practicabilă, derivaţia ductojejunală, ductul pancreatic
principal trebuie să posede un diametru de cel puţin 5 mm, metoda este indicată şi în
situaţii în care ductul este dilatat şi prezintă multiple stenoze sub formă de „lanţ de
lacuri”, uneori este observată prezenţa calculilor de diferite dimensiuni. Tehnica
recomandă ca ductul pancreatic să fie deschis longitudinal de la nivelul cozii
pancreasului şi până în dreapta arterei mezenterice superioare.Evacuarea calculilor din
canalul principal este obligatorie. Operaţia finalizează cu pancreaticojejunoastomie
latero-laterală pe ansă intestinală în Y à la Roux.
9Prescrieţi reţeta unui medicament - Sol. Plathyphyllini hydrocloridi.
Rp.: Sol Plathyphyllini hydrocloridi 2 mg- 1 ml
D.t.d. N10
S. Intravenos cite o fiola de 2 ori in zi.
11. Specificaţi strategia de recuperare a pacientei
12. Abtinerea de tutun, alcool, alimete picante. Dietă bogată în glucide şi protein.
Pacienta O.P., 44 ani acuză: dureri epigastrice şi în hipocondrul stâng cu iradiere în regiunea
lombară, slăbiciune generală, grețuri, cu răspuns la terapia cu antispastice şi antalgice. Pacienta a
suportat un puşeu de pancreatită acută cu 2 luni în urmă. Date clinice: starea generală de
gravitate medie, FMR = 18/min; PS=88 b/min, TA = 130/90 mm Hg; la nivelul aparatului
digestiv se constată: limba umedă, abdomenul asimetric, uşor dureros la palpare în regiunea
epigastrică, unde se palpează o formaţiune tumorală de 10x10cm., relativ fixă la planurile
adiacente. Simptomele peritoneale absente. Indicii de laborator: Hb – 140 g/l, Er – 4,2x1012, I/c –
1,1 , L – 7,64x109, nes. – 10 %, seg. – 69%, limf. – 14%, mon. – 6%, eoz. – 1%, VSH – 18
mm/ora, bilirubina totală – 18,5 mkmol/l, bilirubina directă – 2.0 mkmol/l, bilirubina indirectă –
16,5 mkmol/l, AST – 0,76 mkmol/l, ureea–5,6 mlmol/l, ind.protromb.–80%, Na+ -135 mkmol/l,
AGU – Urina transparentă, densitatea 1,020, Leuc. 8-10 c/v., amilaza urinară de – 688,0 g.o.l.
Investigaţiile imagistice: ecografia - pancreas de dimensiuni normale,la nivelul corporocaudală
prezintă o formaţiune hipoecogenă cu diametrul de 9,8 cm, cu peretele nediferenţiat de
parenchimul din jur, care apare cu microcalcificări. Radiografia simplă abdominală: Calcificări
în aria de proiecție a pancreasului. Radiografia cu masa baritată a duodenului – deformarea
moderată a bulbului duodenal cu mărirea cadrului duodenal şi a spaţiului retrogastric. CT- În
regiunea corpului şi cozii pancreasului se apreciază o formaţiune lichidiană cu diametrul de 10,0
cm. Peretele formaținii lichidiene nu este format.
Tratament Medicamentos
Se vor folosi preparate cu conţinut mare de lipază: Creon, Mezym forte, Panzytrat,
Festal, Cotazym, Nutryzym, Digestal forte etc. Se preferă preparatele gastroprotejate
(enterosolubile), din cauza neutralizării lipazei prin acţiunea sucului gastric acid. În
prezenţa maldigestiei, cu malabsorbţie, doza de fermenţi de substituţie trebuie să fie
ridicată, de cel puţin 20.000 U lipază/masă. Dacă preparatul nu este gastroprotejat, se
va administra înainte de masă cu 30 min. un antisecretor (Ranitidina, Cimetidina). Dacă
maldigestia nu poate fi combătută în acest fel, se pot adăuga trigliceride cu lanţ mediu,
în doză de 40 g/zi (ulei de cocos care se absoarbe mai uşor, prevenind parţial
malabsorbţia).
Terapia alternativă
Poate fi:
Papilotomie.
Protezare biliară sau de duct Wirsung, în caz de stricturi benigne (care sunt
datorate inflamaţiei sau necrozei din jurul ductului Wirsung). Din punct de vedere
tehnic, se efectuează sfincterotomia folosind abordul papilar, iar apoi stenturile
se plasează folosind un fir ghid montat pâna deasupra stenozei respective
(uneori în cazul stenozelor strănse acestea necesită dilatări). Evoluţia după
plasarea stenturilor este favorabilă în 85-100% din cazuri.
Extracţie de calculi din ductul Wirsung: prezenţa calculilor creşte presiunea
intraductală accentuând în acest mod durerea şi determinând ischemie
pancreatică. Înainte de extracţia propriu-zisă se efectuează sfincterotomia pentru
a se permite accesul papilar. Pentru extragerea calculilor se folosesc dispozitive
de tipul „balonaşelor” de extracţie sau a basketurilor. În cazul calculilor mari se
poate încerca litotripsia pentru a se permite extragerea fragmentelor de calculi.
Litotripsia (ESWL) reprezintă tehnica adjuvantă cea mai frecvent utilizată în acest
sens, deoarece permite fragmentarea calculilor mai mari şi apoi extragerea
fragmentelor mai mici.
Drenajul echoendoscopic al pseudochistelor pancreatice. Acestea apar ca şi
complicaţie a pancreatite cronice în 20-40% din cazuri. Folosirea drenajului
ghidatecoendoscopic al pseudochistelor reprezintă o alternativă nechirurgicală la
aceşti bolnavi. Scopul drenajului transmural este crearea unei comunicări între
cavitatea pseudochistului şi lumenul digestiv (chisto-gastrostomie sau chisto-
duodenostomie), permiţând drenajul conţinutului chistului în lumenul intestinal.
Chirurgicală : în formele hiperalgice, se pot face blocarea plexului celiac (ce se poate
realiza şi echoendoscopic), pancreatectomie subtotală sau totală, se recurge la diverse
tehnici de derivaţie sau decomprimare (pancreatojejunostomie laterală).
Raspuns 9:
Rp.: Drotaverini 0, 04
D. t. d. № 30 in tab.
S.Un comprimat de 3 ori pe zi.
***
Rp.: Sol. Drotaverini 2% – 2ml.
D. t. d. № 5 in ampull.
S. Intramuscular ,2oripezi.
Pacientul A.V., 58 ani acuză dureri epigastrice ,,în bară”, permanente, exacerbate de alimente,
semne de malnutriţie cu o scădere ponderală importantă în ultimele 6 luni – 16 kg., cu răspuns
minim la terapia antalgică, puşee dese de acutizări în ultimii ani. Date clinice: starea generală
relativ satisfăcătoare, FMR = 18/min; PS=78 b/min, TA = 110/70 mm Hg; la nivelul aparatului
digestiv se constată: limba uscată, saburată, abdomenul dureros la palpare în regiunea
epigastrică, scaun – 2 ori în 24 ore. Indici de laborator: Hb – 168 g/l, Er. – 4,4 x 10 -12, I/c – 1,1 ,
L – 6,6 x 10-9, nes. – 8%, seg. – 63%, limf. – 14%, mon. – 13%, eoz. – 2%, VSH – 28 mm/ora,
bilirubina totală – 12,1 mkmol/l, bilirubina directă – 2,0 mkmol/l, bilirubina indirectă – 10,1
mkmol/l, AST – 0,3l mkmol/l, ureea – 5,1 mlmol/l, ind. protromb. – 78%, Na+ - 132 mkmol/l,
amilaza urinară – 166,0 g.o.l. Investigaţiile imagistice:USG - pancreas cu aspect neomogen şi
neregularităţi de contur la nivelul corpului şi a cozii, Corpul pancreatic de 3,5 cm. Ductul
Wirsung 1,7 cm în diametru, conţine zone cu ecogenitate crescută 0,3 – 0,6 cm în diametru.
Radiografia abdominală simplă:multipli calculi în aria de proiecţie a ductului Wirsung. IRM în
regim colangiografic: pancreas ratatinat cu diminuarea intensităţii semnalului din cauza
dezvoltării ţesutului conjunctiv. În regiunea cefalopancreatică se apreciază o stenoză a ductului
Wirsung, ce împiedică evacuarea sucului pancreatic. Suprastenotic se apreciază dilatarea
ductului Wirsung pînă la 2,1 cm şi a sistemului canalicular pancreatic.
Raspuns 2:In baza datelor prezentate:Pacientul acuză :dureri epigastrice ,,în bară”,
permanente, exacerbate de alimente, semne de malnutriţie cu o scădere ponderală
importantă în ultimele 6 luni – 16 kg.Abdomenul dureros la palpare în regiunea
epigastrică.
Investigaţiile imagistice: USG - pancreas cu aspect neomogen şi neregularităţi de contur
la nivelul corpului şi a cozii, Corpul pancreatic de 3,5 cm. Ductul Wirsung1,7 cm în
diametru, conţine zone cu ecogenitate crescută 0,3 – 0,6 cm în diametru. Radiografia
abdominală simplă: multipli calculi în aria de proiecţie a ductului Wirsung. IRM în
regim colangiografic: pancreas ratatinat cu diminuarea intensităţii semnalului din cauza
dezvoltării ţesutului conjunctiv. În regiunea cefalopancreatică se apreciază o stenoză a
ductului Wirsung, ce împiedică evacuarea sucului pancreatic. Suprastenotic se apreciază
dilatarea ductului Wirsung pînă la 2,1 cm şi a sistemului canalicular pancreatic.
Raspuns 6:
Printre investigatiile imagistice care pot ajuta la diagnosticare pancreatitei se
numara:
Tratament Medicamentos
Se vor folosi preparate cu conţinut mare de lipază: Creon, Mezym forte, Panzytrat,
Festal, Cotazym, Nutryzym, Digestal forte etc. Se preferă preparatele gastroprotejate
(enterosolubile), din cauza neutralizării lipazei prin acţiunea sucului gastric acid. În
prezenţa maldigestiei, cu malabsorbţie, doza de fermenţi de substituţie trebuie să fie
ridicată, de cel puţin 20.000 U lipază/masă. Dacă preparatul nu este gastroprotejat, se
va administra înainte de masă cu 30 min. un antisecretor (Ranitidina, Cimetidina). Dacă
maldigestia nu poate fi combătută în acest fel, se pot adăuga trigliceride cu lanţ mediu,
în doză de 40 g/zi (ulei de cocos care se absoarbe mai uşor, prevenind parţial
malabsorbţia).
Terapia alternativă
Poate fi:
Papilotomie.
Protezare biliară sau de duct Wirsung, în caz de stricturi benigne (care sunt
datorate inflamaţiei sau necrozei din jurul ductului Wirsung). Din punct de vedere
tehnic, se efectuează sfincterotomia folosind abordul papilar, iar apoi stenturile
se plasează folosind un fir ghid montat pâna deasupra stenozei respective
(uneori în cazul stenozelor strănse acestea necesită dilatări). Evoluţia după
plasarea stenturilor este favorabilă în 85-100% din cazuri.
Extracţie de calculi din ductul Wirsung: prezenţa calculilor creşte presiunea
intraductală accentuând în acest mod durerea şi determinând ischemie
pancreatică. Înainte de extracţia propriu-zisă se efectuează sfincterotomia pentru
a se permite accesul papilar. Pentru extragerea calculilor se folosesc dispozitive
de tipul „balonaşelor” de extracţie sau a basketurilor. În cazul calculilor mari se
poate încerca litotripsia pentru a se permite extragerea fragmentelor de calculi.
Litotripsia (ESWL) reprezintă tehnica adjuvantă cea mai frecvent utilizată în acest
sens, deoarece permite fragmentarea calculilor mai mari şi apoi extragerea
fragmentelor mai mici.
Drenajul echoendoscopic al pseudochistelor pancreatice. Acestea apar ca şi
complicaţie a pancreatite cronice în 20-40% din cazuri. Folosirea drenajului
ghidatecoendoscopic al pseudochistelor reprezintă o alternativă nechirurgicală la
aceşti bolnavi. Scopul drenajului transmural este crearea unei comunicări între
cavitatea pseudochistului şi lumenul digestiv (chisto-gastrostomie sau chisto-
duodenostomie), permiţând drenajul conţinutului chistului în lumenul intestinal.
Chirurgicală : în formele hiperalgice, se pot face blocarea plexului celiac (ce se poate
realiza şi echoendoscopic), pancreatectomie subtotală sau totală, se recurge la diverse
tehnici de derivaţie sau decomprimare (pancreatojejunostomie laterală)
Pacientul P.R., în varstă de 52 ani, acuză dureri epigastrice ,,în bară”, permanente, febră
390C, slăbiciune generală.Starea generală – gravitate medie, FMR = 26/min; PS=96 b/min, TA =
115/80 mm Hg; limba uscată saburată, abdomen dureros la palpare în hipocondrul stăng. Hb –
158 g/l, Er. – 4,6 x 1012, L – 16,6 x 10-9, nes. – 28%, seg. – 43%, limf. – 14%, mon. – 13%, eoz.
– 2%, VSH – 28 mm/oră, bilirubina totală – 20,1 mkmol/l, bilirubina directă – 2,0 mkmol/l, ALT
– 0,8l mkmol/l, AST – 0,3l mkmol/l, ureea – 8,1 mlmol/l, ind. protromb. – 70%, amilaza urinară
– 488,0 g.o.l.
USG- concluzie: pancreas cu aspect neomogen şi neregularităţi de contur la nivelul corpului
şi a cozii, la nivelul cozii pancreasului o formaţiune hipoecogenă 9,6x9,0cm., nediferenţiat de
parenchimul din jur. CT- pancreas ratatinat cu diminuarea intensităţii semnalului din cauza
dezvoltării ţesutului conjunctiv. În regiunea cozii pancreasului o formaţiune hipoecogenă
10,6x9,0cm., cu grosimea peretelui 0,3-0,4cm, nediferenţiat de parenchimul din jur, care apare
cu microcalcificări. În lumen: formațiuni multiple hiperecogene cu diametrul 0,5-0,8 cm
(sechestre).
Bolnavul Н., 65 ani, a fost spitalizat în secția de chirurgie la a 2-a zi de la debutul bolii cu
acuze la dureri moderate colicative în compartimentele inferioare ale abdomenului, balonare
pronunțată, reținerea evacuării maselor fecale și gazelor. Boala a evoluat lent. Suferă de
constipații cronice, care în majoritatea cazurilor s-au rezolvat după realizarea clisterelor
evacuatorii.
Examenul obiectiv.Starea generală a bolnavului de gravitate medie. Frecvența
contracțiilor cardiace 78 bătăi la minut, ritmice. TA-100/60 mm col.Hg. Abdomenul asimetric –
hemiabdomenul drept cu balonare excesivă. La palpație este moale, ușor dolor pe toată
suprafața. Partea dreaptă a abdomenului este ocupată de o formațiune dur-elastică masivă. La
auscultație deasupra formațiunii peristaltismul nu se percepe, dar se determină «sunet de
clopotaj». La percuție deasupra formațiunii se determină sunet timpanic. Tușeul rectal: ampula
rectală este goală, sfincterul anal este beant. După încercarea de a realiza clister evacuator, apa se
revarsă înapoi după întroducerea a 300 ml apă.
Explorări paraclinice. Radiografia de ansamblu a cavității abdominale: alungirea și
ondularea compartimentelor stîngi ale colonului, balonarea excesivă segmentară a colonului
sigmoid.
Sarcini:
13. Formulaţi diagnosticul prezumtiv.
Dolicocolon pe stanga.Torsiune a colonului sigmoid.
14. Argumentaţi diagnosticul prezumtiv în baza datelor prezentate.
Dureri moderate colicative în compartimentele inferioare ale abdomenului, balonare
pronunțată, reținerea evacuării maselor fecale și gazelor, suferă de constipații cronice.
Abdomenul asimetric – hemiabdomenul drept cu balonare excesivă. La palpație este
moale, ușor dolor pe toată suprafața. Partea dreaptă a abdomenului este ocupată de o
formațiune dur-elastică masivă. La auscultație deasupra formațiunii peristaltismul nu se
percepe, dar se determină «sunet de clopotaj». La percuție deasupra formațiunii se
determină sunet timpanic. Tușeul rectal: ampula rectală este goală, sfincterul anal este
beant. După încercarea de a realiza clister evacuator, apa se revarsă înapoi după
întroducerea a 300 ml apă.
Radiografia de ansamblu a cavității abdominale: alungirea și ondularea
compartimentelor stîngi ale colonului, balonarea excesivă segmentară a colonului
sigmoid.
15. Efectuaţi diagnosticul diferenţial.
Cancer de colon sigmoid,cancer de colon descedent,dolicocolon congenital,megacolon
congenital sau toxic.
16. Ce precizări anamnestice, manevre (semne clinice) suplimentare sunt necesare?
Suportarea unor operatii in trecut,colici biliare,anomalii congenitale.
17. Enumeraţi testele de laborator suplimentare de care aveţi nevoie pentru
confirmarea diagnosticului.
Analiza generala a sangelui,analiza biochimica a sangelui +electrolitii,ionii,analiza
generala a urinei.
18. Ce investigaţii paraclinice instrumentale confirmă diagnosticul?
Irigografie,USG,CT,RMN.
19. Formulaţi diagnosticul definitiv.
Dolicocolon pe stanga.Torsiune a colonului sigmoid
20. Care este tactica curativă? Specificaţi tratamentul medicamentos şi/sau chirurgical
necesar.
Principii:
-reducerea distensiei intestinale-efectuarea intubari irectosigmoidiene
-reechilibrare hidroelectrolitica si de socare-cateterizare v.subclaviculare si infuzare in
get a poliglucinei,sau plasma,albumina,reopoliglucina cu adaugarea prednisolonului 300-
400mg.
Aceste 2 principii se efectueaza pinala,in timpul si dupa operatie.
Anestezie generala si operatie prin laparatomie.
Bolnavul M., 38 ani, pe fundalul unei stări generale satisfăcătoare, a observat apariția
sângelui în masele fecale. Nu s-a adresat la medic. Starea generală s-a înrăutățit brusc la 2-3
săptămîni după un efort fizic semnificativ – inapetență, apariția fatigabilității și slăbiciunii
generale, artralgiilor și nodozităților roz-cianotice dureroase pe ambele gambe, proieminente
peste suprafața pielii. Frecvența scaunelor diareice cu sânge și mucozități a crescut la 10-15 ori
pe zi, asociindu-se cu tenezme dureroase.
Examenul obiectiv.Paliditate a tegumentelor, pe gambe elemente patognomonice pentru
eritem nodos. Temperatura corporală +37,80 С. La palpație s-a constatat senzații de durere pe tot
traseul colonului; colonul sigmoid dureros, spasmat, sub forma «tubului de sticlă». Semnul
Scietkin-Blumberg negativ. Zgomotele cardiace clare, ritmice, Puls- 98bătăi la minut. TA-
90/60 mm col.Hg. FR-18 la minut.
Explorări paraclinice. Laborator: hemoglobina - 108 g/l; eritrocite - 2,5х1012/l;
trombocite - 200х103/l; VSH -36 mm/oră; proteina totală - 70 g/l; albumina - 60%; gama-
globulinele - 30%. Examenul microscopic a fecaliilor: prezența mucusului, leucocitelor,
eritrocitelor și celulelor de epiteliu intestinal. Rectoromanoscopia: mucoasa rectală edemată,
inflamată, hiperemiată, cu depuneri purulente-hemoragice, hemoragie de contact pronunțată a
mucoasei, erozii și ulcerații confluente multiple. Irigografia: mucoasa rectului și colonului cu
relief șters, dedublat, lipsa haustrațiilor, multiple depozite mici de masă baritată în grosimea
mucoasei.
Sarcini:
1. Formulaţi diagnosticul prezumtiv.
Colita ulceroasa nespecifica,de gravitate severa,cu afectarea rectului si partilor stingi a
colonului,complicata cu eritem nodos si anemie feripriva.
2. Argumentaţi diagnosticul prezumtiv în baza datelor prezentate.
Pacientul prezinta singe in masele fecale, inapetență, apariția fatigabilității și slăbiciunii
generale, artralgiilor și nodozităților roz-cianotice dureroase pe ambele gambe, proieminente
peste suprafața pielii. Frecvența scaunelor diareice cu sânge și mucozități a crescut la 10-15 ori
pe zi, asociindu-se cu tenezme dureroase. Paliditate a tegumentelor, pe gambe elemente
patognomonice pentru eritem nodos. Temperatura corporală +37,80 С. La palpație s-a constatat
senzații de durere pe tot traseul colonului; colonul sigmoid dureros, spasmat, sub forma «tubului
de sticlă». Puls- 98bătăi la minut. TA- 90/60 mm col.Hg. hemoglobina - 108 g/l; eritrocite -
2,5х1012/l; VSH -36 mm/oră; Examenul microscopic a fecaliilor: prezența mucusului,
leucocitelor, eritrocitelor și celulelor de epiteliu intestinal. Rectoromanoscopia: mucoasa rectală
edemată, inflamată, hiperemiată, cu depuneri purulente-hemoragice, hemoragie de contact
pronunțată a mucoasei, erozii și ulcerații confluente multiple. Irigografia: mucoasa rectului și
colonului cu relief șters, dedublat, lipsa haustrațiilor, multiple depozite mici de masă baritată în
grosimea mucoasei.
Bolnavul М., 46 ani, s-a adresat la medic cu acuze la dureri periodice în partea stîngă a
abdomenului. În masele fecale au apărut mucozită ți, striuri de sânge modificat. Marchează
pierderi ponderale neînsemnate pe parcursul ultimilor 6 luni (aproximativ 2 kg).
Examenul obiectiv.Limba umedă, cu saburație albicioasă. Burta moale, sensibilă la
palpare pe flancul abdominal stâng, unde se palpează colonul sigmoid spazmat. Din partea
sistemului cardio-vascular, respirator și urinar devieri patologice nu se determină.
Explorări paraclinice.Laborator: hemoglobina - 102 g/l; eritrocite - 2,5х1012/l;
trombocite - 242х103/l; VSH - 46 mm/oră; proteina generală - 58 g/l; albumine - 46%; gama-
globuline - 30%. Rectoromanoscopia – patologie vizibilă absentă. Irigografia – la umplerea
retrogradă a lumenului colonului cu masă baritată în por țiunea proximală a colonului sigmoid s-
au evidențiat multiple defecte de umplere rotunde, cu contururi clare.
Sarcini:
1. Formulaţi diagnosticul prezumtiv.
Polipi multipli a colonului sigmoid. Anemie feripriva.
2. Argumentaţi diagnosticul prezumtiv în baza datelor prezentate.
Dureri periodice în partea stîngă a abdomenului. În masele fecale au apărut mucozită ți,
striuri de sânge modificat. Marchează pierderi ponderale neînsemnate pe parcursul ultimilor 6
luni (aproximativ 2 kg). Limba umedă, cu saburație albicioasă. Burta moale, sensibilă la palpare
pe flancul abdominal stâng, unde se palpează colonul sigmoid spazmat. Laborator: hemoglobina
- 102 g/l; eritrocite - 2,5х1012/l; VSH - 46 mm/oră; Irigografia – la umplerea retrogradă a
lumenului colonului cu masă baritată în porțiunea proximală a colonului sigmoid s-au evidențiat
multiple defecte de umplere rotunde, cu contururi clare.
Colangiografia serealizeazăprinintermediul endoscopieiretrograde
(CRPE) sauprin RMN-MRCP. (Colangiopancreatografia prin rezonanta magnetica).
Colangiopancreatografia prin rezonanta magnetica estefoarteutil în
stabilireadiagnosticului, darnupoaterealizaterapia.
7.Formulaţi diagnosticul definitiv.Diagnosticul definitiv estecoledocolitiaza reziduala
complicata cu angiocolita purulenta acută .
8.Care este tactica curativă? Specificaţi tratamentul medicamentos şi/sau chirurgical
necesar.Tratamentulcoledocolitiazeieste în general chirurgical şi constă
în extragereacalculilor de lanivelulcoledocului.
Scopultratamentuluieste de a înlăturacolecistuldeoareceelestesediulprincipal al
litogenezei, dezobstrucţiacăilorbiliare şi realizareaunuidrenajbiliaroptim.
În cazulprezenţeiuneicolangiteacutesupurativetratamentulestereprezentat de
antibioticoterapie - de elecţiepotfiutilizate Piperacilina în asociaţiecu Gentamicina,
reechilibrarehidro-electrolitică şi decompresiacăilorbiliare.
9.Prescrieţireţeta unui medicament - sol.Papaverini, din foaia de prescripţie.
R.p.:Sol.papaverinihydrochloridi 2%-2 ml
D.t.d. in ampull N10
S.Subcutanat
10..Specificaţi strategia de recuperare a pacientei.
O pacientă, a.n. 1986, a fost internată în mod urgent. Acuză dureri în regiunea
hipocondrului drept, febra (38-390C), frisoane, transpirații reci, inapetență, prurit cutanat.
A fost operată în spitalul de circumscripție 2 ani în urmă pentru colecistita cronică calculoasă. S-
a efectuat colecistectomie clasică. Postoperatoriu episodic avea accese de colică biliară. Ultimul
acces a evaluat cu ictericitatea tegumentelor.
La examenul fizic s-a constatat: tahicardie, hipotonie (TA 100/60 mm Hg), ictericitatea
tegumentelor, hepatomegalie. Investigațiile biologice: leucocitoză (14.000); bilirubina totală –
260 mmoli/l, din care 190 mmoli/l directă şi 70 mmoli/l indirectă; Protrombina 76%, indicii
fosfatazei alcaline și a ureei în sânge crescuți moderat.
1.Formulaţi diagnosticul prezumtiv.Coledocolitiază complicată cu icter mecanic și angiocolită
acută.
Colangiografia serealizeazăprinintermediul endoscopieiretrograde
(CRPE) sauprin RMN-MRCP. (Colangiopancreatografia prin rezonanta
magnetica).
Colangiopancreatografia prin rezonanta magnetica estefoarteutil în
stabilireadiagnosticului, darnupoaterealizaterapia.
Pancreatita acută. Manifestările clinice iniţiale ale colecistitei acute şi pancreatitei acute
uneori sunt foarte similare: anamneza litiazei biliare, debut acut după încălcare dietetică,
sediul durerii în abdomenul superior, vome repetate. Caracteristicile distinctive ale
pancreatitei acute sunt: starea generală gravă a bolnavului deseori asociată cu disfuncţie
organică, durerea abdominală „în centură”, semnele Grey-Turner şi Cullen, nivelul crescut al
amilazei şi lipazei în sânge şi urină.
Ocluzia intestinală. Voma repetată, pareza intestinală cu balonarea abdomenului şi retenţia
de scaun, deseori existente în colecistita acută, pot fi confundate cu ocluzia intestinală.
Aceasta din urmă se va distinge prin caracterul colicativ al durerilor, cu localizare
neobişnuită pentru colecistita, hiperperistaltism, „clapotaj“, simptomul Wahl pozitiv şi alte
semne specifice. Oricum,pentru concretizarea diagnosticului este necesară radiografia
abdominală panoramică.
Antecedente eredocolaterale
Termometria
Semnul Blumberg, Coher- pentru diagnosticul diferential cu apendicita.
Analizagenerala asingeluisibiochimica
Leucocitele-
Leucocitozaînaltăpoatemărturisidespreprezenţaunuiprocesinflamatorsaugangrenavezi
culeibiliare
Număruleritrocitelor, nivelulHbşiHt,timpul de
coagulare.Hemoconcentraţiasugereazădespreniveluldereglărilorhidro-
electroliticeîncazuldeshidratării severe din cauzavomelor .
Biochimiasângelui-Creştereauşoară a valorilor AST, ALT, LDH
şi/saubilirubineiestecaracteristică CA. Nivelurilebilirubinei, AST, ALT, elevate
semnificativsugereazăposibilitateacoledocolitiazeisausindromuluiMirizzi.
Proteina C reactivă (CRP). Creştereanivelului CRP cu 3 mg/l
saumaimultindicăinflamaţieacută.
Echilibrulacido-bazicsanguin.Ionograma (Na, K, Ca, Mg, Cl).
Coagulograma (TTPA – timpuldeprotrombinăparţialactivat, Ddimerii).
Se indică cu scop de evaluarepreoperatorie.
6. Ce investigaţii paraclinice instrumentale confirmă diagnosticul.
NB!!Insa daca blocul subhepatic creste, febra ia caracter septic (ascensiuni vesperale 39-
40 C, dimineata afebril sau subfebril) si leucocitoza creste – inseamna ca s-a produs
abcedarea blocului . In acest caz se impune de urgenta interventia chirurgicala –
colecistectomie si drenarea spatiului subhepatic.
La 2 ani de ziledupăcolecistectomie,
efectuatăpentrucolecistităacutăcalculoasădistructivă, pacientul, un bărbat de 53 de
ani, estereinternatîn stare gravă, septică, cu febră, frisoane, transpirațiiprofuze,
astenie, anorexie, dureripermanenteînhipocondruldrept, ictertegumentar.
Debutulicterului a fostdupă un episod de colicăbiliară. Concomitent cu
instalareaicterului a evoluatfebra cu episoade de 37,80C.
Hemoleucograma pentru a cautaetiologiileinfectioase.
Tablou metabolic de bazasiamilaza pentru a detectaboalapancreatica.
Dupa felul de restabilire a fluxului biliar in tracul digestiv toate operatiile sunt
divizate in 2 grupe:
1) Operatii cu pastrarea fluxului biliar prin PDM sau prin ampula PDM- coledocolitotomia
prin laparotomie.
2) Operatii reconstructive (anastomozele biliodigestive). Acest grup de operatii include
anastomozele cailor biliare intra si extra hepatice cu duodenul si jejunul pe ansa „omega”
sau Roux.
1. Formulațidiagnosticulprezumtiv.
Adenomul toxic tiroidian
2. Argumentațidiagnosticulprezumtivînbazadatelorprezentate.
Simptomelehipertiroidiei: palpitaţii, fatigabilitate, intoleranţă la căldură, tremor al
extremităţilor, scădereponderală. La examenul clinic: tegumentecalde, umede,
tensiunearterială (TA) cu diferenţă mare = 140/60 mmHg, tahicardiesinusală 100/minut.
Palparearegiuniicervicaleanterioare a relevant unnodul
3. Efectuațidiagnosticuldiferențial.
Gusatoxicadifuza, gusa endemic, sporadica, maladiiinflamatorii a glandeitiroide,
cancerultiroidian
4. Ce precizărianamnestice, manevre (semneclinice) suplimentaresuntnecesare?
Anamnezaeredocolaterala, zona geografica cu deficit de iod, interventiichirurgicale in
antecedente, hiper/hipotiroidism,tiroidite in antecedente,
5. Enumerațitestele de laboratorsuplimentare de care aveținevoiepentruconfirmarea
diagnosticului.
DozareaTSH poateevidenţiaparenchimultiroidianinhibatparaadenomatos; T3 T4 crescuti in singe
TSH scazut
6. Ce investigaţiiparacliniceinstrumentaleconfirmădiagnosticul?
scintigramatiroidianăpuneînevidenţăprezenţaunuinodul „cald”, hipercaptantşiabsenţafixării I131
înrestulparenchimuluitiroidian; ecografiatiroidianădeterminăstructuranodulului (densă/mixtă);
dozarea
7. Formulațidiagnosticuldefinitiv.
Adenom toxic tiroidian (Plumer) cu functieautonoma
8. Care estetacticacurativă? Specificațitratamentulmedicamentosși/sau chirurgical
necesar.
Tratamentuladenomului toxic Plummer esteexclusiv chirurgical. Se
practicăenucleareanodululuisaulobectomiasubtotală. Profilaxiarecidivei se face prinadministrare
de iod.
9. Prescriețirețetamercazolil dinfoaia de prescripții.
Rp.: Tab. Mercazolil 5 mg
D.t.d. N.50
S. Intern, de 3 oripezi.
10. Specificațistrategia de recuperare a pacientei.
Profilaxiarecidivei se face prinadministrare de iod.
Bolnavul în vârstă de 25 de ani a fost internat în secţia de urgenţă după 20 min. de la un accident
rutier cu plângeri de dureri în abdomen, slăbiciune, greţuri, ameţeli. La inspecţie: tegumentele
sunt palide, TA nu se determină, pulsul – 130 de bătăi pe minut. Sub rebordul costal stâng se văd
pete roșii de la lovitură. Semne de traumă craniocerebrală lipsesc. Respiraţia se aude din ambele
părţi.
Pacientul, în vârsta de 68 de ani, este internat în secţia chirurgie pentru dureri permanente în
etajul superior abdominal,exacerbate la 15-30 min după ingestia de alimente, însoțite de
inapetenţă, astenie fizică şi scădere în greutate (aproximativ 12 kg în ultimele 4 luni). În secţia de
gastroenterologie s-au efectuat o serie de investigații: CT abdominal, endoscopie digestivă
superioară, ecografii abdominale repetate şi rectocolonoscopie. Acestea nu au evidenţiat
modificări la nivelul organelor abdominale. S-a efectuat aortografia în urgenţă şi s-au evidenţiat:
stenoza 60% la originea trunchiului celiac; subocluzie pe lungime de 3 cm de la originea arterei
mezenterice superioare, stenoza 70% la originea arterei renale drepte, artera renală stânga
permeabilă, de calibru normal, iar artera mezenterică inferioară nu se vizualizează. Ocluzia
arterei iliace drepte de la origine, cu reîncărcarea arterei femurale comune drepte. Artera iliacă
comună şi artera hipogastrică stângă permeabile. Angio-RMN-ul evidențiază aorta cu contur
neregulat şi tromboza parietală, stenoza trunchiului celiac la origine este de aprox. 70%, iar
stenoza arterei mezenterice superioare la origine este de 75%. Nu se evidenţiază artera iliacă
comună dreaptă. Arterele renale sunt permeabile.
Prezentarea cazului Bolnavul M.V., în vârstã de 70 de ani, FO 27625 din 23.12.2005, se prezintã
în serviciul urgenţã pentru dureri periombilicale, vãrsãturi, meteorism. Din istoricul bolii reiese
cã bolnavul se aflã pe tratament cardiologic cu blocanåi ai enzimei de conversie generaåia II de 8
ani. În urmã cu 4 zile înaintea prezentãrii în serviciul urgenåã bolnavul a prezentat 5 scaune
diareice, dureri abdominale difuze, episodul respectiv fiind interpretat ca o banalã enterocolitã
acutã. Ulterior, cu 24 de ore înaintea internãrii, bolnavul prezintã vãrsãturi bilio-alimentare şi
apoi cu tentã fecaloidã, întreruperea tranzitului intestinal, dureri abdominale. La internare bolnav
cu stare generalã gravă, tegumente şi mucoase palide, abdomen discret meteorizat simetric,
dureros sponatn şi la palpare în mezogastru, urmeazã mşcãrile respiratorii, cu clapotaj în flancul
şi fosa iliacã stângã. Tuşeul rectal: ampulã rectalã cu pereåi supli, goalã, urme de sânge pe
indexul explorator. TA: 130/70 mmHg, puls=70 b/min. Pe sonda de aspiraţie nazo-gastricã se
exteriorizeazã cca 800 ml lichid fecaloid. Radiografia abdominalã simplã: nivele hidroaierice
mari în etajul abdominal superior.
1. Formulați diagnosticul prezumtiv.
Ileus paralitic.
2. Argumentați diagnosticul prezumtiv în baza datelor prezentate.
bolnavul prezintã vãrsãturi bilio-alimentare
apoi cu tentã fecaloidã întreruperea tranzitului intestinal
dureri abdominale
La internare bolnav cu stare generalã gravă, tegumente şi mucoase palide, abdomen
discret meteorizat simetric, dureros sponatn şi la palpare în mezogastru, urmeazã mşcãrile
respiratorii, cu clapotaj în flancul şi fosa iliacã stângã. Tuşeul rectal: ampulã rectalã cu
pereåi supli, goalã
Pe sonda de aspiraţie nazo-gastricã se exteriorizeazã cca 800 ml lichid fecaloid
3. Efectuați diagnosticul diferențial.
Enterocolita acuta
Ocluzie mecanica prin tumoare colorectala – era sa fie absenta progresiva a scaunului iar
pe deget singe pur , Rx era sa se vada opacitate nodulara
Saturnism- lucru si operare cu plumbul
4. Ce precizări anamnestice, manevre (semne clinice) suplimentare sunt necesare?
Auscultarea abdomenului cu determinarea semnului Spasocucotchi – a picaturii in cadere
la miscarea bolnavului de pe un flanc pe altul
5. Enumerați testele de laborator suplimentare de care aveți nevoie pentru confirmarea
diagnosticului.
Analiza generala a singelui pentru a depista o eventuala deshidratare prin hematocrit
relative crescut
Analiza echilibrului hidroelectrolitic , pentru a depista tulburarile ale distributiei ionilor
in plasma
Analiza echilibrului acido- basic, pentru depistarea tipului de acidoza
Analiza biochimica cu determinarea tuturor indicelor biochimici pentru a depista o
eventuala disfunctie de organe
Analiza serica a nivelului enzimei de conversie si aldosteronului
Analiza glicemiei bazale in vederea asigurarii organismului cu nutrient
5. Ce investigaţii paraclinice instrumentale confirmă diagnosticul?
Colonoscopia pentru a depista sursa urmelor de singe aparute la tuseu rectal
USG , cu aprecierea volumui de lichid intestinal
CTsau RMN cu aprecierea structurilor implicate in ocluzie inclusive nivelul lor anatomic
6. Formulați diagnosticul definitiv.
7. Ileus paralitic inferior postmedicamentos
8. Care este tactica curativă? Specificați tratamentul medicamentos și/sau chirurgical
necesar.
Sistam administrarea de IEC,
Reglam tensiunea cu blocatori ai receptorilor de Angitensina, Sartani , Valsartan (preparat)
Decompresie nazogastrica
Aplicarea unui cateter venos periferic si reechilibarea volemica:
Sol. Sterofundin – 400 ml pentru reechilibrarea e electroliti
Sol. Ringer Lactat – 400 ml pentru corectia dereglarilor legate de metabolismul K si Cl
Reosorbilact – 400 ml (detoxifiant creste reologia sanguine
Sol. Glucoza - 400 ml + 1g acid ascorbic (10 ml de vit C) ca antioxidant +6 UI insulin pentru o
absorbtie mai buna
Sol. Na Cl 0.9 % 400 + Riboxin2 % 10 ml (riboxin e donator de inosine din care se formeaza
ATP pentru ciclul Krebs )