“INGRIJIREA COPILULUI

CU
DIAREE ACUTA”
 Cuprins

I Argument........................................................................................................2
II Ingrijirea copilului cu Diaree acuta...............................................................3
A Notiuni generale de anatomie si fiziologie a tubului digestiv.......................4
B Diaree acuta...................................................................................................5
a) Definitie....................................................................................................5
b) Clasificare.................................................................................................6
c) Etiologie....................................................................................................6
d) Simptomatologie...........................................................................................6
e) Diagnostic.................................................................................................7
f) Evolutie si prognostic................................................................................7
g) Tratament..................................................................................................8
h) Complicatii...............................................................................................9
C Rolul autonom al asistentei medicale in ingrijirea copilului cu diaree
acuta................................................................................................................10
D Rolul delegat al asistentei medicale in ingrijirea copilului cu diaree
acuta................................................................................................................17
E Proces de ingrijire a copilului cu diaree acuta.............................................26
Interviu.........................................................................................................27
Nevoi fundamentale dupa Virginia Henderson............................................28
Plan de ingrijire............................................................................................29
Educatie pentru
sanatate...............................................................................32
III Bibliografie................................................................................................33
IV Anexe:........................................................................................................34

2
 I.Argument

Nursingul cuprinde toate verigile de munca ale asistentei medicale:

primirea bolnavului in spital, ingrijirile generale acordate acestuia, asistenta
la examinarea bolnavului si supravegherea lui, alimentatie, recoltarile de
produse biologice si patologice, examinari urgente de laborator, tehnica
testelor cutanate,pregatirea bolnavilor pentru examene radiologice
complementare, endoscopice,etc, tehnica tratamentului fizic si
medicamentos cat si particularitatile de ingrijire ale diferitelor categorii de
varsta si boala.
Parcurgand etapele proiectului coroborat cu practica din institutiile sanitare,
am ajuns la concluzia ca fiecare pacient trebuie tratat ca un tot unitar, ca o
entitate,mai precis ca o fiinta umana care are 14 nevoi fundamentale, unele
dintre ele satisfacute, altele nesatisfacute, iar ingrijirile indreptate catre el
trebuie sa fie personalizate.
Proiectul de diploma prezentat in continuare reprezinta o aplicatie de
ordin practic a cunostintelor acumulate pe parcursul celor trei ani de
studiu.Punctul de plecare l-a reprezentat identificarea temei: Ingrijirea
copilului cu Diaree acuta. Consultand bibliografia, s-au identificat notiuni
de anatomie si fiziologie,de patologie medicala si de ingrijiri specifice de
nursing necesare in Ingrijirea copilului cu Diaree acuta.
Acestea sunt:
1. organizarea activitatii in serviciul de pediatrie.
2. respectarea legislatiei sanitare in asistenta mamei si copilului,
3. asigurarea ingrijirilor necesare cresterii si dezvoltarii nou-nascutului,
sugarului si copilului.
4. acordarea ingrijirilor adaptate copilului cu boli carentiale.
5. aplicarea ingrijirilor individualizate pe afectiuni (aparat respirator,
cardio-vascular, digestiv, urogenital, boli de sange,etc).
6. acordarea primului ajutor de urgenta.
7. aplicarea si supravegherea tratamentului si regimului igieno-dietetic
prescris.
8. descrierea, interpretarea diferitelor forme de comportament al
copilului
9. asigurarea securitatii afective a copilului spitalizat.

3
 10. educarea mamei si copilului cu privire la prevenirea si tratarea
diferitelor afectiuni.
11. aplicarea normelor de tehnica securitatii muncii si P.S.I.
II.Ingrijirea copilului cu Diaree acuta
A.Notiuni generale de anatomie si fiziologie

Intestinul subtire,segmentul cel mai lung al tubului digestiv (peste 4m),

se intinde de la pilor la valvula ileo-cecala, prin care se deschide in
intestinul gros. Intestinul subtire este diferentiat in 3 segmente:duodenul,
jejunul si ileonul.
- duodenul, portiunea initiala, fixa, a intestinului subtire, are lungimea de
25-30 cm, forma de potcoava si cuprinde in concavitatea sa capul
pancreasului. Mucoasa duodenala contine glande asemanatoare celor
pilorice, dar si glande de tip intestinal;
- jejunul si ileonul, portiunile mobile ale intestinului subtire, se intind
pana la valvula ileo-cecala, fara a se putea face o delimitare precisa intre
jejun si ileon. La acest nivel, mucoasa prezinta un numar de vilozitati
intestinale, care maresc mult suprafata, favorizand procesul de absorbtie.
Intestinul gros, este ultimul segment al tubului digestiv, cu o lungime
de 1,7 m si un calibru superior fata de intestinul subtire.
Se descriu mai multe portiuni:
- cecul, segmentul situat sub valvula ileo-cecala si terminat intr-un fund de
sac, prezentand apendicele vermiform
- colonul formeaza un cadru constituit de segmentele ascendent, transvers,
descendent si sigmoid
- rectul, ultima parte a intestinului gros, se termina cu canalul anal care se
deschide prin anus.
Mucoasa intestinului gros, formand in interior plici semicirculare, nu mai
prezinta vilozitati.
In segmentele inferioare creste numarul celulelor care secreta mucus.
Functiile intestinului subtire sunt: motilitatea, digestia si absorbtie, functia
endocrina si cea imunitara.
1.Motilitatea intestinala, substratul anatomic al motilitatii intestinului
este stratul muscular, reglarea motilitatii se face prin factori nervosi
(sistemul intrinsec si extrinsec) si factori umorali (gastrina,
colecistochinina, substanta P, neurotensina si polipeptidul pancreatic).

4
 2.Digestia intestinala se realizeaza sub actiunea sucului pancreatic, a
bilei si a sucului intestinal si cuprinde doua etape: extracelulara si
intracelulara.
Absorbtia intestinala este procesul prin care produsii simpli, rezultati din
digestie, strabat mucoasele digestive, trecand in circulatie. Absorbtia
anumitor constituienti se poate realiza la nivelul stomacului (apa, cloruri,
alcool, CO2), precum si la nivelul colonului (apa si electroliti), dar absorbtia
principiilor alomentari are loc in special in intestinul subtire;de aceea
lichidul care trece prin orificiul ileo-cecal este lipsit de substante nutritive.
3.Functia endocrina, hormonii gastrointestinali sunt: secretina,
colecistokinina, enteroglucagonul
Secretina, eliberata de celulele mucoasei duodenala si jejunale, detine un rol
important in eliberarea secretiilor biliare si pancreatice, dar inhiba
motilitatea gastro-intestinala.
Colecistokinina- faciliteaza digestia si absorbtia, stimuleaza motilitatea
intestinului si eliberarea hormonilor (insulina si stomatostatina).
4.Functia imunitara, bariera mucoasa este formata din trei componente:
patura de mucus, epiteliul de suprafata si aparatul imunologic.Mucusul
capteaza in particulele antigenice mari si bacteriile impedicand patrunderea
acestora in epiteliu;in patura de mucus sunt fixate imunoglobuline. Aparatul
imunologic si fagocitic cuprinde:limfocite, macrofage si mastocite.

Functiile intestinului gros sunt: de secretie si absorbtie si functia motorie.

Colonul primeste prin valvula ileo-cecala, zilnic ~ 1000 ml chim, constituit
din resturi alimentare nedigerabile sau nedigerate si lichide electrolitice
ingerate sau secretate de glandele digestive. Prin resorbtia apei si a unor
electroliti si secretia de mucus se constituie materiile fecale, care se elimina
prin actul defecatiei.Flora abudenta din colon sintetizeaza anumite vitamine
din grupul B si vitamina K.
Functia de absorbtie a colonului este foarte mare, in acest segment
recuperandu-se mari cantitati de Na+ prin mecanisme active si consecutiv
absorbindu-se pasiv apa. Structura mucoasei colice nu permite absorbtia unor
principii alimentari nedigerati si de aceea aceste substante vor fi supuse florei
bacteriene de fermentatie si putrefactie.
Functia motorie a colonului este mai variata decat cea a intestinului
subtire. In colonul proximal contractiile sunt segmentare, asimetrice,
stationare favorizand reasorbtia apei. In colonul distal activitatea motorie
este mai intensa, constituita din miscari segmentare si din rare unde
peristaltice, cu efect propulsiv. Contractiile “in masa” sunt rare, puternice,

5
 prezente pe colonul descendent si sigmoid; ele propulseaza o parte
importanta a continutului colic spre rect.
Defecatia este un act reflex prin care materiile fecale sunt eliminate din
rect la exterior. Acest act este coordonat de centri medulari si controlat
cortical.

B.Diareea acuta

a).Definitie:

Diareea reprezinta o perturbare temporara a mecanismelor de secretie

si/sau absorbtie de apa, electroliti si principii alimentare (dizaharide si
grasimi),manifestata clinic prin evacuarea accelerata a continutului intestinal-
scaune frecvente, abundente,scadere ponderala.

b).Clasificare:

In functie de intensitatea SDA, apreciat dupa procentul scaderii in

greutate, secundar deshidratarii, diareile acute se impart in 3 forme clinice:
a. diareea acuta "simpla" cu SDA echivalenta cu pierderea a 0-5 % din
greutatea corporala.
b. diareea acuta forma "medie"cu SDA echivalenta cu pierderea a 6-9 %
din greutatea corporala;
c. diareea acuta forma severa cu SDA echivalenta cu > 10 % pierdere
din greutatea corporala.

Formele clinice ale BDA:

- simpla (usoara)- scadere in greutate sub 5%
- medie, scadere in greutate intre 5-10%
- grava peste 10%, toxicoza

c).Etiologie:

Cauze determinante (infectioase, si neinfectioase), si favorizante

a.Cauze infectioase enterale si parenterale:
- Enterale:-enteroinvazive (Shigella, Salmonella, E.Coli,Campylobacter
Jejuni)
-enterotoxigene (E.Coli, Yersinia, Stafilococ Auriu)

6
 - virusuri: enterovirusuri, rotavirusuri (70%), paravirus,
adenovirusuri
- paraziti-protozoare:Giardia, Lamblia, etc
- helminti:ascaris
-fungi:candida ablicans
- Parenterale:-diareea care insoteste rinofaringita,otita, bronhopneumonie,
ITU,septicemie
b. Cauze neinfectioase:
-greseli alimentare cantitative si calitative:
-cantitative: subalimentatia si supralimentatia, determina tulburari de
tranzit
-calitativ: dilutii necorespunzatoare de lapte, diversificare incorecta,
alimente necoresponzatoare varstei
-factori medicamentosi (antibiotice oral,laxative, Fe)
-factori alergici: alergia la proteinele laptelui de vaca, soia, ovalbumina
c. Cauze favorizante:
-factori de mediu: igiena defectuoasa, integrare prematura in colectivitati de
copii, spitalizari repetate, sezon cald
-factori constitutionali: varsta mica, sub 3 luni, aparare imunologica
redusa,greutate mica la nastere,alimentatie lactata predominenta,labilitatea
functiilor digestive,toleranta digestiva limitata

d).Simptomatologie:

Debutul bolii este acut cu anorexie, agitatie, eritem fesier, varsaturi,

dureri abdominale spontane sau provocate, meteorism abdominal, stagnare
ponderala.
Perioada de stare: scaune diareice 5-10/zi, apoase, muco-grunjoase,
verzui,mucus, emise in jet, cu miros acru sau fetid,reactie alcalina;varsaturi
care se accentueaza prin dezechilibrele hidroelectrolitice;colici
abdominale (tipat,frecarea calcailor), tenesme rectale, meteorism abdominal
(semn de gravitate, pareza intestinala);modificarea starii generale,febra
inconstant, scadere in greutate (deshidratare si apoi malnutritie
proteocalorica);scaderea rezistentei la infectii.
Variatii ale sindromului de deshidratare:
-deshidratare usoara: scadere ponderala pana la 5%, cu lipsa semnelor
de deshidratare
-deshidratare medie: scadere ponderala 5-10%

7
 -deshidratare severa: scadere ponderala peste 10% si semne de colaps
(tahicardie, puls mic, tulburari circulatorii capilare, timp de recoltare
prelungit, hipo sau hipernatremie.
Semnele clinice de deshidratare extracelulara: pliu cutanat lenes sau
persistent, globi oculari hipotoni, fontanela anterioara deprimata, tegumente
marmorate, oligoanurie.
Semnele clinice de deshidratare intracelulara: febra, sete vie,
mucoase uscate, agitatie, convulsii, semne de acidoza (cresterea temperaturii
si ritmului respirator) alcaloza (varsaturi).

e).Diagnostic:

Se realizeaza in etapa clinica, pe baza datelor anamnestice, pe

particularitatea scaunelor diareice, pe consecintele acestora asupra organismului
(SDA, stare toxiinfectioasa, varsaturi, etc ) si pe datele de laborator
(hemoleucograma, coprocultura din primele scaune, coprocitograma cu
rezultat rapid pentru evidentierea neutrofilelor, germenilor, formelor chistice
si a parazitilor,examen coptocitologic pentru paraziti intestinali, examen
ORL).

f).Evolutie si prognostic:

Afectiune grava, cu prognostic sever in lipsa diagnosticului si a

tratamentului adecvat.

g).Tratament:

Tratamentul diareelor este: dietetic si medicamentos

 Tratamentul dietetic

Boala diareica acuta (BDA) este caracterizata prin regresia temporara a

“tolerantei digestive”, proportionala cu gravitatea bolii. Tratamentul dietetic,
mijlocul cel mai important de tratament, trebuie sa ofere alimente care sa se
adapteze unei capacitati de digestie si de absorbtie redusa, comparativ cu
perioada anterioara imbolnavirei.
Tratamentul dietetic cuprinde 4 etape: dieta hidrica, de tranzitie, realimentarea

8
si revenirea la alimentarea anterioara imbolnavirei.
a) Dieta hidrica:
- obiective:punerea in repaos a tubului digestiv; intreruperea aportului
alimentar, prevenirea deshidratarii acute,
- durata: in medie de 12-24 ore, mai redusa, la 8-12 ore, la prematuri, nou
nascuti, malnutriti
- lichide: solutii polielectrolitice diverse (GESOL)
- cantitatea: 180-200ml/gk/zi
- mod de administrare: cu lingurita,indicata in diarei fara varsaturi, fara
meteorism abdominal si cu diureza pastrata.
b) Dieta de tranzitie: foloseste vegetale antidiareice, cu rolul de a preveni
deshidratarea, de a continua rehidratarea, de a seda motilitatea intestinala, cu
aport energetic si partial mineral. Preparate folosite: supa de morcov,
mucilagiu de orez 3-5%, faina de roscove, pasta de mere, banane la sugarul de
peste 6-8 luni.
- cantitatea: 150-180ml.gk/zi, timp de 24 ore, pana la aparitia scaunelor
consistente, maximum 2 zile.
c) Realimentarea: consta din introducerea progresiva a unor alimente
medicament, legata de toleranta digestiva inca limitata, incepand cu cantitati de
20-30 ml/aliment pentru un pranz, fara a se depasi 120-150ml/zi, ajungandu-se
la ratia de intretinere in 4 zile. In acest scop se folosesc preparate dietetice
delactozate, degresate, hipoproteice, demineralizate, bogate energetic (glucoza,
fructoza, lipide, vegetale) si acidulate, cum ar fi: Humana H 14%, Milupa HN-
14%, All 110 13,3%, lapte albuminos.
In caz de intolerante digestive mari (la proteinele laptelui de vaca, soia sau
globale) se folosesc: Vegelact, Nutramigen.
La sugarii peste 6-7 luni realimentarea se face cu:fainoase (orez, gris), branza
de vaci, carne, uleiuri vegetale.
La sugarii alimentati natural se continua laptele de mama, in cantitati crescute
progresiv.La copilul mic alimentatia in primele doua zile va fi hidrica: solutii
de hidratare orala(Gesol), ceai de menta, musetel. Supe de morcov strecutate,
zeama de orez, mere crude rase (daca tolereaza). Treptat alimentatia revine la
normal odata cu restabilirea functiei intestinale:branza de vaci, banane, oua
fierte moi, carne slaba fiarta, biscuiti, pilaf de orez,etc. Se vor evita dulciurile,
lapte, ciocolata, legume cu celuloza.
d) Alimentatia completa: se introduc laptele si alimentele coresponzatoare
varstei, progresiv, crescand cu 50-200gr/zi, avand drept criteriu de apreciere
consistenta scaunelor.

 Tratamentul medicamentos

9
Tratamentul etiologic, antiinfectios:
- Diareea acuta cu etiologie neprecizata:
- in formele usoare, la eutrofici si distroficii de gradul I nu sunt necesare
antibiotice si chimoterapice. Se pot folosi antiseptice intestinale( Saprosan
0,01g/kg/zi,4 zile)
- in formele medii si grave, care sugereaza etiologia infectioasa, se face un
tratament netintit cu Biseptol 6-10mg/kg/zi, Furazolidon 5-7mg/kg/zi,
timp de 4-6 zile.
- Diareea acuta cu etiologie cunoscuta: tratamentul se face dupa germenii
care produc boala:
- Shigella: Biseptol 10mg/kg/zi p.o in 2 prize, 5 zile;Ampiclina
100mg/kg/zi p.o sau i.v, 5 zile;Norfloxacina 400mg de 2 ori/zi, la varsta
peste 17 ani, timp de 3-5 zile;Ciporofloxacin 6mg/kg/zi, in 3 prize, 5 zile
- Salmonella (nu se face tratament la purtatori): in gastroenterita acuta,
tratament discutabil, se aplica la cei cu risc crescut; in bacterimie sau la
cei cu febra enterica se administreaza: Ampiclina 150mg/kg/zi i.v in 4
prize, timp de 2 saptamani;Cloramfenicol 50mg/kg/zi iv,in 4 prize sau p.o,
timp de 2 saptamani;Cefatoxin 200mg/kg/zi in 4 prize, timp de 2
saptamani.
- Proteus: Ampicilina, Cefalosporine
- Campylobacter Jejuni: Eritromicina 40mg/kg/zi, 5-7 zile
- Fungi: Stamicin 100.000u/kg/zi;Miconazol 15mg/kg/zi p.o
- Giardia: Metronidazol 15mg/kg/zi in 3 prize, 7 zile;Furazolidon
6mg/kg/zi, 4 prize, 7 zile

 Tratamentul simptomatic

Tratamentul febrei cu :Aspirina 30mg/kg/zi, impachetari;

Varsaturile cu: Clorpromazin 1-2 mg/kg/zi i.m, Fenobarbital 5mg/kg/zi,
Emetiral 0,25mg/kg/zi (nu se da la copii sub 6 ani)
Meteorism abdominal: Miostin ¼-1/2 fiola s.c de 1-2 ori/zi
Agitatia, insomnia calmate cu Fenobarbital 3-5 mg/kg/zi sau Diazepam
0,2mg/kg/zi
Tratamente asociate pentru eriteme, intertrigo, hipotermie, si supliment de
vitamine (C,B complex, K)

h).Complicatii:

- deshidratarea

10
 - tulburari ale echilibrului acido-bazic (acidoza)
- bacteriemie
- formarea abceselor in tractul gastro-intestinal
- meningita si osteomielita
- sindrom hemolitic-uremic
- enteropatie exudativa
C.Rolul autonom al asistentei medicale in ingrijirea copilului
cu Diaree acuta

1. Examinarea clinica

Colaborarea la examinarea clinica a bolnavului este una din sarcinile

importante ale asistentei medicale. Ajutorul acordat medicului si bolnavului in
cursul examinarii clinice degreveaza pe acesta din urma de eforturi fizice si
previne o serie de suferinte inutile, contribuie la crearea unui climat favorabil
intre bolnav si medic, face accesibila medicului explorarea tuturor regiunilor
organismului, servindu-1 cu instrumentarul necesar, toate acestea intervenind
pentru scurtarea timpului expunerii bolnavului in stare grava la traumatismul
examinarilor.
Sarcinile asistentei in pregatirea si asistarea unui examen clinic medical
sunt urmatoarele:
- pregatirea psihica a bolnavului/a copilului ca nu este un act
traumatizant;
- adunarea, verificarea si pregatirea instrumentarului necesar;
- dezbracarea si imbracarea bolnavului;
- aducerea bolnavului in pozitiile adecvate examinarilor;
- asigurarea iluminatiei necesare la examinarile cavitatilor naturale;
- deservirea medicului cu instrumente;
- asezarea bolnavului in pat dupa examinare si pregatirea patului.
In preajma examinarilor de orice natura, asistenta trebuie sa lamureasca
bolnavul asupra caracterului inofensiv al examinarilor, cautand sa se reduca la
minimum durerile, care eventual trebuie provocate prin unele manopere simple,
ca: examinarea unei articulatii imflamate, palparea unui abdomen dureros.
Pentru examenul clinic medical, asistenta pregateste urmatoarele:
- o invelitoare usoara de flanela;
- stetoscopul;
- spatule linguale sterile, eventual oglinda frontala;
- tensiometru;

11
 - manusi sterile de cauciuc;
- ciocanul de reflexe pentru luarea reflexelor osteo-tendinoase, ace
- un termometru;
- o tavita renala pentru depunerea manusilor utilizate;
- instrumente speciale in functie de natura examinarii;
- doua prosoape curate si sapun pentru spalarea mainilor.
Instrumentele vor fi verificate in ceea ce priveste functionalitatea lor,apoi
vor fi asezate pe o tavita utilizata numai pentru acest scop si invelite cu un
servet. Asistenta va sta in fata medicului de cealalta parte a patului.
Bolnavii trebuie dezbracati complet, cu ocazia examinarii, insa
dezbracarea se va face gradual in functie de regiunea de corp interesata.
Examinarea se incepe prin luarea anamnezei. La examenul obiectiv,
pacientul trebuie adus totdeauna in pozitiile cele mai adecvate observatiei.
Pentru examenul mucoasei cavitatii bucale, limbii, faringelui si
amigdalelor, bolnavul va pleca capul inapoi, fiind sprijinit de asistenta.
Aceasta va asigura la nevoie iluminarea cavitatii bucale cu ajutorul unei lampi.
Examinarea organelor toracice va incepe in decubit dorsal. Dupa
terminarea fetei anterioare si laterale a toracelui, examinarea va continua in
pozitie sezand. In cursul examinarii, asistenta va veghea ca bolnavul sa intoarca
capul lateral, pentru a nu respira in fata ei sau a medicului examinator.
Examinarea organelor toracice se completeaza cu masurarea tensiunii
arteriale.
Examinarea organelor abdominale se face in decubit dorsal, cu bratele
intinse si relaxate de-a lungul corpului si membrele inferioare indoite din
genunchi, pentru a relaxa musculatura abdominala.
Pentru delimitarea matitatii ficatului si a splinei, asistenta va intoarce
bolnavul, la cererea medicului, in decubit lateral stang, respectiv drept,
aducand in acelasi timp mana la ceafa. La examinarea echilibrului si a
motricitatii membrelor, ea va ajuta bolnavul pentru a se ridica din pat si il va
sprijini in timpul miscarilor pe care medicul i le va cere. Predarea spatulei
linguale la momentul examinarii cavitatii bucale, a ciocanului de reflexe,
aplicarea tensiometrului pe bratul bolnavului, ajutorul dat la imbracarea si
dezbracarea pacientului, deservirea medicului cu instrumentar, manipularea
sursei de lumina, toate acestea trebuie executate la momentul oportun, exact
atunci cand medicul are nevoie de instrumentele, manoperele sau miscarile
respective. Din acest motiv asistenta trebuie sa cunoasca bine ordinea
cronologica a unui examen clinic.Dupa terminarea examinarii clinice, bolnavul
va fi asezat in pat, in pozitia preferata de el, daca specificul bolii nu impune o
alta pozitie.
Ingrijiri igienice

12
 Copilul cu diaree acuta va fi internat in sectia de gastroenterolgie, intr-un
salon bine aeresit si luminat, cu o temperatura de 20-22ºC, in care sa fie un pat
si pentru mama, pentru ca la aceasta varsta copilul se interneaza cu insotitor.
Daca este posibil este bine ca in salon sa existe si baie pentru a evita deplasarea
copilului pe hol si in acest fel si contactul cu alti copii. Se va masura functiile
vitale P,R,T,TA, diureza, scaun, aspectul tegumentelor si mucoaselor si se vor
nota in foaia de observatie. Se urmareste zilnic si se apreciza potentialul
infectios al copilului si se iau masuri de prevenire a complicatiilor, se
supravegheaza respectarea regimului igieno-dietetic recomandat.Lenjeria de pat
se va schimba de doua ori pe zi si la nevoie, iar cea de corp ori de cate ori
transpira sau se murdareste. In primele zile cat are febra se va evita baia
generala, toaleta se va efectua pe regiuni urmand ca atunci cand copilul este
afebril si la indicatia medicului sa se faca baie la dus. Se va asigura copilului un
climat psihologic linistit, evitandu-se discutiile cu voce tare,iar, vizita
apartinatorilor se va face in grupuri.

2.Masurarea inaltimii si greutatii

Obiectivele procedurii:
- Stabilirea greutatii pacientului pentru aprecierea starii de nutritie si a
retinerii apei in organism
- Aprecierea raportului dintre inaltime si greutate
Pregatirea materialelor:
- Cantar pentru adulti/copii
- Antropometru
- Carnet pentru notarea valorilor
Pregatirea pacientului:
 psihica
- Se explica pacientului/insotitorul copilului necesitatea masuratorii si se
stabilieste impreuna ora potrivita in cursul diminetii
 fizica
- Se ajuta pacientul/copilul sa se dezbrace de pijamale
- Se explica pacientului sa nu manince,sa urineze si sa elimine scaunul inainte
- Se instrueste pacientul sa stea cu calcaile lipite de tija antropometrului
Efectuarea procedurii:

a).Masurarea inaltimii
- Se aseaza pacientul in picioare cu spatele la tija si sub cursorul taliometrului

13
- Se roaga pacientul sa stea cu spatele drept si cu calcaile lipite de tija
taliometrului
- Se coboara cursorul pana la capul bolnavului se citeste pe tija gradatia
inaltimii, si se noteaza in foaia de observatie

b). Masurarea greutatii

- Se aduce balanta in echilibru si se imobilizeaza acul indicatorului inchizand
bratul balantei
- Se verifica daca sunt indeplinite conditiile:- Bolnav nemancat,vezica urinara
golita, scaun eliminat
-Se aduc cele doua cursoare pentru kg. si grame aproape de greutatea estimata
a pacientului
- Se roaga pacientul sa urce pe cantar
- Se dechide bratul (tija balantei) se misca cele doua cursoare (cursorul) pana
acul se stabileste din nou la zero
- Se fixeaza scara cursorului se roaga pacientul sa coboare
Ingrijirea pacientului:
- Se conduce pacientul la pat (daca este nevoie)
- Se ajuta sa se aseze in pat
Notarea procedurii:
- Se noteaza valorile inaltimii si greutatii in foaia de observatie
- Se precizeaza daca din diverse motive nu pot fi indeplinite conditiile
Evaluarea eficacitatii procedurii:
Rezultate asteptate:
- Cantarirea s-a făcut corect, rezultatul atesta o evolutie buna
Rezultate nedorite:
- Valorile obtinute arata scaderea greutatii la pacientii slabiti, denutriti,
cresterea greutatii si retinerea apei in organism

3.Masurarea temperaturii corpului

Definitie: Temperatura reprezinta cantitatea de caldura degajata de organism

in urma proceselor metabolice.
Obiectivele procedurii:
- Determinarea nivelului curent a caldurii corpului
- Aprecierea evolutiei unor boli
- Detectarea raspunsului pacientului la masurile initiate de cresterea sau de
scaderea temperaturii corpului
- Evaluarea refacerii pacientului dupa boala

14
Pregatirea materialelor:
-In functie de calea aleasa pentru masurare, se pregateste pe o tava medicala:
- Termometru din sticla, oral sau rectal
- Termometru uzual pentru axila.
- Lubrifiant daca se foloseste calea rectala
- Manusi de unica folosinta, comprese de tifon
- Ceas de mana
- Culoare albastra (creion, pix, carioca)
- Foaie de temperatura (f.t.)
- Caiet de adnotari personale
- Recipient cu solutie de cloramina 1%
Pregatirea pacientului:
 psihica:
- Se explica procedura pacientului pentru a otine colaborarea sa
 fizica:
- Se aseaza pacientul in pozitia cea mai adecvata caii utilizate pentru
masurarea temperaturii corporale:
- Decubit dorsal - pentru masurarea in cavitatea bucala si axialra
- Decubit lateral - pentru masurarea in cavitatea rectala
Efectuarea procedurii:
• Metoda orala:
- Se spala mîinile
- Se clateste termometrul cu apa rece daca a fost pastrat in solutie
dezinfectanta
- Se sterge termometrul cu o compresa de tifon pentru a indeparta urmele
solutiei chimice
- Se prinde termometrul cu degetul mare si celelalte degete
- Se scutura printr-o miscare puternica pana la coborirea mercurului sub 36ºC
- Se plaseaza bulbul cu mercur al termometru lui pe dreapta sau stanga a
cavitatii sublinguale
- Se instruieste pacientul sa inchida gura, apropiind buzele in jurul
termometrului
- Se mentine termometrul sub limba timp de 3 min
- Se indeparteaza termometrul si se sterge cu tifon
- Se citeste gradatia si se noteaza in foaia de temperatura
- Se spala termometrul cu apa calduta si detergent si se clateste cu apa rece
- Se usuca termometrul si se plaseaza in ambalajul sau de plastic, fie in
recipientul special pentru termometre
- Se spala mainile

15
 • Metoda axilara:
- Se spala mainele
- Se spala si se sterge termometrul daca a fost tinut in solutie dezinfectanta
- Se scutura termometrul pentru a cobori mercurul sub 36ºC
- Se plaseaza bulbul termometrului in centrul axilei
- Se apropie bratul pacientului de trunchi si se flecteaza antebratul pe torace
- Se mentine termometrul in axila 10 minute
- Se indeparteaza termometrul, se citeste gradatia si se inregistreaza grafic in
foaia de temperatura
- Dupa folosire termometrul se spala, se clateste, se sterge si se introduce in
suportul special
- Se spala mîinile.
• Metoda rectala(la nou-nascut, sugar,copil mic)
- Se spala mîinile
- Se sterge, se scutura si se citeste gradatia termometrului
- Se pun manusi de unica folosinta
- Se lubrifiaza bulbul termometrului si zona din apropiere pe o distantă de ~
2,5cm
- Se aseaza copilul in decubit dorsal cu membrele inferioare ridicate sau in
decubit lateral
- Se indeparteaza fesele pentru vizualizarea orificiului anal
- Se introduce termometrul in anus 2,5 cm la copil şi 1,25 cm la sugar
- Se mentine termometrul pe loc 3 pana la 5 minute
- Se indeparteaza termometrul si se sterge cu o compresa de tifon
- Se citeste gradatia termometrului
- Se spala termometrul in apa calduta cu detergent,se introduce intr-un vas cu
solutie de cloramina 0,5%, pentru 20 minute, se clateste cu apa rece
- Se usuca si se aseaza in ambalajul sau din plastic sau in recipientul special
pentru termometre rectale
- Se spala mainele
- Se inregistreaza temperatura in foaia de temperatura
Inregistrarea temperaturii:
- Se inregistreaza cifric tº=36,8°C
grafic
- Se socoteste pentru fiecare linie orizontala din foaia de temperatura cite 2
diviziuni de grad
- Se noteaza grafic valoarea inregistrata, printr-un punct de culoare albastra
asezat direct pe linia orizontala din rubrica coresponzatoare pentru dimineata

16
(d) sau seara (s) pentru cifrele cu sot (pare) exemplu: 36,2; 37,4; 38,6; etc. Sin
in mijlocul patratului din rubrica corespunzătoare (d sau s) daca cifrele sunt
fara sot (impare), exemplu: 36,1: 36,5; 37,3; etc;
- Se uneste primul punct cu rubrica pentru temperatura aflata in partea
dreapta a sistemului de coordonate din foaia de temperatura
- Se obtine curba termica prin unirea punctelor care indica valorile
temperaturii masurate bicotidian pe parcursul zilelor de supraveghere si
ingrijire.
Evaluarea eficacitatii procedurii:
Rezultate asteptate/dorite:
- Temperatura inregistrata este congruenta cu starea de sanatate a
pacientului/copilului
- Tegumentele sunt intacte, fara iritatii sau transpiratii
Rezultate nedorite:
- Pacientul prezinta discomfort, frisoane, tegumentul este congestionat, iritat,
transpirat sau palid, rece
- Temperatura inregistrata impune aplicarea unor masuri adecvate

17
 D.Rolul delegat al asistentei medicale in ingrijirea
copilului cu Diaree acuta

1.Examene de laborator:Recoltarea HLG

Obiectivele procedurii:
Efectuarea diagramei sangelui prin care se determina: Hb, Ht, elementele
figurate, formula leucocitara.
Pregatirea materialelor:
- Tava medicala/carucior
- Seringa de 2ml, ac steril sau holder si ac dublu acoperit cu cauciuc
- Flacon cu EDTA (cristale, anticoagulant) sau vacutainer cu EDTA (cu capac
mov )
- Solutie dezinfectanta (alcool); tampon de vata, garou, tavita renala
- Manusi de cauciuc de unica folosinta, musama
Pregatirea pacientului:
 psihica
- Se informeaza si se explica pacientului procedura
- Se obtine consimtamantul informat
- Se incurajeaza si sustine pacientul
 fizica
- Se atentioneaza pacientul/insotitorul copilului sa nu manance cel putin 12
ore si sa stea in repaus fizic la pat
- Se verifica daca au fost respectate recomndarile
- Se pozitioneaza pacientul in decubit dorsal cu mana sprijinita ca pentru
puncte venoasa
- Se alege vena cea mai proeminenta
Efectuarea procedurii:
 prin metoda clasica

18
- Se spala mainile cu apa si sapun, le dezingectam cu alcool
- Se imbraca manusi de unica folosinta
- Se pregateste o seringa de 2ml pentru recoltare
- Se aplica garoul pentru punctia venoasa
- Se punctioneaza vena
- Se desface garoul
- Aspiram in seringa 1,5 - 2ml sange
- Se retrage acul dupa aplicarea tamponului cu alcool
- Exercitam o compresiune asupra tamponului 2-5' fara ca pacientul sa
indoaie bratul
- Se transfera sangele din seringa in flaconul cu EDTA
- Se agita flaconul prin miscare circulara lenta pe o suprafata plana
 prin metoda vacuette
- Se spala mainile/dezinfecteaza/se imbraca manusile de protectie
- Se monteaza acul dublu la holder prin insurubare
- Se indeparteaza cauciucul de pe ac - partea superioara
- Se aplica garoul
- Punctionam vena
- Se dezleaga garoul
- Se fizeaza tubul vacuette destinat recoltarii HLG
- Umplem pana la semn recipientul cu sange
- Se retarge acul dupa aplicarea tamponului cu alcool
- Se exercita o presiune asupra tamponului de 2- 5'
- Agitam lent vacutainerul
Ingrijirea pacientului:
- Se aseaza pacientul in pozitie comoda
- Se aplica un plasture peste tampon
- Se verifica locul punctiei
- Se observa faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului
Notarea procedurii:
- Data si ora recoltarii
- Se noteaza eventualele manifestari ale pacientului
Pregatirea produsului pentru laborator:
- Se eticheteaza recipientul tubului vacuette
- Se completeaza fisa de laborator
- Transportam imediat produsul la laborator
Evaluarea eficacitatii procedurii:
Rezultate asteptate/dorite:
- Punctia se desfasoara fara incidente
- Pacientul exprima stare de confort

19
- Sangele nu se coaguleaza si nu se hemolizeaza, nu apare hematom
Rezultate nedorite:
- Perforarea venei si aparitia hematomului
- Pacientul prezinta ameteli, paloare accentuata, lipotemie
- Se produce coagularea sangelui
- Se produce hemolizarea sangelui
- Verificam daca s-a respectat raportul dintre sange si anticoagulant, daca s-au
respectat conditiile de recoltare
Recoltarea sangelui pentru VSH

Obiectivele procedurii: determinarea rapiditatii cu care se produce

sedimentarea (asezarea progresiva) a hematiilor pe fundul eprubetei din
sangele necoagulabil lasat in repaus.
Pregatirea materialelor:
- tava medicala/carucior
- seringa de 2 ml, ac steril sau holder si ac dublu acoperit cu cauciuc
- anticoagulant solutie citrat de Na 3,8% sau tub vacuette cu anticoagulant
steril (capac negru)
- stativ cu eprubete curate, uscate
- solutie dezinfectanta
- manusi de unica folosinta
- garou, tavita renala
- recipiente pentru colectarea deseurilor
Pregatirea pacientului:
 psihica
- se informeaza si se explica pacientului procedura
- se obtine consimtamantul informat
- se incurajeaza si se sustine pacientul
 fizica
- se atentioneaza pacientul sa nu manince si sa stea in repaus
- se verifica daca a respectat recomandarile
- se pozitioneaza pacientul in decubit dorsal/sezand cu membrul superior
sprijinit de pat/scaun ca pentru punctie venoasa
- se alege vena cea mai usor abordabila
Efectuarea procedurii:
 prin metoda clasica:
- se spala mainile cu apa si sapun
- se dezinfecteaza mainile cu alcool
- se imbraca manusi de protectie

20
 - se aspira in seringa 0,4 ml citrat de Na 3,8%
- se acopera acul seringii cu capacul
- se aplica garoul pentru punctia venoasa
- se punctioneaza vena
- se dezleaga garoul
- se aspira in seringa 1,6 ml sange
- se retrage acul,se aplica un tampon cu alcool,se exercita o presiune
asupra tamponului timp de 2-3 minute
- se transfera amestecul de sange/citrat in eprubeta si se agita usor
- se aseaza eprubeta in stativ
 prin metoda vacuette:
- se spala mainile cu apa si sapun, se dezinfecteaza cu alcool, se imbraca
manusi de protectie
- se monteaza acul dublu la holder prin insurubare
- se indeparteaza cauciucul de pe ac- partea superioara
- se aplica garoul
- se punctioneaza vena
- se dezleaga garoul
- se fixeaza tubul vacuette destinat recoltarii VSH
- se umple pana la semn recipientul cu sange
- se retrage acul dupa aplicarea tamponului cu alcool
- se exercita o presiune asupra tamponului timp de 2-3 min
- se agita lent tubul vacuette
Ingrijirea pacientului:
- se aseaza pacientul in pozitie comoda
- se aplica o banda adeziva non alergica deasupra tamponului
- se observa faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului
- se verifica locul punctiei
Notarea procedurii:
- se noteaza procedura in foaia de observatie/planul de ingrijire
- se noteaza si reactia pacientului in timpul procedurii
- se eticheteaza eprubeta/vacutainerul pentru laborator
- se completeaza fisa de laborator(toate datele de identificare ale
pacientului, sectia, salon)
- se transporta imediat produsul la laborator
Evaluarea eficacitatii procedurii:
Rezultate asteptate:
- punctia venoasa se desfasoara fara incidente
- pacientul exprima stare de confort
- sangele nu se coaguleaza si nu se hemolizeaza

21
- nu apare hematomul local
Rezultate nedorite:
- pacientul prezinta ameteli, paloare accentuata, lipotimie
- se produce coagularea sangelui
- s-a produs o greseala la colectare, in acest caz se cere acordul medicului si
pacientului pentru repetarea procedurii
- perforarea venei si aparitia hematomului
- se aplica o compresa rece si apoi un unguent care favorizeaza resorbtia
Recoltarea sangelui pentru examene biochimice

Obiectivele procedurii:
Determinarea componentelor biochimice ale sangelui in vederea aplicarii
masurilor competente in timp util in cazul modificarilor patologice.
Pregatirea materialelor:
- Tava medicala / carucior
- Seringi si ace sterile adecvate sau holder cu ac dublu (special) acoperit cu
cauciuc
- Tuburi vacuette unele cu gel care ajuta la separarea mai rapida a serului
- Stativ, eprubete curate, uscate
- Solutie dezinfectanta (alcool)
- Tampoane de vata
- Manusi de unica folosinta
- Garou, musama
- Tavita renala
- Recipiente speciale pentru colectarea deseurilor
Pregatirea pacientului:
 psihica
- Informam si explicam pacientului procedura
- Obtinem consimtamantul informat
- Incurajam si sustinem pacientul
 fizica
- Atentionam pacientul sa nu manince si sa stea in repaus fizic cel putin 12
ore
- Pozitionam pacientul in functie de starea sa (sezand sau decubit dorsal) cu
mina sprijinita ca pentru punctie venoasa
- Alegem vena cea mai turgescenta
Efectuarea procedurii:
 prin metoda clasica:
- Spalam mainile cu apa si sapun, le dezinfectam

22
- Imbracam manusi de unica folosinta
- Fixam acul la seringa
- Aplicam garoul
- Punctionam vena
- Recoltam 5 - 7 ml de sange
- Dezlegam garoul
- Retragem acul dupa aplicarea tamponului cu alcool
- Se exercita o presiune moderata asupra tamponului 2 -3' fara ca pacientul sa
indoaie cotul (rugam pacientul eventual sa fixeze tamponul)
- Repartizam sangele in eprubeta conform protocolului de recoltare
- Se aseaza eprubeta in stativ
 prin metoda vacuette:
- Se spala mainile/se dezinfecteaza / se imbraca manusi de unica folosinta
- Se monteaza acul acul special la holder prin insurubare
- Se indeparteaza cauciucul de pe partea superioara a acului
- Se aplica garoul
- Se punctioneaza vena
- Se fixeaza tubul vacuette destinat recoltarilor pentru examene biochimice
(glicemie,creatinina, uree, acid uric, calcemie, TGP,TGO,etc)
- Se umple pana la semn recipientul cu sange (5 - 7 ml)
- Se retrage acul dupa aplicarea tamponului cu alcool si se exercita presiune
asupra acestuia 2-3'
Ingrijirea pacientului:
- Se aplica o banda adeziva non alergica deasupra tamponului
- Se aseaza pacientul in pozitie comoda
- Se observa faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului
Notarea procedurii:
-Se noteaza data, ora efectuarii procedurii in foaia de observatie
Pregatirea produsului pentru laborator:
- Se eticheteaza eprubeta/ vacutainerul pentru laborator
- Se completeaza fisa de laborator cu datele pacientului
- Se transporta imediat produsul la laborator in conditii de siguranta
Evaluarea eficacitatii procedurii:
Rezultate asteptate/dorite:
- Prelevarea se face fara incidente, pacientul este colaborant
- Pacientul prezinta stare de confort
Rezultate nedorite:
- Hematom prin infiltrarea tesutului paravenos
- Ameteli, paloare accentuata, posibila lipotimie
- Sange hemolizat

23
2. Recoltarea materiilor fecale pentru examente de laborator

Definitie: Cultivare si identificare pe medii speciale de cultura a germenilor

prezenti in materiile fecale.
Scop: Examinarea macroscopica, biochimica, bacteriologica si parazitologica
- Stabilirea diagnosticului bolilor infectioase gastrointestinale
- Depistarea persoanelor purtatoare de germeni patogeni
Materiale necesare:
- Coprocultor steril sau curat si uscat
- Sonda Nelaton nr. 14-16 sterila
- Seringa de unica folosinta de 10 ml
- Bazinet (plosca)
- Manusi de unica folosinta
- Prosop de hartie igienica
- Formular de recoltare
Pregatirea pacientului:
 psihica:
- se informeaza pacientulul sau / si familia despre procedura pentru a obtine
colaborarea si pentru a preveni o eliminare necorespunzatoare
- se obtine consimtamantul informat
 fizica:
- se asigura intimitatea pacientului
- se administreaza pacientului un purgativ salin (sulfat de magneziu sau
magnezia usta) daca nu are scaun spontan
- se instrueste pacientul sa-si fac toaleta perianal ca in cazul recoltarii
coproculturii
- se recomanda o dieta bogata in fibre vegetale sau un regim "alb" in functie
de examenul cerut.
Efectuarea procedurii:
La bolnavul in perioada de stare, din scaunul emis spontan, defecat in vase
sterile, se recolteaza coprocultor cu mediu de cultura cu ajutorul unei lingurite
fixata la capac.Se aleg portiunile din scaun cu mucus,sange, puroi, cand
acestea lipsesc se recolteaza boluri de fecale din 2-3 locuri diferite.
Recoltarea materiilor fecale la copilul mic.
- se aseaza copilul, cu blandete, in decubit lateral sau dorsal
- se vizualizeaza orificiul anal

24
- Se introduce sonda Nelaton pe o distanţa de ≈ 10 cm, respectand regulile de
asepsie
- se aspira continutul colonic cu o seringa adaptată la capatul sondei
- se indeparteaza seringa si sonda din rect
- se transfera continutul seringii (2-3 ml) intr-un recipient steril pentru
coprucultura sau curat si uscat pentru alte examene
- se efectueaza toaleta regiunii perianale, la nevoie
- se spala mainile
- se eticheteaza recipientul
- se trimite imediat produsul la laborator
Ingrijirea pacientului:
- Nu necesita ingrijiri speciale legate de procedura
Notarea procedurii:
- Procedura in planul de ingrijire si in fisa de proceduri
- Data, felul examenului
- Numele persoanei care a recoltat
Evaluarea eficacitatii procedurii:
Rezultate asteptate/dorite:
- Pacientul este compliant şi respecta intocmai instructiunile oferite
- Materiile fecale nu sunt amestecate cu urina
- Produsul recoltat este adus imediat la laborator evitandu-se suprainfectarea
sau distrugerea oualelor de paraziti prin refrigerare
Rezultate nedorite:
- Materiile fecale sunt amestecate cu urina
- Instruiti de la inceput pacientul sa defece in plosca uscata si curata
- Pacientul nu respecta regimul alb, ceea ce duce la obtinerea unor reactii fals
pozitive
- Explicati-i dinainte consecintele nerespectarii dietei
- Materiile fecale sunt pastrate prea mult la temperatura: camerei (peste o ora)
sau la frigider (peste 12ore) ceea ce modifica acuratetea testului
- se respecta conditiile de pastrare ale produsului
- Pacientul refuza recoltarea:
- se anunta medical

3. Examene radiologice

25
Echografia: Ultrasonografia este examinarea neinvaziva pentru vizualizarea
structurilor din tesuturile moi ale corpului, prin înregistrarea reflectarii
undelor sonore îndreptate catre tesuturi.
Pregatirea materialelor:
- Gel pentru realizarea contactului cu tegumentul
- Prosop textil sau din hartie
- Foaia de observatie a pacientului sau biletul de trimitere (când examenul se
face ambulator)

Pregatirea pacientului:
 psihica:
- se informeaza asupra necesitatii si inofensivitatii examenului
- se prezinta avantajele si dezavantajele
- se obtine consimtamantul informat
 fizica:
- nu necesita pregatire speciala
- Se iau masuri în cazul examinarii copiilor pentru a sta linistiti, la nevoie se
sedeaza.
- Se aseaza pacientul în pozitie adecvata, solicitata de medic în functie de
organul examinat
- Se supravegheaza copiii sa stea nemiscati în timpul examenului
- Se îndeparteaza gelul la sfarsitul examinarii
- Se transporta la salon daca este spitalizat
Notarea procedurii:
- Se noteaza în foaia de observatie rezultatul examenului sau se completeaza
în buletinul de examen
- Nursa noteaza examenul în planul de îngrijire si daca este necesara repetarea
acestuia (la cat timp).
Evaluarea procedurii:
Rezultate dorite:
- Forma dimensiuni, pozitie, structura si functii normale
Rezultate nedorite:
- Imagini neconcludente în echografia abdominala daca s-au facut examinari
cu Bariu sau exista zone hipo sau hiperecogene, modificari de forma,
volum,pozitie.

26
 E.Proces de ingrijire a copilului cu Diaree acuta

Interviu

1.Identificarea persoanei ingrijite

-Nume-Prenume:Alexa Irina
-Data nasterii:25.02.2005
-Sexul:Feminin
-Greutate:20kg
-Inaltime:119cm
-Data internarii:18.01.2010
-Data externarii:22.01.2010

2.Mediul familial
-Stare civila:nu e cazul
-Frati: are un frate
-Relatia cu fratii: buna
-Persoane care pot fi anuntate: parintii

3.Mediul profesional
-prescolar

4.Mediul social
-Limba vorbita:romana
-Nationalitate:romana
-Religie:ortodoxa
-Relatii cu exteriorul: primeste vizita fratelui

27
5.Starea de sanatate
Motivele internarii:
-febra (38,9 grade C), diaree, paloare, scadere ponderala, inapetenta, tulburari
de deglutitie
Diagnostic de trimitere:Diaree acuta. Dispepsie acuta. Obs. Faringita acuta
Istoricul bolii: debut in urma cu 24 ore prin dureri abdominale,scaune
diareice, varsaturi, cefalee, inapetenta.Se recomanda internarea pentru
precizare diagnostic, investigatii si tratament.
Diagnosticul la internare:Diaree acuta.Obs. Faringoamigdalita acuta
Antecedente personale:internari repetate cu infectii respiratorii acute
Antecedente heredo-colaterale: rubeola
Simptomatologie obiectiva: tegumente palide, dispepsie, mucoasa faringiana
eritematoasa,transpiratii

6.Obisnuintele de viata
-Obiceiuri de viata inaintea spitalizarii:consumator de dulciuri, sucuri
-Igiena: corecta
-Tranzit intestinal:modificat
-Repaus-somn: normal
-Conditii de viata:bune

7.Psihologia in raport cu boala

Convorbirea cu medicul:nu e cazul
Reactia pacientului:nu e cazul

8.Iesirea:
a) pregatirea documentatiei necesare pentru medic
b) instruirea familiei privind externarea
c)pregatirea psihica si fizica a pacientului pentru externare, instruirea familiei
privind regimul igieno-dietetic, respectarea tratamentului prescris de medicul
curant.

28
 Nevoile fundamentale dupa Virginia Henderson

Nevoia Manifestari de Manifestari de Surse de dificultate

fundamentala independenta dependenta
1.A respira si a R=19-20r/min Nevoia nu este Boala actuala
avea o buna P=75b/min afectata
circulatie TA=115/65mmHg
2.A bea si a Bea ceai, alimentatie Inapetenta, digestie Stare de slabiciune
manca in cantitati mici deficitara
3.A elimina Diureza normala, 6-7 Diaree, meteorism Anxietate
scaune/zi abdominal
4.A se misca si Se deplaseaza cu Decubit dorsal Durere abdominala
a pastra o buna greu
postura
5.A se odihni Doarme cu Somn tulburat de Agitatie, plange
dificultate dureri abdominale
6.A se imbraca Este ajutat de mama Nu are libertate Slabiciune, mediu
si a se dezbraca totala in miscari inadecvat
(spital)
7.A fi curat si a Nevoie indeplinita Ajutata de mama Neliniste
avea partial isi face toaleta
tegumentele zilnic,tegumente
protejate normale
8.A se pastra Febra, 38, 9º C Starea de boala
temperatura
corpului in
limite normale
9. A evita Agitatie, irascibil Anxietate, durere Boala

29
pericolele
10.A comunica Interactioneaza cu Cautare intensa de Statusul de copil
mama si rareori cu afectiune
ceilalti copii
11.A se realiza Nu este cazul Diminuarea Starea de boala
mijloacelor de
interes
12.A se recrea Se joaca cu jucarii, Cere ajutorul Oboseste repede
coloreaza mamei
13.A invata Sociabil Urmeaza sfatul Starea de boala
mamei
14.A-si Nu este cazul Urmeaza sfatul Statusul de copil
practica religia mamei

30
 Plan de ingrijire

Data Problema Obiectivul Interventii Evaluare

autonome/delegate
18.01 -febra -combaterea linistirea -in urma inteventiei
(38,9ºC) febrei copilului,repaus la pat febra se mentine
-se aeriseste salonul, (38,7ºC)
-neliniste - reglarea asigurarea t°de 18-20° -durerea abdominala
tranzitului C s-a ameliorat
-dureri intestinal monitorizarea
abdominale TA,P,T,FC -copilul este mai
-se administreaza linistit
medicatie antitermica -prezinta 4 scaune
(Perfalgan in PIV)si diareice
antibiotica, la indicatia -TA=110/60mmHg
-scaune -investigatii medicului, P=115/min
diareice specifice -se recolteaza probele R=22/min
pentru biologice(VSH,Hb,Ht, -Hb=10mg/dl
stabilirea uree,creatinina,Gl, Ht=32%,Creat=0,8mg/
diagnosticului sumar urina,ex materii dl
fecale) GA=12900/mmc
-daca febra nu cedeaza VSH=30mm/h,Tr=150
se vor face 000mmc
deshidratare -hidratarea impachetari Gl=70mg/dl,Uree=90
organismului -se administreaza in mg/dl
PIV, SF 250ml+SG TGP=20U/L,TGO=15
5% 100 ml U/L

31
 Na=127mmol/L,K=3,5
mmol/L,
-se face zilnic bilantul Cl=96mmol/L
ingesta-excreta Sumar urina:
-se cantareste zilnic Alb-absent
copilul, se face toaleta Sed=rare leucocite,
corporala rare epitelii plate,flora
-se schimba lenjeria de nespecifica
corp si pat Coprocitograma-
Salmonella prezent,
mucus, flora diversa

-se reuseste o
reechilibrare
hidroelectrolitica si
volemica,
asigurarea diurezei
propiu-zise

19.01 febra -copilul sa fie -se continua TA=120/75mmHg

ridicata afebril monitorizarea P=96/min
functiilor vitale R=20/min
-administrarea la T=38,9ºC
indicatia medicului Echo=ficat cu
medicamente ecogenitate normala,
agitatie -examen antitermice, parenchim renal fara
echografic antibiotice,antiseptice distensie
intestinale pielocaliceala,pancreas
scaune -refacerea (Ciprofloxacinum) si splina cu
diareice tranzitului -pregatirea fizica si ecogenitate
intestinal psihica pentru examen normala,VU-cu
echografic continut transonic

20.01 -alimentatie -echilibrare -administrare regim

inadecvata nutritionala dietetic specific:de -usoara ameliorare a
prin deficit mucilagiu de tranzitului intestinal

32
 orez,branza de vaci, -Ex.ORL- usoara
-scaune -combaterea ceai neindulcit congestie faringiana,
diareice scaunelor - se administreaza otic normal,dop de
- durere diareice antidiareice cerumen
abdominala - Ex.ORL
21.01 -febra afebrilitate -se intrerupe medicatia Hb=11,2mg/dl,Ht=34
moderata antitermica la indicatia %
medicului, se GA=9000/mmc
monitorizeaza T VSH=22mm/h
dimineata si seara Uree=75mg/dl
- se continua bilantul Na=135mmol/l,K=4,0
ingesta –excreta mmol/l
- se corecteaza Cl=90mmol/l
eventualele Coprocitograma-
dezechilibre absent PMN,flora
hidroelectrolitice din relativ monomorfa
alimentatie conform T=37,2ºC;P=76/min
regimului prescris, TA=110/64mmHg
-administrarea R=17/min
22.01 supravegher normalizarea medicatiei prescrise
ea tranzitului - recoltarea ex.
tranzitului intestinal coproparazitologic
intestinal Diureza -1000ml, nu a
mai prezentat scaune
diareice,Ex.coprocultu
-se explica mamei ra-absent Salmonella
-externarea -pregatirea tratamentul si reluarea alimentatiei
pentru ingrijirile ce trebuie normale treptat sub
externare urmate la domiciliu observatie,stare
generala buna

-se prezinta la control

in caz de reaparitie a
simptomatologiei

Externarea:
 Pacienta se externeaza cu diagnostic de: Diaree acuta cu
Salmonella.Faringita acuta.

33
  Evolutie favorabila
 Se recomanda respectarea regimului igieno-dietetic
 Se va lua in evidenta la medicul de familie, revine in clinica in caz
de reaparitiei a simptomatologie gastroenterologice.

Educatie pentru sanatate

Educatia pentru sanatate a bolnavului spitalizat si nu numai, presupune o

activitate continua, serioasa, uneori dificila din partea personalului sanitar, in
scopul obtinerii colaborarii pacientului pentru vindecarea lui cat mai rapida.
In primul rand, cadrele medii sanitare trebuie sa faca o profilaxie a celor mai
raspandite boli digestive in randul populatiei pentru a preintampina aparitia
acestora.

Reguli respectate in profilaxia bolilor digestive

- respectarea principiilor de igiena generala
- evitarea stresului care sta la baza multor afectiuni digestive
- regimul alimentar este un factor foarte important si consta in mese regulate,
evitarea consumului de alimente fierbinti sau reci, evitarea abuzului sau
deficitului alimentar
- asigurarea unui tranzit intestinal normal
- asanarea focarelor de infectie dentara prin control stomatologic periodic
-evitarea consumului de medicamente fara prescriptie

Educatie sanitara a copilului cu Diaree acuta

- respectarea regimului igieno-dietetic
-controlul coproculturii la doua saptamani, 1 luna si doua luni
-evitarea consumului de alimente din comert sau preparate insuficient
- pastrarea produselor alimentare la rece (temperatura mai jos de +6 grade C).
- nu se admite pastrarea indelungata a hranii pentru copii de virsta frageda
(pina la 3 ani), trebuie consumata imediat dupa preparare

34
- folosirea apei potabile necontaminate
- spalarea mainilor copilului inainte si dupa masa cu apa calda si sapun
- toaleta riguroasa a regiunii anale
- igiena mainilor se mentine si prin intretinerea unghiilor,care vor fi taiate cat
mai scurt
- spalarea fructelor si legumelor inainte de a fi consumate
- respectarea orelor de somn,
- necesitatea luarii in evidenta de catre medicul de familie si a prezentarii la
control in caz de reaparitie a simptomatologiei digestive

III.Bibliografie

1.C.Borundel Manual de medicina interna pentru asistenti medicali,

Editura Medicala, Bucuresti, 2000,pag.[46-52]

2.N.N.Trifan Puericultura-Pediatrie,Editura Medicala,Bucuresti,

1997,pag.[152-157]

3.Dem Theodorescu Mic atlas de anatomia omului, Editura,Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1982,pag.[23-30]

4.E.Scortanu Ingrijiri in boli interne si specialitati inrudite, Editura,

Spiru Haret,Bucuresti, 2005,pag.[95-110]

5.Maria Stanciu Proceduri de nursing,Editura Ex Pronto, Constanta,

2007, vol.I,vol.II,pag.[56-66;71-73;93-99;102-104]

6.Dr.Ramona Banica Analize de laborator si alte diagnostice,Editura

Dr.Marius Samoila Medicart,Bucuresti,2007,pag.[59-86]

35
IV.Anexe

36
Fig.1(Tubul digestiv)

37
Fig.2 (Salon de pediatrie) Fig.3 (Consult pediatric)

Fig.4(Bacteria Salmonella)

38