Floarea Soarelui

1. Semintele plantelor oleaginoase au un continut ridicat in : grăsimi vegetale şi

substanţe proteice (ULEI)
2. Lipidele din punct de vedere chimic sunt: Acizi (esteri)
3. Principalii acizi grasi saturati care se acumuleaza in semintele plantelor oleaginoase
sunt derivati : acizi grasi saturati (acid oleic, acid linoleic şi acid linolenic)
4. Acidul linoleic are urmatoarea formula chimica : C18H32O2
5. Acizi grasi esentiali pentru organismul uman sun considerati : acidul linoleic (omega
3) şi acidul alfalinoleic (omega 6).
6. La majoritatea hibrizilor semintele de floarea soarelui contin in proportie ridicata
acidul : linoleic de 64,5 %
7. Continutul de substante proteice din semintele de flaorea soarelui este aproximativ
egal cu cel din : SOIA
8. Pe plan mondial cantitatea cea mai mare de ulei se obtine de la : floarea soarelui
9. Cele mai mari suprafete cultivate cu FS se gasesc in : Rusia,Ucraina, Argentina,
India, China.
10. Semintele de FS au un continut ridicat de : grăsimi vegetale şi substanţe proteice.
11. Turtele de FS au un continut ridicat de : proteine
12. Din subprodusele uleiului brut de FS, in organism, activitatea vitaminei E il au:
Tocoferolii (antioxidanţi, vitamina E):
- α-tocoferolul (peste 75% din totalul de tocoferoli) care posedă activitatea de
vitamina E
- δ-tocoferolul – care posedă acţiunea antioxidativă cea mai mare
13. Vitamina D antirahitica se poate obtine in urma transformarii : Sterolii (0,23 -
0,36%)(provitamina D) – sunt

activaţi şi transformaţi în vitamina D antirahitică chiar în seminţe, sub influenţa

razelor ultraviolete.

14. Productia de substanta uscata la FS, in echivalent glucoza, este aproximativ egala cu:
cea de la Porumb
15. Dupa cantitatea de CO2, fixate prin fotosinteza, FS poate fi considerate o planta de
tipul : Fotosintetic
16. In cursul perioadei de vegetatie la FS se disting urmatoarele faze de vegetatie :
1. Semănat – răsărit
2. Răsărit – formarea calatidiului
3. Apariția calatidiului – începutul înfloririi
4. Înfloritul
5. Sfârșitul înfloririi – maturitate
17. Care sunt componentele randamentul la FS ? nr boabe/mp; MMB; %ulei;
nr calatidii/mp; nr boabe/ calatidiu; greutatea uni bob
18. Cantitatea cea mai mare de substanta uscata este acumulata la FS in perioada
: formarea calatidiului
19. Productia de FS scade cel mai mult atunci cand deficitul de umiditate se
inregistreaza in perioada : umplere a bobului
20. La inceputul inflorii indicele foliar al FS este bine sa fie de : mare
21. Ce fel de planta este considerate FS sub aspectul cerintelor fata de caldura:
mezoterma
22. Pentru o rasarire rapida, viguroasa, uniforma si o inradacinare puternica la
FS, semanatul se face la : 4-5 cm
 23. Cu cine se coreleaza pozitiv, in principal, productia de semintel la FS?
Umiditatea (precipitatiile din lunile septembrie-aprilie)
24. Ce fel de planta este considerata FS sub aspectul cerintelor fata de umiditate
? consum ridicat de apa (hidrofila)
25. Cat dureaza faza de sensibilitate la seceta a FS si cand se inregistreaza
aceasta ? germinat-rasarit
26. Consumul cel mai mare de apa la FS se inregistreaza in perioada de :
inflorit-maturitate, formare și acumulare a substanțelor de rezervă în
semințe.
27. FS solicita soluri : Cu textură mijlocie, lutoase, luto-argiloase, luto-
nisipoase, profunde, cu capacitate

ridicată de reținere a apei; structurate, netasate și fără straturi impermeabile

28. Pentru FS planta buna permegatoare este: Porumb, mazăre și grâu.

29. Cel mai bine este ca la FS sa revina pe aceaiasi suprafata dupa: minim 6 ani.
30. Excesul de azot in primele saptamani dupa rasarire conduce la : piticirea plantelor
31. Fata de principalele elemente nutritive FS este o planta : consum ridicat de elemente
nutritive
32. FS are o mare capacitate de valorificare a fosforului din sol , dar fertilizarea cu fosfor
este necesara deoarece

: Insuficiența are efecte negative asupra formării și umplerii semințelor.

33. Plantele de FS prezinta uneori semne specific dezechilibrului cu microelemente , mai

frecventa fiind carenta de : bor, molibden
34. Prin lucrarile de pregatirea patului germinative la FS obiectivul essential il reprezinta :
nivelarea si maruntirea terenului, conservarea apei din sol, inlaturea resturilor
vegetale
35. Care sunt principalele caracteristici ale solului cerut de FS? Capacitatea mare de
retinere a apei; netasate; permeabile, ph 6,4-72
36. Pentru hibrizi de FS ce fel de samanta trebuie folosita la semanat : provenita din
acelasi an-puritate 97%,germinatie 85%,MMB cat mai mare,tratate contra
putregaiului si manei
37. Ce agenti patogeni sunt combatuti prin tratarea semintelor de FS ? putregaiul; mana
38. Semanatul FS incepe atunci cand in sol se realizeaza pragul minim de : 7 grade C
39. Odata cu cresterea numarului de plante la FS pe unitatea de suprafata se ajunge la :
Plafonarea şi scăderea randamentului la densităţi superioare limitei de 50.000
pl/ha
40. La stabilirea numarului de plante pe hectar se tine seama in principal de : puritate si
germinatie
41. In situatia in care umiditatea solului este favorabila adancimea de semanat va fi : 4 cm
42. Lucrarea de baza pentru combaterea buruienilor din culturile de FS o reprezinta :
Prasitul
43. In ce conditii atacul de ratisoara este mai puternic in culturile de FS? Cand nu se
respecta rotatia si când nu s-a efectuat tratamentul la sămânță
44. Recoltarea mecanizata a plantelor de FS poate incepe la o umiditate a semintelor de :
14-15%

Inul pentru ulei

 1. Uleiul de in are un indice de sicativitate mare datorita continutul ridicat in: Iod
(indice iodic 168-192)
2. Uleiu de in are intrebuintari valoroase in principal in: INDUSTRIA VOPSELELOR,
LACURILOR SI EMAILURILOR, BUN FIXATOR AL PIGMENTILOR
CULORILOR IN PICTURA, INDUSTRIA SAPUNURILOR, A
LINOLEUMULUI SI TABACARIE, PTR OBTINEREA CERNELURILOR, IN
INDUSTRIA ALIMENTARA SI FARMACEUTICA.
3. Planta de in ptr ulei inregistreaza cel mai intens ritm de crestere in perioada: DUPA
STADIUL DE BRADISOR SI PANA LA IMBOBOCIT-INFLORIT,
URMEAZA O PERIOADA DE CRESTERE FOARTE INTENSA DE 2-6 cm/zi,
CAND PLANTA ABSOARBE 50-60 % DIN NPK SI CANTITATEA DE APA
NECESARA.
4. Planta de in ptr ulei au o tulpina: TULPINA ESTE MICA 40-70 cm,
RAMIFICATA UNEORI CHIAR DE LA BAZA.
5. Comparativ cu inul ptr fibra, inul ptr samanta este: Tulpina inului pentru ulei, mai
scundã comparativ cu a inului pentru fibre, este ramificatã, uneori chiar de la
bazã
6. Plantele bune premergatoare ptr inul de samanta sunt: CEREALELE DE
TOAMNA, PORUMB. INUL DE SAMANTA NU SUPORTA
MONOCULTURA.
7. Care sunt componentele randamentului la inul ptr samanta si relatia de calcul a
acesteia: ----
8. In situatia cand se intarzie semanatul inului ptr samanta densitatea la semanat va fi:
Mai mică (temperaturile mari stimulează germinația)
9. Principala cale de combatere a buruienilor in culturile de in pentru samanta o
reprezinta: INDIRECT PRIN AMPLASARE SI ROTATIE, PRIN LUCRARILE
SOLULUI, DAR SI DIRECT PRN FOLOSIREA ERBICIDELOR.
10. Cei mai periculosi daunatori ai inului ptr samanta sunt: APHTONA EUPHORBIAE
( PURECELE INULUI) SI TRIPS LINARIUS (TRIPSUL).

Ricin

1. Care sunt principale faze de vegetatie prin care R trece in cursul perioade de
vegetatie :
- Semănat – răsărit
- Răsărit – prima pereche de frunze
- Prima pereche de frunze – racemul principal
- Înflorire – maturarea racemului principal
2. In semintele de R este prezenta o substanta toxica denumita : Glucoproteina (
Ricina 3-5%)
3. Care din acizi grasi de mai jos este acumulata in proportie de 80-90% in
semintele de R : acidul riciloleic ( C18H34O3 )
4. Ce fel de planta este R in cultura: planta anuala
5. O cultura de Ricin cu plante monoracemice se poate realiza prin densitate
ridicata
6. Ricinul este o planta : Monoica/Oleifera nealimentara
7. Fata de temperatura are pretentii : ? sensibila la brumele timpuri si tarzi, t
accumulate a peste 1300 grade C; t min germinare 10 grade C; t medie
peste 20,5 grade C luna iunie si 23 grade C in lunile iulie – august
RIDICATE
8. Pentru a germina semintele solicita o temperature min de : 10 grade C
 9. Cea mai mare cantitate de Azot si fosfor consumat in cursul perioadei de
vegetatie se regaseste in : Seminţe
10. Efectuarea semanatului mai timpuriu la R fata de pragul biologic conduce la :
semanarea pe un sol cernoziom, densitate nesemnificativ afectata
11. Recoltarea mecanizata a Ricin se face in conditii favorabile cand nr de plante
pe unitatea de suprafata este de :
12. Recoltarea mecanizata fara pierdere si de calitate la R se poate face in conditii
: s-au tratat cu desicanţi

Rapiță

1. Din punct de vedere agricol rapița prezintă o serie de avantaje (menționați 4):

Se poate cultiva în zonele mai umede şi răcoroase; Eliberează terenul devreme;

Cantitate mare de resturi vegetale; Aduce la suprafaţa solului cantităţi mari de K şi
Ca;

2. Ce riscuri pot să apară în cultura rapiței de toamnă? La răsărire – umiditatea și

calitatea patului germinativ, pierderi în iarnă – fertilizare și epoca de semănat,
bolile și dăunătorii și la recoltare.
3. Uleiul de rapița destinat consumului alimentar este de dorit să nu conțină: acidului
erucic (C22H42O2)
4. Substanțele proteice din semințele unor soiuri de rapița conțin în cantitate mare:
glucozinolaţi
5. Care sunt etapele pe care le parcurge rapița în cursul perioadei de vegetație?

Semănat – răsărit

Răsărit – inițierea florală

Perioada de iarnă (criptovegetație)

Reluarea vegetației – înflorire

Înflorire – maturitate

6. Ritmul de apariție al mugurilor axilari poartă denumirea de: plastocron

7. Creșterea plantelor de rapița în toamnă urmează după o curbă cu: Crestere lenta
activa (FILOCRON)
8. După răsărire până la intrarea în iarnă plăntuțele de rapiță înregistrează o: crestere
vegetativa cand Temperaturile sunt de 8-15C ???
9. La intrarea în iarnă tulpina plantelor de rapiță este de dorit să ajungă la o lungime de
:Maxim 3 cm.
10. Pentru a rezista mai bine la temperaturile săzute din timpul iernii, la intrarea în iarnă
plantele de rapiță trebuie să prezinte :rozetă cu 6 - 10 frunze, diametrul la colet de
6- 10 mm, pivotul de 15 - 18 cm lungime, iar tulpina să nu se alungească mai
mult de 3 cm
11. în iarnă rapița, chiar fără strat de zăpadă, poate rezista la temperaturi de până la : -15C
12. în primăvară după reluarea vegetației rapița solicită temperaturi medii zilnice: 12-15C
13. în condițiile de la noi din țară s-a stabilit că pentru vegetația din toamnă, rapița are
nevoie de: 8-15C
14. Perioadele critice pentru apă la rapiță sunt: Începe cu câteva zile înainte de înflorire
și durează toată perioada de înflorire şi maturare a silicvelor
15. Rapița înregistrează cel mai mare consum de apă în perioada : sfârşitul înfloririi -
maturitate
16. în condiții normale rapița poate reveni pe aceeași suprafață numai după : 4 - 5 ani.
17. Pentru rapiță bune plante premergătoare sunt:nmazărea, borceagul de toamnă,
cartofii timpurii, orzul de toamnă, trifoiul roşu
18. în cazul atacului de Sclerotinia rapița poate reveni pe acelas teren: 7-12 ani
19. Consumul specific la rapiata este de : 6 - 7 kg N, 2,5 - 3 kg,P2O5, 10 kg K2O, 2,5 - 3
kg MgO, 2,5 - 4 kg S.
20. Cele mai mari cantitati de elemente nutritive sunt consumate de rapita in perioada: în
toamnă (până la venirea iernii) circa 40 - 60% din cantitatea totală de azot sau la
inflorit ???
21. Aratura in principal trebuie sa fie :Executa imediat după recoltarea plantei
premergătoare,de calitate, fără a scoate bulgări
22. Pentru înființarea culturilor de rapiță de toamnă este bine să se folosească sămânță
produsă: în acelaşi an (în vară), cu puritatea minimă de 95 % şi capacitatea de
germinaţie de cel puţin 85 %.
23. Atunci când se cultivă un hibrid de ultimă generație, densitatea plantelor la recoltare
este de: 35-45 plante/m2
24. Pentru o combatere eficientă a buruienilor în cultura de rapiță, hotărâtoare sunt:
respectarea rotaţiei, fertilizarea echilibrată, semănatul în epoca optimă, evitarea
 excesului de umiditate, tramentele cu erbicide, tratarea seminţelor înainte de
semănat
25. Pentru condițiile de la noi din țară, în sudul țării, irigarea rapiței este necesară: pentru
pregătirea solului, îndeosebi a patului germinative sau după semănat pentru
răsărit ?
26. Recoltarea culturilor de rapiță Momentul optim pentru recoltare este atunci când
seminţele sunt brunificate iar umiditatea estede 16-18 %, sau după unii autori
chiar 15%. Este necesară reglarea corespunzătoare a combinei pentru a reduce
cât mai mult pierderile prin scuturare
27. Care sunt componentele randamentului la rapiță cu relația de calcul.
R=nr.semințe/m2 ×mmb(masa medie a unui bob)

INUL PENTRU FIBRE

1. La plantele de in ptr fibre tulpina este bine sa fie Cât mai lungă și cu cât mai puține
ramificații.
2. Fibra elementara din tulpina inului ptr fibra este alcatuita in cea mai mare parte din:
CELULOZA 84-90 %
3. Fibrele elementare sunt legate in fascicole (fibra tehnica) prin intermediul:
LIGNINEI
4. Fibrele tehnice sunt de calitate buna atunci cand celulele fibroase sunt: ATUNCI
CAND CELULELE FIBROASE AU PERETII MAI GROSI (LUMEN REDUS) ,
CAND SUNT IN NR MARE SI SUNT LEGATE INTRE ELE FARA SPATII
INTERCELULARE
5. De la rasarit pana in stadiu de bradisor plantele de in au: O CRESTERE FOARTE
INCEATA SI SUNT SENSIBILE LA SECETA SOLULUI SI LA ATACUL
PURICILOR INULUI, 6-8cm inaltime
6. Inul ptr fibra este o planta care reuseste foarte bine in: ACELE REGIUNI UNDE
BENEFICIAZA DE PRECIPITATII IN TOT TIMPUL PERIOADEI DE
VEGETATIE Zone cu 220-250 mm precipitații în perioada de vegetație a inului,
umiditate relativă a aerului de 70%, nebulozitate ridicată și temperaturi medii ce
nu depășesc 17°C.
7. In conditii favorabile de cultura inul ptr fibre trebuie sa beneficieze de 50% din
necesarul de caldura in perioada: IN PERIOADA MATURITATII (În ultima lună
de vegetație).
 8. Inul ptr fibra consuma cea mai mare cantitate de apa in perioada: DE BRADISOR-
INFLORIT, CAND CONSUMA CIRCA 62% DIN CANTITAEA TOTALA DE
APA
9. Dupa rasarire plantele de in ptr fibra prefera: ZILELE LUNGI SI O CANTITATE
DE PRECIPITATII UNIFORME
10. Daca dupa rasarire la imbobocire plantele de in beneficieaza de un nr mare de zile
lungi, atunci: se produce ramificarea plantelor, Lungimea utilă a fibrei de in
scade
11. Inul ptr fibra este o planta care se caracterizeaza printr-un consum specific: De apă
ridicat (400-440)
12. Fata de fertilizare inul ptr fibra este o planta: cu un consum relativ scazut de
substante nutritive, dar cu toate astea este pretentios la fertilizare
13. Dintre cele trei elemente nutritive de baza elemental,determinant al crsterii productiei
la inul ptr fibre este: AZOTUL
14. Densitatea optima la recoltarea plantelor de in ptr fibra este de: DENSITATEA
OPTIMA IN LITERATURA FITOTEHNICA ESTE DE 1680-2900 PLANTE
RECOLTABILE/m² , IAR DENSITATEA OPTIMA MAI MULT INTALNITA,
CA URMARE A CERCETARILOR EFECTUATE LIMITELE SUNT DE 1800-
2200 PL/m²
15. Inul ptr fibra se recolteaza la maturitatea tehnica respective: MATURITATEA
GALBENA TIMPURIE SAU GALBENA VERZUIE

CANEPA

1. Canepa nemeliorata este o planta: anuala textila

2. Dupa rasarirea plantelor si pana la maturitatea tehnica canepa inregistreaza urmatorul
parcurs:

Semănat – răsărit

Răsărit – apariția butonilor florali

Apariția butonilor florali – înflorit

Înflorit - maturitate

3. Canepa ptr fibra solicita ptr intrega perioada de vegetatie: 1800-2000 GRADE
4. Canepa ptr fibre reuseste bine in zonele unde temperatura medie are valori cuprinse
intre: 16-18 GRADE
5. Lipsa de caldura in primele 2 luni de vegetatie determina: PLANTE PITICE CU
INFLORIRE PREMATURA ( PLANTE IMBATRANITE), IAR FIBRA ESTE
DE CALITATE NECORESPUNZATOARE CA STRUCTURA SI
REZISTENTA.
6. Plantele de canepa pot rezista la temperaturi de pana la -6 Grade C atunci cand se afla
in perioada: CELEI DE A 3 A PERECHE DE FRUNZE
7. Canepa ptr fibra inregistreaza cel mai mare consum de apa in perioada: DE
BUTONIZARE-INFLORIRE IN MASA, CAND FOLOSESTE 65-75% DIN
NECESARUL TOTAL DE APA.
8. Plantele de canepa ptr fibra pot valorifica solurile: BOGATE IN SUBSTANTE
NUTRITIVE, UMEDE CU REACTIE USOR ALCALINA ph 7,1-7,4 CU
TEXTURA LUTOASA, LUTO-ARGILOASA, PROFUNDE, STRUCTURATE.
LA NOI IN TARA S-AU OBTINUT PRODUCTII MARI PE ALUVIUNI,
CERNOZIOMURI, LACOVISTI LUCRATE ADANC SI RENDZINE. SUNT
INDICATE SI TURBARIILE
9. La fertilizarea canepei ptr fibra in raport NPK predominant este: AZOTUL
10. Pentru canepa de fibre importante sunt microelementele: BORUL, MANGANUL,
CUPRU
11. Densitatea la semanatul canepei ptr fibre este de: 400-450 boabe germinabile/m²
12. Care este momentul optim ptr recoltarea canepei ptr fibre MATURITATEA
TEHNICA ,INGALBENIREA pl. SI SCUTURAREA ULTIMULUI POLEN