[Type text]

AMPRENTAREAăINăPROTETICAăFIX
Terminologie

Amprenta în medicina dentara reprezintăăreplicaănegativăăaăunorăstructuriă

anatomice. Amprentarea esteăansamblulădeămetodeăşiă tehniciă prină careă seăob ineă
aceastăă replică.ă Înă modă obişnuită amprentareaă seă realizeazăă cuă ajutorulă unoră
materialeăînăstareăplasticăă– numite materialeădeăamprent 1.
Gradulă deă deformabilitateă ini ialăă aă materialeloră deă amprentăă este definit
prin fluiditate sau plasticitate.ăDinăpunctădeăvedereăalăfluidită ii,ăofertaăcomercialăă
deă materialeă deă amprentăă esteă foarteă largă;ă suntă descriseă astfelă materialeă deă
amprentăă cuă fluiditateă foarteă mare,ă mare,ă medie,ă redusă,ă foarteă redusăă (chitoase).
Fluiditateaămaterialelorădeăamprentăăinfluen eazăădirectăpropor ionalăcapacitateaădeă
redareă aă detaliiloră dară esteă inversă propor ionalăă cuă uşurin aă deă manipulareă
(manevrabilitatea)ămaterialuluiădeăamprentă.
Dupăăunăintervalădeătimpădeălaăpreparare,ămaterialeleădeăamprentăăîşiăpierdă
stareaăplastică, trec într-oăformăăstabilăăşiăpăstreazăăastfelăformaăstructurilorăcuăcareă
s-au aflat în contact. Mecanismele prin care se produce acest fenomen sunt diverse
(polimerizare, gelificare, solidificare), dependente de tipul chimic al materialului;
cuă toateă acestea,ă înă terminologiaă uzualăă seă foloseşteă termenulă generică deă priz ă a
meterialelorădeăamprentă.ăIntervalulăscursădeălaăînceputulăpreparăriiămaterialuluiădeă
amprentăă şiă celă înă careă acestaă atingeă stareaă stabilăă este numit timpă deă priz . În
practică,ăparteaăini ialăăaătimpuluiădeăprizăăesteădestinatăăopera iilorădeăpregătireăaă
amprentăriiă (amestec,ă depunereaă materialuluiă deă amprentăă înă suport,ă plasareaă
materialului în contact cu structurile amprentate); aceast interval este numit timp
de lucru. În cea de-aădouaăparteăaătimpuluiădeăprizăămaterialulădeăamprentăătrebuieă
men inutăînăcontactă stabilăcuăstructurileăvizateădeăamprentare;ă neăreferim,ăînă acestă
caz, la timpulădeămen inere.ăÎnăfunc ieădeămaterialulăfolosit,ădupăăpriză,ăamprentaă
vaă aveaă consisten ăă rigidăă sauă elastică,ă definindă astfelă rigiditatea, respectiv
elasticitatea materialului; din acest punct de vedere, sunt descrise materiale de
amprentăă rigide (deă ex.ă ghipsulă şiă acrilatele), semirigide (de ex. masele
termoplasticeăşiăcerurile)ăşiăelastice (deăex.ăhidrocoloiziiăşiăelastomeriiădeăsinteză).ă
Înăcadrulăaceleiaşiăclaseădeămaterialeăexistăăînsăăgradeăvariabileădeăconsisten ă;ădeă
exemplu, polieterii sunt materiale mai rigide decât siliconii de condensare,ădeşiăfacă
parteă dină aceeaşiă clasă,ă aă materialeloră elastice.ă Materialeleă deă amprentăă celă maiă
frecventăfolositeăînăzileleănoastreăpentruărestaurărileăproteticeăconjucteăfacăparteădină
clasaămaterialelorăelastice.ăOăcondi ieăesen ialăăaăuneiăamprente corecteăoăreprezintăă
acurate eaăsauăexactitatea.ăExactitateaămaterialelorădeăamprentăăesteădependentăădeă
[Type text]

doi parametri principali: fidelitatea – capacitatea de reproducere a detaliilor

morfologice – şiăstabilitateaădimensional ă– capacitatea de reproducereăcorectăăaă
raporturilor dintre elementele morfologice2.
Înă general,ă materialeleă deă amprentăă suntă aplicateă cuă ajutorulă unuiă suportă
numit portamprent ;ăportamprentaăasigurăănuănumaiărolădeăsuport,ăuşurândăastfelă
manipularea,ă ciă condi ioneazăă deă multeă oriă exactitateaă amprentării.ă Existăă totuşiă
situa iiăînăcareăesteăpermisă amprentareaăfărăăportamprentă;ăacesteaăsuntăînsăăreduseă
laănumăr,ăşiăvorăfiăprecizateăexplicităîn paginile de mai jos.
Înă stomatologieă amprentareaă intereseazăă deă obiceiă din iiă cuă proceseleă
alveolareăcorespunzătoareăşi/sauăcresteleăedentate.ăExistăăînsăăcazuriăînăcareăapareă
necesitateaă amprentării altor structuri anatomice cum ar fi buzele, nasul,
pavilioaneleăauriculare,ăcavită ileăorbitale,ăetc.; acesteăsitua iiăsuntălegateăadeseaădeă
protetica maxilo-facialăăşiăfacăobiectulăunorăprezentăriăspecifice.
Înă celeă ceă urmeazăă vomă trataă numaiă problemeleă legateă deă amprentareă înă
proteticaădentarăăconjunctă.

Clasificarea metodelor de amprentare în raport cu întinderea si elementele

pe care le înregistrează
Întindereaăamprentelorăesteăvariabilă3,ădependentăădeănecesită ileăcliniceăşiă
deătehnicaăadoptată:
•ă amprentaă unitar ,ă pentru un singur dinte – de obicei preparat pentru o
microproteză;
•ăamprentaăsectorial ,ăpentruăunăsectorădeăarcadăă(frontalăsauălateral);
•ăamprentaădeăhemiarcad ;
•ăamprentaăglobal ă(maxilar ă/ămandibular ),ăpentruăoăarcadăăîntreagă;
Amprenteleăsectoriale,ădeăhemiarcadăăşiăchiarăceleăglobaleăpotăcuprinde,ăînă
cazuriă excep ionale,ă atâtă din iiă maxilariă câtă şiă ceiă mandibulari;ă vorbim,ă în aceste
situa iiădespre,ăamprente bimaxilare.
Amprenteleă bimaxilareă potă înregistra,ă înă afaraă morfologieiă din iloră deă laă
nivelulă ambeloră arcade,ă şiă rela iileă deă ocluzie;ă dină aceastăă cauză,ă amprenteleă
bimaxilareămaiăsuntănumiteăşiăamprente în ocluzie.ăDupă cumăprecizamăînsă,ăesteă
vorbaă numaiă deă situa iiă limită,ă deă compromis,ă laă careă prevaleazăă necesitateaă
scurtăriiă timpuluiă deă lucruă intraorală oriă economiaă deă materiale.ă Amprenteleă înă
ocluzieăinteresează,ăînămareaămajoritateăaăcazurilor,ănumaiăsectoareădeăarcadăăşiănuă
ar trebui utilizate decât cel mult pentru realizarea unei microproteze izolate.
Ună cază particulară deă amprenteă bimaxilareă îlă reprezintăă înregistr rileă
interocluzale;ă acesteaă cuprindă strictă suprafe eleă ocluzaleă (vârfurileă cuspizilor)ă şi,ă
uneori, marginileă libereă aleă din iloră frontali;ă eleă suntă folositeă pentruă pozi ionareaă
[Type text]

relativăă aă celoră douăă arcade,ă iară tehnicaă deă realizareă esteă descrisăă într-un capitol
distinct.

Obiectivele generale ale amprentării şi clasificarea amprentelor în raport cu

scopul urmarit

Rolulă esen ială ală amprenteiă îlă reprezintăă transferul informaţiilor morfologice
privitoare la structurile amprentate, materializat sub forma unei copii pozitive
numităă model (dină ghips,ă răşiniă epoxi,ă metală depusă prină galvanoplastie,ă siliconiă
speciali, etc.). Modelul poate fi replica unor structuri anatomice propriu-zise, dar
poateă fiă şiă copiaă unuiă altă model,ă cază înă careă vorbimă despreă model duplicat, iar
amprentareaăpoartăăînăacesteăsitua iiănumeleădeăduplicare. În cazul în care modelul
este utilizat în etape intermediare ale tratamentului protetic (diagnostic, elaborarea
planuluiă deă tratament,ă protezareaă provizorie,ă etc.),ă amprenteleă corespunzătoareă seă
numesc amprente preliminare.ă Dacăă modelulă esteă utilizată pentruă realizareaă
lucrăriiăproteticeăfinaleăvorbimădespreăamprent ăfinal .
Capitolulă deă fa ăă trateazăă detaliată tocmaiă acestă ultimă tipă deă amprente.ă Amă
arătată maiă susă căă dezideratulă fundamentală ală amprentăriiă îlă reprezintăă exactitatea;
astfelăseăasigurăăoăcondi ie
importantăă pentruă exactitateaă modelului4.ă Cuă toateă acestea,ă ob inereaă unuiă modelă
precis,ă esteă legatăă şiă deă alteă condi iiă înafaraă exactită iiă amprentei;ă intervină aiciă
factoriă dependen iă deă modulă deă păstrareaă şiă manipulare a amprentei, tipul
materialuluiă deă model,ă tehnicaă deă ob inereă aă modelului,ă etc.ă Esteă necesară caă înă
practicăă săă seă inăă contă deă toateă acesteă elemente,ă pentruă aă puteaă ob ineă înă finală oă
lucrareăproteticăăadaptatăăcorect.
Uneori,ătransferulăinforma iilorămorfologice cuprinse într-oăamprentăăNUăseă
materializeazăă subă formaă unuiă model;ă esteă cazul,ă deă exemplu,ă ală utilizăriiă
amprentelorădreptăconformatorăînăvedereaăconfec ionăriiăunorărestaurăriăprovizoriiă
prin copiere. Similar, tehnicianul dentar poate utiliza o amprentăă pentruă aă ob ineă
machetaă dină cearăă aă unoră caseteă metalice.ă Acesteă tehniciă facă însăă obiectuluneiă
tratăriădistincte.
Înă alteă cazuri,ă rolulă amprentăriiă esteă acelaă deă aă transferaă nuă atâtă dateă
morfologice, ci mai mult informaţii referitoare la poziţia elementelor cuprinse de
amprentă;ă vorbim,ă înă acesteă cazuri,ă despreă supraamprente sau amprente de
pozi ie.ăDeşiăsemantic,ăceiădoiătermeniăauăvaloriăapropiate,ăeiănuăsuntăînătotalitateă
coinciden i.ă Termenulă deă supraamprentăă seă referăă numaiă laă aceleă amprenteă de
pozi ieă realizateă peste piese protetice intermediare. Un exemplu, în acest sens, îl
constituieăsupraamprentaăelementelorădeăagregareălaăpun ileărealizateădinăelementeă
[Type text]

separateăoriăsupraamprentaăcapelorădeătransfer,ădupăăcumăvomădetaliaăulterior.ăUnă
caz particularădeăamprenteădeăpozi ieăîlăreprezintăăînregistr rileăinterocluzale.
Uneleă situa iiă cliniceă facă necesară şiă transferul,ă cuă ajutorulă amprentelor,ă nuă
numaiă ală unoră dateă morfologice,ă statice,ă ciă şiă ală unoră informa iiă dinamiceă –
func ionale.ă Vorbim,ă în consecin ă,ă despreă amprenteă func ionale.ă Elementele ce
asigurăămen inerea,ăsprijinulăşiăstabilizareaălaăprotezeleătotaleădarăşiălaăoăbunăăparteă
dintreăprotezeleăpar ialeă mobilizabileăsuntălegateă deăstructuriăanatomiceă reziliente,ă
supuseă motilită iiă limbii,ă obrajiloră şiă buzelor;ă dină aceastăă cauzăă amprenteleă
func ionaleăsuntămultămaiăfrecventeăînăcazulătratamentuluiăproteticăadjunctădecâtăînă
cazulă protezăriiă prină coroaneă şiă pun i.ă Cuă toateă acestea,ă şiă proteticaă conjunctăă
beneficiazăă deă uneleă tehniciă func ionale de amprentare. Amprentele de tip FGP
(Functionally Generated Path), tratate în cadrul capitolului privitor la determinarea,
înregistrareaă şiă transferulă rela iiloră mandibulo-maxilare, sunt un exemplu de
amprenteăfunc ionale.ăUnăaltăexempluăîlăconstituie determinările,ă cuăajutorulă unoră
tehniciă func ionaleă deă amprentare,ă aă zoneiă deă echilibruă musculară linguo-jugal sau
linguo-labial, pentru a plasa corpurile de punte în spaţiul neutral.
Înă sfârşit,ă amprenteleă potă aveaă şiă rolulă deă aă orientaă alteă etapeă aleă
tratamentuluiăprotetic.ăNeăreferim,ăînăacesteăsitua ii,ălaăamprente de orientare sau
de ghidaj.ă Ună exempluă îlă reprezintăă utilizareaă uneiă amprenteă sec ionateă pentruă aă
controlaăcorectitudineaăprepara ieiăpentruămicroproteze.

Obiectivele amprentării finale pentru realizarea protezelor conjuncte

Amprentareaă reprezintă,ă înă cadrulă tratamentuluiă protetică conjunct,ă oă etapăă
consumatoareădeătimpăşiăresurseămateriale,ăînăcareăpotăapăreaănumeroaseăeroriăceăauă
dreptăconsecin ă,ăînăuneleăcazuri,ăchiarăcompromitereaărezultatului terapeutic final;
aceastaă esteă justificareaă pentruă spa iileă largiă peă careă leă acordăă literaturaă deă
specialitateă acesteiă temeă precumă şiă pentruă necesitateaă studiuluiă aprofundată ală
problemelorălegateădeămetodele,ătehnicileăşiămaterialeleădeăamprentare.
Ideal,ă înă etapaă deă amprentare,ă seă transmită înă laboratorulă deă tehnicăă dentarăă
următoareleăelemente5:

1.ăDin iiăstâlpi:
a.ăSuprafe eleăprepara iilor;
b.ăLimitaăcervicalăăaăprepara iilor;
c.ăZoneleărămaseănepreparateădeălaănivelulădin ilorăstâlpiă(0,5ămm.ădincolo de limita
prepara iei,ă zonăă importantăă pentruă ob inereaă unuiă profilă deă emergen ăă gingivală
corect al viitoarei coroane);
d.ăFormaăparodon iuluiămarginal;
[Type text]

2.ăSuprafe eleăcrestelorăedentate;
3.ăSuprafe eleădin ilorăveciniăaiăviitoarelorărestaurăriăprotetice;
4.ăSuprafe eleădin ilorăomologiăaiăviitoarelorărestaurări;
5.ă Suprafe eleă ocluzaleă aleă din iloră antagoniştiă corespunzătoriă prepara iiloră şiă
breşelorăedentate;
6.ăRela iileămandibulo-maxilareădeăocluzie;ăînregistrărileăinterocluzaleăfacăobiectulă
uneiătratări distincte,ăînsăădinăpunctădeăvedereăclinicăeleăsuntăcuprinseădeăobiceiăînă
cadrul etapei de amprentare.
Deşiă vomă acordaă ună spa iuă propriu,ă înă cadrulă acesteiă prezentări,ă etapeiă deă
controlăalăcalită iiăamprentelor,ăfacemăîncăădeăaiciădouăăprecizări:
•ă ă Pentruă aă realizaă lucrăriă proteticeă corespunzătoareă dină punctă deă vedereă calitativ,ă
amprentarea trebuieăsăăcuprindăătoate elementele prezentate mai sus. În acest sens,
amprentele ce cuprind arcadele dento-alveolare în întregime (amprente globale)
sunt preferabile, chiar pentru realizarea unor microproteze izolate.
•ăăZoneleăcriticeăaleăamprentelor,ăînăcareăoriceăeroareăcompromiteăcalitateaăfinalăăaă
restaurărilor protetice sunt limitaăcervical ăaăprepara iilorăşiăsuprafe eleăocluzaleă
aleădin ilorăantagonişti. Eventualele lipsuri produse prin înglobarea bulelor de aer în
aceste sectoare fac obligatorie reluarea amprentelor

CONTROLUL FLUIDELOR BUCALE

Controlul fluidelor bucale (saliva, sânge) este foarte important pentru

ob inereaăuneiăamprenteăexacte.ăMareaămajoritateăaămaterialelorădeăamprentăăsuntă
hidrofobe,ă cuă excep iaă hidrocoloiziloră siă aă polieterilor,ă iară prezen aă fluideloră ină
santul gingivo-dentară faceă caă zonaă subgingivalăă aă prepara iiloră saă nuă poatăă fiă
amprentatăă corect.ă Pentruă men inereaă unuiă câmp operator uscat în timpul
amprentăriiăseăpotăfolosiămaiămulteămetode:
- Izolarea cu rulouri de vata de diferite lungimi , comprese sau pelote
absorbante
- Folosirea aspiratorului de saliva clasic dar si a variantelor mai
sofisticate :Svedopterul (aspirator siă oglindă),ă Isoliteă (aspirator,ă
depărtătorăalăpăr ilorămoi,ăsistemădeăiluminare)ă
- Utilizarea spumei Expasyl – ună materială folosită pentruă evic iuneă
gingivală,ăcareădeplaseazăăfizicătesutulăgingivalălăsândă,ălaăîndepărtare,ă
câmpul uscat , gata pentru amprentare
- Folosireaă deă medica ieă antisialogogă.ă Uscăciuneaă guriiă esteă ună efectă
secundară ală ă ă medicamenteloră ă anticolinergiceă (inhibăă inerva iaă
[Type text]

parasimpaticăăreducândăastfelăsecre iileăinclusiveăsecre iaăsalivară).ăDină

acest grup de medicamente fac parte: atropina6 (Saltropin), diciclomina
(Antipas)ă,ăbromuraădeămetantelinăă(Banthine),ăbromuraădeăpropantelinăă
(ProBanthine).ă Acesteă medicamenteă trebuieă prescriseă cuă pruden ăă laă
bătrâniă siă laă persoaneleă cuă afec iuniă cardiaceă sauă cuă glaucomă (poateă
provoca orbire permanentă).ă Multă maiă folosităă esteă clonidina7, un
medicamentă antihipertensiv,ă dozaă fiindă deă 0,2ă mgă cuă oă orăă înainteă deă
amprentare.

EVIC IUNEAăGINGIVAL

Evic iuneaă gingivalăă reprezintăă deplasareaă esutuluiă gingivală dină jurulă

din iloră pentruă aă ob ineă ună bună accesă ală materialuluiă deă amprentăă subgingival8.
Deplasareaăseăproduceăatâtălateral,ăpentruăaăpermiteăaccesulăuneiăcantită iăadecvateă
deă materială deă amprentă,ă astfelă încâtă laă dezinser iaă amprenteiă materialulă saă fieă
suficient de gros pentru a nu se rupe sau distorsionaălaănivelăsubgingival,ăcâtăşiăînă
sensăvertical,ăpentruăaăexpuneăzonaădentarăăneşlefuităădincoloădeălimitaăcervicalăăaă
prepara iei9.ăEvic iuneaăgingivalăăseăpoateărealizaăşiăpentruăaăşlefuiăsubgingivalăfărăă
aălezaăparodon iulămarginal.
Înainte de realizareaă evic iuniiă gingivaleă trebuieă săă neă asigurămă căă esutulă
moaleă esteă sănătos10.ă Înă specială înă cazulă înă careă preparatiileă din ioră s-au realizat
subgingivalălezareaă esutuluiăgingivalăpoateăfiăinevitabilă.ăEfecteleăacesteiălezăriăpotă
fi accentuate de oă lucrareă provizorieă incorectă adaptatăă marginal,ă cuă marginiă
anfractuoaseă,ănelustruităăcorespunzătorăînăregiuneaăcervicală11. În plus acumularea
deăplacăăbacterianăăpoateăduceălaăaparitiaăuneiă gingiviteălocalizateăcareăîmpiedicăă
luarea unei amprente corecte.ăÎnăcazulăunorăastfelădeăinflama iiăgingivaleăseăimpuneă
temporizareaă amprentării,ă refacereaă lucrăriiă provizoriiă astfelă încâtă săă fieă corectă
adaptatăăsiăbineălustrităălaăcoletăsiăprescriereaădeăapăădeăgurăăcuăclorhexidinăă0,12%ă
pentru 10 zile12.
Metodele deăevic iuneăgingivalăăpotăfiăclasificateăastfel:
 Metodaămecanică
 Metoda chemo-mecanică
 Metoda chiuretajului gingival rotativ
 Metodaăelectrochirurgicală
 Metoda laserului
 Metodaămecanic esteădeădomeniulăistorieiăşiăseărealizaăfieăcuăajutorulă
tuburilor de cupru , fie cu snururi de bumbac neimpregnate.
[Type text]

 Metoda chemo-mecanic esteă metodaă deă evic iuneă gingivalăă ceaă maiă
folosită.ă Eaă seă realizeazăă prină introducereaă înă şan ulă gingivo-dentar a
unuiă şnură careă esteă impregnată cuă oă substan ăă astringentă.ă Aceastăă
substan ăă cauzeazăă oă ischemieă tranzitorie,ă prină vasoconstric ie,ă careă
retracteazăătesutulăgingival.ă
Snururileă deă evic iuneă potă fiă deă maiă multeă feluri13,ă dupăă modulă deă
realizare: rasucite, împletite cu mijocul gol sau cu mijlocul plin sau
esute.ăCeleă esuteăauămijloculăgol,ăsuntămaiăcompresiveăşiăiesămaiăgreuă
dină şan ulă gingivo-dentar, se pot impregna cu de doua ori si jumatate
maiă multăă substan ăă astringentăă decâtă celeă împletiteă şiă suntă mai des
tăiateă decâtă prinseă deă freze14.ă Uneleă şnururiă potă aveaă laă mijlocă ună firă
sub ireădeăcupruăprotejatădeăunăstratădubluădeănylonăavândăavantajulădeăaă
fiăpliabileăsi,ăastfel,ăuşorădeăinseratăăşiă,înăplus,ăsuntămentinuteămaiăbine,ă
dupăăinserareăînă san ulă gingivo-dentar.ăSnururileă deăevic iuneăpotă aveaă
diferite grosimi codate coloristic , utilizate in functie de adâncimea
şan uluiă gingivo-dentar.ă Uneleă firmeă comercializeazăă şnururiă deă
evic iuneăînă6ăgrosimiădiferite:
• #000 (negru) = 0.5mm
• # 00 (galben) = 0.8mm
• #0 ( mov) = 1.0mm
• #1 (albastru) = 1.2 mm
• # 2 (verde) = 1.4mm
• # 3 (roşu) = 1.5mm
Snururileă deă evic iuneă potă fiă preimpregnateă sauă seă potă impregnaă cuă
substan eăastringenteăînainteădeăamprentare15,16.
Substan eleă astringenteă folositeă pentruă evictiuneaă gingivalăă suntă
urmatoarele:
- Clorura de aluminiu
- Sulfatul de fier
- Sulfatul dublu de potasiu si aluminiu(alaun)
- Sulfatul de aluminiu
- Epinefrina
- Decongestionanti nazali sau oftalmici.
Clorura de aluminiu esteăunaădintreăceleămaiăfolositeăsubstan eăpentruă
evictiuneaăgingivală,ăavândăşiărolăhemostatic.ăRetrac iaăgingivalăăob inutăăînă
urmaă utilizăriiă timpă deă 4ă minuteă esteă deă aproximativă 0,1ă mm.ă Nuă areă
contraindica iiă,ăiarăefecteleăsistemiceăgenerateăsuntăminime. Are, în schimb,
[Type text]

ună gustă extremă deă neplacut.ă Concentra iileă maiă mariă deă 15%ă potă produceă
distruc iiătisulareăminore.
Sulfatul de fier produceă oă hemostazăă excelentă,ă lezeazăă minimă esutulăă
gingival,ă areă ună timpă deă ac iuneă maiă lungă decâtă cloruraă deă aluminiu, dar
produceă colorareaă tranzitorieă aă esutuluiă gingival,ă areă ună gustă extremă deă
neplăcutăşiătrebuieăspălatăînainteădeăamprentareădeoareceăpoateăinterferaăcuă
prizaăunorămaterialeădeăamprentăă(siliconiiădeăadi ie).
Epinefrina trebuieă utilizatăă cuă precau ieă deoareceă poateă cauzaă creştereaă
ritmuluiă cardiac,ă creştereaă for eiă contrac iiloră cordului,ă tahipnee,ă
hipertensiuneă arterialăă şiă anxietate,ă fiindă totală contraindicatăă laă pacien iiă
cardiaci17,18,19.

Multeădinăsubstan eleăastringenteăsuntăstabileănumaiălaăvalori reduse de pH

(0,7-2).ăAcestăpHăpronun atăacidăpoateăafectaăstratulădeădetritusădentinarăremanentă
(smeară layer)ă siă deă aceeaă contactulă dintreă suprafe eleă dentareă şlefuiteă siă substan aă
astringentăăseărecomandăăsăăăfieăminim20.

Procedura practică de introducere a şnurului de evicţiune gingivală

1. Seă verificăă statusulă esutuluiă moale.ă esuturileă inflamateă sângereazăă cuă

uşurin aălaăpalpareaăcuăsondaăsauălaăîncercareaădeăintroducereăaăsnuruluiăînă
şantulă gingivo-dentar.ă Dacăă seă produceă sângerareaă seă încearcăă realizareaă
hemostazei.ă Dacăă sângerareaă reapareă seă recomandăă temporizareaă
amprentării,ăseăverificăăcalitateaălucrăriiăprovizoriiăsiăseăprescrieăapaădeăgurăă
cuăclorhexidinăă0,12%.
2. Seămăsoarăăcuăsondaăparodontalăăadâncimeaăsan uluiăgingivo-dentar pentru
a alegeă grosimeaă şnuruluiă deă evic iuneă şiă tehnicaă deă evic iune.ă Valoareaă
normalăă aă adâncimiiă san uluiă gingivo-dentar este de 0,5-2ă mm.ă Dacăă
adâncimea acestuia este mai mare de 2 mm. se impune tehnica de
evic iuneăcuă2ăsnururi21.ăÎnăşan urileăadânciă esutulăpoateăcolabaădeasupraă
şnurului,ă iară accesulă materialuluiă deă amprentăă ă esteă restric ionat.ă Un snur
sub ire (mărimea 000 - 00 ) seăplaseazăăadâncăînăsan ulăgingivală(înăfundulă
şan ului) subă marginileă prepara iei pentru a controlaă umiditateaă şiă
hemoragia şiăăun snur mai gros (0-1) seăplaseazăădeasupra şiăseălasaăinăjură
de 4 minute22. Snurulă deă deasupraă esteă indepărtată inainteă deă injectareaă
materialuluiădeăamprentă.ăPentruăoăamprentareăcorectăătrebuieăsaăexisteăună
spa iuădeă0,5ămm.ăîntreăsnurulăcareărămâneăînăşan ăşiămargineaăprepara iei.ă
Existăăşiăoătehnic ăcuă2ăsnururiăselectiv care se aplica în cazurile în care
[Type text]

santul gingivo-dentară areă oă adîncimeă neuniformă. În anumite zone ,în

special interproximal, santul gingivo-dentar poate avea o adâncime mai
mareădeă2mm.ăSeăintroduceăoămicăăbucatăădeăşnurăsub ireăînăzonaărepectivă,ă
iar apoi se introduce în totalitate (360º)ăalădoileaăşnur .
3. Seăizoleazăădin iiăprepara iăcuărulouriădeăvatăăsiăaspiratorăsalivar,ăastfelăîncâtă
saliva sa nu diluezeăconcentra iaăsubstan eiăastringenteăceăvaăfiăfolosită.ăSeă
usucăăcâmpulăoperator.
4. Seătaieăoăbucataădeăşnurăsuficientădeălungăăpentruăaăîncercuiădintele.
5. Seăimpregneazăăşnurulăînăsolu ieăastringentăăsiă şiă cuăoăcompresăăsterilăăseă
îndepărteazăăexcesul.
6. Seă înfăşoarăă şnurulă înă jurulă dinteluiă şiă seă împingeă uşoră înă şan ulă gingivo-
dentară cuă ună instrumentă special.ă Seă recomandăă plasareaă capeteloră şnuruluiă
peă fa aă lingualăă aă dintelui.ă Seă începeă introducereaă şnuruluiă dină zonaă
interproximalăă deoareceă snurulă seă inserăă maiă uşoră înă aceastăă zonă.ă
Instrumentulădeăplasareăaăşnuruluiătrebuieăînclinatăspreăzonaăînăcareăşnurulăaă
fostă dejaă inserat,ă iară dină aproapeă înă aproapeă seă introduceă şnurulă peă toateă
fe eleădintelui.Uneoriăesteănecesarăăfolosireaăaădouăăinstrumenteădeăintrodus
şnurulă :ă cuă unulă seă mentineă por iuneaă deă snură introdusă,ă iară cuă celălaltă seă
continuăăintroducereaăşnurului.ăCapeteleăşnuruluiăînăexcesăseăsec ioneazăăcuă
oă foarfecă.ă Trebuieă evitataă presiuneaă şiă inserareaă exageratăă aă şnuruluiă
deoarece se pot produce: lezareaă inser ieiă epiteliale, lezareaă esutuluiă
gingival si apari iaăhemoragiei.ăSnurulătrebuieăsăă fieăvizibilă înă şan ,ă atunciă
cândă dinteleă esteă privită dinspreă ocluzală sauă incizală (dacăă nuă eă vizibilă
înseamnăăcăăs-aăalesăunăşnurăpreaăsub ire)ă
7. Snurulă seă men ineă înă şan ulă gingivală aproximativă 4ă minute,ă apoiă seă
îndepărteazaă,ăseăspalăăsubstan aăastringentăăşiăseăusucă.ăDupăăîndepărtareaă
şnuruluiă,ăşan ulăgingivalăseăînchideărapidăînămaiăpu inădeă30ădeăsecunde23,
astfelăîncâtăamprentaătrebuieăluatăăimediat.

Evicţiunea gingivală cu benzile de retracţie Merocel

Benzileă deă retrac ieă Merocelă suntă confec ionateă dină hidroxilată polivinilă
acetat,ăunămaterialăsinteticăabsorbantăhemostatic.ăBenzileăseăinserăălaănivelulă
şan uluiă gingivo-dentarăşiă seămentinăcuăajutorulă coroanelor provizorii timp
de 10-15ă minute,ă subă presiuneă ocluzală.ă Dupăă îndepărtareaă loră şan ulă
gingivală esteă lărgită şiă uscat,ă astfelă încâtă amprentaă seă poateă luaă înă condi iiă
optime.
[Type text]

Evicţiunea gingivală cu spuma Expasyl sau cu Magic Foamcord

Spuma Expasylă esteă ună preparată peă bazăă deă clorurăă deă aluminiuă siă caolin,ă
careă seă injecteazăă înă şan ulă gingivo-dentar cu ajutorul unui pistol de
aplicare.ă Spuma,ă careă înă timpă îsiă maresteă volumul,ă esteă men inutăă subă
presiuneăocluzalăăcuăajutorulăunorărulouriăspeciale (Comprecap). Avantajul
acestuiă sistemă esteă căă seă realizeazăă oă bunăă evic iuneă gingivalăă şiă oă bunăă
hemostază,ă cauzândă pacientuluiă ună disconfortă multă maiă mică fa ăă deă
proceduraă multă maiă dureroasăă deă inserareă aă şnuruluiă deă evic iune.ă
Materialul Magic Foamcord (un polivinil siloxan expandabil), comercializat
deăfirmaăColtene,ăareăacelaşiăprincipiuădeăac iune24.

 Metoda chiuretajului rotativ

Constăăînăeliminareaăprinăfrezareăaăuneiăgrosimiăreduseădeă esutăgingivală
dină pereteleă internă ală şan uluiă gingivo-dentar25,26.ă Seă foloseşteă oă piatraă
diamantatăă flacărăă sub ireă cuă granula ieă finăă montatăă laă turbină.ă
Dezavantajeleă acesteiă tehniciă sunt:ă necesitateaă anesteziei,ă apari iaă
hemoragiei, posibilitatea producerii de retractii gingivale consecutiv
acestei proceduri.

 Metodaăelectrochirurgical
Constăă înă eliminareaă cuă ajutorulă bisturiuluiă electric,ă prină vaporizare,ă aă
unuiă strată deă esută gingivală dină pereteleă internă ală şantuluiă gingivo-
dentar27.ăUnăavantajăalăacesteiămetodeăarăfiăcă,ădupăăfolosireaăbisturiuluiă
electric, nuăapareăhemoragie,ădatorităăfenomenuluiădeăelectrocoagulare.ă
Dinăpăcate,există,ăînsă,ăunămareăpoten ialăpentruăproducereaădeăretractiiă
gingivaleădupăăaceastăăprocedură.
Bisturiulă electrică esteă ună oscilatoră deă înaltăă frecven ăă sauă ună radio-
emi ătorăceăutilizeazăăunătubădeăvacuumăsauăunătranzistorăpentruăaăcreaă
unăcurentădeăînaltăăfrecven ăăcuprinsăîntreă1ăsiă4ăMHz.ă
Recomandări:ă Folosireaă bisturiuluiă electrică esteă contraindicatăă laă
pacien iiă cuă pacemakeră sauă laă ceiă careă auă pompeă deă insulină.ă Nuă seă
indicăăfolosirea bisturiului electric în apropierea reconstituirilor corono-
radiculareă metalice,ă obturatiiloră cuă amalgam,ă implanteloră datorităă
posibilitătiiăproduceriiăsoculuiăelectric.ăNuăseărecomandăăfolosireaăsaăînă
cazulă gingiiloră sub iriă siă aderente,ă cumă ară fiă la nivelul incisivilor
inferioriăsauăaăcaninilorămaxilari.ăEsteănecesarăăoăanesteziereăprofundăăaă
esuturilorăînconjurătoare.ăElectrodulătrebuieăsaătreacaărapidăprină esutulă
[Type text]

gingivală,ăcuăoămiscareăcontinuă.ăDacăăvârfulăseăblocheazăă,ăînseamnăăcăă
intensitateaă curentuluiă esteă preaă micăă şiă esteă necesară săă seă mărească.ă
Dacăă apară scânteiă intensitateaă curentuluiă trebuieă micşorată.ă Ună contactă
între electrod si dinte mai mare de 0,4 secunde poate conduce la leziuni
pulpare ireversibile.

 Metoda laserului
Pentru evic iuneăgingivalăăseăpotăfolosiăcuăsuccesăsiălasereăpentruă esutulă
moale28 cumă ară fiă Waterlaseă MDă (Biolase).ă Eleă actionezăă laă nivelulă
epiteliuluiă internă ală şan uluiă gingivo-dentar prin vaporizarea unui strat
de tesut gingival si coagularea instantanee.

MATERIALE DE AMPRENT

De-aă lungulă aniloră auă fostă întocmiteă maiă multeă clasificăriă aleă materialeloră deă
amprentă.ăCeaămaiăcunoscutăăesteăceaărealizatăădeăPoggioli29 înă1953ăsiăreluatăădeă
Bratu30, în 1994.
1. Materialeărigideăşiăsemirigideăireversibileă(gips,ăacrilat, paste ZOE)
2. Materiale rigide reversibile (compounduri, ceruri, materiale bucoplastice)
3. Materiale elastice reversibile (hidrocoloizii agar-agar)
4. Materiale elastice ireversibile (hidrocoloizii ireversibili, elastomerii de
sinteză:ăpolisulfuri,siliconi, polieteri)
Dintreăacesteămaterialeăpentruăamprentareaăfunc ională,ăînăproteticăăfixă,ălaăoraă
actualăăseăfolosesc:ăăhidrocoloizii agar-agar şiăelastomeriiădeăsintezăă(polisulfuri,
siliconiă deă condensare,ă siliconiă deă adi ieă şiă polieteri). Hidrocoloizii ireversibili
(alginatele)ăseăfolosescăpentruăamprentaăpreliminarăăînăvedereaăob ineriiămodeleloră
deăstudiuăşiădocumentăşi,ăuneori,ăpentruăamprentareaăarcadelorăantagoniste.

Proprietăţile materialelor de amprentă:

Materialeleădeăamprentăătrebuieăsaăîndeplineascăăoăserieădeăcondi iiăimpuseă
deă tehnicaă deă amprentareă utilizată,ă precumă şiă deă particularită ileă câmpuluiă
protetic31,32.ăEsteăimportantăăcunoaştereaăacestorăno iuniăpentruăaăputeaăalegeăcorectă
materialulădeăamprentăăpotrivităacesteiăfazeăclinice.
Calită ileăreologiceăaleămaterialelorădeăamprentăăsuntăurmătoarele:
1.ă PLASTICITATEAă sauă FLUIDITATEAă reprezintăă capacitateaă materialuluiă deă
amprentăă de aă fiă deformată şiă modelată subă ac iuneaă uneiă presiuniă minime,ă cuă
înregistrarea tuturor detaliilor câmpului protetic,ă fărăă aă deformaă însăă reliefurileă
[Type text]

acestuia.ă Plasticitateaă reprezintăă oă măsurăă a consisten eiă materialeloră deă amprentăă

înămomentulăaplicăriiălorăpeăcâmpulăprotetic.
2.ă CAPACITATEAă DEă UMECTAREă Aă SUPRAFE ELORă seă referăă laă
proprietatea materialelor de a se întindeă peă oă suprafa ăă dată.ă Eaă seă măsoarăă prină
unghiulăformatădeătangentaălaăsuprafa aăexternăăaăuneiăpicăturiădeămaterialăcuăplanulă
suprafe eiăpeăcareăesteăaplicată.ăCuăcâtăunghiulăesteămaiăascu ităcuăatâtăcapacitateaă
deă umectareă aă suprafe eloră esteă maiă mare.ă Practică aceastăă proprietateă reprezintăă
abilitateaă relativăă aă unuiă materială deă amprentăă deă aă pătrundeă înă spa iileă miciă aleă
câmpului protetic.
3.ă HIDROFILIAă sauă HIDROFOBIA.ă Hidrofiliaă esteă abilitateaă relativăă aă
materialeloră deă amprentăă deă aă toleraă cantită iă miciă deă fluideă laă nivelulă câmpuluiă
protetic,ă furnizândă oă amprentareă precisă.ă Celeă maiă hidrofiliceă materialeă existenteă
suntă hidrocoloizii.ă Materialeleă deă amprentăă careă auă oă foarteă micăă abilitateă deă aă
toleraăprezen aăfluidelorălaănivelulăcâmpuluiăproteticădeăamprentatăpentruăaăob ineăoă
amprentăă precisăă seă numescă hidrofobe.ă Siliconiiă deă adi ieă seă numărăă printreă celeă
maiăhidrofobeămaterialeădeăamprentă33.
4.ăFIDELITATEAăreprezintaăcapacitateaămaterialelorădeăamprentăădeăaăreproduceă
detaliile cele mai fine aleăcâmpuluiăprotetic;ăeaăesteădependentăădeăcâ ivaăfactori:
- mărimeaăparticulelorăceăintrăăînăcompozi iaămaterialuluiădeăamprentă,
- consisten aăini ialăăaămaterialuluiădeăamprentăă(plasticitate)
- hidrofiliaămaterialuluiădeăamprentă.
5. ELASTICITATEA. Materialeleă deă amprentăă trebuieă săă prezinteă ună gradă deă
elasticitate care săă permităă dezinser iaă amprentei,ă înă ciudaă existen eiă unoră zoneă
retentive la nivelul câmpului protetic.ă Pentruă aă puteaă „depăşi”ă acesteă zone,ă
amprentaătrebuieăsăăseădeformeze,ădupăăcare săă „revină”ălaăformaăini ială.ă Înăfaptă
amprentaă nuă revineă laă formaă ini ialăă (100%)ă suferindă aşa-numita deformare
permanent 34.ăCapacitateaăamprenteiădeăaăsuportaăastfelădeădeformăriăelastice,ă
esteă dependentăă şiă deă al iă factoriă înafaraă elasticită iiă intrinseci a materialului de
amprentă:
- gradul de retentivitate al câmpului protetic,
- grosimeaămaterialuluiădeăamprentăăsupusădeformării
- timpulăînăcareăseăfaceădezinser iaăamprentei
- calitateaălegăturiiădintreămaterialulădeăamprentăăşiăportamprentă.
Practic,ă aceastaă înseamnăă căă utilizareaă unuiă materială deă amprentăă cuă
proprietă iă elasticeă foarteă buneă nuă reprezintăă garan iaă absolutăă pentruă absen aă
deform rilorăpermanente în urma dezinser ieiăamprentei.ăVaătrebui,ăînăconsecin ăă
acordatăăoăaten ieăcorespunzătoareătuturor factorilorăceăcontribuieălaămen inereaăînă
limiteăelasticeăaădeformărilor:
[Type text]

- închidereaăspa iilorăcuăretentivitateămareă(deretentivizare);
- asigurareaăuneiăgrosimiăsuficienteăşi,ăpeăcâtăposibilăconstante,ăaămaterialuluiăde
amprentă;
- dezinser iaăamprenteiăîntr-un timp cât mai scurt;
- asigurareaă unuiă sistemă eficientă deă adeziuneă aă materialuluiă deă amprentăă laă
portamprentă
6.ă TIXOTROPISMULă şiă VÂSCOZITATEA.ă Tixotropismulă esteă capacitateaă unuiă
material de a curge când este supus presiunii (comprimării).ă Existăă 4ă tipuriă
frecventeă deă vâscozită i:ă chitoasăă (putty),ă mareă sauă crescutăă (heavyă body),ă medieă
(regulară sauă mediumă body)ă şiă redusăă sauă fluidăă (lightă body).ă Materialeleă cuă
vâscozitateă redusăă auă capacitateaă deă aă înregistraă cuă mareă precizieă toate detaliile
câmpului protetic, dar nu pot fi comprimate eficient doar cu ajutorul unei
portamprente. Materialele cu vâscozitate mare pot fi bine comprimate cu ajutorul
portamprentei,ă dară nuă auă capacitateaă deă aă inregistraă cuă mareă fine eă toateă detaliileă
câmpuluiă protetic.ă Celă maiă frecventă asociereaă aă douăă vâscozită iă aleă aceluiaşiă
produsăcompenseazăădezavantajeleăfiecăruiaăînăparte,ăfolositeăseparat.ăExempleădeă
asocieriă recomandateă :ă vâscozitateă chitoasăă înă asociereă cuă vâscozitateă redusăă
(putty+light) în portamprentăăstandard;ăvâscozitateămedieăînăasociereăcuăvâscozitateă
redusăă(ămedium+light)ăînăportamprentăăindividuală.
7.ă REZISTEN Aă MECANIC .ă Materialeleă deă amprentăă trebuieă săă aibăă oă
rezisten ăămecanică suficient de mare pentru a nu se rupe în cursul dezinser ieiădeă
pe câmpul protetic sau pe parcursul etapelor ulterioare (transport, depozitare,
turnareaă modelului).ă Rezisten aă laă rupere aă materialeloră deă amprentăă esteă
dependentăă deă elasticitate,ă înă sensulă căă ună materială cu proprietă iă elasticeă foarteă
bune suportăă deformăriă importanteă fărăă săă seă rupă.ă Peă deă altăă parte însă,ă esteă
preferabilă caă înă situa iileă înă careă deformareaă amprenteiă depăşeşteă limitaă de
elasticitate, să se producă ruperea materialuluiă deă amprentă;ă fenomenulă acestaă
poateă fiă eviden iat cuă uşurin ăă înă etapaă deă controlă aă amprentei,ă înă timpă ceă oă
eventualăădeformareăarărămâne inaparentă35.
8.ăSTABILITATEAăDIMENSIONAL .ăMaterialeleădeăamprentăătrebuieăsăăasigureă
păstrarea fidelăăaăimaginiiănegativeăaăcâmpuluiăprotetic,ădinămomentulădezinser ieiă
amprenteiăpână dupăăprizaăfinalăăaămaterialuluiădinăcareăseăconfec ioneazăămodelul.ă
Stabilitateaădimensională absolutăăînă condi iiă normaleădeătemperaturăăşiă umiditateă
este numai un deziderat întrucât toateă materialeleă deă amprentăă suferăă modificăriă
volumetrice.
9. TIMPULă DEă PRIZ .ă Materialeleă deă amprentăă ară trebuiă săă satisfacăă toate
situa iileă clinice. Variantaă idealăă ară fiă aceeaă înă careă timpulă deă prizăă ară puteaă fiă
[Type text]

modificat de fiecare practician, în func ieă deă necesită ileă tehniciiă deă amprentareă
utilizateăşiădeăpropria abilitate.
10. COMPATIBILITATEA CU MATERIALUL PENTRU MODEL.
Amprenteleă dină hidrocoloiziă nuă permită ob inereaă modeleloră prină depunereă
galvanică.ăFosfatul trisodicădinăcompozi iaăunorăalginateăinhibăăprizaăghipsuluiădeă
model.
11.ăABSEN AăCOMPONEN ILOR IRITAN IăSAUăTOXICI.
Calită iă cliniceă aleă materialeloră deă amprentăă suntă următoarele: Peă lângăă condi iileă
esen ialeăenumerateămaiăsus,ăcareăasigurăăob inereaăunuiămodelăexactăal câmpului
protetic,ă existăă oă serieă deă condi iiă secundareă peă careă ară trebuiă săă leă îndeplineascăă
materialeleădeăamprentă.ă
1.ăMIROSăşiăGUSTăneutre.
2.ăDURAT ăCATăMAIăLUNG ăDEăDEPOZITARE.
3.ă Materialeleă deă amprentăă NUă TREBUIEă S ă ELIBEREZEă GAZE,ă atâtă peă
parcursul prizei propriiăcâtăşiăalăprizeiămaterialuluiădeămodel.
4.ă UTILIZAREă F R ă Aă NECESITAă Oă APARATUR ă AFERENT ă
COMPLICAT ăSAU COSTISITOARE.
5.ă ÎNDEP RTAREAă UŞOAR ă DEă PEă SUPRAFE ELEă CUă CAREă INTR ă ÎNă
CONTACT, câmpulăprotetic,ăpăr ileămoi,ăportamprente,ămaterialulădeămodel,ăetc.
6.ăCAPACITATEAăAMPRENTEIăDEăAăFIăDEZINFECTAT ,ăfărăăcaăaceastaăsă-i
afecteze acurate ea.
7.ăCONCORDAN ăÎNTREăCOSTURIăŞIăCALITATEAăAMPRENTEI.
Esteăevidentăcăăniciăunămaterialădeăamprentăănuăîndeplineşteătoateăcondi iileă
unui produs ideal.
Mediculuiă stomatologă îiă revineă op iuneaă deă aă utilizaă materialulă adecvată
situa ieiă cliniceă şiă tehniciiă deă lucru,ă op iuneă careă trebuieă însăă fundamentatăă peă
cunoaştereaădetaliatăăaăperforma elorăşi neajunsurilorăfiecăruiămaterialădeăamprentă.

Hidrocoloizii reversibili (agar-agar)

Auăfostăprimeleămaterialeădeăamprentăăelasticeăapăruteă(Sears,1937).ăSubstan aădeă
bazăă esteă ună gelă peă bazăă deă agar-agară careă ,ă laă încălzire(70-100 C),ă seă lichefiazăă
(treceăînăstareaădeăsol)ăiarălaărăcireă(30-50 C) revine în starea de gel.
 Avantaje : hidrofili,ăcapacitateădeăumectareăaăsuprafe elorăbună, reproducere
excelentăă aă detaliilor,ă timpă deă lucruă mare,ă ieftini,ă nuă esteă necesarăă lingurăă
individuală,ăgustăneutru.
 Dezavantajeleă :ă lipsaă stabilită iiă dimensionaleă (modeleleă trebuieă turnateă
imediat, deoarece expunerea la aer duce la pierderea apei din amprentă,ă
[Type text]

înso ităă deă contrac ii),ă rigiditateă scăzută,ă rezisten ăă scăzutăă laă rupere,ă
dezinfec ieădificilăă(ăsprayăcuăglutaraldehidăă2%ăapoiăamprentaăseăintroduceă
într-oăpungăădeăplasticăînchisăăermetic,ăundeăseămen ineătimpădeă10ăminute),
echipament special necesar (linguri standard cu pereti dubli prin care
circulăăapa,ăinstala ieădeăcondi ionareăcuătreiăbăi:ăbaieădeălichefiereă(100 C-
10 minute), baie de depozitare (63-69 C-10 minute), baie de aducere la
temperatura de lucru (40 C-10 minute), se pot turna modele numai din gips.

Polisulfide (tiocauciucuri)

Auăfostăprimiiăelastomeriădeăsintezăăaparutiăînăanulă1953.ăEiăseăprezintăăînăsistemă
pastă-pastăă (bazăă şiă catalizator),ă înă treiă consisten eă (crescută,ă medieă şiă fluidă).ă
Catalizatorulăpoateăfiăpeăbazăădeăperoxidădeăplumbă(culoareămaro)ăsauăpeăbazăădeă
hidroxid de cupru (culoare verde deschis)
 Avantaje:ă reproducereă excelentăă aă detaliiloră câmpuluiă protetic,ă elasticitateă
bună,ărezisten ăălaărupereămare,ăcapacitateădeăumectareăaăsuprafe elorăbună,ă
radioopac, cel mai ieftin elastomer, timp de lucru suficient.
 Dezavantaje:ă hidrofobi,ă stabilitateă dimensionalăă scăzutăă (modeleleă trebuieă
turnateă înă primaă orăă deă laă amprentare),ă mirosă neplăcut,ă timpă deă prizăă
lung(10-12ăminute),ăpătează,ăgustăamar.

Siliconii de condensare

Suntăob inu iăprintr-oăreac ieădeăpolicondensareăîntreăoăbazăă(polidimetilsiloxan)ăsiă

unăcatalizatoră(octoatădeăstaniuăşiăortosilicatădeăetil).ăDinăreac ieăseăelibereazăăalcoolă
etilic, care evaporându-seăduceălaăcontrac iaăamprentei.ăDeăaceeaămodeleleătrebuie
turnateăînăprimaăorăădupăăamprentare.Suntădisponibiliăînătoateăvâscozită ile.

 Avantaje:ătimpădeăprizăăscurt,ăinodor,ăpoateăaveaăoriceăculoare,ăelasticitateă
foarteă bună,ă rezisten ăă laă rupereă bună,ă reproducereă excelentăă aă detaliiloră
câmpului protetic, gust neutru
 Dezavantaje:ă capacitateă deă umectareă aă suprafe eloră scăzută,ă extremă deă
hidrofob,ăstabilitateădimensionalăăscăzutăă(modeleleătrebuieăturnateăînăprimaă
orăă)
Siliconii de adi ie

Suntăob inu iăînăurmaăuneiăreac iiădeăpoliadi ieăîntreăoăbazăă(ăpolivinilsiloxan)ăşiăună

catalizatoră (polisiloxană cuă oă grupareă vinilă terminală,ă acidă cloroplatinic).ă Înă urmaă
[Type text]

reac ieiă nuă apară produseă secundareă volatileă ,ă ceeaă ceă explicăă modificărileă
dimensionaleă minimeă dină cursulă reac ieiă deă priză.ă Suntă disponibiliă înă toateă
vâscozită ile.ă
 Avantaje: reproducereă excelentăă aă detaliiloră câmpuluiă protetic, stabilitate
dimensionalăă excelentă,ă contrac ieă deă prizăă minimă,ă timpă deă prizăă scurt,ă
rezisten ăălaărupereăbună,ăgustăneutru
 Dezavantaje:ă hidrofobi,ă capacitateădeăumectareăscăzută,ăprizaăesteăinhibatăă
deăuneleămărciădeămanuşiădinălatex36 sauădeăuneleăsubstan eăastringente,ăpre ă
ridicat
Înăuneleăformuleăchimiceănoiăauăfostăintroduşiăsurfactan iăcareăleăconferăăsiliconilor
deăadi ieăsiăusoareăcalită iăhidrofilice(Aquasil)

Polieterii

Auă fostă elabora iă înă Germaniaă ,ă înă anulă 1969ă deă profesorulă W.Schmidtă siă echipaă
sa37.ăPolieteriiăseăprezintăăînăsistemăpastă-pastăăînăcartuşeăcareăseăpotămontaălaăună
aparat de malaxare automatăă (Pentamixă unită –ESPE). Acest dispozitiv permite
ob inereaă unuiă materială omogen,ă fărăă incluziuniă deă aer.ă Polieteriiă seă prezintăă înă 3ă
consisten eă(crescutăă- heavy body, medie - mediumăbodyăşiăfluidăă- light body).

 Avantaje: hidrofili, stabilitate dimensionalăă excelentă,ă reproducereă

excelentăă aă detaliiloră câmpuluiă protetic,ă rezisten ăă laă rupereă foarteă bună,ă
timpădeăprizăăscurt,ăădispozitivăautomatădeămalaxareădisponibil.
 Dezavantaje:ă rigiditateăfoarteămareă(pruden ăălaă demulare),ăimbibi ie,ătimpă
de lucru scurt, gust amar, scumpi.

Hidrocoloizi Polisulfide Siliconi de Siliconi Polieteri

reversibili condensare deăadi ie
Deformare 1,2 2,1 0,5 0,3 1,1
permanentă%
Varia iiă >5 0,25 0,6 0,05 0,3
dimensionale
dupăă24ăh%
Contrac ieă 0,15-0,50 0,2 0,3 0,05 0,2
priză%
[Type text]

PORTAMPRENTE

Portamprenteleă sauă lingurileă deă amprentăă suntă suporturiă rigideă înă careă seă
aplicăă materialeleă deă amprentă.ă Alegereaă materialuluiă deă amprentăă influen eazăă
alegerea portamprentei (pentru hidrocoloizii reversibili sunt necesare linguri
specialeă cuă peretiă dubli).ă Amprenteleă înă proteticăă fixăă seă iauă înă portamprenteă
standard sau în portamprente individuale.

Portamprente (linguri) standard

Amprenteleă cuă elastomeriă deă sintezăă seă iauă deă obiceiă cuă linguriă standardă
(universale) . Lingurileă standardă potă fiă confec ionateă dină metală (o elă inoxidabil,ă
alamăă cromatăă sauă aluminiu)ă sauă dină maseă plasticeă (răşiniă acrilice,ă materialeă
compozite,ăpolistiren,ărăşiniăpolicarbonate).ăPrincipalaăcalitateăpeăcareătrebuieăsaăoă
îndeplineascăă ă lingurile standard este rigiditatea. Lingurile din mase plastice sunt
multă maiă elasticeă decâtă celeă dină metal.ă Pere iiă acestoră linguriă seă destindă înă cursulă
exercităriiăpresiunilorădinătimpulăamprentăriiăşiărevinălaădimensiunileăini ialeădupăă
amprentare.ăOăuşoarăăflectareăaăpere ilorălinguriiăduceălaăoăamprentareădistorsionatăă
a câmpului protetic38..
Lingurileă standardă ă suntă prevăzuteă cuă reten iiă pentruă materialeleă deă
amprentăă subă formăă deă orificii,ă fante,ă nervuriă sauă şan uri.ă Înă plus,ă seă potă folosiă
suplimentarăşiăadezivi,ăcareăseăaplicăăprinăpensulareăpeăsuprafa aăinternăăaălingurii.ă
Uniiă autoriă recomandăă folosireaă adeziviloră pentruă toateă lingurile,ă indiferentă deă
sistemeleălorădeăreten ie,ămotivândăcăămaterialulădeăamprentăăseăcontractăăînăzoneleă
înăcareănuăexistăăsistemeădeăreten ieă(întreăorificii)(Fig.1).ăAdezivulătrebuieălăsatăsăă
seăusuceăînainteădeăîncărcareaălinguriiăcuămaterialulădeăamprentă39.

Fig.1
[Type text]

Lingurile standard pot avea diferite dimensiuni, existând de obicei 3-4

mărimiăpentruăfiecareăarcadă.ăPotăfiăutilizateădeămaiămulteăoriă(celeămetaliceă-se pot
steriliza),ă sauă potă fiă deă unicăă folosin ăă (uneleă linguriă dină plastic,ă careă nuă seă potă
steriliza). Lingurile standard pot fi totale (pentru amprentarea întregii arcade) sau
par iale (deăhemiarcadăăsauăsegmentare).ă
Existăă şiă linguriă segmentareă pentruă amprentăă bimaxilarăă ,ă înă ocluzieă
denumiteătripleătrays,ădeoareceăcuăeleăseăpoateăamprentaădinteleăpreparatăşiăveciniiă
acestuia(1),ă antagoniştii(2)ă şiă rela iaă deă ocluzie(3).ă Aceastăă lingurăă maiă esteă
cunoscutăă şiă subă numeleă deă lingurăă Kettenbach,ă dupăă numeleă firmeiă careă aă
comercializat-oă primaă oară.ă Esteă confec ionatăă dintr-un cadru metalic sau din
plasticăînăformăădeăU,ăcareăcircumscrieăsegmentulăposteriorăalăarcadeiăşiătreceăprină
spatele ultimiloră molariă (zonaă retromolară),ă permi ândă astfelă intercuspidareaă
maximă.ăÎntreăparteaăvestibularăăşiăceaăoralăăaăcadruluiăpoateăexista,ălaăuneleătipuri,ă
oăplasăăfoarteăfinăădeămaterialătextil.

Portamprente (linguri) individuale

Linguraă individualăă îmbunătă eşteă preciziaă amprenteloră cuă elastomeriă deă

sintezăăprinălimitareaăvolumuluiămaterialuluiădeăamprentăăreducându-seăastfelădouăă
surseă deă eroare:ă stressulă dină timpulă îndepărtăriiă amprenteiă dină cavitateaă bucalăă siă
contrac iaătermică.ăÎnăcazulăamprenteiăînălingurăăindividualăămaterialulădeăamprentăă
esteădispusăînăstratăuniformăşiăseăcontractăăuniformăspreădeosebireădeăamprentaăînă
lingurăă standardă cândă materialulă deă amprentăă nuă areă oă grosimeă uniformăă şiă seă vaă
contractaă diferită cuă apari iaă unoră deformăriă consecutive ale elementelor câmpului
protetic40,41,42.
Lingurileă individualeă seă confec ioneazăă înă laboratorulă deă tehnicăă dentară.ă
Eleăseăpotărealizaădinăacrilatăautopolimerizabil,ădinărăşiniătermoplasticeă(polistirenă
sauăplacăădeăbază),ădinăpoliesteriăsauădin compozite fotopolimerizabile, acestea din
urmăăfiindăcelămaiăuşorădeărealizat.ăAmprentaăcuăoălingurăăindividualăărealizatăădină
acrilată autopolimerizabilă trebuieă luatăă laă celă pu ină 24ă deă oreă deă laă confec ionareaă
lingurii,ăatunciăcândăcontrac iaăacrilatului s-a terminat43.
Pentruăasigurareaărigidită iiăpere iiălinguriiătrebuieăsăăaibăă4ămm.ăgrosime.ă
Lingurileă individualeă nuă trebuieă săă fieă perforateă ă (înă scopulă asigurăriiă reten ieiă
materialuluiădeăamprentă)ăpentruăaăfurnizaăpresiuneăînătimpulăamprentării.ăReten iaă
materialuluiădeăamprentăăînălinguraăindividualăăseăob ineăfolosindăadezivi.
Etapeleă confec ionăriiă linguriiă individuale44 din materiale compozite
fotopolimerizabile:
[Type text]

1.Seă traseazăă cuă creionulă peă modelulă deă studiuă limiteleă linguriiă individuale,ă la
aproximativ 5 mm. de coletulădin ilor.
2.Seăplastifiazăăoăfolieădeăcearăădeă3ămm.,ăseăaplicăăcuăuşoarăăpresiuneăpeămodelăşiă
seăsec ioneazăălaăliniaăcreionului.ăCearaăvaămenajaăspa iulănecesarăpentruămaterialulă
deăamprentă.ă
3.Se fac 3 stopere ocluzale peă cuspiziiă nefunc ionaliă aiă din iloră neprepara iă prină
îndepărtareaăceriiăîntr-un unghi de 45 fa ăădeăsuprafe eleăocluzaleăaăceloră3ădin iă
aleşiă(aranjamentătripodal).ăDacăădin iiălateraliăsuntăşlefui iăseărealizeazăăunăstoperă
mai gros în centrul boltei palatine. Stopereleăconferăăstabilitateălinguriiăiarăpanteleă
în unghi de 45 ajutăălaăcentrareaălinguriiăînătimpulăaplicării.
4.Seă adapteazăă oă folieă deă aluminiu deasupra cerii, care se poate topi în timpul
polimerizării,ă cuă rolă deă aă împiedicaă cearaă săă contamineze materialul din care se
confectioneazăălingura si de a creaămacroreten ii.
5.ăSeăadapteazăămaterialulăfotopolimerizabilălaămodelăastfelăîncâtăsăănuădepăşeascăă
linia trasata cu creionul.
6.Seărealizeazăăunămicămânerădinăcompozităsiăseăataşeazăălingurii.
7.Seăfotoplimerizează timpădeă2ăminuteăînăcuptorulădeăfotopolimerizare.ăSeăseparăă
apoiălinguraădeămodelăşiăseăîndepărteazăăcearaăşiăfoliaădeăaluminiuădeăpeăsuprafa aă
internăăaălingurii.ăSeăpensuleazăălinguraăcuăunăagentăcareăblocheazăăaerulă(oxigenul
inhibăă polimerizareaă radicaliloră liberi),ă seă repuneă linguraă înă cuptoră şiă seă
fotopolimerizeazăă ună timpă variabilă înă func ieă deă indicatiileă producătoruluiă
materialului compozit.
8.ăSeăfinisează.ă
În cazul folosirii acrilatului autopolimerizabil pentru confec ionarea
lingurii individuale, primele 4 etape descrise mai sus sunt identice.
5.Seă preparăă acrilatulă autopolimerizabilă dupăă recomandărileă producătoruluiă siă seă
asteaptăăpânăăcândăseă„trageăînăfire”.ăSeăîntindeăcuăajutorulăunuiăcilindruădinălemnă
(făcăle ) pe masa de lucru ob inîndu-seăoăgrosimeăconstantă.
6.ă Seă adapteazăă acrilatulă laă modelă ,ă iară dină excesulă deă răşinăă acrilicăă seă
confec ioneazăă mânerulă lingurii.ă Seă potă adăugaă şi mici prelungiri vestibulare în
zonele laterale pentru a se uşuraăîndepărtarea amprentei.
7.Se aşteaptăăprizaămaterialului,iarădupăăproducereaăacesteiaăăseăseparăălinguraădeă
model şiăseăfiniseazăăcuăfrezeăpentruăacrilat.
[Type text]

Etapele amprentării finale pentru realizarea protezelor conjuncte

Didactic,ădarăşiăclinic,ăetapeleăamprentării pot fi sistematizate astfel:

1.Stabilireaă obiectiveloră peă careă amprentaă trebuieă săă leă atingăă şi alegerea
materialelorădeăamprentă,ăaăportamprenteiăşiăaătehniciiădeăamprentare;
2.ăPregătireaăpacientuluiăînăvedereaăamprentăriiăsiărealizareaăevic iuniiăgingivale;
3. Amprentarea propriu-zisă;
4. Controlul calitativ al amprentei
5.ăDezinfec iaăşiăconservareaăamprentei;
6.ăPregătireaăamprenteiăînăvedereaăturnăriiămodelului.

TEHNICI DE AMPRENTARE

Amprentaădeăsp lareă(wash-technique)

Esteăoătehnicăăînădoi timpi.Seăfolosescămaterialeădeăconsisten eădiferiteă(chitoasăăşiă

fluidă).Înăprimulătimpăseăiaăamprentăăcuămaterialulăchitos,ăiarăînăalădoileaătimpăseă
corecteazăăprimaăamprentăăcuămaterialăfluid45,46.

Etapele clinice ale amprentării:

1. Se alege portamprentaămasurândădistan aăîntreăpuncteleăectomolareăstângăsiă

dreptălaăcareăseăadaugăă4-6 mm.(2-3ămm.ăînăstângaăşiă2-3 mm. în dreapta)
.Portamprentaă trebuieă săă acopereă toateă elementeleă câmpuluiă protetică şiă săă
menajezeă ună spa iuă deă 3ă mm.ă pentruă materialulă deă amprentă.ă Se
deretentivizeazăă cuă cearăă zoneleă retentiveă aleă câmpuluiă protetică (spa ii
interdentare, sub corpurile de punte).
2. Seăprobeazăăportamprentaăintraoral.ăUneoriăpacien iiăpotădeclanşaăînăaceastăă
etapăăunăpronun atăreflexădeăvomă.ăCombatereaăacestuiăreflexădeăvomă,ăcareă
neăaşteptămăsăăaparăăşiăînătimpulăamprentăriiăpropriu-zise, se poate face prin
urmatoareleămăsuri:ă
 Seă foloseşteă ă ună sprayă anestezică pentruă mucoasaă văluluiă
palatin,
 Pacientulă seă aşeazăă cuă trunchiulă înă pozi ieă verticalăă şiă cuă
bărbiaăînăpiept
 Seă folosescă materialeă cuă prizăă rapidăă şi,ă eventual,ă lingurăă
individuală
[Type text]

 Seă dăă indica iaă pacientuluiă săă respireă normal,ă deoareceă

apneeaădeclanşeazăăreflexulădeăvomă
 Întâiăseăamprenteazăăarcadaămandibularăăşiăapoiăceaămaxilară
 Linguraă deă amprentăă seă încarcăă cuă oă cantitateă maiă micăă deă
materială înă zonaă posterioarăă şiă seă aplicăă înă cavitateaă bucalăă
dinspre posterior spre anterior
 Seă distrageă aten iaă pacientului,ă înă timpulă amprentării,ă deă laă
aceastăămanevră.ă
 Seă administreazăă medicamenteă antiemeticeă (cuă jumatate de
orăăînainteădeăamprentare)
 Seă temporizeazăă amprenta,ă astfelă încâtă pacientulă săă seă
prezinte la cabinet nemâncat, cu stomacul gol
3. Seăaplicăăadezivulăpeăinteriorulăportamprenteiăşiăseălasăăsăăseăusuce.
4. Seărealizeazăăevic iuneaăgingivală
5. Seă preparăă materialulă chitosă şiă seă inserăă înă portamprentă.ă Aceastaă seă
introduceă înă cavitateaă bucalăă peă laă oă comisură,ă seă centreazăă ă şiă seă apasăă
dinspre posterior spre anterior.
6. Dupăăprizaămaterialului,ăseăîndepărteazăăamprenta,ăseăspală,ăseăusucăăşiăseă
taie zonele retentive, zonele interdentare ale marginilor gingivale ale
prepara iiloră şiă seă creazăă canaleă deă refluareă pentruă materialulă fluid,ă cuă ună
cu ită specială sauă cuă ună bisturiu.ă Spa iulă pentruă materialulă fluidă seă poateă
menajaăşiă prină aplicareaă deasupraămaterialuluiă chitos,ăînainteădeăamprentă,ăă
aăuneiăfoliiădeăplasticăsauăprinăamprentareaădin ilorăînainteădeăşlefuireaăloră
sauăpesteărestaurărileăprovizorii.
7. Seă îndepărteazăă fireleă deă retrac ie,ă seă spalăă şiă seă usucăă şan ulă gingivo-
dentar.
8. Asistentaăăpreparăămaterialulăfluidă,ăîncarcăăseringaădeăamprentareăpeăcareăi-
oă dăă mediculuiă şiă aplicăă materialulă fluidă ă peă materialulă chitosă dină
portamprentăă ,ă iară mediculă aplicăă materialulă fluidă înă şan ulă gingivală şiă peă
prepara ieă cuă ajutorulă seringii.ă Practică etapeleă 7ă şiă 8ă seă realizeazăă
concomitentă:ăasistentaăpreparăămaterialulăfluidăşiăîncarcăăseringa,ăînătimpăceă
mediculă scoateă şnururileă deă evic iune,ă spalăă siă usucăă şan urileă gingivo-
dentare.
9. Seăaplicăăportamprentaăpeăcâmpulăproteticăşiăseămen ineănemişcatăăpânăălaă
priză.
10. Dupăă prizaă materialului,ă seă îndepărteazăă păr ile moi (buze, obraji)
desfiin ându-seăsucciunea,ă(eventualăseăsuflăăcuăaerălaălimitaădintreălingurăă
şi par ile moi) şiă seă îndepărteazăă amprentaă dină cavitateaă bucalăă printr-o
[Type text]

singurăămişcare,ăînăaxulăprepara iilor,cu grijăăsăănuălovimăcuălinguraădin ii

antagonişti,ăseăspală,ăseăusucăăăşiăseăfaceăcontrolulăacesteia.

Problemeleă careă potă apăreaă înă cazulă acesteiă tehniciă :ă repozi ionareaă greşităă peă
câmpulăproteticăaăportamprenteiăcuămaterialăchitosăşiăfluidăînăcadrulătimpului 2 al
amprentării;ă materialulă fluidă trebuieă aplicată peă totă câmpulă protetică şiă nuă doară laă
nivelulădin ilorăprepara iăpentruăaănuăapăreaăînăl ăriăaleăocluziei47.

Amprenta în dublu amestec

Esteă oă amprentăă într-ună singură timp.Utilizeazăă ună singură material înă consisten eă
diferiteăcareăfacăprizăăînăacelaşiătimp.Tehnicaăseăpreteazăăpentruăsiliconi,ăpolieteri,ă
polisulfuriă şiă hidrocoloiziă reversibili.Vâscozitateaă celoră douăă materialeă săă fieă
apropiată48.

Etapele clinice ale amprentării:

1. Seăalegeăşiăseăprobează portamprenta
2. Seăaplicăăadezivulăăpeăinteriorulălinguriiăşiăseălasăăsăăseăusuce
3. Seărealizeazăăevic iuneaăgingivală
4. Seă îndepărteazăă fireleă deă retrac ie,ă seă spalăă şiă seă usucăă şan ulă gingivo-
dentar.
5. Seăpreparăămaterialuluiăde consisten ăăcrescutăăăşiăseăîncarcăăportamprenta
6. Asistentaăăpreparăămaterialulăfluidă,ăîncarcăăseringaădeăamprentareăpeăcareăi-
oă dăă mediculuiă şiă aplicăă materialulă fluidă ă peă materialulă deă consisten ăă
crescutăă dină portamprentă.ă Practică etapeleă 4,5ă şiă 6ă seă realizeazăă
concomitent: asistenta preparăă rapidă celeă 2ă materialeă şiă încarcăă seringaă deă
amprentareă cuă materialulă fluid,ă înă timpă ceă mediculă îndepărteazăă fireleă deă
retrac ie,ăspalăăşiăusucăăşanturileăgingivo-dentare.
7. Mediculăaplicăămaterialulăfluidăînăşan ulăgingivalăcuăajutorulăseringii.ăVârful
seringiiă seă inserăă înă zonaă ceaă maiă pu ină accesibilă(zonaă distală),ă apoiă seă
deplaseazăă printr-oă mişcareă continuăă de-a lungul coletului dintelui. Este
importantăcaămaterialulădeăamprentăăsăăoăiaăînainteaăvârfuluiăseringiiăşiănuă
invers.ăDupăăceămargineaăprepara ieiăşiăsuprafe eleăaxialeăauăfostăacoperite,ă
seărecomandăăsăăseăsufleăuşorăcuăaer,ăastfelăîncâtămaterialulăsăăfieăîmpinsăcâtă
maiăadâncăînăşan ulăgingival.
8. Seăaplicăăportamprentaăpeăcâmpulăprotetic
[Type text]

9. Dupăăprizaă concomitentăăaă celorădouăămaterialeădeă consisten ăădiferită,ă seă

îndepărteazăă amprentaă dină cavitateaă bucalăă printr-oă singurăă mişcare,ă seă
spală,ăseăusucăăăşiăseăfaceăcontrolulăacesteia.

Unaă dină problemeleă ceă potă apăreaă înă cadrulă acesteiă tehniciă esteă fugaă
materialului fluid (înregistrarea limiteloră prepara ieiă deă cătreă materialulă cuă
consisten ăă crescutăă )ă datorităă faptuluiă căă vâscozitateaă celoră douăă materialeă nuă aă
fostăapropiatăă(consisten ăăchitoasăă+ăconsisten ăăfluidă).ăPentruăaceastăătehnicăăseă
recomandăăfolosireaăurmatoarelorăconsisten e:
 Consisten ăămedieă(mediumăbody)+ăconsisten ăăfluidăă(lightăbody)
 Consisten ăăcrescută(heavyăbody)ă+ăconsisten ăăfluidăă(lightăbody).
Amprentaăînădubluăamestecăseăpoateălua,ăşiăchiarăesteăindicat,ăşiăcuăajutorulă
uneiălinguriăindividuale.Oăvariantăăaăacesteiătehniciăesteăceaăcareăfoloseşteăcapeădeă
amprentare.ă Acesteaă suntă confec ionateă peă bonturileă ceă trebuieă amprentateă deă peă
modelulădeăstudiu,ădinăacrilatăautopolimerizabilăcuăcontrac ieăminimăă(Duralayăsauă
GCă Patternă resin)ă .ă Eleă trebuieă prevazuteă cuă reten iiă peă fa aă vestibularăă şiă oralăă ,ă
astfelăîncâtăsaăpoatăăfiăreten ionateăînămasaăamprentei.Înătimpulăamprentării,ăcapeleă
voră fiă umpluteă cuă materială deă amprentăă fluidă şiă seă voră aplicaă peă bonturileă dină
cavitateaă bucală.ă Imediată apoi,ă seă aplicăă deasupraă loră portamprentaă încărcatăă cuă
materială deă amprentăă cuă consisten ăă maiă crescută.ă Amprentaă realizatăă cuă aceastăă
tehnicăăesteăextremădeăfidelă.

Amprentaămonofazic ă(singleămixătechnique)

Esteăoăamprentăăcareăfoloseşteăunăsingurămaterial,ăîntr-oăsingurăăconsisten ăă,ăîntr-
unăsingurătimp.ăMaterialulăfolosităesteădeăconsisten ăămedie,ăiarăportamprentaăesteă
individuală.ă Practic,ă seă preparăă materialul,ă seă încarcăă linguraă şiă seringaă deă
amprentare,ăseăinjecteazăămaterialulăînăjurulăprepara iei,ăseăaplicăăportamprenta,ăseă
aşteaptăăprizaăşiăapoiăseăîndepărteazăăportmprentaădinăcavitateaăbucală.ăAcestătipădeă
amprentareăseăutilizeazăădeseoriăînăimplantologie.

Amprentaăbimaxilar ăînăocluzie

Seă foloseşteă pentru: 1-2 coroane solo şiă ă reconstituiri corono-radiculare, cu

condi iaă existen eiă ocluzieiă stabileă (stopă ocluzală distală func ional).ă Esteă
contraindicatăăpentru:

 Mai mult de 2 coroane solo49

[Type text]

 Pun i
 Coroane elemente de agregare pentru proteze
 Situa iileăînăcareăpacientulănuăpoateăsăăocludăăînă IMăcuălinguraăspecialăăînă
cavitatea bucală
 Ocluzieăinstabilă

Amprentaăseărealizeazăăînăpozi iaădeăintercuspidareămaximă,ăfolosindălinguriădeătipă
Kettenbachă sauă tripleă trays.ă Amprentareaă fărăă lingurăă esteă contraindicată,ă datorităă
faptuluiă caă amprentaă rezultatăă nuă esteă suficientă deă rigidăă pentru ca la turnarea
modeluluiă săă nuă seă deformeze50. Amprenta va include dintele preparat, vecinii
acestuia,ădin iiăantagoniştiăşiărela iaădeăocluzie.
Amprentaăbimaxilarăăînăocluzieăseăpoateăluaăatâtăprinătehnicaădeăspălare,ăcâtăsiăprină
tehnica în dublu amestec.ăFazeleăcliniceăsuntăaceleaşiăcuăceleădescriseămaiăsus,ăcuă
douaămen iuni:
 Linguraăseăîncarcăăpeăambeleăpăr i
 Dupăăceăseăaplicaălinguraăîncărcatăăcuămaterialulădeăamprentăăînă cavitateaă
bucalăă aă pacientuluiă siă acestaă ocludeă înă IM,ă trebuieă săă verificam
corectitudineaăintercuspidăriiămaximeăpeăparteaăcontralaterală.

Înă afaraă acestoră tehniciă clasiceă ,ă înă literaturăă seă descriuă şiă alteă tehniciă deă
amprentareăbimaxilară:
Amprenta bimaxilară prin tehnica laminară pentru coroane solo. Înainte
de prepararea dinteluiă seă iaă oă amprentăă cuă ună siliconă deă adi ieă deă consisten ăă
chitoasăă cuă oă lingurăă pentruă amprentăă bimaxilarăă fărăă pere iă (tripleă trayă sideless).ă
Dupăăprizaămaterialuluiăşiăîndepărtareaăamprenteiădinăcavitateaăbucalăăseărealizeazăă
cuă oă frezăă cilindricăă douăă orificiiă mezială şiă distală deă dinteleă peă careă vremă să-l
amprentămă dinspreă fa aă vestibularăă prină materialulă deă amprentă.ă Seă şlefuieşteă
dintele,ă iară apoiă amprentaă seă plaseazăă peă câmpulă protetic.ă Prină unulă dină orificiileă
vestibulareăseăinjecteazăăcuăajutorulăuneiăseringiămaterialulăfluidăpânăăcândăacestaă
reflueazăăprinăcelălaltăorificiu.
Amprenta bimaxilară hidraulică şi hidrofobă. Aă fostă inventatăă deă Dr.ă
Jeffreyă Hoos,ă iară principiulă metodeiă esteă următorul:ă materialulă deă amprentăă
hidrofob introdus la nivelulă şan uluiă gingivo-dentară poateă împingeă şiă poateă
îndepărtaă fluidulă deă laă acestă nivelă printr-oă ac iuneă hidrokineticăă (efectă hidraulic).ă
Practicăaceastăătehnicăăseărealizeazăăastfel:ăseăiaăoăamprentăăînăocluzieăcuăunăsiliconă
deă adi ieă deă consisten ăă chitoasăă foarteă dur,ă într-oă lingurăă pentruă amprentăă
bimaxilarăă (tripleă tray);ă dupăă prizaă materialului,ă pacientulă deschideă gura,ă iară
portamprentaă nuă seă îndepărteazăă dină cavitateaă bucalăă ,ă ciă rămâneă laă arcadaă
[Type text]

antagonistă;ăseăspalăăşiăseăusucăăamprentaăînăcavitateaăbucalăăaăpacientuluiăfărăăsăăoă
mişcamă dină loc;ă ă seă injecteazăă materială fluidă cuă oă seringăă deă amprentareă peă
prepara ieă şiă pacientulă închideă dină nouă gura.ă Dupăă prizaă materialuluiă fluidă seă
îndepărteazăăamprentaădinăcavitateaăbucală.

Tehniciădeăamprent ăînăsitua ii speciale

Amprentarea în cazul pacien ilor cu microstomie

Înă situatiaă înă careă pacientulă prezintăă microstomieă (orificiuă bucală anormală deă mic,ă
rezultat al unor traume, muşcăturiă deă animale,ă leziuniă electriceă şi termice, arsuri
chimice, anomalii geneticeă ,ă postchirurgicală dupăă îndepărtareaă unoră tumoriă i
reconstruc iaădefectelorăbuzelor)ăă,ăiar,ăpracticăceaămaiămicăălingurăădeăamprentareă
nu se poate introduce in cavitatea bucala, luarea amprentelor în mod obişnuit
devineăimposibilă.ăÎnăacesteăcazuriăseăfolosescălinguriăsectionateăînădouăătreiăpartiă
careăseăintroducăpeărândăinăcavitateaăbucalăăaăpacientilor,ăiarăsegmenteleădeălingurăă
seăindexeazăăînăpozi ie.ăăDupăăprizaămaterialuluiăseăîndepărtezăăindexulă şi apoi se
scot unul câte unul segmentele lingurii. Acestea se vor reasambla cu ajutorul
indexului.

Amprentareaăînăcazulăpacientilorăcuădeschidereaăguriiălimitată

Înă acesteă cazuriă seă poateă încercaă folosireaă unoră linguriă deă amprentăă
bimaxilareă totale.ă ă Oă altăă solu ieă oă reprezintăă folosireaă furculi ei arcului facial ca
suportăpentruămaterialulădeăamprentă.

Amprentaăoptic ă(opto-electronic )

Aceastăă metodăă eliminăă folosireaă materialeloră deă amprentă,ă folosindă înă

schimbă ună scanneră digitală pentruă amprentareaă din ilor51,52. Aceste sisteme sunt
capabileă săă capturezeă imaginiă virtualeă tridimensionaleă aleă din iloră prepara i,ă prină
careă seă potă realizaă directă restaurăriă proteticeă (sistemeleă CAD-CAM) sau pot fi
folositeăpentruăaăcreaămodeleăfunc ionaleăpreciseăpeăcareăseăvorărealizaărestaurărileă
proteticeăînă laboratorulă deătehnicăădentară53.ă Înăaceastăăzonăă aăamprentelorăopticeă
auă câştigată popularitateă peă plană interna ională douăă sistemeă CAD-CAMă (Cerecă şiă
E4Dă dentist)ă şiă trei scannereă 3Dă specialeă pentruă amprentareaă digitalăă ( 3shape
(Trios), i-Teroăşi Lava Chairside oral scanner).
[Type text]

Sistemele CAD-CAMă auă apărută înă urmăă cuă 60ă deă aniă fiindă folositeă laă
început doar în industria aero-spa ială.ă Înă 1973,ă Dr.ă Francoisă Durretă aă introdusă
conceptul CAD-CAMă înă stomatologie,ă iară înă 1980ă ună medică elve iană Dr.ă Werner
Moermannă şiă ună ingineră electronistă Marcoă Bandestriniă auă pusă laă punctă primulă
sistem CAD-CAMă comercială viabilă pentruă realizareaă restaurăriloră proteticeă
(CEREC)54.
Sistemul CEREC (Chairside Economical Restoration of Esthetic
Ceramics)ă combinăă ună scanneră digital 3D cu un dispozitiv de frezare pentru
realizareaă restaurăriloră proteticeă dină blocuriă ceramiceă într-oă singurăă şedin ă55.
Ultimele versiuni ale sistemului Cerec pot produce inlay-uri, onlay-uri, coroane,
fa eteă şiă chiară pun iă totală ceramice.ă Ultimulă scanneră ă 3Dă foloseşteă nişteă diodeă ceă
emităluminăăalbastrăă(LED)ăcuălungimeădeăundăăscurtă,ăpentruăoăprecizieămaximăăaă
imaginiiăopticeărezultante.ăCameraădeăamprentareă(scannerul)ăproiecteazăăfasciculeă
deă luminăă albastrăă asupraă obiectuluiă şiă apoiă leă citesteă înapoiă subă ună unghiă uşoră
modificată (tehnicaă deă triangulareă activă).ă Marginileă prepara ieiă trebuieă săă fieă
vizibile,ă iară dacăă suntă plasateă subgingivală ,ă înainteă deă amprentaă optică,ă trebuieă
realizatăăevic iuneaăgingivală56.ăToatăăzonaăceăvaăfiăamprentatăătrebuie acoperităăcuă
oă pulbereă deă dioxidă deă titană ă pentruă aă aveaă acelaşiă indiceă deă reflexieă aă luminii.ă
Pentruăcaărestaurărileăproteticeăsaăfieăbineăadaptateăocluzalăseăiaăşiăamprentaăopticăă
aăantagoniştilor.
Dateleă odatăă achizi ionateă suntă prelucrateă şiă seă realizeazăă designulă
restaurăriiă proteticeă (etapaă CAD),ă iară apoiă acestaă seă trimiteă spreă dispozitivulă deă
frezare a blocurilor ceramice (etapa CAM).
Sistemul E4D Dentist comercializat de firma D4D Technologies LLC
(Richardson, TX) din 2008, este format dintr-un cartă ceăcon ineăcentrulădeădesignă
(computerăşiămonitor),ăscannerulălaserăşiăseparatăoăunitateădeăfrezaj.ăScannerulălaseră
(Intraoral Digitizer) are un profil vertical mai scurt decât al sistemului Cerec, fiind
multămaiăuşorădeăutilizatălaăpacien iiăcuăoădeschidereăaăguriiălimitată.ăSistemulănuă
necesităă folosireaă vreuneiă pulberiă reflective,ă ciă doară realizareaă uneiă evic iuniă
gingivaleă şiă aă uneiă hemostazeă eficiente.ă Scannerulă trebuieă inută laă oă anumităă
distan ăă deă suprafa aă careă trebuieă scanată,ă lucruă uşoră deă realizată datorităă unoră
picioruşeă deă cauciucă deă laă capeteleă scanneruluiă careă seă aplicăă peă din iiă adiacen iă
prepara iei.ăSeăcapteazăămaiămulteăimaginiăaleăprepara iei,ăsoftulăaparatuluiăcreândă
ună modelă 3D.ă Nuă esteă necesarăă scanareaă arcadeiă antagoniste.ă Înă schimb, se ia o
înregistrareă deă ocluzie,ă careă dupăă prizăă seă aşeazăă peă arcadaă cuă prepara iaă şiă seă
scanează.ăSeăstabilescăapoiălimiteleăprepara ieiăşiă culoareaăşiăseătrimitădateleădeălaă
centrul de design la unitatea de frezaj.
[Type text]

Scannerele digitale 3D pentru amprentareă eliminăă maiă multeă etapeă

consumatoareădeătimpădinăcabinetăcumăarăfiăalegereaălingurilor,ăpreparareaăşiăprizaă
materialeloră deă amprentă,ă dezinfec iaă amprenteloră şiă trimitereaă acestoraă laă
laboratoulădeătehnicăădentară.
Sistemul Cadent iTero este disponibilă peă pia ăă dină 2007.ă ă Înă timpă ceă
abilitateaă deă aă scanaă fărăă aă fiă nevoieă deă pulbereă reflectivăă esteă avantajoasă,ă ună
dezavantajă ală acestuiă scanneră cuă laseră esteă formaă mărităă aă capuluiă său,ă datorităă
necesită iiă deăincludereăaăuneiă ro iăaăculoriiăînă sistemulă deăachizi ionareăaădatelor.ă
Pentruă ob inereaă modeluluiă 3Dă suntă necesareă maiă multeă scanăriă aleă prepara ieiă siă
aleă rela ieiă deă ocluzieă cuă antagoniştii,ă careă nuă dureazăă maiă multă deă 3ă minute.ă
Amprentaă digitalăă esteă trimisăă laă laboratorulă deă tehnicăă dentarăă înă format
electronic,ăundeăseărealizezăămodelulăprinăfrezajădintr-unăblocădeărăşinăăspecială.ăPeă
acestămodelăseăvaărealizaăapoiărestaurareaăproteticăăfinală57.
Sistemul Lava™ăChairsideăOralăScanneră(C.O.S.) aăfostăachizi ionatădeă
3MăESPEăînă2006ă,ăfiindălansatăoficialăînă2008.ăScannerulăsistemuluiăesteăînăformăă
deăbaghetăăcuăoălă imeăaăcapuluiădeă1,32ăcmăsiăoăgreutateădeă400g.ăCon ineă192ădeă
LEDăsiă 22ădeălentile.ăConceptulă LavaăCOSă 3Dăinămotionă incorporeazăă un design
optică revolu ionar,ă algoritmeă deă procesareă aă imaginiloră şiă oă reconstruc ieă aă
modelului în timp real58 .ăDupăăpreparareaădin ilorăsiărealizareaăevic iuniiăgingivaleă
,ă întreagaă arcadăă esteă uscatăă şiă pudratăă cuă pulbere.ă Mediculă ghideazăă baghetaă
scanneruluiă deasupraă suprafe eloră ocluzale,ă ă oă roteşteă apoiă spreă vestibulară şiă apoiă
spreă lingual.ă Dupăă scanareaă prepara ieiă mediculă oă poateă vedeaă peă ecranulă
computeruluiă ,ă poateă săă roteascăă sauă săă măreascăă imagineaă ,ă oă poateă treansformaă
din 3D în 2D sau o poateă priviă purtândă ochelariă 3D.ă Iă seă dăă apoiă pacientuluiă
indica iaăsăăînchidăăguraăînăIM,ăăiarăsuprafe eleăvestibulareăaleădin ilorăsuntăpudrateă
cuă pulbereă şiă voră fiă scanate.ă Dintiiă maxilariă siă mandibulariă ocludă virtuală peă
monitorul computerului. Datele sunt trimiseă wirelessă laboratoruluiă deă tehnicăă
dentară.ăModeleleăseăob inăprinăsterolitografie.ăPeăacesteămodeleăseăpotărealizaăoriceă
tipădeăcoroaneăsauăpun i.ă

CONTROLUL AMPRENTEI

Dupăăîndepărtareaăamprenteiădină cavitateaăbucalăăaăpacientului,ă aceastaă seă

spală,ă seă usucăă şiă seă examinează.ă Înă aceastăă fazăă clinicăă esteă utilăă folosireaă
sistemelorădeăămagnificareăopticăă(lupe)59.ăOăamprentăăcorectăătrebuieăsă:
[Type text]

-cuprindăătoateăelementeleăcâmpuluiăprotetică(din iiăprepara i,ă,ădin iiăvecini,ă

zona crestelor edentate ,ădin iiăomologi,ăuneoriăşiăboltaăpalatinăă(dacăăesteănecesarăă
utilizareaăşabloanelorădeăocluzie)
-înregistrezeăcuăprecizieămaximăălimitaăcervicalăăaăprepara iilorădin iloră(săă
nu existe goluri, rupturi)
-înregistrezeăcorectăsuprafe eleăocluzaleăaleădin ilor.

Eroriăînăamprentareăşiăcauzeleăacestora

Cuă toateă că,ă înă ultimaă vremeă s-auă făcută progreseă ă importanteă privitoareă laă
calită ileă materialeloră deă amprentă,ă iară înă prezentă existăă ună protocolă clară ală
amprentării,ă multeă dintreă amprenteleă luateă înă cabineteleă stomatologiceă prezintăă
erori. Într-un studiu din 2005, Samet60 siăcolab.ăauăinvestigatăunănumărădeă193ădeă
amprenteă luateă înă vedereaă realizăriiă deă lucrăriă proteticeă fixeă şiă auă constatată căă
89,1% din acestea aveau una sau mai multe erori detectabile.
Celeămaiăfrecventeăeroriădetectabileăsuntăurmătoarele:
1. Limitaă prepara ieiă neclară.ă Dacăă tehnicianulă dentară nuă poateă săă
identificeă cuă precizieă peă modelă limitaă prepara iei,ă coroanaă ceă vaă fiă
realizatăăvaăaveaăoăadaptareămarginalăădefectuoasă,ăavândăun prognostic
compromis. Aceastăăeroareăpoateăfiăcauzatăăde:ă
 prezen aă sângeluiă sauă aă saliveiă înă şan ulă gingivo-dentar înainte
de amprentare (nu s-a realizat eficient hemostaza sau nu s-a
uscatăşan ulăgingival;ăînăcazădeăhipersaliva ieănuăs-au administrat
medicamente antisialogoge),
 evic iuneă gingivalăă insuficientă61 (timpă insuficient,ă şnură deă
retrac ieăincorectăales,ăşnurulădeăevic iuneăaăieşitădinăşan ălaăscurtă
timpă dupăă ceă aă fostă introdus,ă întârziereaă aplicăriiă materialuluiă
fluidădupăăscoatereaăsnurului),
 plasareaă marginiloră prepara ieiă adâncă subgingivală înă apropiereaă
inser ieiăepiteliale62,
 prezen aă înă şan ulă gingivo-dentară aă solu ieiă astringenteă careă s-a
folosităpentruăevic iuneaăgingivală63 sau a precipitatului acesteia
rezultatădupăăhemostazăă(nuăs-a spălatăsolu iaăastringentăăşi/sauă
precipitatul acesteia),
 apăsareă insuficientăă aă linguriiă peă câmpulă protetică sauă folosireaă
uneiălinguriăindividualăăcuăperfora ii.
2. Buleădeăaerăînăzoneleăcriticeă(limitaăcervicalăăaăprepara ieiăşiăsuprafe eleă
ocluzale)64. Buleleădeăaerăînăamprentăăseătraducăprinăapari iaădeăplusuriă
[Type text]

peămodel.ăÎndepărtareaăacestoraădeăcătreătehnicianăseăfaceăarbitrar,ăfindă
oă importantăă sursăă deă eroare.ă Cauzeleă apari ieiă buleloră deă aeră suntă
următoarele:
 folosireaă materialeloră deă amprentăă cuă capacitate de umectare
redusă
 preparareaămanualăăaămaterialuluiădeăamprentăăăcuăincorporareaă
deă aeră (înă timpulă preparăriiă materialuluiă fluidă parteaă activăă aă
spatuleiă nuă trebuieă săă părăseascăă masaă materialului);ă utilizareaă
sistemelor automate de malaxare a materialelor creşteă şanseleă
ob ineriiădeăamprenteăfărăăbuleădeăaer.
 tehnicaădeăinjectareăaămaterialuluiăfluidăincorectă:ăvârfulăseringiiă
nuă trebuieă săă părăseascăă masaă materialuluiă deă amprentăă înă
timpulă injectăriiă materialuluiă fluid;ă injectareaă materialuluiă deă
amprentăă cuă întreruperiă (ă deă exemplu,ă întâiă seă injecteazăă
materialulă înă zonaă distalăă şiă linguală,ă apoiă seă injecteazăă
materialulăvestibularăsiămezial;ăîntreăceleădouăămaseădeămaterială
injectateă existăă oă mareă probabilitateă săă seă prindăă buleă deă aer);ă
pentru micşorareaă risculuiă deă aă apăreaă buleă deă aeră înă zoneleă
criticeăesteăimportantăsăăseăsufleăuşorăcuăaerăasupraămaterialuluiă
fluid injectat
 omitereaăinjectăriiădeămaterialăfluidălaănivelulăfe elorăocluzale
3. Rupturi ale amprentei65. Cauzele acestei erori ar putea fi:
 lipsa deretentivizarii zonelor retentive
 injectareaă ă prematurăă aă materialuluiă fluidă (prizaă materialuluiă
fluidăesteăacceleratăădeătemperaturaăcavită iiăbucale,ăceeaăceăduceă
laăoălipireăslabăăaămaterialuluiăfluidădeămaterialulădinălingură)
 contaminareaă materialuluiă fluidă injectată peă prepara ieă cuă salivăă
înainteădeăaplicareaălinguriiăîncărcateăcuămaterialădeăconsisten ăă
crescută
 lipsaă uscăriiă amprenteiă cuă materială chitos,ă înainteaă aplicăriiă
materialului fluid, în cazul tehniciiădeăspălare
 amprentareaădin ilorăparodontoticiăcuăpungiăparodontaleăadânciă
4. Materială deă amprentăă careă nuă aă făcută priză66. Cauzele acestei erori ar
putea fi:
 folosireaă mănuşiloră deă latexă înă timpulă malaxăriiă siliconiloră deă
adi ieă(uniiăcomponen iădinăcompozi iaălatexuluiăreac ioneazăăcuă
acidul cloroplatinic inactivându-l - seăinhibăăprizaăsiliconilorădeă
adi ie)ă
[Type text]

 folosireaădeămaterialeădeăamprentăăexpirate
 prezen aă înă şan ulă gingivo-dentară aă solu ieiă astringenteă careă s-a
folosităpentruăevic iuneaăgingivalăăşiăcareăpoateăinhibaăprizaăunoră
materialeădeăamprentă
 malaxareă incorectăă aă materialuluiă deă amprentăă (nerespectareaă
propor iilorăbază-catalizator)- înglobareaăuneiăcantită iăpreaămiciă
de catalizator
 îndepărtareaăprematurăă aăamprenteiădină cavitateaă bucalăă înainte
deăprizaămaterialelorădeăamprentăă(înăspecialăînăcazurileăînăcareă
pacien iiăauăunăpronun atăreflexădeăvomă)
5. Vizibilitateaă linguriiă prină amprentă.ă Dacăă aceastăă eroareă afecteazăă
zoneleă critice,ă amprentareaă trebuieă reluată.ă Cauzeleă acesteiă eroriă ară
putea fi:
 alegereaălinguriiăincorectăăcaădimensiuneă
 presareăputernicăăaălinguriiăpeăcâmpulăprotetic
6. Omogenizareă incorectăă aă materialuluiă deă amprentă.ă Laă inspec iaă
amprenteiăseăobservăăoăculoareăneomogenăăaămaterialuluiădeăamprentă.ă
Cauzele acestei erori ar putea fi:
 nerespectareaă propor iiloră bază-catalizator prescise de
producător
 malaxareăinsuficientăăaămaterialuluiădeăamprentăă
7. Desprindereaălinguriiădeăamprentă.ăCauzeleăacesteiăeroriăarăputeaăfi:
 alegereaăincorectăăaălinguriiădeăamprentaădinăpunctădeăvedere al
reten iilor
 utilizareaăincorectăăaăadezivuluiă(dupăăpensulareaăadezivuluiăpeă
fa aă internăă aă linguriiă trebuieă aşteptată caă acestaă săă seă usuceă
aproximativ 15 minute)
8. Fuga materialului fluid (înregistrareaă limiteloră prepara ieiă deă cătreă
materialul cu consisten ăăcrescută). Cauza acestei erori ar putea fi:
 vâscozită ileămaterialelorădeăamprentăăincorectăalese
9. Şnurulă deă evic iuneă ataşată laă amprentă.ă Aceastăă eroareă seă întâmplăă înă
cazulă utilizăriiă tehniciiă deă evic iuneă gingivalăă cuă douăă şnururiă (primulă
şnur,ăcelăsub ire,ărămâneăînăşan ulăgingivo-dentarăînătimpulăamprentării).ă
Cauza acestei erori ar putea fi:
 plasareaă incorectăă aă şnuruluiă deă evic iuneă (preaă desfăşurat)ă ;ă
lungimeaă şnuruluiă aă fostă maiă mareă decâtă perimetrulă şan uluiă
gingivo-dentar sau capetele şnuruluiăauăfostălăsateăpreaălungi
[Type text]

Înă cazulă înă careă şnurulă deă evic iuneă esteă incorporată laă margineaă
materialuluiă deă amprentăă întărită iară amprentaă pare,ă dealtfel,ă
corespunzătoare,ăaceastaăseăscufundăăîntr-unăvasăcuăapă,ăpentruăaăneă
asigurăăcăăşnurulăesteăumezit,ăiarăapoiăseăincearcăăcuăblânde eăsăăseă
separeă şnurulă deă amprentă.ă Dacăă esteă evidentă căă şnurulă nuă poateă fiă
îndepărtată fărăă aă distrugeă amprenta,ă seă recomandăă luareaă uneiă noiă
amprente,ă deoareceă deshidratareaă şnuruluiă umezită poateă duceă laă
distorsionarea amprentei.
10. Lipsaăînregistrăriiătuturorăelementelorăcâmpuluiăprotetic.ăCauzele acestei
erori ar putea fi:
 pozi ionareaă sauă repozi ionareaă incorectăă aă portamprenteiă înă
cazulătehniciiădeăspălare
 alegereaă incorectăă aă portamprenteiă caă dimensiuniă (linguriă preaă
scurte)

Inăafaraădefectelorăvizibileăexistăăşiădefecteăinvizibileăaleăamprentei.ăAcesteă
defecteăinvizibileăconducălaăob inereaăunorărestaurăriăproteticeăcuăoăbunăăadaptareă
marginalăă peă model,ă dară deficitarăă înă cavitateaă bucală.ă Defecteleă invizibileă aleă
amprentelor pot fi cauzate de:
1. recululălinguriiăşiăalăamprentei.ăAceastăăeroareăseăproduceăînăspecialăînă
cazulă amprentelorăluateă cuămaterialeă cuăconsisten ăăchitoasă.ă Înătimpulă
inserăriiă linguriiă încărcateă cuă materialulă chitosă esteă necesarăă aplicareaă
unei presiuni care poate duce la flectareaăînăexteriorăaăpere ilorălinguriiă
sau la incorporarea de tensiuni interne în masa materialului. La
îndepărtareaălinguriiădinăcavitateaăbucală,ăpere iiălinguriiăseădestind,ăiară
modelul rezultat va avea bonturile subdimensionate vestibulo-oral.
Pentru contracarareaă produceriiă acestoră eroriă seă propună următoareleă
măsuri:ă folosireaă întotdeaunaă aă linguriloră metaliceă cuă ceaă maiă mareă
rigiditateă (dină o elă inoxidabilă sauă alamăă cromată),ă realizareaă înă masaă
materialului chitos de canale de refluare pentru materialul fluid sau
aplicareaădeasupraămaterialuluiăchitos,ăînainteădeăamprentă,ăăaăuneiăfoliiă
deăplastică,ăamprentareaădin ilorăcuămaterialulăchitosăînainteădeăşlefuireaă
lor.
2. desprindereaă invizibilăă aă amprenteiă deă lingurăă (fig.1).ă Seă recomandăă
folosirea, în mod corect,ăaăadezivilorăpentruăoriceăportamprentăăfolosită.ă
3. deformareaăpermanentă.ăPentruăaăminimalizaădeformareaăpermanentăăseă
recomandăăurmătoareleămăsuri:ăderetentivizareaăînainteădeăamprentareăaă
[Type text]

zonelorăretentiveăaleăcâmpuluiăprotetic,ăîndepărtareaăamprentei într-un
timp cât mai scurt, printr-oă singurăă mişcare,ă asigurareaă uneiă grosimiă
suficienteă deă materială deă amprentăă şi,ă peă câtă posibilă constante,ă aă
materialuluiă deă amprentă.ă Oă îmbunătă ireă semnificativăă aă rezisten eiă laă
deformareaă permanentăă apareă atunciă cândă amprenteleă suntă lăsateă peă
câmpulă protetică încăă 1-2ă minuteă dupăă prizaă materialuluiă deă amprentă,ă
înainteă deă aă fiă îndepărtate.ă Înă acestă timpă suplimentară materialeleă deă
amprentăăatingămaximulăproprietă ilorămecanice.
4. dezinfec ieăincorectă.ăOădezinfec ieăincorectăăaăamprenteiă(solu ii,ătimp)ă
poateăconduceălaădistorsionareaăiremediabilăăaăamprentei.ăSeărecomandăă
respectareaăcuăstricte eăaăprotocoluluiădeădezinfec ieăpropriuăfiecăruiătipă
deămaterialădeăamprentă.

DEZINFEC IAăAMPRENTEI

Dupăă îndepărtareaă dină cavitateaă bucalăă aă amprentei,ă spălare,ă uscareă şiă

verificare,ă aceastaă trebuieă dezinfectatăă înainteă deă aă fiă trimisăă laboratoruluiă deă
tehnicăă dentară67.ă Aceastăă procedurăă împiedicăă infectareaă personaluluiă dină
laboratorulădeătehnicăădentară.ăAlegereaămetodeiădeădezinfec ieădepindeădeătipulădeă
materială deă amprentăă folosit.ă Ună protocolă deă dezinfec ieă ă incorectă poateă afectaă
iremediabilă amprenta.ă Datorităă tendin eiă deă aă absorbiă apaă siă deă aă seă distorsionaă
consecutiv, materialele hidrofile (hidrocoloizii, polieterii,ă siliconiiă deă adi ieă
hidrofili)ănuătrebuieăscufundateăînăsolu iileădeădezinfectare,ăciăacesteaăsuntăaplicateă
prină pulverizareă peă suprafa aă amprentei,ă careă apoiă esteă introdusăă într-un sac de
plastică ermetică închisă timpă deă 10ă minute.ă Substan eleă folosite pentruă dezinfec iaă
amprenteloră suntă următoarele:ă glutaraldehidaă 2%ă (imersieă 10ă minute)ă ,ă iodoform,ă
hipoclorit de sodiu 1%, fenoli.

Materiale şi echipamente:

Solu ii astringente: Hemodent (Premier Dental), Gingi-Aid (Gingi-Pak),

Astringedent, Viscostat (ultradent), Visine Eye drops (Pfizer), Afrin Nose Spray
(Schering- Plough)
Snururi de evic iune: Gingi-Pak ( Gingi-Pak), Gingibraid(Dux Dental),
Roeko (Roeko), Ultrapak(Ultradent)
Spumăăpentruăevic iune: Expa-syl (Kerr), Magic Foamcord (Coltene)
Bisturiu electric: Perfect TCS ( Coltene), Sensimatic ( Parkell)
[Type text]

Alginat: Jeltrate (Caulk), Coe Alginate (GC)

Hidrocoloizi reversibili : Rubberloid, Agarloid (Dux Dental)
Siliconi de condensare : Silaplast, Silasoft (Detax), Speedex (Coltene)
Polisulfide: Permlastic (Kerr), Coe Flex ( GC)
Siliconi de adi ie: Affinis, President (Coltene), Extrude, Take1( Kerr),
Reprosil, Aquasil (Caulk), Exaflex, Examix (GC)
Polieteri: Impregum, Permadyne (3M)
Seringi de amprentare: Coe syringe (GC), Free-Flow syringe (Kerr),
Impregum syringe ( 3M)
Lupe: Almore Int., Lactona Universal, Orascopic Research
Raşini pentru linguri individuale: Formatray (Kerr),Tray resin (Caulk), Coe
Tray Plaastic (GC)
[Type text]

BIBLIOGRAFIE

1.The glossary of prosthodontic terms. J Prosthet Dent. 2005 Jul;94(1):10-92.

2.Devan MM. Basic principles in impression making. 1952. J Prosthet Dent. 2005
Jun;93(6):503-8.
3.Rosenstiel S., Land M., Fujimoto J. Contemporary fixed prosthodontics. Mosby
Ed., 2006, 431-463.
4.Donovan TE, Chee WW. A review of contemporary impression materials and
techniques. Dent Clin North Am. 2004 Apr;48(2):vi-vii, 445-70.
5.Christensen GJ. The challenge to conventional impressions. J Am Dent Assoc.
2008 Mar;139(3):347-9.
6.Sherman CR, Sherman BR: Atropine sulfate: a current review of a useful agent
for controlling
salivation during dental procedures, Gen Dent 47:56, 1999.
7.Wilson EL et al: Effects of methantheline bromide and clonidine hydrochloride
on salivary
secretion, J Prosthet Dent 52:663, 1984.
8.Donovan TE, Chee WW. Current concepts in gingival displacement. Dent Clin
North Am. 2004 Apr;48(2):vi, 433-44.
9.Baharav H, Kupershmidt I, Laufer BZ, Cardash HS. The effect of sulcular width
on the linear accuracy of impression materials in the presence of an undercut. Int J
Prosthodont 2004;17(5):585-589.
10.Mahler HJ. Gingival retraction. J Am Dent Assoc. 2009 Feb;140(2):143.
11.Bennani V, Schwass D, Chandler N. Gingival retraction techniques for implants
versus teeth: current status. J Am Dent Assoc. 2008 Oct;139(10):1354-63.
12.Wöstmann B, Rehmann P, Trost D, Balkenhol M. Effect of different retraction
and impression techniques on the marginal fit of crowns. J Dent. 2008
Jul;36(7):508-12.
13.Jokstad A. Clinical trial of gingival retraction cords. J Prosthet Dent
1999;81(3):258-261.
14.Kumbuloglu O, User A, Toksavul S, Boyacioglu H. Clinical evaluation of
different gingival retraction cords. Quintessence Int. 2007 Feb;38(2):e92-8.
15.Akca EA, Yildirim E, Dalkiz M, Yavuzyilmaz H, Beydemir B. Effects of
different retraction medicaments on gingival tissue. Quintessence Int
2006;37(1):53-59.
16.Polat NT, Ozdemir AK, Turgut M. Effects of gingival retraction materials on
gingival blood flow. Int J Prosthodont 2007;20(1):57-62.
[Type text]

17.Pelzner RB et al: Human blood pressure and pulse rate response to racemic
epinephrine retraction cord, J Prosthet Dent 39:287, 1978.
18.Kellam SA, Smith JR, Scheffel SJ. Epinephrine absorption from commercial
gingival retraction cords in clinical patients. J Prosthet Dent 1992;68(5):761-765.
19.Csillag M, Nyiri G, Vag J, Fazekas A. Dose-related effects of epinephrine on
human gingival blood flow and crevicular fluid production used as a soaking
solution for chemo-mechanical tissue retraction. J Prosthet Dent 2007;97(1):6-11.
20.Land MF et al: Disturbance of the dentinal smear layer by acidic hemostatic
agents, J ProsthetDent 72:4, 1994.
21.Cloyd S, Puri S. Using the double-cord packing technique of tissue retraction
for making crown impressions. Dent Today 1999;18(1):54-59.
22.Baharav H, Laufer BZ, Langer Y, Cardash HS. The effect of displacement time
on gingival crevice width. Int J Prosthodont 1997;10(3): 248-253.
23.Laufer BZ, Baharav H, Langer Y, Cardash HS. The closure of the gingival
crevice following gingival retraction for impression making. J Oral Rehabil
1997;24(9):629-635.
24.Beier US, Kranewitter R, Dumfahrt H. Quality of impressions after use of the
Magic FoamCord gingival retraction system--a clinical study of 269 abutment
teeth. Int J Prosthodont. 2009 Mar-Apr;22(2):143-7.
25.Brady WF. Periodontal and restorative considerations in rotary gingival
curettage. JADA 1982;105(2):231-236.
26.Kamansky FW, Tempel TR, Post AC. Gingival tissue response to rotary
curettage. J Prosthet Dent 1984;52(3):380-383.
27.Gnanasekhar JD, al-Duwairi YS: Electrosurgery in dentistry, Quintessence Int
29:649, 1998.
28.Parker S. The use of lasers in fixed prosthodontics. Dent Clin North Am
2004;48(4):971-998.
29.Poggioli J. – Techniques moderne d`utilisation des materiaux a empreintes en
prothese fixe. Masson Cie , Paris, 1959.
30.BratuăD.,ăNussbaumăR.ăBazeleăcliniceăşiătehniceăaleăprotezăriiăfixe.ăEd.ă
Medicală,ăBucureşti,ă2003,ă805-06.
31.Cowie RR. Understanding impression materials and techniques. Dent Today.
2007 Mar;26(3):108, 110-1.
32.Lee EA. Impression material selection in contemporary fixed prosthodontics:
technique, rationale, and indications. Compend Contin Educ Dent. 2005
Nov;26(11):780, 782-4, 786-9.
33.Terry DA. The impression process: part I--material selection. Pract Proced
Aesthet Dent. 2006 Oct;18(9):576-8.
[Type text]

34.Stewardson DA. Trends in indirect dentistry: 5. Impression materials and

techniques. Dent Update. 2005 Sep;32(7):374-6, 379-80, 382-4 .
35. Herfort TW et al: Tear strength of elastomeric impression materials, J Prosthet
Dent 39:59,1978.
36.Matis BA et al: The effect of the use of dental gloves on mixing vinyl
polysiloxane putties,
J Prosthodont 6:189, 1997.
37.Endo T, Finger WJ. Dimensional accuracy of a new polyether impression
material. Quintessence Int. 2006 Jan;37(1):47-51.
38.Wassell RW, Barker D, Walls AW. Crowns and other extracoronal restorations:
impression materials and technique. Br Dent J 2002;192(12):679-684, 687-690.
39.Mitchell ST, Ramp MH, Ramp LC, Liu PR. A preliminary survey of impression
trays used in the fabrication of fixed indirect restorations. J Prosthodont. 2009
Oct;18(7):582-8.
40.Eames WB et al: Elastomeric impression materials: effect of bulk on accuracy, J
Prosthet Dent 41:304,1979.
41.Laufer BZ, Baharav H, Cardash HS. The linear accuracy of impressions and
stone dies as affected by the thickness of the impression margin. Int J Prosthodont
1994;7(3):247-252.
42.Shafa S, Zaree Z, Mosharraf R. The effects of custom tray material on the
accuracy of master casts. J Contemp Dent Pract. 2008 Sep 1;9(6):49-56.
43.Pagniano RP et al: Linear dimensional change of acrylic resins used in the
fabrication of custom trays, J Prosthet Dent 47:279, 1982.
44.Terry DA, Tric O, Blatz M, Burgess JO. The custom impression tray:
fabrication and utilization. Dent Today. 2010 Mar;29(3):132, 134-5.
45. Balkenhol M, Ferger P, Wöstmann B. Dimensional accuracy of 2-stage putty-
wash impressions: influence of impression trays and viscosity. Int J Prosthodont.
2007 Nov-Dec;20(6):573-5.
46.Chaimattayompol N, Park D. A modified putty-wash vinyl polysiloxane
impression technique for fixed prosthodontics. J Prosthet Dent. 2007
Dec;98(6):483-5.
47.Wu AY, Donovan TE. A modified one-step putty-wash impression technique. J
Prosthet Dent. 2007 Sep;98(3):245-6.
48.Raigrodski AJ, Dogan S, Mancl LA, Heindl H. A clinical comparison of two
vinyl polysiloxane impression materials using the one-step technique. J Prosthet
Dent. 2009 Sep;102(3):179-86.
49.Wöstmann B, Rehmann P, Balkenhol M. Accuracy of impressions obtained
with dual-arch trays. Int J Prosthodont. 2009 Mar-Apr;22(2):158-60.
[Type text]

50.Christensen GJ. Ensuring accuracy and predictability with double-arch

impressions. J Am Dent Assoc. 2008 Aug;139(8):1123-5.
51.Agarwal T, Silverman L, Morgan A. Versatile CAD/CAM digital impression
technology. Dent Today. 2010 Mar;29(3):110, 112-5.
52.Christensen GJ. Impressions are changing: deciding on conventional, digital or
digital plus in-office milling. J Am Dent Assoc. 2009 Oct;140(10):1301-4.
53.Henkel GL. A comparison of fixed prostheses generated from conventional vs
digitally scanned dental impressions. Compend Contin Educ Dent. 2007
Aug;28(8):422-4, 426-8, 430-1. 54.Christensen GJ. Will digital impressions
eliminate the current problems with conventional impressions? J Am Dent Assoc.
2008 Jun;139(6):761-3.
55.Gedosev M. The perfect companion: Cerec 3D software upgrade V3.40. Int J
Comput Dent. 2009;12(1):59-70.
56.Masek R. Margin isolation for optical impressions and adhesion. Int J Comput
Dent. 2005 Jan;8(1):69-76.
57.Garg AK. Cadent iTero's digital system for dental impressions: the end of trays
and putty? Dent Implantol Update. 2008 Jan;19(1):1-4.
58.Rohály J. The development of the Lava chairside oral scanner C.O.S.
technology--masterstroke of a legion of talented and committed people. Interview
by Laslo Faith. Int J Comput Dent. 2009;12(2):165-9.
59.Christensen GJ. The state of fixed prosthodontic impressions: room for
improvement. J Am Dent Assoc. 2005 Mar;136(3):343-6.
60.Samet N, Shohat M, Livny A, Weiss EI. A clinical evaluation of fixed partial
denture impressions. J Prosthet Dent. 2005 Aug;94(2):112-7.
61.Lee EA. Predictable elastomeric impressions in advanced fixed prosthodontics:
a comprehensive review. Pract Proced Aesthet Dent. 2007 Oct;19(9):529-36;
62.Beier US, Grunert I, Kulmer S, Dumfahrt H. Quality of impressions using
hydrophilic polyvinyl siloxane in a clinical study of 249 patients. Int J Prosthodont.
2007 May-Jun;20(3):270-4.
63.Takahashi H, Finger WJ, Kurokawa R, Furukawa M, Komatsu M. Sulcus depth
reproduction with polyvinyl siloxane impression material: effects of hydrophilicity
and impression temperature. Quintessence Int. 2010 Mar;41(3):e43-50.
64.Chong YH et al: The effect of mixing method on void formation in elastomeric
impression materials, Int J Prosthod 2:323, 1989.
65.Adams D. Impression distortion... only a technical problem? A
doctor/technician liaison's perspective. Dent Today. 2005 Dec;24(12):66, 68-70.
[Type text]

66.Sábio S, Franciscone PA, Mondelli J. Effect of conventional and experimental

gingival retraction solutions on the tensile strength and inhibition of polymerization
of four types of impression materials. J Appl Oral Sci. 2008 Jul-Aug;16(4):280-5.
67. Egusa H, Watamoto T, Matsumoto T, Abe K, Kobayashi M, Akashi Y, Yatani
H. Clinical evaluation of the efficacy of removing microorganisms to disinfect
patient-derived dental impressions. Int J Prosthodont. 2008 Nov-Dec;21(6):531-8.
[Type text]

ESTETICAăÎNăPROTETICAăFIX
Defini ie

Estetica,ăconformădic ionaruluiăexplicativăalălimbiiăromâne,ăesteăştiin aăcareă

seăocupăăcuăstudiulăcategoriilorăşiălegilorăartei,ăconsideratăăcaăceaămaiăînaltăăformăă
deăcrea ieăşiăreceptareăaăfrumosului.ăEaămaiăpoateăfiădefintăăcaăoăramurăăaăfilozofieiă
careă studiazăă naturaă frumosuluiă şiă judecă ileă deă valoareă privindă frumuse eaă
(Webster). Kant spuneaăcăăesteticaăesteăpunctulădeăintersec ieădintreănaturăăşiăom.ăOă
altăă defini ieă aă esteticiiă esteă obiectivareaă descriptivăă aă frumosuluiă şiă atractivită iiă
careă determinăă reac iiă deă plăcereă (theă Glossaryă ofă prosthodonticsă terms,ă sixthă
edition).

Darăceăesteăfrumuse ea?ăLaăaceastăăîntrebareăauăîncercatăsăărăspundăăde-a
lungul timpului numeroşiăînvă a i,ăfilozofi,ăartişti,ăoameniădeăştiin ă.
Iatăăcâtevaădefini iiăcelebre:ă
 Georgeă Santayana:ă “Frumuse eaă esteă plăcerea,ă privităă caă oă calitateă aă unuiă
lucru.ă Frumuse eaă eă aceaă calitateă sauă combina ieă deă calită i(sauă
caracteristici),ă careă evocăă privitoruluiă oă combina ieă deă emo ieă pozitivăă
puternicăăşiăunăgradăînaltădeăatrac ie.”
 Aristotel:”Frumuse eaă personalăă esteă oă recomandareă maiă mareă decâtă oriceă
scrisoareădeăreferin e.”.
 CharlesăReade:ă“Frumuse eaăesteăputere,ăiarăzâmbetulăesteăsabiaăsa.”
 Arthur Ficke:ă“Frumuse eaăesteăunăparfumăfărăănume.”
 SomersetăMaugham:ă“ăIdealulăareămulteănume,ăfrumuse eaăeăunulădinăele.”
 FelixăMendelsohn:ă“ăEsen aăfrumuse iiăesteăunitateaăînăvarietate.”
 HenriăStendahl:ă“ăFrumuse eaăesteăpromisiuneaăfericirii.”
 George Bancroft:ă“ăFrumuse eaăînsăşiăesteăimagineaăsensibilăăaăinfinitului.”
 Platon:ă“ăFrumuse eaăesteăprivilegiulănaturii.”
 Socrate:ă“ăFrumuse eaăesteăoăscurtăătiranie.”
 Sapho:ă“ăCeăesteăfrumosăesteăbun.”
 Theocritus:ă“ăFrumuse eaăesteăînăochiiăprivitorului.”
 John Keats:ă“ăFrumuse eaăesteăadevăr,ăiarăadevărulăfrumuse e.”
 RalphăVenning:ă“ăFrumuse eaăesteăsubăpiele.”1

Întreăacesteădefini iiăseădistingăşiăuneleăcareăseăreferăălaăfrumuse eaămorală.ăÎnă

acestăsens,ăApostolulăIoanăaăspusă:ă“săănuăjudecămădupăăaparen e”,ăcu aleăcuvinteăsăă
nuă judecămă oă carteă dupăă copertaă sa.ă Judithă Langlois,ă înă metaanalizaă saă “Maximeă
sauă mituriă aleă frumuse ii?”ă constatăă căă beneficiileă atractivită iiă auă oă considerabilăă
[Type text]

semnifica ieăsocială2.ăDeseoriă existăăjudecă iăşiă tratamenteădiferiteăpentru oamenii

atractiviă fa ăă deă ceiă neatractivi.ă Devineă evidentă căă înfă işareaă oameniloră dezvoltăă
comportamente diferite2.ă Acestă faptă esteă eviden iată deă ună sondajă americană careă
investiga cât de important este zâmbetul persoanelor. Astfel, 92,5% dintre
americaniiă participan iă considerăă căă zâmbetulă esteă foarteă importantă dină punctă deă
vedereă social,ă 74%ă credă căă succesulă înă carierăă depindeă deă zâmbetă şiă doară 50%ă
dintreăamericaniăsuntămul umi iăcuăzâmbetulălor3.ăIatăăcumămaximeleăreferitoareălaă
frumuse eaămoralăădevin mituriăşiănuărealitateăînăzileleănoastre.
Atractivitateaă generalăă esteă celă maiă desă corelatăă cuă ceaă aă fe ei.ă Ochiiă şiă din iiă
constituieă poliiă atractiviă aiă fe eiă înă timpulă comunicării.ă Cândă întâlnimă oă persoanăă
pentruăprimaădată,ăochiiăsuntăprimulăelementăobservat.ăDupăă5ăsecundeădeăcontactă
vizuală ochiiă voră priviă guraă interlocutoruluiă pentruă aă în egeă maiă bineă ceă vorbeşteă
aceste.ă Săă neă uitămă înă ochiiă interlocutoruluiă pesteă 5ă secundeă devineă
inconfortabil.Dacăă din iiă suntă primulă elementă ală fe eiă observată înseamnăă căă existăă
problemeă fizionomiceă laă acestă nivel.ă Oă denti ieă naturalăă atractivăă trebuieă săă fieă
complementarăăcuătrăsăturileăfe eiăşiănuădominantăăînăraportăcuăacestea4.

Propor iiăanatomice

Stabilireaă propor iiloră anatomiceă corporaleă şiă facialeă idealeă aă preocupată mul iă
învă a i,ă dară şiă mul iă artişti.ă Astfel,ă suntă celebreă schi eleă luiă Leonardoă daă Vinciă
(OmulăVitruvianăinspiratădeăoperaăarhitectuluiăromanăVitruviusăsiăPropor iileăfe eiă
umane).

Propor iaădeăaură(propor iaădivin )

Înă 1509,ă Fraă Lucaă Pacioliă publicăă tratatulă „Deă divinaă proportiona”ă descriindă
propor iaă deă aură sauă raportulă deă aur. Dar ce este segmentul de aur? Considerând
definitiaădatăădeăEvesăacestaăesteăcaracterizatăastfel:ă"ăDespreăunăpunctăseăspuneăcăă
împarte un segment în ratia de aur, când cel mai lung dintre cele 2 segmente
formateă esteă mediaă proportionalăă întreă segmentulă maiă scurtă siă întreagaă linie.ă
RaportulădintreăsegmentulămaiăscurtăsiăcelămaiălungăreprezintăătocmaiăSegmentul de
Aur " (Eves, 1983). O altăădefini ieăesteăurmătoarea:ă"ăSegmentulădeăaurăseăpoateă
aflaă împărtindă ună segmentă înă douăă părtiă astfelă încâtă lungimeaă părtiiă maiă miciă
raportatăă laă lungimeaă părtiiă maiă mare,ă săă fieă egalăă cuă lungimeaă părtiiă maiă mareă
raportată la întreg segmentul. " (Yunker, 1986). Num rulă deă aur, notat cu litera
greacăă Φă (phi)ă înă onoareaă sculptoruluiă grecă Phidiasă careă aă constriută Parthenonulă
pornind de la acest raport , este primul numără ira ional descoperită şiă definită înă
[Type text]

istorie.ă Elă esteă aproximativă egală cuă 1,618033ă şiă poateă fiă întâlnită înă celeă maiă
surprinzătoareăîmprejurări.ăNumărulădeăaurăaăfostădescrisădeăcelebrulămatematiciană
Fibonacci. Plecând de laăăalăturareaăănumerelorăă1ăşiăă1,ăăşirulăăluiăăFibonacciăăseăă
ob ineăăcuăăunăăalgoritmăăsimpluă.ăUrmătorulăănumărăădinăăşirăăesteăăsumaăănumerelorăăă
consecutive anterioare :

1,1 ,2 ,3 , 5 , 8 , 13, 21 , 34 , 55, 89..........

Aceastăăăînşiruireăănuăăneăăspuneăămareăălucru,ăăeăăunăăexerci iuăăsimpluăădeăăadunareăă
,ăădarăădacăăăseăăfaceăăraportulăăăîntreăănumereăăconsecutiveă(ă2ă/1ţ2ă;ăă3ă/ă2ăţ1,5;ăăăăăăăăăăăăă
5 /3= 1,67 ; ........... 55 / 34 = 1,618 ; 89 / 55 = 1,618.........) se observăăăcăăă
raportulăăiaăăaceeaşiăăvaloareăă,ătocmaiăănumărulăădeăăaur!ăăIarădacăăăfacemăăraportulăă
inversăăalăănumerelorăăconsecutiveăădinăăşirăăob inemăăaceleaşiăăcifreăădupăăăvirgulăăă
caăălaăăraportulăăcalculatăăanterior,ăăadicăă0,618!
Raportul de aur seă regăseşteă înă arhitecturăă (ă piramidaă luiă Keops,ă catedralaă
deă laă Notreă Dame,ă ş.a.),ă înă picturăă (Leonardoă daă Vinciă –Cinaă ceaă deă taină,ă Monaă
Lisa,ă Pietă Mondriană foloseşteă dreptunghiulă deă aur,ă ş.a.),ă înă muzicăă (Bach,ă
Beethoven, Debussy, Bartok- instrumente muzicale ce intervin la intervale de timp
ceărespectăăşirulăluiăFibonacci),ădarămaiăalesăînănatură (flori- dispunerea petalelor,
insecte - deăpildăăfurnicaăareăcorpulăîmpăr ităinătreiăsegmente,ădupăăraportulădeăaur,ă
cochilia melcului-spiralaă deă aură ş.a.).ă Raportulă deă aură seă regăseşteă şiă laă nivelulă
chipuluiă umană (raportulă dintreă distan aă deă laă liniaă ceă uneşteă celeă douăă comisuriă
bucaleă ă pânăă laă vârfulă nasuluiă şiă deă laă vârfulă nasuluiă pânăă laă bazaă saă esteă
aproximativă raportulă deă aură )ă şiă bineîn elesă laă nivelulă din ilor5. Astfel, incisivul
central superior este în raport de aur cu incisivul lateral superior, care este în raport
deăaurăcuăcaninulăsuperior,ăiarălă imeaăcelorădoiă ăincisiviăcentraliăsuperioriăesteăînă
raport de aur cu lungimea lor.
Cuăajutorulăpropor ieiădeăaurăputemăsăăevaluămăcontribu iaăfiecăruiădinteălaă
simetrie,ăpropor ieăşiădominan ă6.ăAstfel,ăasimetriaăpoateăfiăidentificatăăînămodăclară
şiăpoateăfi,ădeasemeni,ăcuantificată.
Importan aăpropor ieiădeăaur:ă
 Marcus Pollio Vitruvius, arhitect roman -"Pentru ca un întreg
împăr ităînăpăr iăinegaleăsăăparăăfrumos,ătrebuieăsăăexisteăîntreăparteaă
micăăşiăceaămareăacelaşiăraportăcaăîntreăparteaămareăşiăintreg".
 Rudolf Arnheim (psiholog, s-a ocupată deă psihologiaă artei)ă dăă oă
explica ieă acestuiă lucruă astfel:ă "Acest raport este considerat ca
deosebit de satisfacator datorita modului in care imbina unitatea cu
varietatea dinamica. Intregul si partile sint perfect proportionate,
astfel ca intregul predomina fara sa fie amenintat de o scindare, iar
[Type text]

partile isi pastreaza in acelasi timp o anumita autonomie" (in "Arta

si perceptia vizuala").

MediculăcalifornianăStephenăMarquardtăaăavutăideeaădeăaăproiectaăoămascăăaă
frumuse iiă pornindă deă laă propor iileă deă aură înă careă seă aflăă diferiteleă elementeă
anatomiceă aleă fe ei.ă Cuă câtă mascaă seă potriveşteă maiă bineă peă figuraă subiec ilor,ă cuă
atâtă aceştiaă suntă considera iă aă fiă maiă frumoşi7.ă Interesantă esteă faptulă căă mascaă seă
potriveşteă laă felă laă diferiteleă raseă (albă,ă galbenă,ă neagră),ă precumă şiă laă diferiteleă
epoci (Nefertiti, Aspasia, Lucilla Verus, Moulton, Heather Lockley).

Formaădin ilor

Dupăăcumăamăvăzut,ădeşiănuăexistăăcercetăriăconvingătoareăcareăsăăneăarateăcăă
laă anumiteă tipuriă deă faciesuriă seă potrivescă anumiteă tipuriă deă din i,ă existăă principiiă
care ne pot ajuta în selectarea înfă işăriiă potrivite.ă Acesteaă includă în elegereaă
personalită ii,ăvârsteiăşiăaădorin elorăesteticeăaleăpacientului.ăEchilibrulădelicatăcareă
creazăăarmonieăpoateăfiăob inutădoarăprinăîncercăriă(modelareădiagnostică,ăprotezareă
provizorie).ă Acestă lucruă necesităă timpă şiă voin ăă dină parteaă noastrăă pentruă aă
experimentaăşiăreexperimentaăpeămodelărileădiagnosticeăşiălucrărileăprovizorii.
Standardeleă esteticeă curenteă careă auă laă bazăă vechileă cercetăriă aleă luiă Leonă
Williamsăneăconducăspreăoăcoresponden ăăvizualăăîntreăformaăşiămărimeaădin ilorăşiă
formaăşiă mărimeaăcapului8.ăDeăexemplu,ăstatisticăesteădovedităfaptulăcăă din iiămaiă
lungiăşiămaiăsub iriăaparămaiăfrecventălaăpacien iiădolicocefalici,ăiarădin iiămaiăla iăşiă
cuăoăangula ieămaiămicăăsuntăparticulariăsubiec ilorăcuă fa aărotundăăşiălată.ăAcesteă
considera iiăsuntăînăspecialăimportanteăpentruăedentatulătotal,ădarăşiăînăcazulăînăcareă
nuămaiăexistăădin iăanterioriăpentruăaăestimaădimensiunileăacestora9.
Existăă dejaă oă metodăă disponibilăă pentruă aă cuantificaă aceastăă analizăă într-o
manierăă reproductibilăă şiă anumeă Trubyteă Toothă Indicatoră (Dentsplyă Co.).ă Acestă
sistemăaăfostăinventatăpentruăselectareaăcorectăăaădin ilorăanterioriăpentruăprotezeleă
totale,ă dară poateă fiă folosită şiă înă proteticaă fixăă înă cazurileă complexeă deă edenta iiă
anterioare10.ă Sistemulă clasificăă faciesulă înă patruă tipuriă deă bază:ă pătrat,ă pătrat-
triunghi,ă triunghi,ă oval.ă Primaă categorieă areă treiă subclase:ă pătrat-ovalar,ă pătrat-
triunghi-ovalarăşiătriunghi-ovalar.ăEsteăimportantăsăăîn elegemăcăăacestăsistemăesteă
de faptăunăghidăcareăseăbazeazăăpeăipotezaăconformăcăreiaăatunciăcândăfa aăşiădin iiă
suntă înă armonie,ă rezultatulă estetică esteă maiă plăcut.ă Producătoriiă acestuiă sistemă nuă
inten ioneazăă totuşiă săă neă indiceă căă din iiă suntă întotdeaunaă propor ionaliă cuă fa aă
pacientului.ăDeăaceeaămediculădentistătrebuieăsăăîşiăexerciteăcontrolulăartisticăpentruă
aăob ineăceleămaiăbuneărezultateăînăestetică.
[Type text]

GiordanoăLombardiăaăpublicatăoălucrareăspecialăăpentruămodificareaămarginiloră
incizaleăaleădin ilorăfrontali,ăînăraportăcuăvârstaăsexulăşiăpersonalitateaă(ăOne,ăTwo,ă
Three Guide)11 Primulăelementăseăreferăălaăincisivulăcentralăcareăexprimăăvârsta,ăală
doileaălaăincisivulălateralăcareăexprimăăcaracteristicileălegateădeăsex,ăiarăalătreileaălaă
caninăcareăreflectăăpersonalitatea.
Din studiileăluiăFrushăşiăFischer12-15 asupra dentogeniei putem trage urmatoarele
concluzii:
 Formaăarcadeiăsauăaădin ilor:ăcurbăţfeminitateă,ăpătratăţmasculinitate
 Cândă femeileă vorbesc,ă zâmbescă sauă râdă eleă expună maiă multă din iiă
maxilari superiori decât o fac bărba ii
Din iiăfemininiăprezintăăurmătoareleăcaracteristici:
 Forma arcadei rotunjită
 Marginile incizale rotunjite
 Incisiviiălateraliăîncalecăăuşorăincisiviiăcentrali
 Incisiviălateraliăşiăcaniniămici
 Caniniiăascu i i
La sexul masculin caracteristicileădenti ieiăîmbracăăurmatoareleăaspecte:
 Arcadăăpătrată
 Incisiviiăcentraliăacoperăăuşorăincisiviiălaterali
 Vârfulăcaninilorăteşit
 Incisiviălateraliăşiăcaniniăvoluminoşi

Percep ia

Estetica,ăfărăăîndoială,ăesteăintensăsubiectivă,ădarăprezintăăşiăelemente care pot fi

obiectivizateă şiă învă ateă pentruă aă fiă utilizateă înă practicaă clinică.ă Învă areaă
elementeloră obiectiveă faceă posibilăă identificareaă şiă corectareaă dizarmoniilor.ă
Percep iaă esteă cheiaă învă-ăriiă principiiloră estetice.ă Ochiiă seă supună numaiă legilor
opticii.ă Lumeaă esteă văzutăă prină imaginiă corticale,ă dară acesteaă suntă modificateă deă
memorie,ăiluzii,ăprejudecă i.ăGoetheăaăspusă“ăcunoaştemăceăvedem”,ăînsă,ăînăcazulă
nostruătrebuieăsăăînvă ămăpentruăaăvedea.ăPercep iaăesteăghidatăădeăcunoaştere,ăiară
cunoaştereaă poateă fiă îmbunătă ităă prină percep ie.ă Celă maiă bună profesoră pentruă
învă areaăesteticiiădentareăesteădenti iaănaturalăăatractivă.ăPercep iaăvizualăăesteăună
procesăanalitic:ăcăutare,ădetec ie,ărecunoaştere,ăselec ie,ăorganizare.
Percep iaă esteă ună proces psihică înă care,ă prină intermediulă organeloră deă sim ,ă
obiecteleă şiă fenomeneleă dină lumeaă obiectivăă suntă receptateă şiă în eleseă caă ună totă
unitar.ă Cândă stămă cuă ochiiă deschişiă noiă receptămă oă realitateă aparentăă trainică,ă peă
care o putem numi viziune sau închipuireă şiă careă pentruă aă fiă peă deplină în eleasăă
[Type text]

necesităă ună anumită efortă intelectual.ă Realitateaă în eleasă,ă careă esteă diferităă pentruă
fiecareăindividăînăparte,ăesteăacceptatăărapidăşiăcapătăăstabilitate16.ăExplica iaăacestuiă
fenomen, prin care iluziile repetate reprezintăă oă parteă naturalăă aă conştiin ei,ă esteă
pânăăînăprezentănecunoscută.
Studiulă vizuală esteă responsabilă pentruă captareaă informa ieiă careă permiteă
cortexuluiăsăăcreezeăşiăsăămen inăăviziunea.ăLaămajoritateaăindivizilorăcândăochiiăseă
închid viziunea respectivăă dispare.ă Cuă toateă acestea,ă uniiă oameniă suntă capabiliă săă
creezeăimaginiărealisteăcuăochiiămin ii,ăiarăal iiăpotănumaiăsă- iăimaginezeămaiămultă
sauămaiăpu inăprecisărealitateaăînconjurătoare.
Abilitatea de a putea realiza un model vizual corect al lumii exterioare nu este
înăscută,ăciăseădobândeşteăprinăînvă are.ăMaterialeleănecesareăacesteiăînvă ăriăexistăă
dinănaştereă,ădarăîndemânareaăutilizăriiălorăseăob ineăprinăantrenament.ăSeăpare,ăcăălaă
începută progresulă seă realizeazăă prină comparareaă impresiilor haotice produse la
luminăă cuă informa iaă solidăă furnizatăă deă sim ulă tactil,ă careă dăă percep ieiă formăă şiă
profunzime.ă Dupăă ceă acesteă senza iiă suntă perfec ionateă prină antrenamentă şiă
percep iaăesteăîmbunătă ită,ăsim ulăvizualădevineăcompletăindependentădeăcel tactil.
Abilitateaă deă aă dobândiă aceastăă calitateă dispareă destuldeă repedeă odatăă cuă
dezvoltareaămentalăăastfelăîncâtăoăpersoanăăoarbăădinănaştereăaăcăreiăviziuneăpoateă
deveniă normalăă laă oă vârstăă maiă mareă ,ă nuă poateă niciodatăă săă în eleagăă perfectă
informa iaăvizuală.
Procesulăpercep ieiăpoateăfiăcomparatăcuăunălan ăalcătuitădină3ăverigiăimportante.ă
Primaăverigăăconstăădinăpropagareaăundelorăelectromagneticeădeălaăobiectălaăochi.ă
Aădouaăverigăăesteăreprezentatăădeăaparatulăvizualăşiădeăconducereaăexcita ieiăprină
esutănervosădeălaăochiălaăcreier,ădeşiănuătrebuieăomisăăşiăoăinterpretareăpreliminarăăaă
acestuiă proces.ă Înă sfârşit,ă aă treiaă verigăă şiă ceaă maiă complexăă aă lan ului,ă constăă înă
interpretareaă stimululuiă vizuală şiă creareaă unuiă modelă propriuă ală lumiiă careă esteă
utilizat deă conştiin ă.ă Stimululă vizuală receptată dină exterioră esteă combinată cuă
informa iaăfurnizatăădeămemorieăpentruăaăcreaătabloulăsauăscenaămentală.ăModulăînă
careă seă creazăă aceastăă parteă aă viziunii,ă careă esteă şiă ceaă maiă importantă,ă esteă
necunoscut.
Stimulul vizuală fizică ,ă adicăă recep iaă excita ieiă şiă conducereaă eiă deă laă ochiă laă
creieră aă fostă studiată amănun it,ă păr ileă saleă componenteă auă fostă examinateă şiă
descriseă cuă multăă aten ie,ă impulsurileă nervoaseă auă fostă chiară măsurate,ă însăă toateă
acesteăexplorăriănuăauăpututăoferiăoăexplica ieăsatisfăcătoareăaăviziunii.ăAăfostătotuşiă
stabilită faptulă căă ,ă ună procesă preliminară importantă careă includeă diferen iereaă şiă
codificareaăstimulilorăseăproduceăînăaceastăăetapăăaăpercep ieiăvizuale.ăCodificareaă
esteă necesarăă pentruă aă reduceă fluxulă informa iiloră laă oă cantitateă careă săă poatăă fiă
manevratăăcuăuşurin ă.
[Type text]

Tabloulăsauăscenaăvizualăătrebuieăsăăfieăconstruiteădinăinforma iiăincomplete,ăbaă
chiară săă fieă deduseă dină coduri.ă Lumeaă tridimensionalăă esteă perceputăă prină
intermediul retinei bidimensionale,ăfaptăcareăscoateăînăeviden ăărolulăcentralăcareăîiă
apar ineăadâncimiiăcon inuteăînăcodurileădeăinformatii.ăTabloulăsauăscenaădepindădeă
recunoaştereaăinconştientăăaăobiectelor,ăaleăcărorăproprietă iă inuteăînămemorieăpotă
fi transferate pe bazaăsugestiilorăsauăindica iilorăvizuale,ăcătreăaceleaăcareăparăsăăfieă
identiceă sauă măcară asemănătoare.ă Ină final,ă recunoaştereaă esteă ceaă careă îiă acordăă
viziuniiărealitateaănecesară17.

Iluzia

Manipulareaă luminii,ă culorii,ă formeiă şiă iluzieiă pentruă aă creaă o situa ieă maiă
esteticăădecâtăceaăexistentăăoriginalăesteăresponsabilitateaămediculuiădentist.
Iluziaăesteăartaăschimbăriiăpercep ieiăastfelăîncâtăunăobiectăsăăparăădiferitădecâtă
este în realitate. Crearea iluziilor este cel mai important obiectiv al esteticii dentare.
Existăătreiătehniciădiferiteăpentruăcreareaăiluziilorăsiăanume:ămodificareaăformei,ăaă
pozi ieiăsauăaăculorii.
Abilitateaădeăaăfaceăunădinteăsăăparăămaiălatăsauămaiăîngust,ămaiămareăsauămaiă
mic,ă esteă ună ajutoră nepre uită atunciă cândă trebuieă săă rezolvămă problemeă esteticeă
dificile.

Principiile iluziei
Câtevaăprincipiiădeăbazăăaleăiluziei,ăcumăarăfiăceleăcareădescriuăforma,ăluminaăşiă
umbraăşiăliniaăpotăfiăaplicabileăînăstomatologie:
 Contrastulămărităcreşteăvizibilitatea
 Reflexiaăluminiiăcrescutăămareşteăvizibilitatea
 Refrac iaăluminiiăcrescutăămicşoreazăăvizibilitatea
 Umbreleăcreazăăprofunzime
 Luminaăcreazăăproeminen e
 Liniileăverticaleăaccentuezăăînăl imea
 Liniileăorizontaleăaccentueazăălă imea

Principiulăluminiiăşiăumbrelor

Înă prezen aă luminiiă excesiveă sauă înă absen aă luminiiă formaă nuă poateă fiă distinsăă
deoareceăumbreleăsuntănecesareăpentruăaăfaceăperceptibilăconturulăuneiăsuprafe e.ăOă
iluminareăneaşteptatăăsauănişteăumbreăumbreăpozi ionateăînămodăneaşteptatăpotăduceă
[Type text]

la confuziiă corticale.ă Modificareaă cantită iiă deă luminăă careă esteă reflectatăă sauă
refractatăă deă ună obiectă afecteazăă percep iaă şiă poateă fiă folosităă pentruă creareaă
iluziilor.ăDatorităăexperien elorăanterioareăcreierulă„ăştie”ăcăădin iiăemergădinăgingieă
,ăşiăasociazăăun corpădeăpunteăcuăunădinteănaturalădacăălaănivelulăcoletuluiăacestuiaă
nuă seă vedeă vreoă umbrăă nenaturală.ă Aceastăă umbrăă apareă atunciă cândă corpulă deă
punteănuăesteăcorectă adaptatălaăcreastaăalveolarăă şiă stricăădeseoriă iluziaăunuiă dinteă
natural.
Principiul luminiiă şiă umbreloră poateă fiă enun ată astfel:ă luminaă apropie,ă iară
întunericulădepărtează.ăSeăcreazăăastfelăiluziaăuneiăaătreiaădimensiuni:ăprofunzimea.ă
Acestă principiuă seă poateă aplicaă înă cazulă unuiă spa iuă mezio-distal anormal, care
apareă datorităă migrăriloră necontrolateă aleă din iloră adiacen iă breşeiă edentateă dacăă
protezareaă esteă amânată.ă Tratamentulă deă elec ieă înă astfelă deă cazuriă ară fiă celă
ortodontic.ă Dacăă pacientulă refuzăă acestă tratament,ă oă esteticăă acceptabilăă poateă fiă
ob inutăă prină incorporareaă iluziiloră înă designulă corpuluiă deă punte.ă Lă imeaă unuiă
dinteă anterioră seă identifică,ă deă obicei,ă prină pozi iileă liniiloră deă tranzi ieă vestibulo-
mezialeă şiă vestibulo-distale,ă iară formaă deă ansambluă seă identificăă prină reflexiaă
luminiiă întreă acesteă liniiă deă tranzi ie. Umbrele deă eviden iereă aleă suprafe eiă
vestibulareăaleădinteluiăîncepădeălaăliniileădeătranzi ieă.ăAcesteăumbreădemarcheazăă
limiteleăfe ei.

Morfologiaă dinteluiă contralaterală trebuieă duplicatăă câtă maiă precisă posibil,ă iară
discrepan aă deă spa iuă poateă fiă compensatăă prină modificareaă formeiă fe eloră
proximale. Într-unămodăasemănătorăseărezolvăăşiăproblemeleădeăspa iuămezio-distal
înă zonaă lateralăă (seă duplicăă dimensiuneaă vizibilăă aă jumătă iiă mezialeă aă fe eiă
vestibulareăaădinteluiăanterior).ăÎnăconcluzieăpentruăcaădin iădiferi iă(dizarmonici)ăsăă
parăăasemănători,ăfe eleăaparenteătrebuieăsăăfieăegale.

Principiul liniei

Oălinieăorizontalăăvaăfaceăunăobiectăsăăparăămaiălat,ăiarăoălinieăverticalăăvaăfaceă
ună obiectă săă parăă maiă înalt.ă Dacăă amă aveaă doiă din iă deă aceeaşiă culoareă şiă aceeaşiă
formă,ăprezen aăunorăliniiăverticaleăsauăorizontaleăsubăformăădeăpigmentăriăsauăliniiă
deăhipoplazieăpotăcreaăiluziaălungimiiăsauălă imii.
Iluziaă prină convergen aă şiă divergen aă liniiloră seă poateă ob ineă prină modificareaă
marginilorăşiăambrazurilorăincizale.ăUnăcaninăcuăoămargineăincizalăăfoarteăascu ităă
esteăperceputămaiălungădecâtăunăcaninăcuămargineaăincizalăăteşită.
[Type text]

Pozi iaădin ilor

Modificareaă înclina iiloră axialeă aleă suprafe eloră vestibulo-orale sau mezio-
distale pot schimba efectiv aspectul.

Tehnici de realizare a iluziilor pentru diferite probleme

Spa iuămezio-distalădisponibilăm rit

Aceastăă problemăă apareă deă obiceiă atunciă cândă existauă diastemăă şi/sauă tremeă
înainteădeăextrac iaăunuiădinteăfrontal.ăLă imeaădinteluiăfalsăvaăfiăevidentămai mare
decât ideal.
Excesulă deă lă imeă vaă fiă ’’ascuns’’ă plasândă zoneleă deă contactă interdentară maiă
lingualăşiăcervical.ăăSaăneăimaginamăcăădiametrulăincisivuluiăcentralădreptăăăesteămaiă
mareă decâtă ală incisivuluiă centrală stâng.ă Luminaă esteă reflectatăă înă special de
suprafa aă vestibularăă plană.ă Liniileă deă tranzi ie,ă deă obicei,ă reflectăă luminăă şiă neă
dezvăluieă practică lă imeaă dintelui.ă Acesteă liniiă deă tranzi ie trebuie plasate astfel
încât fe ele aparente ale celor doi din iă săă parăă identice.ă Mutândă mezială şi distal
liniileă deă tranzi ieă maiă spreă mijloculă fe eiă vestibulareă seă voră creaă noiă liniiă deă
tranzi ieă şiă astfelă vaă rămâneă oă suprafa ăă planăă maiă mică.ă Aceastăă reducereă aă
suprafe eiă reflectiveă vaă faceă caă dinteleă săă aparăă maiă sub ireă decâtă esteă deă fapt.ă
Suprafe eleă mezialeă şiă distaleă aleă fe eiă vestibulareă suntă realizateă apoiă maiă convexă
convergente spre zonele de contact. Unghiul mezio-incizală seă rotunjeşteă şiă seă
creeazăă oă uşoarăă curburăă deă laă treimeaă mijlocieă aă marginiiă incizaleă laă punctulă deă
contact distal. Pe margineaăincizalăăseăpoateăfaceăşiăoămicăăincizurăăcareăschimbăă
percep iaă vizualăă şiă areă ună efectă plăcut.ă Esteă permisăă doară oă rotunjireă limitatăă
mezioincizalăăînăspecialădatorităăposibilită iiăcreăriiăuneiăasimetriiăaărestaurăriiăprină
realizarea unei rotunjiriă accentuate.ă Esteă posibilăă totusiă creareaă iluzieiă uneiă miciă
diastemeincizale prin mutarea punctului de contact mezial spre cervical18. Deoarece
observatorulă vedeă pacientulă înă specială dreptă dină fa ăă esteă posibilă săă ob inemă maiă
multădinăiluziaăspa ialăăprin deschiderea ambrazurii disto-incizale.
Incorporareaăunorăastfelădeăiluziiăesteăoăalegereămultămaiăbunăădecâtărealizareaă
unui incisiv central contralateral supraconturat.
Laăcanini,ăsurplusulădeăspa iuăpoateăfiămarcatăprinădeplasareaăcentruluiăvizualăal
suprafe eiă vestibulareă spreă mezială realizândă creastaă vestibularăă spreă mezial19.
Vârfulăcaninuluiătrebuieăşiăelădeplasatăuşorămezialăbineîn elesădacăăacestălucruăesteă
compatibilăcuănecesită ileăfunc ionale.ăPuncteleădeăcontactătrebuieădeplasateălinguală
şiăcervical.
[Type text]

Spa iuămezio-distalămicşorată

Aceastăăproblemăăapareăatunciăcândădin iiălimitan iăaiăbreşeiăedentateămigreazăă

orizontal.
Incisivulăcentralăsuperiorădreptătrebuieăsăăparăălaăfelădeălatăcaăincisivulăcentrală
superioră stâng.ă Seă recomandăă reducereaă convexită iiă mezio-distaleă aă fe eiă
vestibulareăaăincisivuluiăcentralăsuperiorădreptă astfelăîncâtăfa aăaparentăăaăacestuiaă
săă fieă identicăă cuă aă incisivuluiă centrală stâng.ă Dacăă esteă necesară seă recontureazăă
unghiul disto-incizal al incisivului central stâng pentruăaăpăreaămaiăsub ire.
Inăcazulă înă careăspa iulămeziodistalăesteămicsorată laănivelulăcaninuluiă ,ăcreastaă
vestibularăăaăacestuiaăseărealizeazăămaiădistal.

Spa iuăverticalămicşorată

Seă recomandăă reducereaă convexită iiă mezio-vestibulareă aă fe eiă vestibulare ,

înclinarea marginii incizale spre punctele de contact de la nivelul liniei mediane.
Dacăă doiă incisiviă centraliă superioriă trebuieă saă fieă realiza iă săă parăă maiă lungiă seă
recomandăăcaămarginileăincizaleăsăăconveargăăspreădistal20.

Spa iuăverticalăm rit

Aceastăă situa ieă apareă atunciă cândă seă produceă resorb iaă procesuluiă alveolară
consecutivă extrac iilor.ă Seă recomandăă transformareaă punctuluiă deă contactă
interdentarăînăsuprafa ăădeăcontact,ăambrazurileăseărealizeazăăcâtămaiăsub iri,ăsiăseă
accentueazăăconvexitatea cervico-incizalaămaiăalesăinăcincimeaăcervicalăăşiăincizalaă
aăfe eiăvestibulare.ăDacăădoiăincisiviăcentraliăsuperioriătrebuieăsaăfieărealiza iăsăăparăă
maiă scur iă seă recomandăă teşireaă marginiiă incizaleă înă zonaă centralăă astfelă încâtă
aceastaăsăăconveargăăspreăpunctulădeăcontactămezial21.

Analizaăestetic ăînăproteticaăfix

Cuprindeăcinciăetapeă:ăanalizaăfacială,ăanalizaădentară,ăanalizaăgingivală,ăanalizaă
labialăăsiăanalizaădento-gingivo-labialăă(aăzâmbetului).
[Type text]

Analizaăfacial

Craniul considerat normalăpoateăprezentaăvaria iiădeălungime,ăăceăseăpotăapreciaă

cu indicele cranian(cefalic)-formula Retzius.

diametrul transvers maxim x 100

I.C.= ------------------------------------------
diametrul antero-posterior maxim
Diametrul transvers maxim este distan aă dintreă puncteleă celeă maiă
îndepartate ale tuberozitatilor parietale.
Diametrul antero-posteriorămaximăseămăsoarăăcuăcompasulăîntreăglabelaăşiă
proeminen a
occipitaluluiăceaămaiăîndepartatăă(inion).
Dupăălungime,ăcraniileăpotăfi:
-craniu normal-mezocefal-cu I.C.=75-80
-craniu lung-dolicocefal-cu I.C.<75
-craniu scurt-brahicefal-cu I.C.>80-83

Examenul extraoral al proportiilor dento-faciale si al esteticii faciale se

realizeazăădinănormăăfrontalăăsiădinănormaălateralăă(profil).

Examinarea in norma frontala urmareste:

 Pozitia naturala a capului

 Egalitatea etajelor

Inăconcep iileăactualeăreferitoareălaăăpropor iileăesteticeăidealeăfaciale,ăsuntădescriseă

treiăetajeăaleăfe ei:ăsuperioră(trichion-nasion), mijlociu (nasion-subnasion)ăşiăinferior
(subnasion-gnathion)ăegaleăîntreăele.ăEtajulăinferiorăprezintăădouăăpăr i:ăsuperioarăă
(1/3)ă şiă inferioarăă (2/3)ă despăr iteă deă liniaă ceă uneşteă celeă douăă comisuriă bucale.ăă
Distan aă medieă interocularăă poateă fiă cuprinsăă întreă 28ă siă 32ă mm.ă Deă obicei,ă înă
pozi ia de repaus cu buzele relaxate sunt vizibili doar 2-3ămm.ădinădin i22.

 Simetria faciala prin aprecierea relatiilor intre linia frenurilor si linia

mediana a scheletului

Analizaăprofiluluiă(dinănormăălaterală)ăevidentiaza:
[Type text]

 Raporturile proportionale ale maxilarului in planul antero-posterior al

spatiului

Profilulăunuiăpacientăpoateăfi:ăuşorăconvexă(normal),ădrept,ăaccentuatăconvex,ă
concavă (progna ieă mandibulară,ă edentată total).ă Ceaă maiă folosităă investiga ieă
paraclinicăă pentruă evaluareaă profiluluiă este teleradiografia de profil, care
evidentiaza raportul dintilor cu maxilarele si a maxilarelor cu oasele craniului, fiind
o metoda ce permite standardizarea prin reperarea unor puncte antropometrice. Se
utilizeaza in elaborarea unui plan de tratament ortodontic si monitorizarea evolutiei
tratamentului in timp.

- treaptaăbuzelor:ăNormalăăbuzaăsuperioarăădepăşeşteăuşorăbuzaăinferioară.ăUneoriă
(anomalii dento-maxilare clasa a II-a)ă buzaă superioarăă depăşeşteă cuă multă buzaă
inferioarăă (procheilieă superioară).Treaptaă labialăă poateă fiă inversatăă cândă ă buzaă
inferioarăădepăşeşteăbuzaăsuperioarăă(anomaliiădento-maxilare clasa a III-a)

Analizaădentar

Marime

Suntădescriseăurmătoareleăsitua iiăpatologice:

 Macrodon iaă absolută,ă cândă sumaă incisiviloră esteă maiă mareă deă 35ă
mm. sau diametrul incisivului central superior este mai mare de 10
mm.,ă ,ă siă ceaă relativăă cândă sumaă incisiviloră esteă subă 35ă mm.ă dară
din iiă suntă mariă înă raportă cuă diametrulă bizigomatică ososă ală
subiectuluiăăsuntăînso iteăadeseaădeăînghesuiriă(incongruentăădento-
alveolarăăcuăînghesuiri).
 Microdon iaăabsolutăăcândăsumaăincisivilorăesteămaiămicăădeă28ădeă
mm.şiăceaărelativăăcândădintiiăsuntăpreaămiciăînăraportăcuăgabaritulă
facială ală subiectuluiă suntă înso iteă deă spa ieriă (incongruen ăă dento-
alveolarăăcuăspa ieri)
 Incisiviiălateraliăînăformăădeă„ ăruş”
[Type text]

Form

Anatomiaăfe eiăvestibulareă

Esteă foarteă importantă săă neă reamintimă anatomiaă fe eloră vestibulareă aleă
din ilorăfrontali,ăînainteădeăaăparcurgeăelementeleăesteticiiădentare:

Incisivul central superior:

Diametrul maxim mezio-distalăesteăsituatăînăzonaăincizală,ăiarăcelăminimălaă

colet.ăReliefulăfe eiăesteăplan-convex.ăConvexitateaămaximăăesteăsituatăăînătreimeaă
cervicalăăînă sensă cervico-incizal, iar în sens mezio-distală înă treimeaămezială.ăFa ăă
vestibulară esteămarcatăădeădouăăşan uriăcuădirec ieăverticalăă,ăcareăoăîmpartăînătreiă
lobi:ăunulămezialădeămărimeămijlocie,ăunulăcentralăcelămaiămicăşiăunulădistalăcelămaiă
mare.ă Acesteă şan uriă suntă maiă accentuateă înă apropiereaă marginiiă incizaleă şiă maiă
pu inăevidente spreăjumătateaăfe eiăvestibulareă,ăundeădispar.ăŞan urileăşiălobiiăapară
maiăvizibiliălaădin iăimediatădupăăerup ieădarăpotădispăreaăprogresivăînăurmaăac iuniiă
abrazive a buzelor , a alimentelor, a periajului. Margineaă mezial ă esteă pu ină
convex ă şiă convergent ă spreă colet.ă Margineaă distal ă esteă maiă scurt ,ă maiă
convex ăşiămaiăconvergent ăspreăcoletădecâtăceaămezial . Margineaăincizalăăareă
oă formăă rectilinie,ă uşoră oblicăă înă sensă mezio-distal. Unghiul format de marginea
mezialăă cuă margineaă incizalăă măsoarăă aproximativ 80- , iar cel format de
margineaădistalăăcuămargineaăincizalăăesteăobtuzăcuăaspectărotunjit.ăLiniaăcoletuluiă
esteăînăformăădeăarcădeăelipsăăcuăzenitulăplasatăuşorădistal.ă

Incisivul lateral superior:

Diametrul maxim mezio-distal este situat în zonaăincizală,ăiarăcelăminimălaă

colet.ăFa aăvestibularăăareăoăformăăalungită,ăîntreăînăl imeăşiălă imeăfiindăoădiferen ăă
maiămareădecâtăceaădeălaăincisiviiăcentrali.ăReliefulăfe eiăesteăplan-convex, având o
dublăă convexitateă înă sensă mezio-distală şiă înă sensă cervico-incizal. Convexitatea
maximăăesteăsituatăăînătreimeaăcervicalăăînăsensăcervico-incizal, iar în sens mezio-
distalăînătreimeaămezială.ăFa aăvestibularăăprezintăădouăăşan uriăcuădirec ieăverticalăă
,ă careă oă împartă înă treiă lobi:ă unulă mezială deă mărimeă mijlocie, unul central cel mai
micăşiăunulădistalăcelămaiămare.ăMargineaămezialăăareăformaăuneiăliniiăuşorăcurbateă
înătreimeaăcervicală.ăMargineaădistalăăesteămaiăscurtăădecâtăceaămezialăăşiămultămaiă
convexă.ă Marginileă mezialeă şiă distaleă auă convexit iă maiă pu ină pronun ateă
decât ale incisivului central superior. Margineaăincizalăăesteărectilinie,ădarăcuăună
traiectă multă maiă oblică dinspreă mezială spreă distală şiă dinspreă incizală spreă colet.ă
Aceastăă margineă formeazăă laă întâlnireaă cuă margineaă mezialăă ună unghiă (unghiul
[Type text]

incizo-mezial) mult mai mic decât al incisivului central. La întâlnirea cu marginea

distalăă seă formeazăă ună unghiă obtuză (unghiulă incizo-distal ) mai rotunjit decât al
incisivului central. Linia coletului sub forma unui arc de cerc cu concavitatea
orientatăăspreăincizal.

Caninul superior:

Înăl imeaăfe eiăvestibulareăesteăînămedieădeă9,5-10mm., iar diametrul maxim

mezio-distalăesteăsituatăînătreimeaăincizalăăfiindădeăaproximativă8,5ămm23. Relieful
fe eiăvestibulareăprezintăăoăconvexitateăorientatăăînădubluăsensă,ăverticalăşiăorizontal.ă
Convexitateaămaximăăesteăsituatăămezialăînătreimeaăcervicală.ăLobiiădeăcreştereădeă
laănivelulăfe eiăvestibulareăaparămaiăevidentădecâtălaăincisiviă,ăfiindăsepara iădeădouăă
şan uri.ă Lobulă centrală esteăcelă maiăproeminentă şiămaiămareă,ălobulămezialăesteăcelă
maiă mic,ă iară lobulă distală areă oă dimensiuneă medie.ă Fa aă vestibularăă corespunzătoră
vârfuluiăcuspiduluiăprezintăăoămuchieăaxialăăce-iădăăoădublăăorientareăspreămezialăşiă
spre distal. Marginile proximale sunt convergente spre colet. Margineaă mezial ă
esteă dreapt ă şiă uşoră concav ă înă treimeaă cervical .ă Margineaă distal ă esteă maiă
scurt ,ă maiă convex ă înă zonaă punctuluiă deă contactă şiă maiă concav ă ă spreă coletă
decât cea mezial .ăMargineaăincizalăăareăformăădeăunghiăsauădeă“V”ăcuăceleădouăă
laturiă inegale,ă laturaă mezialăă fiindă maiă scurtăă decâtă ceaă distalăă careă esteă şiă maiă
ascendentă.ă Inegalitateaă laturiloră situeazăă vârfulă cuspiduluiă maiă aproapeă deă
margineaă şiă deă unghiulă mezio-incizal. Unghiurile rezultate din unirea marginii
incizaleă cuă marginileă proximaleă suntă obtuze,ă unghiulă distală fiindă muşltă maiă mareă
decâtăcelămezialăşiăsituatămaiăsus,ăaproapeădeătreimeaămijlocie.ăLiniaăcoletuluiăesteă
înăformăădeăarcădeăelipsăăcuăzenitulăplasatăuşorădistal.ă

Incisivii inferiori:

Fa aă vestibularăă esteă aplatizatăă înă sensă vestibulo-orală laă nivelulă celoră douăă
treimiăincizale,ăşiăînăsensămezio-distal în treimea de colet. Diametrul maxim mezio-
distal este la nivel incizal (5,2-5,6mm.) iar cel minim la nivel cervical (3,5-3,9
mm.).Imediatădupăăerup ieăsuntăevidenteădouăăşan uriăverticaleăcareăseparăăceiătreiă
lobiă deă creştereă ,ă careă auă mărimiă egale.ă Marginileă mezial ă şiă distal ă auă
dimensiuniă egaleă şiă auă oă orientareă paralel ă înă celeă dou ă treimiă incizale şiă înă
treimeaă deă coletă suntă convergenteă (uşoră convexe). Margineaă incizalăă esteă
orizontalăă şiă seă întâlneşteă cuă marginileă proximaleă într-un unghi drept. Linia
coletuluiăsubăformaăunuiăarcădeăcercăcuăconcavitateaăorientatăăspreăincizal.
[Type text]

Caninul inferior:

Reliefulă fe eiă vestibulareă esteă convexă înă ambeleă sensuri:ă mezio-distală şiă
cervico-incizal.ăConvexitateaămaximăăînăsensăcervico-incizalăesteăsituatăăînătreimeaă
deăcolet.ăFa ăăvestibularăăesteămarcatăădeădouăăşan uriăcuădirec ieăverticalăă,ăcareăoă
împart în trei lobi: lobul central este cel mai voluminos, iar cel mezial cel mai mic.
Margineaă mezial ă esteă maiă lung ă decâtă ceaă distal ă şiă esteă uşoră convex .ă
Margineaădistal ăesteămultămaiăconvex ăînăzonaăpunctuluiădeăcontactădecâtăceaă
mezial ă şiă prezint ă oă concavitateă pronun at ă înă treimeaă cervical . Marginea
incizalăăesteăformatăădinădouăăsegmenteăcareăseăunescăformândăunăunghiămaiăbineă
exprimată decâtă laă caninulă superior.ă Segmentulă mezială esteă maiă scurtă şiă maiă pu ină
înclinatădecâtăcelădistal,ăcareăesteămaiălungăşiămai înclinat. Vârful marginii incizale
esteă situată maiă aproapeă deă fa aă mezială.ă Liniaă coletuluiă areă formăă curbă,ă maiă
accentuatăădecâtăaăcoroaneiăcaninuluiăsuperior,ăavândăconcavitateaăorientatăăincizal.
Anatomiaăfe eiăvestibulareătrebuieăsăămimezeămorfologiaădenti ieiănaturale.ă
Prezen aălobilorăesteăfoarteăimportantăădeoareceăpermiteăreflectareaăluminiiăvariatăşiă
natural.ă Plasareaă corectăă aă lobiloră influen eazăă percep iaă lă imiiă din ilor.ă Plasareaă
şan uriloră careă despartă lobiiă spreă fe eleă proximaleă inducă percep iaă unoră din iă maiă
la i,ăiarăplasareaălorămaiăspreămijloculăfe eiăvestibulareăareăunăefectăinversă(din iiăpară
maiăînguşti).
Fa aăvestibularăătrebuieă săăaibăătreiă planuriă(gingival,ămijlociu,ă incizal),ăînă
sens cervico-incizal, care pot fi cel mai bine vizualizate din lateral. Cea mai
frecventăă eroareă aă restaurăriloră anterioareă esteă supraconturareaă treimiiă incizaleă
realizându-seăunăprofilăpreaădreptăsauăpreaăplan.ăMargineaăincizalăătrebuieăplasatăă
laănivelulălinieiăceădesparteă esutulămucosădeăcelăcheratinizat al buzei inferioare, în
timpulăpronun ăriiăconsoanelorăFăsauăV.ăTesteleăfoneticeă(pronun areaăconsoaneloră
FăsauăV)ănuăsuntărelevante,ădeoareceăpacientulăseăpoateăadaptaăpentruăpronun areaă
corectăă aă suneteloră chiară dacăă pozi iaă marginiiă incizaleă esteă incorectă.ă Limitaă
lingualăă deă plasareă aă marginiiă incizaleă esteă determinatăă deă pozi iaă incisiviloră
inferioriăşiădeăgradulădeătoleran ăăalăghidajuluiăanteriorădeăcătreăpacient24.ăOăcurburăă
preaă accentuatăă aă fe eiă vestibulareă vaă conduceă laă ună ghidajă anterioră inconfortabil,
greuădeăsuportatădeăcătreăpacient.ă

Ambrazurile vestibulare:

Ambrazurileăvestibulareăseăreferăălaăzoneleădeătranzi ieăcareădeterminăăfa aă
aparentăăaădintelui.ăAmbrazurileăvestibulareăadânciăsuntăesen ialeăpentruăaăfurnizaă
dintelui natural formăă siă individualitate.ă Lucrărileă proteticeă fixeă auă deă obiceiă
ambrazuri vestibulare superficiale, de aceea designul componentei metalice la
[Type text]

lucrărileă metalo-ceramice este extrem de important. Deschiderea ambrazurilor

vestibulareă mutăă punctulă deă contactă spreă linguală şiă zoneleă deă tranzi ieă maiă spreă
centrulădinteluiăcreândăiluziaăunuiădinteămaiăsub ire.ăÎn elegereaămoduluiăînăcareăseă
potă folosiă ambrazurileă vestibulareă esteă decisivăă pentruă ob inereaă contururiloră
dentare corecte.

Ambrazurile incizale:

Cândă surâsulă seă transformăă înă râsă seă formeazăă ună spa iuă întunecată întreă
din iiămaxilariăşiămandibulariădenumităspa iuănegativ.ăAvândăcaăfundalăacestăspa iuă
negativ,ă ambrazurileă incizaleă devină foarteă vizibile,ă determinândă înă mareă măsurăă
percep iaăatractivită iiăzâmbetului.ă

Trebuieă săă prezinteă oă creştereă înă dimensiuniă siă adâncimeă naturală,ă

progresivă,ă deă laă incisivulă centrală laă canin,ă deoareceă şiă puncteleă deă contactă suntă
situateămaiăcervicalăcuăcâtădin iiăfrontaliăsuntăsituatiămaiădeparteădeăliniaămediană.ă
Greşealaă deă aă nuă realizaă ambrazuriă incizaleă cuă oă adâncimeă adecvatăă areă dreptă
consecintăă faptulă caă dintiiă ă ă voră apăreaă preaă uniformi,ă puncteleă deă contactă seă voră
transformaă înă suprafe eă lungiă deă contact,ă ă iară individualitateaă incisiviloră vaă fiă
pierdută.ăăIn schimbădacăăambrazurileăincizaleăsuntăpreaăadânci,ădin iiăvorăaveaăună
aspectăascu it,ănenaturală.

Forma ambrazurilor incizaleă variazăă cuă formaă generalăă aă din ilor.ă

Ambrazuraăincizalăăîntreăceiă doiă incisiviă centraliăsuperioriăesteămică,ădarăseăpoateă
distinge.ăăAstfelădin iiăpătra iăauăambrazuriăincizaleămaiămiciădecâtăceiăovoidali.ăLaă
oameniiămaiăînăvârstăăambrazurileăincizaleăauăoăprofunzimeămaiăredusă25-26.

Ambrazurile cervicale:

Trebuieă săă fieă suficientă deă deschiseă pentruă aă asiguraă sănătateaă esutuluiă
moale,ă dară nuă foarteă deschiseă pentruă aă nuă seă creaă aşa-numitele triunghiuri negre
(papilaă interdentarăă nuă completeazăă spa iulă interdentar).Cauzeleă apari ieiă
triunghiuriloră negreă suntă următoarele: retrac ieă gingivală,ă formăă triunghiularăă aă
din ilor,ă opera ii parodontale în antecedente, fren labial inserat în zona papilei
interdentare,ătratamenteăcuăimplanteă(pentruăaănuăapăreaătriunghiuriănegreătrebuieăsăă
existeăoădistan ăădeămaximă5mm.ădeălaăcreastaăosuluiăalveolarălaăpunctulădeăcontactă
al viitoarei restaurăriăprotetice).ă

Tratamentul triunghiurilor negre:

- restaurăriăproteticeă(fa eteăsauăcoroane)
[Type text]

-grefe gingivale

-frenotomie sau frenectomie

-tratament ortodontic

Oă ambrazurăă cervicalăă largăă nuă produceă numaiă ună triunghiă negruă ciă siă
pierderea aerului expirat înă timpulă fona ieiă sibilanteloră producându-se sâsâitul, în
specială înă cazulă pacien iloră cuă liniaă surâsuluiă înaltă.ă Consoaneleă sibilanteă suntă
produseă prină for areaă aeruluiă printreă din iiă anterioriă şiă limbă.ă Cândă ambrazuraă
cervicalăă esteă deschisă,ă şiă buzaă seă ridicăă descoperindă acestă spa iu,ă sigilareaă
anterioarăăseăpierdeăşiăaerulăesteăfor atăsiăprinăambrazuraăcervicală,ăapărândăsâsâitulă
şi,ăchiarăuneori,ădesprindereaădeăparticuleădeăăsalivă.

Margineaăcervicalăăaăprepara iilor:

Aspectul estetic cervical corespunzătorăalăcoroanelorădentareăartificialeăesteă

determinată şiă deă alegereaă şiă realizareaă corectăă aă limiteiă cervicaleă aă prepara iilor27
Pozi ionareaă marginiloră esteă deă asemeneaă foarteă importantă.ă Oriă deă câteă oriă esteă
posibil,ăpragulă seăplaseazăăsupragingival,ădeoareceăesteămaiăuşorădeăpreparat,ă maiă
uşorădeăamprentat,ămaiăuşorădeăverificată adaptareaămarginală,ămaiăuşoră deăcură ată
excesulă deă cimentă dupăă cimentare,ă maiă uşoră deă igienizat.ă Dină păcate,ă oă
contraindica ieămajorăăpentruăplasareaăpraguluiăsupragingival este estetica. Ori de
câteă oriă coletulă din iloră prepara iă esteă vizibilă înă timpulă surâsului,ă pragulă trebuieă
plasatăsubgingival.ăCriteriulădeăpozi ionareăsubgingivalăăaămarginilorăprepara iiloră
esteă0.5mmăapicalăfa ăădeămargineaăliberăăgingivală.ăValoareaănormalăăaăadâncimiiă
şan uluiă gingivo-dentar este de 0,5-2 mm. Prepararea pragului dincolo de fundul
şan uluiă gingivo-dentară lezeazăă inser iaă epitelialăă şiă violeazăă lărgimeaă biologică,ă
fiindărăspunzătorădeăapari iaăinflamăriiăgingieiăsiăresorb iaăprocesului alveolar.

Pozi ie:

Modificărileă deă pozi ieă aleă din ilor,ă observateă înă timpulă cicluluiă Iă ală
examinăriiă suntă următoarele:ă rota iiă înă jurulă axuluiă dintelui,ă rota iiă înă jurulă uneiă
muchiiăaădintelui,ădeplasăriăsauămigrăriăprinătransla ie,ăîmpreunăăcuăapexul dintelui
(vestibulopozi ie,ă linguopozi ie,ă mezio- sau disto-pozi ie),ă înclinăriă sauă versiuni,ă
sauăcombinatiiăaleăacestoraăşiămigrariăînăplanăverticală(egresiuneăşiăextruzie)
[Type text]

Culoare,ătextură:

Modific rileădeăculoareăsuntăcunoscuteăşiăsubănumeleădeădiscromii dentare

şiă reprezintăă unaă dintreă celeă maiă frecventeă disfunc iiă fizionomiceă pentruă careă
pacien iiăapeleazăălaăunătratamentăestetic.
Modific riă deă culoareă determinateă deă tetraciclin .ă Modificărileă deă
culoareă apară laă incisiviiă şi caniniiă superioriă şiă inferiori,ă dupăă administrareă deă
tetraciclină,ăîncepândădinălunaăaăIV-aădeăvia ă intrauterinăăşiăpânăălaăvârstaădeă7ăani.ă
Din iiă permanen iă anterioriă suferăă ună procesă deă pigmentareă înă urmaă tratamentuluiă
cuătetraciclinăăefectuatălaăvârsteăcuprinseăîntreă3-7 ani, iar tipul
alterăriiăculoriiădepindeădeădozaădeăantibioticăadministratăă(colora iaăapareădupăăoă
dozăă deă 21mg/ă kg/zi),ă deă durataă tratamentuluiă (oă duratăă medieă deă 4-5 zile este
suficientăă pentruă oă colorareă evidentăă aă smal ului)ă şiă maiă depindeă deă deriva iiă deă
tetraciclinăăutiliza i.
Modific riă deă culoareă determinateă deă fluoroz .ă Apară dacăă înă primiiă aniă
deă via ăă copilulă ingerează oă concentra ieă deă fluoră deă pesteă 1mg/lă deă apă. Smal ulă
din ilorăapareăpestri ,ămarmorat,ăcuăaspect „mâncatădeămolii“,ădinăcauza interferăriiă
fluorului înăprocesulădeăcalcifiereăaămatriceiăsmal ului din ilorăpermanen i.ăAceastaă
determinăăoăincompletă maturareăaăsmal ului,ăcareădevineăporos şiăopac
Modific riă deă culoareă dină cauzeă necunoscute.ă Sunt discromii dentare
rare, care apar fărăăcauze aparenteăşiăpotăînso iăboliăgenerale,ăcumăarăfi osteogeneza
imperfectă.ă Seă caracterizeazăă prin apari iaă peă dinteă aă unoră zoneă colorateă înă
portocaliu, deă întindereă variabilă.ă Înă afec iunileă hepaticeă cu icter hemolitic poate
apăreaă oă impregnareă a esuturiloră dureă dentareă cuă pigmen iă biliariă din circula iaă
generală.ă S-au semnalat discromii dentare în unele avitaminoze B, C, PP, în
thalasemia şiă eritroblastozaă fetală,ă înă anemiaă hemolitică,ă în uneleă afec iuniă
endocrine.
Modific riă deă culoareă deă natur ă hemoragic . Afecteazăă unulă sauă maiă
mul iădin Iăfrontali,ădin iiăsuntăvitali,ădeăculoareăroz.
Colora iileă din iloră laă persoaneleă înă vârst .ă Sunt cele mai frecvente
discromiiădentareăşiăsunt întâlniteăfrecventălaăpersoaneleădeăpesteă50ădeăani.ăOdatăă
cu trecereaă anilor,ă din iiă devină gălbuiă pânăă spreă brun,ă suntă maiă întuneca i,ă netezi,ă
plani,ă lipsi Iă deă strălucire.ă Acestă fenomenă naturală seă datoreazăă depoziteloră deă
dentinăăsecundarăăsauăter iară,ă cuăobliterareaă camereiă pulpareăşiă esteă accentuatădeă
viciile alimentare.
Discromiiă dentareă determinateă deă mineralizareaă secundar .ă Survin
dupăăcontuziiăsauăsubluxa iiădentareăşi, caăurmareăaăobliterăriiăcamereiăpulpareăşiăa
[Type text]

canaliculeloră dentinare,ă potă săă reducăă sauă săă suprime transluciditatea dintelui,
dându-i o culoare galben-brună.
Defecteădeăsmal .ăLaădin iiăcuăhipoplazieădeăsmal ,ăacestaăapare neregulat
şiăuneoriăporos.ăZoneăextinseădeăpe suprafa aăsmal uluiăfixeazăăselectivăpigmen iăde
origineăbucală,ăceeaăceădăăunăaspectăinestetic.
Discromii cauzate de obiceiuri alimentare. În cele mai multe dintre
cazuri, discromiile au dreptă cauzăădiferiteăobiceiuriăalimentareăpeăcare leăprezintăă
pacientul.ă Astfel,ă ceiă careă fumează,ă care suntă mariă băutoriă deă cafea,ă ceaiă sauă
degustătoriiă deă vină roşu,ă seă prezintăă înă cabinetulă stomatologică deranja iă deă
modificareaăculoriiădin ilor.
Discromiiă deă natur ă iatrogen .ă Materialele dentare folosite pot da
discolora ii laănivelulă esuturilorădentareăşiăseăpotăprezentaăca simpleăcolorăriădateă
de materialul folosit, care transpareă prină smal ulă translucid.ă Înă cazul restaurăriloră
vechi,ăsuprafe eleăadiacenteăale acesteiaăpotăfiăcolorateăfieădinăcauzaăuneiădeteriorăriă
secundare,ă cariaă secundară,ă fieă dină cauzaă eliberăriiă diferi iloră ioni.ă Astfelă seă potă
întâlni peteă negruă cenuşiiă cauzateă deă amalgam,ă peteă negreă cauzateă deă nitra iă deă
argint, pete maronii cauzate de iod sau pete galben-maronii cauzate de diferite
uleiuriăesen iale.ăTotăînă aceastăăcategorieăintrăăşiămodificărileădeăculoareărezultateă
în urma unei extirpări,ăatunciăcândănuăseărealizeazăăcorectăhemostazaăsanguină,ăatâtă
intraradicular,ăcâtăşiăinterradicular.

Analizaăgingival

Culoare:

Gingiaă trebuieă săă fieă roz,ă fermăă cuă oă suprafa ăă avândă aspectă deă coajăă deă
portocală,ăsimetric fa ăădeăliniaăinterincisivă.ăCuloareaăvariazăătotusiăînăfunc ieădeă
cantitateaă deă melaninăă dină esuturi,ă deă grosimeaă epiteliului,ă deă gradulă deă
keratinizareă siă deă vasculariza iaă tesutuluiă conjunctiv.ă Adeseaă esteă albastruă închisăă
sauăbrunăălaăindiviziiăcuăpieleaăînchisă.ăCuloareaăgingieiăesteămaiăpalida,ăchiarăuşoră
albicioasăă ină zoneleă deă hiperkeratoza,ă deă reac ieă fa ăă deă impactulă alimentară
traumatizant.ăÎnăcazulăinflamatiilor,ăculoareaăgingieiădevineăroşuăaprins.

Volum:

Creştereaăînăvolumăaăgingieiăseăîntâlneşteăînăurmătoareleăsitua iiăclinice:

 Hipertrofii inflamatorii
[Type text]

 Hiperplaziiă medicamentoaseă (fenitoină,ă nifedipin,ă ciclosporine,ă

uneleăcitostatice,ăanticoncep ionale)
 Tumoriăbenigneăşiămaligne
 Hiperplaziiăgingivaleăpubertaleăsauădeăsarcină
 Hiperplazii gingivale idiopatice (Elephantiazis gingival)

Nivel:

Nivelulăgingieiăpoateăfiădeplasatăspreăcoronar,ăînăcazulăcreşterilorădeăvolum,ăsauă
spreăapicalăînăcazulăretrac iilorăgingivaleăasociate,ădeăobicei,ăcuăbolileăparodontaleă
sau cu traumele ocluzale.

Profilădeăemergen ă:

Profilulă deă emergen ăă ală din iloră artificialiă trebuieă săă mimezeă siluetaă din iloră
naturaliăînătreimeaăgingivalăăatâtădinspreăvestibularăcâtăşiădinspreălateral.ăUnăprofilă
deăemergen ăăcorectăvaăevitaăproducereaătumefieriiăşiăinflamăriiă esutului gingival
şiă vaă împiedicaă apar iaă spa iiloră întunecateă inesteticeă laă nivelulă ambrazuriloră
cervicale. Profilulădeăemergen ăăcorectătrebuieăsăăreproducăăerup iaănaturalăăidealăă
aă smal uluiă dină gingieă .ă Ină proteticaă fixăă corpulă deă punteă ovată şiă restaurările
proteticeăpeăimplanteărealizeazăăcelămaiăesteticăprofilădeăemergen ă.

Liniaă coletuluiălaănivelulădin ilorăfrontaliă trebuieă săăfieă simetric fa ăădeă liniaă

medianăăinterincisivă.ăLiniaăcoletuluiăincisivilorălateraliăesteăcuă1ămm.ămaiăinferioră
decât liniaă coletuluiă incisiviloră centraliă siă caninilor.ă Dacăă aceastaă esteă plasatăă laă
acelasi nivel cu cea a incisivilor centrali si a caninilor , zâmbetul este prea uniform,
iarăaspectulăcelă maiăneplăcută esteăconferitădeăoălinieăaăcoletuluiăincisivilorălateraliă
plasatăă superioră deă ceaă aă incisiviloră centraliă sauă aă caninilor.ă Totuşi,ă asimetriaă
dentarăăesteămaiăobservabilăădecâtăceaăgingivală.

Papileleă interdentareă trebuieă săă fieă ascu iteă şiă săă umpleă ambrazurileă cervicaleă
pânăălaăpunctulădeăcontact.

Biotipul gingival:

Diferăădeălaăomălaăomă 28.Existaădouaăbiotipuriăgingivaleăprincipale:ăgrosăşiă
sub ire29-30 Identificareaăcorectaăaăbiotipuluiăgingivalăesteăfoarteăimportantăăpentruă
proteticăăsiăimplantologie30-31

Caracteristicileăbiotipuluiăgingivalăgrosăsuntăurmătoatrele:ă

 esutulăgingivalăesteăfibrosădensă
[Type text]

 bioforma gingivala este plata,

 existăăoăbandăălatăădeăgingieăfixă,
 esutulăososăsubiacentăesteăgros,
 reac ioneazăălaăboalaăparodontalăăcuăformareaădeăpungi

Biotipulă gingivală grosă prezintăă ună riscă estetică scăzut,ă esteă rezistentă laă recesieă
gingivală,ăareăătendin ăălaădezvoltareaădeăcicatriciăvizibile.ăÎnăcazulăedenta iilorădeă
2-3ă din iă prezintăă oă ă probabilitateă scăzutăă deă dezvoltareă aă papilelor în cazul
tratamentului implantar.

Caracteristicileăbiotipuluiăgingivalăsub ireăsuntăurmătoarele:

 esutulăgingivalăesteădelicatăsiăfriabil,ă
 bioformaăgingivalăăesteădantelată,ă
 existăăoăbandăăsub ireădeăgingieăfixă,
 esutulă ososă subiacentă esteă sub ire,ă uneoriă ă prezentândă dehiscen eă şiă
fenestra ii,ă
 reac ioneazăălaăboalaăparodontalăăprinăretrac ieăgingivală.

Biotipulă gingivală sub ireă prezintăă ună riscă estetică crescut,ă areă tendin ăă la
producerea de retrac iiă gingivaleă şiă o probabilitateă crescutăă deă aă seă formaă papileă
dentareăinterproximaleăÎnăcazulăedenta iilorădeă2-3ădin iădeseoriăesteănevoieădeăgrefeă
deă esutămoale.ăImplanteleătrebuieăinserateămaiăpalatinal.

Analizaălabial

Mobilitatea buzei:

Lungimeaămedieăaăbuzeiăsuperioareă(măsuratăăînărepausădeălaăsubnasaleălaă
margineaăsaăinferioară)ăesteădeă20-22mmălaăfemeiătinereăşiădeă22-24mmălaăbărba iă
tineri.ăBuzeleăscurteăsuntăceleăcareămăsoarăăsubă20ămm.ălaăfemeiăşiăsubă22ămm.ălaă
bărba i

Buzeleă hiperactiveă producă oă expunereă gingivalăă excesivăă atunciă cândă

înal imeaăfe ei,ănivelulăgingiei,ălungimeaăbuzeiăşiăaăincisivilorăcentraliăsuntăînălimiteă
acceptabile
[Type text]

Mediaătransla ieiănormaleăaăbuzeiăsuperioareăesteădeă6-8 mm de la repaus la

surâs maxim. Buzeleăhiperactiveătranslateazăăde 1.5-2x mai mult.

Astfel,ăînămedieăînătimpulăsurâsuluiăesteăvizibilăăoăzonăădeă8-11mm.ădeădin iă
si gingie ( 2-3ă mm.ă dină din iă cuă buzeleă înă pozi ieă deă repausă +ă 6-8 mm. media
transla ieiăbuzeiădeălaărepausălaăsurâsămaxim).ă inândăcontădeăfaptulăcăăunăîntr-un
zâmbetăplăcutăsuntăvizibiliămaximă2ămm.ădeă esutăgingivalăputemătrageăconcluziaăcăă
înămedieălungimeaăincisivilorăcentraliăarătrebuiăsăăfieădeă9-11mm.

Analiza dento-gingivo-labial ă(zâmbetului)

Linia surâsului se referăă laă pozi iaă marginiiă inferioareă aă buzeiă superioareă înă timpulă
surâsuluiădeterminândăastfelăgradulădeăvizibilitateăalădin ilorăşiăgingiei.ăăExistăă3ăvarianteă
ale liniei surâsului:

 Liniaă surâsuluiă înaltăă întâlnităă laă 11%ă dină subiec iă – sunt vizibili din iiă
frontaliăşiă3-4 mm. sau mai mult din gingie.
 Liniaăsurâsuluiămedieăîntâlnităălaă69%ădinăsubiec iăVizibilitateădeă75-100%
dinădin iiăfrontaliămaxilariăsuperioriăşiă1-2 mm. de gingie.
 Liniaăsurâsuluiăjoasăăîntâlnităălaă20%ădinăsubiec iă-vizibilitate mai micăădeă
75%ădinădin iiăfrontaliămaxilariăsuperiori.33
Mediciiă practicieniă şiă pacien iiă considerăă ă ună gradă deă vizibilitateă aă gingieiă înă
timpul zâmbetului de maxim 3 mm. ca fiind acceptabil din punct de vedere estetic.
Un grad de vizibilitate al gingiei maiămareădeă3ămm.ăseănumeşteăzâmbetăgingivală
(Gummyăsmile).ăCauzeleăcareăducălaăapari iaăzâmbetuluiăgingivalăsuntăurmătoarele:ă
buzăă superioarăă scurtă,ă buzăă superioarăă hiperactivă,ă supraalveolieă maxilarăă
(creştereaăverticalăăînăexcesăaăosuluiămaxilar),ăsupraerup ieăfrontalăă(malocluziiăclsă
a II-aă şiă aă III-a),ă abraziuneă şiă erup ieă compensatorie,ă erup ieă incompletă,ă absen aă
expuneriiă totaleă aă coroaneiă dentareă prină deplasareaă apicalăă insuficientăă aă gingieiă
post-erup ional34-36. Etapele stabilirii cauzei zâmbetuluiăgingivalăsuntăurmătoarele:
1. Evaluarea lungimii coronare:
 coroanăă scurtă:ă abraziuneă şiă erup ieă compensatorieă sauă erup ieă
incompletă
 coroanăă normală:ă buzăă scurtă,ă buzăă hiperactivă,ă supraalveolieă
anterioară,ăsupraerup ieăfrontală

2.Evaluareaăprezen eiăzâmbetuluiăgingivalăînăzonaăanterioarăăşiăînăzonaăposterioară

 Zâmbetăgingivalădoarăînăregiuneaăanterioară:ăsupraerup iaădin ilorăfrontali

[Type text]

 Zâmbetăgingivalăăînăregiuneaăanterioarăăşiăposterioară:ăăbuzăăscurtăăsauăbuzăă
hiperactivă

3.Evaluarea raportului dintre planulăincizalăşiăcelăocluzal

 Planurileăcoincid:ăbuzăăscurtăăsauăbuzăăhiperactivăăsupraalveolieăanterioară
 Planulăincizalăesteămaiăcoborâtădecâtăcelăocluzalăşiăzâmbetulăincizalăeăvizibilă
doarăanterior:ăsupraerup ieăfrontală
 Planul incizal este mai coborât decâtăcelăocluzalăşiăzâmbetulăincizalăeăvizibilă
şiă anterioră şiă posterior:ă buzăă scurtăă sauă hiperactivăă sauă supraalveolieă
anterioară

4.Evaluareaăgraduluiădeăvizibiltateăaădin ilorăinărepausă

 Normal:ăbuzăăhiperactivă
 Excesiv:ăsupraalveolieăfrontală,ăbuzăăscurtă,ăsupraerup ieăanterioară

5.ăEvaluareaăînăl imiiăetajelorăfe eiăcuăfa aărelaxatăăşiădin iiăînăcontact

 Etajul inferior mai mare decât etajul mijlociu: probabil supraalveolie

anterioara
 Etajulăinferiorăegalăcuăetajulămijlociu:ăbuzăăscurtăăsauăsupraerup ieăaădin iloră
frontali

Tratamentul zâmbetului gingival37:

 Buzăăscurtăăsauăhiperactiva:ănuăexistăătratamentăăă
 Supraalveolieăfrontală:ătratamentăchirurgicalăortognatic
 Supraerup ieă frontală:ă tratamentă ortodontică ,ă mărireaă coroaneiă clinice,ă
restaurare protetică
 Abraziuneăsiăerup ieăconsecutiva:ălungireaăcoroaneiăcliniceăşiărestaurareăsauă
extruzie
 Erup ieăincompletă:ăălungireaăcoroaneiăcliniceăsiăalveoloplastieă
 Absen aă expuneriiă totaleă aă coroaneiă dentareă prină deplasareaă apicalăă
insuficientăăaăgingieiăpost-erup ional:ăchirurgieămuco-gingivală.

Liniaă medianăă interincisivăă esteă liniaă careă separăă ceiă doiă incisiviă centraliă
superiori.ăEaătrebuieăsăăfieăperpendicularăăpeăplanulăincizalăşiăsăăcoincidăăcuăliniaă
[Type text]

medianăăaăfe ei.ăMiciădiscrepan eăîntreăacesteădouăălinii suntăacceptabileăcuăcondi iaă

caă acesteaă săă fieă paraleleă şiă potă treceă chiară neobservate.ă Înclinarea liniei
interincisiveă esteă întotdeaunaă observată. Liniaă interincisivăă nuă trebuieă săă fieă
neapăratăpeăliniaămedianăăfacialăăciătrebuieăsăăfieădreaptă. Cauzele devia ieiălinieiă
interincisiveăsuntă:ăabsen aăunorădin i,ăasimetriiăscheletale38.

Maiămulteăforma iuniăanatomiceăpotă fiăfolositeăcaăghidă pentruă evaluareaă linieiă

medianeă facialeă şiă anume:ă liniaă medianăă aă nasului,ă bărbia,ă filtrumulă buzeiă
superioare, linia interpupilară.ă Dintreă acesteaă filtrumulă buzeiă superioareă esteă celă
maiă precisă reper,ă cuă excep iaă cazuriloră deă despicaturăă aă buzei,ă deă operatiiă
chirurgicale la acest nivel sau de accidente. Centrul filtrumului este centrul arcului
luiă Cupidonă şiă trebuieă săă corespundăă cuă vârfulă papileiă dintreă ceiă doiă incisiviă
centrali.ăDacăăceleădouaăliniiăanatomiceăseăpotrivescădarăliniaămedianăăinterincisivăă
esteă incorectă,ă atunciă problemaă esteă înclinareaă acesteia.ă Dacăă celeă douăă liniiă
anatomice nu se potrivesc avem de-a face cuăoădevia ieăadevăratăăaălinieiămedianeă
interincisive.ă Oă linieă interincisivăă careă nuă împarteă înă douăă păr iă egaleă papilaă
interincisivăăesteămultămaiăuşorăobservabilăădecâtăunaăcareănuăîmparteăînădouăăpăr iă
egale filtrumul buzei superioare.

Înclinareaăaxială:

Comparăă pozi iaă dintiloră frontaliă fa ăă deă liniaă medianăă interincisivă.ă Deă laă
incisivulă centrală spreă canină existăă oă crestereă naturalăă şiă progresivăă aă inclinăriiă
mezialeăaăfiecăruiădinte.Evaluareaăinclinatieiăaxialeăseăpoateăfaceăcuă ajutorulă unei
fotografiiă cuădin iiăanterioriă dină normăăfrontală.ă Seăpoateătrasaăapoiă oălinieăpentruă
fiecareă dinteă ceă uneşteă mijloculă marginiiă libereă incizaleă cuă mijloculă dinteluiă laă
interfa aă gingivală.ă Mijloculă dinteluiă laă nivelă gingivală coincideă deseoriă cuă zenitul
gingival.ă Zenitulă gingivală esteă celă maiă înaltă punctă ală gingieiă laă nivelulă interfe eiă
dinte-gingie.Zenitulăgingivalăalăincisivilorălateraliăsuperioriăşiăalăcelorăpatruăincisiviă
inferiori coincid ideal cu mijlocul dintelui la nivel cervical. La incisivul central
superiorăşiălaăcaninulăsuperiorăzenitulăgingivalăesteăsituatăuşorădistalăfa ăădeămijloculă
dinteluiălaănivelăcervical.ăŞiănivelulăverticalăalăzenituluiăgingivalăvariazăălaădiferi iă
din i.ăAstfel,ăzenitulăgingivalăalăincisivuluiălateralăesteăsituatăidealămaiăinferiorăfa ăă
deăcelăalăincisivuluiăcentralăcareălaărândulăsăuăesteăsituatămaiăinferiorădecâtăzenitulă
gingival al caninului.

Axeleă lungiă indicăă orientareaă din iloră ină arcadăă şiă implicăă astfelă pozi iaă
rădăcinii.ă Axeleă din iloră anterioriă nuă suntă paralele.ă Dacăă seă realizeazăă oă punteă
frontalăăşiăaxeleădin ilorăartificialiăsuntărealizateăparalele,ăaspectulădeăartificialăvaăfiă
imediat recunoscut.. Într-oă denti ieă atractivăă axeleă lungiă aleă celoră doiă incisiviă
[Type text]

centraliă superioriă divergă uşoră disto-apical. Axele lungi ale incisivilor laterali sunt
mai divergente decât ale centralilor, iar axele lungi ale caninilor pot continua
aceastăătendin ă.

Axele lungi sunt stabilite de :

-zoneleădeătranzi ieă:ăzoneleădeătranzi ieănuătrebuieăsăăfieăînăconflictăcuăaxulălung.

Zoneleădeătranzi ieăsuntăăariiăformateădeăjonc iuneaăaădouăăsuprafe e

-înal imeaădeăcontură(ecuatorulădintelui)ăreflec iaăluminiiăesteăcontrolatăădeăpozi iaă

ecuatoruluiăşiădeăzoneleădeătranzi ie

-conturul gingival

Coridorul bucal:

Esteă spa iulă întunecat,ă careă seă formeazăă întreă suprafe eleă vestibulareă aleă
din iloră maxilariă şiă obrază începândă deă laă nivelulă comisuriiă bucaleă înă timpulă
zâmbetului.ăElăesteăinfluen atăde:ăamplitudineaăzâmbetului,ăformaăarcadeiămaxilare,ă
tonusulămuşchilorăfaciali,ăpozi iaăsuprafe elorăvestibulareăaleăpremolarilorăsuperiori,ă
proeminen aă caniniloră înă specială înă zonaă disto-vestibulară,ă oriceă discrepan ăă întreă
taliaăpremolarilorăşiăceaăaăcelorăşaseădin iăfrontali.

Formaăarcadeiăareăoăinflen ăădirectăăasupraăcoridoruluiăbucal. Oăarcadăăîngustăă

esteăperceputăădeseoriăcaăfiindăneatractivă.ăEliminareaătotalăăaăcoridoruluiăbucalăareă
deăasemeneaăunăcaracterăinestetică(gurăăplinăădeădin i).

 Dacăă seă trageă oă linieă prină centrulă caniniloră ,aceastaă trebuieă săă treacăă prină
centrul papilei incisive

 Dacăăliniaătreceăpreaăposterioră– arcadăăîngustă

 Dacăăliniaătreceăpreaăanterioră– arcadăăpreaălată

Principiiăaleăpropor ieiăşiădominan aăincisivuluiăcentral:

Simetriaă şiă dominan aă centraliloră esteă cheiaă zâmbetuluiă atractiv. Incisivii

centraliă suntă din iiă dominan iă aiă zâmbetuluiă şiă deă aceeaă trebuieă săă aibăă propor iiă
atractive estetic. În cazul refacerii estetice a întregii zone frontale maxilare,
[Type text]

incisiviiă centraliă superioriă trebuieă realiza iă înă modă ideală estetic.ă Raportul între
lă imeă / înăl imeă trebuieă săă fieă cuprinsă întreă 65%ă şiă 85%,ă ideală 77%ă .ă Incisiviiă
lateraliă voră ocupaă spa iulă disponibilă dupăă modelajulă ideală ală incisiviloră centrali.ă
Kokich39 aădemonstratăcăăabateriădeăpânăălaă3ămm.ădeălaălă imeaăidealăăaăincisiviloră
lateraliăsuntăacceptabileă dină punctă deăvedereăestetic.ăSimetriaăincisivilorălateraliăşiă
nuălă imeaălorăesteădecisivăăpentruăunărezultatăesteticăatractiv.ăFormaăcaninilorăesteă
influen atăă deă rolulă loră func ională şiă poateă fiă modificatăă folosindă principiileă
iluziilor.

Uneori,ă esteă necesarăă realizareaă uneiă gingivectomiiă pentruă aă optimizaă

raportulălă imeă/ăînal imeăînăspecialăînăcazurileăînăcareăexistăăabsen a expunerii totale
aăcoroaneiădentareăprinădeplasareaăapicalăăinsuficientăăaăgingieiă post-erup ional,ăsitua ieă
clinicăăexistentăălaăaproximativă12%ădinăpacien i.

Etapeleăpremergătoareăacesteiăproceduriăarăfiăurmătoarele:
 Determinareaăpozi ieiămarginiiăincizaleă(ătotdeaunaătrebuieăsăăevitămăluareaă
caăpunctădeăreferin ăăaăniveluluiăgingivalăpentruăstabilireaălungimiiădin iloră
frontali;ă nivelulă gingivală esteă pozi ionată pentruă aă creaă lungimeaă dorităă aă
din ilorăraportatăălaămargineaăincizalăăsau,ăcuăalteăcuvinte,ămargineaăincizalăă
nuă seă pozi ioneazăă pentruă aă creaă oă înăl imeă corectăă aă din iloră raportatăă laă
nivelul gingival)
 Măsurareaălă imiiădintelui
 Identificareaăniveluluiăgingivalălaăcareăraportulălă ime/ăînăl imeăesteăoptim

Pentruăaăcalculaăînă imeaăăpentruăoălă imeădatăă(8mm.)ăseăfoloseşteăurmatoareaă

formulă:

Lă imeaăXă1,25ăţă80%ăL/ăHăăăăăăăăă8mm.Xă1,25ăţă10ămm.

Lă imeaăXă1,29ăţă77%ăL/ăHăăăăăăăăă8mm.Xă1,50ăţă10,38ămm.

Lă imeaăXă1,33ăţă75%ăL/ăHăăăăăăăă8mm.Xă1,50ăţă10,66ămm.

Lă imeaăXă1,38ăţă73%ăL/ăHăăăăăăăăă8mm.Xă1,38ăţă11 mm.

Lă imeaăXă1,50ăţă67%ăL/ăHăăăăăăăăă8mm.Xă1,50ăţă12mm.

Principiileăpropor ieiădeăaurăsugereazăăcăăexistăăunăraportămatematică(1,6-1-
0,6)ă întreă lă imeaă aparentăă aă incisiviloră centrali,ă lateraliloră şiă caninilor,ă văzu iă
[Type text]

simultană dină normăă frontală.ă Discrepan eleă dintraă lă imeaă aparentăă siă ceaă realăă aă
acestoră din iă seă explicăă prină faptulă căă din iiă suntă pozi iona iă de-a lungul curburii
arcadei,ăiarăatunciăcândăunăsubiectăesteăprivitădinăfa ăăincisivulăcentralăesteămaiălată
decât incisivul lateral, care este mai lat decât caninul ,etc.

Pozi iaămarginiiăincizale:

Liniaă incizal ă reprezintăă oă curbăă imaginarăă careă aproximeazăă marginileă

libereăaleădin ilorăfrontaliămaxilari,ăcorespunz toareămarginiiăsuperioareăaăbuzeiă
inferioare. În surâs, incisivii centrali trebuieăsăăaparăălaăacelaşiănivelăsauăchiarămaiă
josă înă raportăcuă caninii.ă Liniaăincizalăăinversatăă seăîntâlneşteă atunciă cândăincisiviiă
centraliăsuntămaiăscur iădecâtăcaniniiăsiăconferăăunăaspectădeăagresivitate.

Ideal,ă planulă incizală trebuieă săă fieă laă acelaşiă nivelă cuă planulă ocluzal,ă careă
esteă aproximată deă oă linieă careă treceă prină vârfurileă cuspiziloră premolariloră şiă
molarilor.ăAcestălucruăseăpoateăverificaăaşezândămodelulădeăstudiuămaxilarăcuădin iiă
înăjosăpeăsuprafa ăăplanăăaăuneiămese.ăDacăăplanulăincizalădepăşeşteăplanulăocluzal,ă
înseamnăăcaădin iiăfrontaliăsuntăpreaălungi.ăDacăăplanulăincizalăesteăsituatăapicalădeă
planulăocluzală,ăînseamnăăcăădin iiăfrontaliăsuntăscur i.
Din iiătrebuieăăsăăprezinteămărimiădescrescândeăînspreăzoneleăsituateădistală
de liniaă mediană,ă conformă principiuluiă grada iei.ă Cândă structuriă similareă suntă
aliniateăunaădupăăaltaă,ăeleăsuferăăoăreducereăvizualăăprogresivăăaămărimiiădeălaăceaă
maiă apropiatăă laă ceaă maiă îndepărtată.ă Ună premolară sauă ună molară malpozi ionată
reprezintăă ceaă maiă frecventăă situa ieă clinică,ă careă poateă afectaă aceastăă progresieă
dentarăăestetică.

Înclinarea vestibulo-oralăăaăincisivilorăcentrali:

Idealăfa aăvestibularăăesteăperpendicularăăpeăplanulăocluzal.ăDacăăînclinareaă
esteă maiă mareă deă 10ă gradeă fa ăă deă planulă ocluzală ,ă eaă trebuieă corectatăă pentruă ună
rezultat bun estetic.
Marginileă incizaleă aleă frontaliloră trebuieă săă atingăă uşoră vermilionulă buzeiă
inferioareăînătimpulăpronun ăriiăconsoanelorălabialeăfricativeă(FăşiăV).ă
Seăverificăăgradulădeăvizibilitateăalădin ilorăcu buzele în repaus. De obicei,
înăpozi iaădeărepausăcuăbuzeleărelaxateăsuntăvizibiliădoară2-3ămm.ădinădin i.ăGradulă
deă vizibilitateă ală din iloră frontaliă depindeă deă vârstă.ă Astfel,ă Vigă şiă Brundo40 au
constatată următoareleă ă gradeă deă vizibilitateă aleă incisiviloră centraliă maxilariă şiă
mandibulari la femeile caucaziene:
[Type text]

 30 ani maxilar 3,37mm. mandibular 0,5 mm.

 50 ani maxilar 0,95 mm. mandibular 2 mm.
 70 ani maxilar 0 mm. mandibular 2,95 mm.

Testareaăpozi ieiămarginiiăincizaleăseăpoateăfaceăadăugândăărăşinăăcompozităălaă
nivel incizal sau cu ajutorul coroanelor provizorii. Apoiă seă evalueazăă gradulă deă
vizibilitateăalădin ilorăînărepausăşiăzâmbetăşiăseăfacătesteăfoneticeă.

BIBLIOGRAFIE

1. Langlois JH. From the eye of the beholder to behavioralreality: the development
of social behaviors andsocial relations as a function of physical attractiveness.In:
Herman CP, Zanna MP, Higgins ET, eds. Physicalappearance, stigma, and social
behavior: the Ontariosymposium. Hillsdale, NJ: Erlbaum, 1986:23–51.
2.Langlois J, Kalakanis L, Rubenstein A, Larson A, Hallam M, Smoot M. Maxims
or myths of beauty? A meta-analytic and theoretical review. Psychol Bull.
2000;126:390–423.
2.Langlois JH. Attractive faces get attention of infants. Atlanta Journal, 1987; May
6.
4.Langlois JH, Roggman LA. Attractive faces are only average. Am Psychol Soc
1990;1(2):115–21.
5.Chiche G, Pinault A. Esthetics of anterior fixed prosthodontics.Chicago:
Quintessence, 1994.
6.HardinăJF.ăClark’săclinicalădentistry,ă1997ăupdate.ăSt.ăLouis:ăMosby,ă1996.
7.Jameson C. Enhanced esthetics: networking with the plastic surgeon. J Esthet
Dent 1996;8:241–3.
8.Boucheră CD,ă ed.ă Swenson’să completeă dentures.ă 6thă ed.ăSt.ă Louis:ă C.V.ă Mosby,ă
1970.
9.Boucher CD. Esthetics and occlusion. In: Esthetics. New York: Medcom, 1973.
10.Turbyfill, W.F. Dentures and partials or esthetic removable prosthetics. Curr
Opin Cosmet Dent 1993:75-79.
11.Lombardi RE. A method for the classification of errors in dental esthetics. J
Prosthet Dent 1974;32:501.
[Type text]

12.Frush JP, Fisher RD. Introduction to dentogenic restorations. J Prosthet Dent

1955;5:586.
13.Frush JP, Fisher RD. How dentogenic restorations interpret the sex factor. J
Prosthet Dent 1956;6:160.
14.Frush JP, Fisher RD. How dentogenics interprets the personality factor. J
Prosthet Dent 1956;6:441.
15.Frush JP, Fisher RD. The age factor in dentogenics. J Prosthet Dent 1957;7:5.
16.An KY, Lee JY, Kim SJ, Choi JI. Perception of maxillary anterior esthetics by
dental professionals and laypeople and survey of gingival topography in healthy
young subjects. Int J Periodontics Restorative Dent 2009;29:535-41.
17.Kenealy P, Gleeson P, Frude N, Shaw W. The importance of the individual in
theă ‘‘causal’’ă relationshipă betweenă attractivenessă andă self-esteem. J Community
Appl Soc. 1991;1: 45–56.
18.Scandrett, F. R., Kerber, P. E. and Umrigar, Z. R. A clinical evaluation of
techniques to determine the combined width of the maxillary anterior teeth and the
maxillary central incisor. J Prosthet Dent 48:15-22, 1982.
19.Tjan, A. H. L., Miller, E. D. and The, J. G. P. Some esthetic factors in a smile. J
Prosthet Dent 51:24-28, 1984.
20.Pound, E. Controlling anomalies of vertical dimension and speech. J Prosthet
Dent 36:124-135, 1976.
21.Jordan RE. Esthetic composite bonding: techniques and materials. 2nd edn. St.
Louis: Mosby 1993.
22.Rufenacht CR. Fundamentals of esthetics. Chicago: Quintessence, 1990.
23.Levin EI. Dental esthetics and the gold proportion. J Prosthet Dent 1978;40:244.
24.Lorton, L. and Whitback, P. Esthetic parameters of mandibular anterior teeth. J
Prosthet Dent 46:280-283, 1981.
25.Donovan TE, Derbabian K, Kaneko L, et. al. R. Esthetic considerations in
removable prosthodontics.J Esthet Restor Dent. 2001;13(4):241-53.
26.Heartwell CM Jr, Rahn AO. Syllabus of complete denture. 4th ed. Philadelphia,
Pennsylvania: Lea &Febiger 1986. p. 257
27.Rosenberg, E.S., Cutler, S.A. Periodontal considerations for esthetics:
Edentulous ridge augmentation. Curr Opin Cosmet Dent 1993:61-66.
28.Olsson, M. & Lindhe, J. (1991) Periodontal characteristics in individuals with
varying form of the upper central incisors. Journal of Clinical Periodontology 18,
78–82.
29.Seibert, J. & Lindhe, J. (1989) Esthetics and periodontal therapy, Chapter 19. In:
Lindhe, J. (ed). Textbook of Clinical Periodontology, 2nd edition, pp. 477–514.
Copenhagen: Munksgaard.
[Type text]

30.Weisgold, A. S. (1977) Contours of the full crown restoration. Alpha Omegan

70, 77–89.
31.Pontoriero, R. & Carnevale, G. (2001) Surgical crown lengthening: a 12-month
clinical wound healing study. Journal of Periodontology 72, 841–848.
32.Kois, J. C. (2004) Predictable single-tooth periimplant esthetics: five diagnostic
keys. Compendium of Continuing Education in Dentistry 25, 895–896–898, 900.
33.Peck, S.; Peck, L.; and Kataja, M.: The gingival smile line, Angle Orthod.
62:91-100, 1992.
Brisman, A. S. Esthetics: A comparison of dentist's and patient's concepts. JADA
100:345, 1980.
34.Guichet, N.F and D.L. From function to esthetics: Anterior or occlusal
compromises to esthetics. Curr Opin Cosmet Dent 1993:55-60.
35.Dann C 4th, Phillips C, Broder HL, Tulloch JF. Self-concept, class II
malocclusion, and early treatment. Angle Orthod. 1995;65:411–416.
36.Al Wazzan KA. The Visible Portion of Anterior Teeth at Rest. J Contemp Dent
Pract 2004 February;(5)1:000-000.
37.Wolfart S, Thormann H, Freitag S, Kern M. Assessment of dental appearance
following changes in incisor proportions. Eur J Oral Sci 2005;113:159-65.
38.Morley, J. and Eubank, J.: Macroesthetic elements of smile design, J. Am. Dent.
Assoc. 132:39-45, 2001.
39.Mathews, T. G. The anatomy of a smile. J Periodont Res 39:128-134, 1978.
40.Hall WB, Roberts WE, LaBarre EE. Decision making in dental treatment
planning. St. Louis: Mosby, 1994.
41.Moskowitz M, Nayyar A. Determinants of dental esthetics: a rationale for smile
analysis and treatment. Compend Contin Educ Dent. 1995;16:1164–1166.
42.Kokich V, Kiyak H, Shapiro P. Comparing the perception of dentists and lay
people to altered dental esthetics. J Esthet Dent. 1999;11:311–324.
43.Vig RG, Brundo GC. The kinetics of anterior tooth display. J Prosthet Dent.
1978 May;39(5):502-4.
[Type text]

CULOAREA ÎN PROTETICA FIX

Aăcaracterizaăşiăaăreproduceăoăculoareăsuntăaspecteăprovocatoareăaleăesteticiiă
în stomatologie.1De-aălungulăvie iiăamăacceptatăculoareaăcaăpeăunăaspectădeăbazăăală
mediuluiăînconjurător.ăCuloareaăaduceăoăcantitateămareădeăplăcereăvie iiănoastre.ăCuă
siguran ăăamăfostăimpresiona iădeăunăapus,ăoăpiesăădeăartăăsauăpoateăpurăşiăsimpluă
de o privelişteă frumoasă.ă Culoareaă comunicăă informa ie,ă uneoriă direct,ă alteoriă
subliminal.ă Luămă deciziiă înă privin aă aă ceeaă ceă cumpărămă înă pia ăă bazându-ne pe
culoareă(prospe imeaăfructelor,ăcalitateaăcărnii),ăneăbazămăpeăculorileăroşu/verdeădeă
la semafor atunci cândă traversămă oă intersec ie,ă stareaă noastrăă deă spirită esteă
influen atăădeăluminozitateaămediuluiăînconjurător.ăCuloareaăneăinfluenteazăămulteă
aspecteădinăvia aădeăziăcuăzi,ăchiarădacăăsuntemăconstien iăsauănuădeăacestălucru.ă

În stomatologie vom întâmpina dificultă iă înă determinareaă aspectuluiă

din iloră naturaliă şiă înă redareaă acestuia.ă Multeă elementeă suntă implicateă înă aspectulă
din iloră – forma,ătransluciditatea,ătexturaăşiă culoarea.2 Cândă eramă miciă amă învă ată
despreăculoare,ăcuăsiguran ăăne-am jucat cu creioaneleăcolorate,ăplastelinăăsauăalteă
formeădeăcoloran i.ăDinăpăcateăînsă,ăceeaăceăamăfostăînvă a iăînătrecutăesteăprobabilă
greşit,ăvomădescoperiăcumăsăăregândimăculoareaăşiăsăăoăaplicamăînăvia aădeăziăcuăzi,ă
dar cel mai important, în evaluarea aspectului din iloră pentruă oă esteticăă câtă maiă
apropiatăădeăceaănaturală.ă

Culoarea este un fenomen complex, care poate fi gândit la mai multe

niveluri.ă Ună aspectă importantă esteă faptulă caă depindeă deă lumină,ă iară sursaă acesteiaă
variază.ăCerulădeădimineataăareăculoareaădiferităăfa ăădeăcelădeăseară,ăiarăunăobiectă
văzutăînăluminaăsoareluiădeădiminea ăăpoateăsăăparăăcăăareăaltăăculoareădecâtădupăă
amiaza târziu.

Culoareaăesteăşiă obiectivă,ădarăşiă subiectivă.ă Luminaădeălaăoăsursaăcadeăpeă

ună obiect,ă careă reflectăă anumiteă raze,ă iar pe altele le absoarbe. Acest aspect este
fizic,ă dară şiă obiectiv.ă Luminaă reflectatăă ajungeă laă noiă şiă începemă săă procesămă
informa ia.ă Recep iaă luminiiă deă cătreă ochiulă nostruă esteă consideratăă ună fenomenă
psihofizic,ăcevaălaălimitaăîntreăfizicăşiăpsihologic.

Energiaă produsăă deă por iuneaă vizibilăă aă spectrululuiă electromagnetică

stimuleazăă celuleleă receptoareă corespondenteă por iuniiă spectraleă (interpretatăă deă
conuri)ăşiăaăcantită iiădeăenergieă(bastonaşe).3Substan eleăchimiceăsecretateădeăaceştiă
receptori stimuleazăă termina iileă nervoaseă careă transmită informa iaă cătreă creier.ă
Mesajul este transmis prin nervul optic de-a lungul ganglionului genicular în
centrul optic din cerebel. Aici, mesajul este interpretat, fiind un proces psihologic.
[Type text]

Aceastăăinterpretareănuăesteăoătransla ieăfizicăădirectăăaăstimululuiăoriginal,ăputândă
fiiămodificatăădeăabera iiăfiziceă(distorsionăriăaleăculoriiădeăcătreăcornee,ăproprietă iă
anormaleăaleăconurilor,ăetc).ăInforma iaăprimităădeăcătreăconuriăşiăbastonaşeătrebuieă
săă fieă „reasamblată”ă pentruă aă produceă imagineaă mentală.ă Experien aă şiă influen aă
omuluiăpotămodificaărezultatulăfinalăalăsenza iei.ăAşadar,ă„aăvedea”ăculoareaăesteăună
fenomenăfizic,ăpsihofizicăşiă psihosocial,ă precumă amă arătatămaiăsus.ă Dreptăurmare,ă
„culoarea”ăexistăădoarăîn minteaănoastră.ă

Laăînceputulăanuluiă1930,ăE.ăBruceăClarkăaăscrisă„Culoarea, ca şi formă are

3 dimensiuni, dar acestea nu sunt folosite în mod normal. Noi, ca stomatologi, nu
suntem echipaţi educaţional să putem aborda problema culorii”. În ciuda faptului
căă acestă pasajă areă pesteă 80ă deă ani,ă afirma iaă esteă încăă adevarată.ă Dacăă întelegemă
dimensiunileă culorii,ă putemă săă comunicămă informa iaă şiă săă reproducemă obiecteă
bazateă peă măsuratoriă obiective.ă Acestaă esteă scopulă folosiriiă ştiin eiă culorii,ă deă aă
comunica informa iaădespreăaspectulădin ilor.ă

Aşaă cumă aă subliniată Clark,ă existăă 3ă dimensiuniă aleă culorii:ă nuan ăă (hue),ă
luminozitateă(value)ăşiăsatura ieă(chroma).ăEsteăesen ialăsăăîn elegemăbineăacesteă3ă
aspecte importante ale culorii, indiferent de ce alte denumiri sunt folosite pentru a
leădescrieăşiăsăăştimăsăăleăaplicam.4

Nuan a

Nuan a (fig.1) (hue) este atributul culorii care este frecvent confundat cu
culoareaăînsăşi.ăNuan aăesteădoarăunaădintreăceleătreiădimensiuniăaleăculorii.ăExistăă
maiămulteămoduriăînăcareăseăpoateădefiniănuan a:

 Numeleăuneiăfamiliiădeăsenza iiădeăculoareăcumăarăfiă“albastru”ăsauă“roşu”.ă
Acesteănumeădeănuan eăsuntăgenerale,ănuăspecifice.ăGalbenăesteăoănuan ăă,ă
darăsuntămulteăsenza iiădeăculoareăcareăpotăfiădescriseăcaăfiindă“galben”.
 Senza iaăprodusăădeădiferiteălungimiădeăundăăaleăluminiiădinăspectrulăvizibil.ă
Acestea, de laă ceaă maiă scurtăă laă ceaă maiă lungăă (380-760nm), sunt violet,
albastru,ăverde,ăgalben,ăorange,ăroşu.
 Calitateaă senza iiloră peă careă ună observatoră esteă capabilă săă oă perceapăă înă
func ieădeădiferiteleălungimiădeăundăădeăenergieăradiantă.
[Type text]

Fig.ă1ăNuan aă– reprezentareăgrafică

Spectrulăelectromagneticăincludeămulteăformeădeăenergie.ă‚Spectrulăvizibil’ă
esteăaceaăpor iuneăcareăareăcapacitateaădeăaăstimulaăceluleleăreceptoareăaleăretineiăşiă
deăaăini iaăunărăspunsăpeăcareănoiăîlărecunoaştemăsubăformaăuneiăimagini.ă Aceastăă
sec iuneăareăvaloriăîntreă380ăşiă760ănanometri (Tabel 1).ăExistăămaiămulteădenumiriă
peăcareăleădămărăspunsurilorăprimiteădinăspectrulăvizibil,ădarăînăgeneralăsuntă7ănumeă
deănuan e:ăviolet,ăindigo,ăalbastru,ăverde,ăgalben,ăportocaliu,ăroşuă(deălaălungimea
deăundăăceaămaiămicăălaăceaămaiămare).ă

Culoare Lungimeădeăund ă(nm)

Roşu 650-800

Portocaliu 590-649

Galben 550-580

Verde 490-539

Albastru 460-489

Indigo 440-459

Violet 390-439

Tabel.ă1ăLungimileădeăundăăaleăculorilor
[Type text]

Lungimileă deă undăă evocă ună răspunsă peă careă noiă îlă cunoaştemă subă formaă deă
‚nuan ă’.ă Rar,ă totuşi,ă existăă obiecteă colorateă deă oă singurăă lungimeă deă undă,ă
majoritateaăsuntăoăcombina ieădeălungimiădeăundăăcareăinterac ionează.ăRezultantaă
spectralăăproduceăoălungimeădeăundăădominantăăşiăoferăăcreieruluiănostruăsenza iaă
deănuan ă.ăTrebuieăsăăîn elegemătotuşiăcăănuan aănuăesteăculoarea.ăCuloareaăesteăună
aspectă tridimensional,ă nuan aă reprezentândă doară unaă dină dimensiuni,ă chiară dacăă
numeleăculoriiăesteăderivatămaiăalesădinănuan ă.

Luminozitatea

Strălucireaă sauă luminozitateaă (value)ă reprezintăă gradulă relativă deă albă sauă
negru al unui obiect. O fotografie alb-negruăesteăoăredareăunidimensionalăăaăunoră
obiecteătridimensionale.ăNuan aăşiăsatura iaălipsesc,ădoarăstrălucireaăfiindăprezentă.ă
Deoareceăochiulăumanăesteăfoarteăsensibilălaămodificărileădeăstrălucire,ăstrălucireaă
uneiă restaurăriă dentareă poateă fiă maiă importantăă decâtă nuan aă sauă satura ia.ă
Bineîn elesă căă toateă suntă importante,ă dară diferen eleă deă strălucireă potă fiă maiă uşoră
observate.

Satura ia

Satura ia (fig.2) (chroma)ă poateă fiă definităă caă intensitatea,ă puritateaă sauă
concentra iaă culorii.ă Culorileă pale,ă pastelateă auă oă satura ieă scăzută,ă iară culorileă
intenseăauăoăsatura ieăcrescută.ăCeaămaiădificilăăsarcinăăînăalegereaăculoriiăesteădeăaă
decideădacăădiferen aăesteădeăsatura ieăsauădeăstrălucire.ăAuzimăfrecventătermeniiădeă
“maiăînchisădecât”ăsauă“maiădeschisădecât”ăcareăseăpotăreferiăatâtălaăsatura ie,ăcâtăşiă
laă strălucire.ă Pentruă aă evitaă confuzia,ă în elegereaă clarăă aă celoră treiă dimensiuniă aleă
culoriiăesteăesen ială.

Fig.ă2ăSatura ieă– reprezentareăgrafică

[Type text]

Sistemul lui Munsell

Sistemul de culori Munsell (fig.3) este un spa iuădeăculoare în care culorile

sunt specificate pe baza a trei dimensiuni nuan ăă (hue),ă luminozitateă (value)ă şiă
saturatie (chroma). Acest sistem a fost creat de profesorul Albert Henry Munsell la
începutul secolului XX.

Fig. 3 Sistemul lui Munsell – spa iulădeăculoare

Multeăsistemeădeăordonareăaăculorilorăauăincercatăsăăplasezeăculorileăîntr-un
spa iuădeăculoriătridimensional,ădarăsistemulăpropusădeăMunsellăaăreuşităacestălucruă
într-oămanierăămultămaiăsimplăăşiăprecisă,ăfaptăceăaădeterminat o adoptare a lui pe
scarăălargă.ăSistemulădeăculoriăinventată deăMunsellăşiă modificărileăulterioreăaduseă
acestuia s-auăbazatăpeămăsurătoriăriguroaseăasupraăprecep ieiăvizualeăaăculorilorădeă
cătreă subiec iiă umani.ă Acestă faptă aă facută caă studiileă ini iateă deă Munsellă săă steaă laă
bazaăuneiăabordăriăştiin ificeăaăstudiuluiăculorilor.

SistemulădeăculoriăMunsellăaăsurcalasatăsistemeleăexistenteăînăaceaăperioadăă
(fiindă utilizată şiă înă prezent)ă şiă stăă laă bazaă multoră sistemeă actuale,ă cumă ară fi:ă CIE
XYZ, CIELAB (L*a*b*), CIECAM02 etc.ă Înă spa iulă deă culoriă Munsell,ă culorileă
suntă specificateă peă bazaă aă treiă dimensiuniă nuan ăă (hue),ă luminozitateă (value)ă şiă
saturatieă (chroma).ă ă Înă acestă sistem,ă „nuan a”ă esteă reprezentatăă deă cinciă culoriă deă
[Type text]

bazăăşiăanume:ăroşuă(Red),ăgalbenă(Yellow),ăverdeă(Green),ăalbastruă(Blue)ăşiăvioletă
(Purple),ă laă careă seă adaugăă culorileă complementareă portocaliuă (YRă - yellow-red),
verde-gălbuiă(GYă- green-yellow), turcoaz (BG - blue-green), violet-albăstruiă(PBă-
purple-blue)ăşiămagentaă(RPă- red-purple); fiecare dintre aceste culori se împarte în
10ătrepteă(deălaă1ălaă10)ăceădeterminăătranzi iaădintreăeleă(deăex.ăpentruăroşuăavemă
1R, 2.5R,... 10R).

Luminozitateaă culoriiă esteă reprezentatăă prină numereă deă laă 0ă (negru)ă laă 10ă
(alb)ădispuseăpeăoăscarăăverticală,ăastfel: oălaăbazăăşiă10ălaăparteaăsuperioară.ăÎntreă
capeteleă scăriiă seă distribuieă 9ă tonuriă deă gri.ă Satura iaă (puritateaă culorii)ă esteă
reprezentatăăprinăscăriădeăvaloriănumericeădeălaă1ăpânăălaă26,ăsauăchiarăpânăălaă30ă
(în anumite situa ii foarte rare, neîntâlnite înăpracticaăcurentă).ăNivelurileăcromaticeă
variazăă înă func ieă deă capacitateaă nuan eiă deă aă seă saturaă laă oă anumităă luminozitate
(fig.4).ă Valoareaă sistemuluiă luiă Munsellă esteă datăă deă faptulă căă esteă ună sistemă
ordonată psihologică şiă seă preteazăă diferiteloră atribu ii,ă precumă compara iiloră deă
nuan eăînăstomatologie.ă

Fig. 4 Sistemul lui Munsell

AbordareaăluiăMunsellă oferăă greutateă egalăătuturorăsegmentelorădeănuan ă,ă

indiferentă deă lungimeaă deă undăă aă acestora,ă chiară dacăă violetă areă undeă maiă scurteă
decât altele, precumăroşu.ă

Alte sisteme de culori

Sistemul Munsell este bun pentru stomatologie fiind un sistem ordonat

psihologic.ă Totuşi,ă înă majoritateaă cazuriloră esteă folosită sistemulă CIEă L*A*B*
[Type text]

(fig.5).ă ă Înă acesta,ă culorileă suntă analizateă comparativă cuă roşu/verdeă (opuse) sau
galben/albastru. În 1976, CIE a recomandat sistemul CIE L*a*b, sau CIELAB.
Acesta este un sistem aproximativ uniform (într-unăsistemăuniform,ădiferen aădintreă
2ă puncteă dină spa iulă culoriiă corespundeă cuă diferen aă vizualăă dintreă celeă 2ă culoriă
proiectateăînăspa iulădeăculori).

Fig.ă5ăăReprezentareăgraficăăaăsistemuluiădeăculoriăCIEăL*a*b

Dimensiuneaăverticalăăcareăfaceăunăunghiădreptăcuădiagramaăesteăvaloarea,ă
denumităă şiă luminozitateă (Lă dină L*a*b*)ă şiă areă valoareaă maximăă 100ă (alb)ă şiă ună
minim 0 (reprezintăănegru).ăa*ăşiăb*ăsuntăreprezentateădeăvaloriă+/- şiănuăauălimiteă
precise,ă a*ă fiindă roşuă (dacaă areă valoareă pozitivă)ă sauă verdeă (dacaă areă valoareă
negativă),ă b*ă galben(dacăă areă valoareă pozitivă)ă sauă albastruă (dacaă areă valoareă
negativă).5

Istoria interesantăăaăsistemuluiăL*a*bă (fig.6,7) este parte a istoriei culturale

aăEuropei.ăDeămen ionatărefuzulăluiăGoetheăcuăprivireălaădescoperirileăfiziceăaleăluiă
Newton. Faimosulăpoetă aăspusă “Weră aberădasă Lichtă willăspalten/Denămußtă duăfüră
einen Affen haltenă(Ceiăceăinten ioneazăăsăădividăăluminaătrebuieăsăăfieăconsidera iă
proşti)".ăTimpădeă200ădeăani,ănuăaăexistatăomădeăştiin ăăcareăsăănuăscrieămăcarăoătezăă
sauă săă inăă ună discursă despreă aceastăă ipotezaă aă luiă Goethe,ă însăă numaiă cercetărileă
moderne au pus capătăcontroversei.ă
[Type text]

Înăprimulădeceniuăalăsecoluluiă20ăaăexistatăoădorin ăăintensăăaăoamenilorădeă
ştiin ăădeăaăgăsiăoămetodăăobiectivăăpentruădeterminareaăculorii.ăAăfostăunăadevărată
concursăînădescoperireaăsistemuluiăcare,ăpeădeăoăparteăsăăseăbazezeăpeăcapacitatea
ochiuluiă deă aă determinaă culorileă asemănătoare,ă dară peă deă altăă parteă săă fieă
reprezentată deă oă construc ieă matematicăă careă săă permităă pozi ionareaă culoriiă
respectiveăînărela ieăcuăfiecareăculoareăprimară.

Fig. 6 Istoric Sistem de culori CIE L*a*b (1931 – aranjamentulăculorilorăînăformaădeăcopităăînăjurulă

punctuluiăalb,ăaşaănumită‚punctăacromatic’;ăgradulădeăsatura ieăscadeăspreăexteriorulăsuprafe ei,ăiară
celăalăintensită iiăcreşte

CIEă(CommissionăInternationaleăd’Eclairage)ăaăfostăautorizatăăsăădezvolte un tabel
definită deă culoriă standardă careă ară fiă trebuită săă îndeplineascăă atâtă cerin eleă deă
precizie,ă câtă şiă deă obiectivitate.ă Dezvoltareaă unuiă astfelă deă sistemă s-a bazat pe
triunghiulăculorilorăaăluiăJamesăC.ăMaxwell.ăValorileătradi ionaleăaleăluiăMaxwell,
RGB,ă auă fostă convertiteă înă celeă 3ă noiă valoriă x,ă yă siă z.ă Valoareaă xă reprezintăă axaă
orizontalăăşiăvaloareaăyăceaăverticală.ăÎnătabelulăcuăaxaăz,ăgraficulăx-y este numai un
plană înă spa iulă culoriiă careă reprezintăă percep iaă luminii.ă Planurileă situateă peă axa z
spreăpunctulă0ăreprezintăăculorileăcuăluminozitateăscăzută.
[Type text]

Fig. 7 Istoric Sistem de culori CIE L*a*b (1931 – scădereaăintensită iiăculorii)

Dinăpăcate,ă acestă sistemănuăpermiteădecâtă săădeterminămă culoareaăcaăpeă oă

simplăăgrada ieăpeăunăgrafic.ă Înă1976,ăaăapărutăunănouăsistemărecomandată deăCIEă
(CommissionăInternationaleăd’Eclairage),ăfiindăintitulatăCIEăL*a*b*.6

Transluciditatea

Cuăajutorulăceramiciiăseăîncearcăăimitareaăunuiădinteănaturalăluândăînăcalculă
maiămulteădimensiuniăaleăculorii.ăPeălângăănuan ă,ăsatura ieăşiăluminozitate,ăunăaltă
factoră importantă îlă reprezintăă transluciditatea.ă Aceastaă poateă fiă definităă caă avândă
valoriă diferiteă întreă transparentă şiă opac.ă Înă general,ă dacăă seă creşteă transluciditateaă
uneiărestaurăriăprotetice,ăseăscadeăcantitatea de lumina care se întoarce la privitor,
aceastaăfiindăabsorbităădeămaterialulăînăcareăaăpătruns.ăAtunciăcândăluminaăpătrundeă
înă smal ,ă esteă dispersatăă peă întreagaă suprafa ă,ă precumă ună cabluă deă fibrăă optică.ă
Asemenătorăunuiăcabluădeăfibrăăoptică,ăsmal ulăeste un material dens din punct de
vedereăoptic,ăcareăesteădelimitatăpeăambeleăpăr iădeăaerăsauădentină,ăamândouăăcuă
densitateăopticăăscăzută.ă

Înă modă normal,ă dacăă seă creşteă opacitateaă sauă reflectivitatea,ă seă creşteă
luminozitatea.ăCrescândădensitateaăoptică aămaterialelorăceramice,ăproprietă ileădeă
fibrăă opticăă aleă smal uluiă naturală potă fiă replicateă şiă lucrareaă proteticăă totală
fizionomicăă poateă săă fieă înă acelaşiă timpă intensă,ă câtă şiă translucentă.ă Cuă ajutorulă
stratuluiădeăsmal ătranslucentăoărestaurareăcapătă aspectulădeăadâncimeăaăculoriiăşiă
de dinte natural vital.
[Type text]

Transluciditateaăsmal uluiădepindeădeălungimeaădeăundă.ăCuăcâtăaceastaăesteă
maiămare,ăcuăatâtăcreşteăşiătransluciditatea.7

Fluorescen a (fig.8)

Uneleă corpuriă auă capacitateaă deă aă emiteă energieă incidentăă laă lungimiă deă
undăă maiă mariă decâtă undeleă incidente.ă Aceastăă proprietateă seă numesteă
‚luminiscen ă’.ă Dacăă luminaă emisăă continuăă şiă dupăă ceă stimululă aă fostă îndepărtat,ă
proprietateaă seă numeşteă ‚fosforescen ă’.ă Sigură toatăă lumeaă aă văzută subă diferiteă
formeă fosforescen a.ă Cândă emisiaă esteă întreruptăă înă acelaşiă timpă cuă stimulul,ă
proprietateaăseănumeşteăfluorescen ă.ăDin iiăauăaceastăăproprietateălaăunăstimulăîntreă
340-350 nm, acesta fiind segmentul ultraviolet al spectrului. S-arăputeaăchiarăsăăfieă
fluorescen iăînăspectrulăvizibil,ădarănuăaăfostămăsurat,ăseăştieădoarăcăăacestăfenomenă
seă întamplăă laă expunereaă laă luminaă albastră,ă cândă oriceă sursăă cuă lungimiă deă undăă
între 340-350ănmăiiăstimulează.ăAcesteăcondi iiăsuntăusorădeăîndeplinitădeălămpileă
fluorescenteăsauăchiarădeăluminaăsolară.ă

Conformăprincipiuluiăculorilorăaditive,ăînăcazulăfluorescen ei,ăluminaăemisăă
esteă albastrăă şiă culoareaă din iloră esteă galbenă,ă rezultatulă fiindă din iă maiă albiă
(albastru + galben ţăalbăînăsistemulăaditiv).ăAcelaşiăfenomenăseăgăseşteăşiăînăcazulă
detergen iloră deă rufeă careă auă „înălbitoră optic”.ă Aceştiaă suntă deă faptă agen iă
fluorescen iă careă ajutăă haineleă albeă săă nuă maiă aibăă aspectă galben.ă Esteă importantă
pentru materialele de restaurareăsăăaibăăaceeaşiăcantitateăşiăcalitateădeăfluorescen ăă
caă şiă din iiă naturali.ă Aceastăă condi ieă nuă esteă totă timpulă îndeplinităă şiă uneleă
materialeăseăbazeazăăpeăabilitateaămediculuiădeăaăob ineăacestăefect.ă

Existăămulteă condi iiă deăîndeplinită pentruă caă ună agentă săă fieă fluorescentă înă
cazulă materialeloră restauratoare.ă Pentruă materialeleă ceramice,ă trebuieă săă poatăă
rezistaătemperaturilorădeăardere.ăAlteăconsiderenteăsunt:ăsăăfieănonătoxiceă(aăfostăoă
problemăăcuămaterialeleăpeăbazăădeăuraniu),ăcurbele de emisie săăfieăaceleaşiăcaăaleă
din iloră naturali,ă săă nuă prezinteă fosforescen ă,ă săă aibăă distribu ieă omogenă,ă săă nuă
interac ionezeăcuăcoloran iiăoxiziămetalici,ăsăăaibăăaceeaşiăluminozitateăcuăaădin iloră
naturali,ăsăărezisteăecranizăriiăproduseădeăcoloran iiăăoxizi metalici.ăAceastăăultimăă
condi ieă nuă esteă îndeplinităă deă nuan eleă cromaticeă maiă mari,ă pentruă căă suntă
încărcateăcuămaiămul iăcoloran iăşiăecraneazăăoăparteădinăfluorescen ă.ă

Luminaă UVă poateă săă aibăă ună efectă dramatică asupraă niveluluiă deă vitalitateă
exprimat deă restaurărileă protetice.ă Cuă ajutorulă fluorescen ei,ă oă restaurareă poateă săă
[Type text]

parăămaiăintensă,ămaiăvie.ăDeci,ăchiarădacăăpacientulăesteălaăplajăăsauăîntr-un club,
restaurareaăvaăpăreaăcâtămaiăpu inăfalsă.ăFluorescen aăunuiădinteănaturalăareălocăînă
dentina datorităă con inutuluiă crescută deă substan eă organice.8 Luminaă ambientalăă
produsăă deă lămpiă UVă esteă absorbităă şiă apoiă emisăă oă lunimăă fluorescentă.ă Cuă câtă
fluorescen aă esteă maiă crescută,ă cuă atâtă satura iaă maiă scăzuta.9Deă obiceiă seă adaugăă
pudre fluorescente lucrărilorăpentruăaăcreşteăcantitateaădeăluminaăcareăseăîntoarceălaă
privitor,ă pentruă aă eliminaă discolora iileă şiă pentruă aă scădeaă satura ia. 10Acest
beneficiuă esteă maiă alesă importantă cândă dorimă săă creştemă nuan aă fărăă săă afectamă
transluciditatea în straturile deădentinăăaleărestaurăriiăprotetice.

Fig.ă8ăDin iăanterioriă– opalescen aăşiăfluorescen a

Opalescen a (fig.8)

Opalescen aăpoateăfiădescrisăăprecumăunăfenomenăînăcareăunămaterialăpareă
săăaibăăoăculoareăatunciăcândăluminaăseăreflectăădinăel,ăaltăăculoare când lumina este
transmisăăprinăel.ăMaterialeleăopaceăactioneazăăprecumăprismeleăşiăreflectăădiferiteă
lungimiă deă undăă înă diferiteă unghiuri.ă Cristaleleă deă hidroxiapatitaă dină smal ă
actioneazăă deă asemeneaă caă nisteă prisme.ă Efecteleă deă opacitateă aleă smal uluiă
intensificăăculoareaădinteluiăşiăîiăoferăăproprietă iăopticeădeăadâncimeăşiăvitalitate.11
[Type text]

Contrastăşiăstr lucire

Contrastulă esteă cauzată deă diferen aă întreă intensitateaă culoriiă unuiă obiectă şiă
fundalulădinăimediataăvecinătate.ăFormeleăobiectelorădeămareăcontrast sunt mai usor
deă identificată decâtă aă celoră cuă ună contrastă scăzut.ă Ună obiectă deă oă culoareă preaă
intensăă peă ună fundală închisă sauă deă oă culoareă diferităă înă modă evidentă produceă
disconfortă şiă poateă săă interfereă cuă percep iaă privitorului.12 Aceasta interferen ăă seă
numeşteăstrălucireă(reduceăabilitateaăprivitoruluiădeăaăpercepeăinforma iaăvizuală).ă

Preston et al13 recomandăăcaăiluminareaădin ilorăsăănuăfieăfoarteăintensăăfataă

deămediulăînconjurător.ăÎnăfotografiaădentară,ădacăămediculăfoloseşteăfundalănegru
seă creşteă impactul,ă dară vaă produceă şiă acestă efectă deă strălucireă careă interferăă cuă
procesulă deă identificareă aă nuan eiă şiă satura iei,ă deciă duceă laă oă decizieă greşităă înă
privin aăculoriiăviitoareărestaurăriăprotetice.

Culorile aditive

Pânăăacumăamăînvă atădimensiunileăculoriiăşiărela iileădintreăacestea.ăŞtimăcăă

nuan aădepindeădeălungimeaădeăundă,ăiarăacestăconceptăareă2ăproprietă i,ăcompozi iaă
luminiiăcareăcadeăpeăcorpulărespectivăşiăluminaăabsorbităăşiăreflectatăădeăacesta.ă

Fig. 9 Culori aditive – reprezentareăgrafică

Înătimpulăzilei,ăsoareleătransmiteă„luminaăalbă”.ăDacăărazeleăsolareănuăsuntă
alterateădeăelementeleădinăatmosferă,ăatunciăluminaăvaăcon ineălungimiădeăundăăpeă
careăomulăleăpoateăpercepe.ăLuminaăalbăăpoateăfiădeăasemeneaăgeneratăădeă3ăculori
pure,ădenumiteăculoriăprimareăpentruăcăănuăpotăfiăîmpăr iteăînăalteăcomponente.ăSeă
numescă‚aditive’ăpentruăcăăceleă3ăculoriădeăbazăăîmpreunăăproducăalbul,ăiarăacesteaă
suntăroşu,ăverdeăşiăalbastru (fig.9).ăCulorileăaditiveăseăreferăădoarălaălumină,ănuălaă
[Type text]

pigment.ăTrebuieăsăăfacemădeosebirea!ăAtunciăcandăluminaăalbastrăăesteăadăugatăă
luminiiăverzi,ăseăformeazăăoăculoareăsecundarăădenumităăcian.ăDinăalbastruăşiăroşuă
rezultăă purpuriuă iară dină roşuă şiă verde,ă galben.ă Aşadar,ă acesteă culoriă secundareă
sistemului aditivă suntă cian,ă purpuriuă şiă galben.ă Dacăă adăugămă oă culoareă primarăă
uneiăculoriăsecundareă(careătrebuieăsăăfieăoăcombina ieădeă2ăculoriăprimareădiferiteă
deăceaăadăugată),ăatunciărezultăăalb.ăOăculoareăprimarăăşiăopusaăsaăsecundarăăpoartăă
denumirea de culori complementare.

Culorile substractive (fig.10)

Atunci când lumina cade pe un corp, acela are proprietatea de a absorbi

anumiteălungimiădeăundăăşiădeăaăreflectaăaltele.ăNumaiăaceleălungimiădeăundăăcareă
suntă reflectateă suntă văzuteă deă noi,ă determinândă culoarea pe care o atribuim
obiectului.ă Celelalteă lungimiă deă undăă suntă substraseă dină lungimeaă incidentăă şiă nuă
suntă vizibile.ă Aşadar,ă pigmen iiă şiă filtreleă urmeazăă principiulă culoriiă substractive.ă
Acestă lucruă explicăă deă ceă sim imă călduraă atunciă candă purtămă negruă sub razele
soarelui:ăacesteaăsuntăabsorbite,ăiarăenegiaăseătransformăăînăcăldură.ă

Fig. 10 Culori substractive – reprezentareăgrafică

Aşaă cumă celeă 3ă culoriă aditiveă împreunaă formeazăă alb,ă existăă 3ă culoriă
substractiveăprimareăcareăformeazăănegru.ăArătrebuiăsăăexisteăoărela ieădirectăăîntreă
culorileă aditiveă şiă celeă substractiveă şiă nuă surprindeă peă nimeniă căă celeă 3ă culoriă
secundare sistemului aditiv sunt culorile primare ale sistemului substractiv. Cele 3
culoriăprimareăaleăsistemuluiăsubstractivăsuntădeci,ăcian,ăpurpuriuăşiăgalben.ăAtunciă
cândă douăă culoriă substractiveă primareă suntă combinate,ă reducă cantitateaă deă luminăă
reflectată,ăreducândăşiăluminozitatea culorii secundare. Atunci când sunt combinate
[Type text]

toateă celeă 3,ă toatăă culoareaă dispareă şiă rămâneă negru.ă Celeă 3ă culoriă substractiveă
secundareăsuntăroşuă(galbenăşiăpurpuriu),ăverdeă(galbenăşiăcian)ăşiăalbastruă(cianăşiă
purpuriu).

Culorile complementare (fig.11)

Culorileă complementareă suntă celeă care,ă combinateă înă propor iileă adecvateă
producă nuan eă neutreă (gri,ă albă sauă negru).ă Acesteaă seă împartă înă culoriă primareă şiă
secundare,ăfiindăgrupateăînăfelulăurmator:ăroşuăşiăcian,ăverdeăşiămagenta,ăalbastruăşi
galben.ă Dacăă cinevaă priveşteă ună obiectă deă oă singurăă culoareă (roşuă deă exemplu)ă
pentruăoăperioadaădestulădeălungăădeătimpă(întreă30-60 secunde), iar apoi se uita la o
suprafa ăăalbă,ăiăseăvaăpăreaăcăăvedeăoăimagineădeăculoareăcomplementarăăprimuluiă
obiect (înăacestă cazăcian).ăAşezateăunaălângăăcealaltă,ăculorileăcomplementareăpară
maiăintense,ămaiăaprinse.ă Înăplus,ă înă cazulăînă careătehnicianulădoreşteămodificareaă
parametrilorăculoriiărestaurăriiăproteticeăînăsensulăscăderiiăsatura ieiăşiăaăstrălucirii,ă
acestaăaplicăăpeărestaurareăculoareaăcomplementarăăceleiăceătrebuieămodificată.ăăă

Fig. 11 Culori complementare – reprezentareăgrafică

Culorile partitive

Dină păcate,ă nuă toateă situa iileă urmărescă regulileă sistemeloră aditivă şiă
substractiv.ă Ună ală treileaă sistemă esteă exemplificată deă artiştiă folosindă abordareaă
pointilistă.ă Vană Gogh,ă Seurată şiă al iă impresioniştiă auă folosită deă multeă oriă puncteă
mici de culoare care aveau scopul de a fi amestecate de ochiul celui care se uita de
laădistan ă.ăAcestă fenomenăesteăfolosităşiă atunciăcândăparticuleleădeăoxiziămetaliciă
suntă folositeă caă şiă coloran iă înă ceramică.ă Aşadar,ă cândă vorbimă despreă folosireaă
[Type text]

coloran iloră pentruă aă modificaă restaurărileă dupăă regulileă culoriloră substractive,ă

vorbimă deă faptă despreă sistemulă partitiv.ă Atunciă cândă coloran iiă suntă împăr i iă înă
puncteămiciă(particuleăfine)ăşiăsuntăvăzu iădeălaădistan ă,ărezultatulăesteăunulăpartitiv.ă
Acestăfenomenăseănumeşteăde asemeneaă‚amestecădeăculoriăintegrate’ăsauă‚fuziuneă
spa ială’. Exempleleă includă mozaicurile,ă esăturile,ă tablourileă pointilisteă şiă
restaurărileăceramice.

Aceastăădiscu ieăareălaăbazăăprincipiul:ă„cuăluminaăaăvenităculoarea”,ăacestaăfiindăună
concept de bază,ă culoareaă reprezentândă oă func ieă aă luminii.ă Înă modă tradi ional,ă
existăăobişnuin aădeăaăpriviăobiecteleleăcaăavândăoăculoareăproprie.ăAcumătrebuieăsăă
începemă săă neă obişnuimă cuă următorulă concept:ă „Culoareaă nuă esteă oă proprietateă aă
unui obiect, ci, mai degrabă,ă aă luminiiă careă seă reflectăă dină el.”ă Sursaă deă luminăă
existentăăînămediulăambiantăpoateăsauănuăsăăaibăătoateălungimileădeăundăăspectrală.ă
Majoritateaă surseloră artificialeă nuă leă au,ă iară dacăă oă sursăă nuă con ineă toateă
segmenteleăspectrale,ăaceaănuan ăăcareăînămodănormalăarăfiăreflectatăădeăunăobiectă
nuămaiăesteăvizibilă.

Metamerismul

Metamerismulăreprezintăăcaracteristicaălucrăriiăproteticeădeăaăaveaăoăculoareă
înă luminaă deă laă cabinetă deă exemplu,ă însăă săă prezinteă altaă înă alteă condi iiă deă
iluminare.14 Cu siguran ăă aiă plecată cuă oă inutăă deă acasăă şiă aiă rămasă surprinsă săă
observiăcăănuăseăpotrivescăculorileăsubăoăaltăăsursăădeălumină.ăCuloareaăpeăcareăoă
vedemădepindeădeănaturaăsurseiădeăiluminare.ăCuloareaăunuiăobiectăopacăreprezintăă
sumaă lungimiloră deă undăă care sunt reflectate din el. Atunci când reconstruim un
dinte cu ajutorul ceramicii, a mima straturile unui dinte cu ajutorul materialelor cu
aceleaşiăproprietă iăopticeă(distribu iaăenergeticăăspectrală)ăvaăminimalizaăefectulădeă
metamerism.ăCuăcâtădistribu iaăenergeticăăaăceloră2ămaterialeăesteămaiăapropiată,ăcuă
atât succesul va fi mai bun.15

Percep ia

Pânăăacumăamăîn elesăconceptulădeăbazăăalăculorii,ăacumăesteămomentulăsăă
„vedem”ă culoarea.ă Existăă multeă aspecteă psihologiceă şiă psihosocialeă careă trebuieă
luateă înă calcul.ă Aă fostă eviden iată faptulă căă luminaă ajungeă laă nivelulă retineiă şiă
stimuleazăăceluleleăreceptoareădeălaă acelă nivel.ăCorneaaăşiă cristalinulăîşiăpierdădină
claritateăpeămasurăăceăîmbătrânim,ăscăzândăcantitateaădeăluminăătransmisăăşiăuneoriă
[Type text]

alterând-oăchiar.ăFormaăcristalinuluiăesteăcontrolatăădeămuşchiulăciliar.ăLentileleăîşiă
pierdă dină elasticitateă peă măsurăă ceă înaintămă înă vârstăă şiă dină proprietateaă deă aă
direc ionaăluminaăcătreăpataăgalbenăă(maculaălutea).ă

Luminaătrebuieăsăătreacăăatâtăprinăumoareaă apoasă,ăcâtăşiăprinăceaăvitroasăă
pânăăsăăajungăălaăreceptori.ăAcesteăumoriăpotăsăăcon inăădetritusuriăcelulare,ăfiindă
considerateă ună altă factoră deă îmbătrânire.ă Conurileă suntă situateă înă foveaă centralisă
(loculădeăpeăretinăăcareăasigurăăceaămaiăbunăădefini ie aăimaginii)ăşiă func ioneazăă
doarăziuaăşiăpentruăvedereaăcolorată.ăBastonaşeleăsuntădispuseăperifericădeăfoveeăşiă
depăşescăconurileăîntr-unăraportădeă20:1.ăBastonaşeleăsuntăpentruăvedereaănocturnă,ă
func ionândă laă ună nivelă scăzută deă lumină.ă Conurileă urmează principiile culorilor
aditive,ă receptândă culorileă roşu,ă verdeă şiă albastruă (lungimiă deă undă).ă Toateă
senza iileă deă culoareă suntă produseă deă stimuliă relativiă prezen iă înă termina iileă
nervoase.ă Bastonaşeleă suntă sensibileă laă cantitateaă deă lumină,ă deşiă încăă nuă este
în elesămecanismulădeăfunc ionareăalăacestora.ă

Indiferentă deă culoare,ă nuan a,ă luminozitateaă şiă satura iaă ajungă laă nivelulă
retinei,ă imagineaă fiindă împăr ităă înă componenteă deă luminozitateă siă trimisăă cătreă
creier,ăiarănuan aăşiăsatura iaăsuntătransmiseăseparat.ăImagineaăesteăapoiăreasamblatăă
laănivelulăcreierului.ăŞiădacăăpânăăacumănuăesteădestulădeăcomplex,ăcreierulăînălocăsăă
developezeă imaginea,ă proceseazăă informa iaă luândă înă considerareă mesajeă şiă deă laă
celelalteăsim uriăşiăcomparândămemoriaăexperien elor anterioare.

Vedereaăcoloratăăpoateăsăăsufereăabera ii,ăacestăfenomenăfiindădemonstra ieă

simplăă aratăă căă dacăă oă persoanăă seă uităă multă timpă laă ună obiectă poateă să
distorsionezeă balansulă culorilor.denumită ‚vedereă colorăă aberantă’. Existăă maiă
multeătipuriădeăastfelădeăabera ii,ămonocromatismulăafectândă0,003%ădinăpopula ie,ă
atâtăbărba ii,ăcâtăşiăfemeile.ăAceştiăindiviziănuăvădăculoareaădeloc.ăUnăaltăprocentădeă
2-3%ădinăbărba iăsuntădicroma iă– au numai 2 din cei 3 receptori ai culorii.ăExistăă
mai multe tipuri de dicromatism. 5-8%ă dină bărba iă suntă tricroma i,ă văzândă toateă
cele 3 culori primare, dar atipic.

Curbaădeăemisieăspectral

Oăaltaăparteăaăecua ieiăpentruăstimuliiăculoriiăesteăreprezentatăădeă‚răspunsulă
spectral’ă.ăEsteăesen ialăsăăseăcontrolezeăsenza iaădeăvăz,ăpentruăcăăesteăfoarteăuşoră
deădistorsionat.ăOădemonstra ieăsimplăăaratăăcăădacăăoăpersoanăăseăuităămultătimpălaă
unăobiectăpoateăsăădistorsionezeăechilibrulăculorilor.ăOăexpunereăcontinuăălaăunăsetă
[Type text]

de culori duce la adaptareaăînăprivin aănuan ei,ăfăcândăprivitorulămaiăpu inăsensibilă

laăanumiteăpăr iăaleăspectruluiăvizual.ă

Luminaă careă stimuleazăă receptoriiă deă culoareă duceă laă secre iaă unoră
chimicale,ădarăoăpreaălungăăexpunereăinhibăăaceastăăcaracteristicăăaăreceptorilorădeă
aăsecretaăchimicalele,ădeăaiciăşiăadaptareaălaăanumiteănuan e.ăÎnsă,ădacăăunăindividă
seă adapteazăă uneiă anumiteă par iă aă spectrului,ă acestaă devineă sensibilă segmentuluiă
complementar.ă Învă ăturaă pentruă oă maiă bunăă alegereă aă nuan eiă esteă simplă:ă
privitorul nu trebuieăsăăseăuiteăpreaămultălaăelementeleăanalizate.ăUită-teălaădinteăşiă
laă ghidulă deă culori,ă dară nuă maiă multă deă 5ă secunde,ă apoiă uită-teă laă oă suprafa ăă
albastră.ă Te vei adapta culorii galben, dar vei deveni sensibil pentru albastru. În
felul acesta, schimbi balansul,ă teă adapteziă culoriiă albastruă şiă deviiă sensibilă pentruă
galben,ăputândăsăăteăîntorciălaăalegereaăculorii.ă

Ochiulă şiă minteaă potă săă joaceă trucuri,ă culorileă potă săă parăă maiă intenseă sauă
mai aprinse atunci când au un mediu contrastant (acest termen se numeşteă ‚ă
îmbunătă ireaă mediului’).ă Dină acestă motiv,ă esteă indicată săă rogiă pacientulă săă
îndepartezeărujulăatunciăcândăieiăculoarea.ăDeăasemenea,ă ineăminteăcăăşiăalteăculoriă
dinăjurăpotăsăăreflectaălumina,ăprecumăbabe icaăpacientului,ăhaineleăasistenteiăetc.,
toateăpotăsăămodificeăluminaămediuluiăpeăcareăaiăincercatăsăăoăob ii.ăă

Psihologiaă culoriloră areă multeă ramificări,ă iară noiă suntemă influen a iă deă
culoareă înă feluriă peă careă nuă leă in elegem.ă Maxă Lüscher,ă psihologă elve ian,ă aă scrisă
maiămulteăcăr iădespreăpsihologiaăculorii,ărecomandatăăfiindă"LüscherăColorăTest"

Distribu iaăenergetic ăspectral

Trebuieăluateăînăcalculă2ăaspecte,ăintensitateaăşiăpuritatea.ăDurerileădeăcapăşiă
senza iaădeăobosealăăpotăsăăfieărezultatulăuneiăiluminăriăproasteăaămediului.ăExistăă
multe aspecte de luat în calcul, precum:
Nivelul vizual: Definireaăniveluluiădeăluminăănecesarăpentruăaăvedeaă
Diferenţe de luminozitate: Dupăăceănivelulăaăfostăstabilit,ăatunciătrebuieădeterminată
raportulădintreăluminaăambientalăăşiăacelănivelădeăluminozitateănecesarăuneiăvederiă
eficiente.ă Dacăă necesarulă deă luminozitateă esteă mare,ă dară luminaă ambientalăă esteă
scazută,ăpotăapăreaădureriădeăcapăşiăobosealăăvizuală.ăRaportulănuătrebuieăsăăfieămaiă
mare de 10:1, dar nici mai mic de 3:1.
[Type text]

Umbrele: Existăădouăătipuriădeăumbreăproduseădeăobiecteleăcareăpotăexistaăîntr-un
laborator sau cabinet. Primele sunt cele produse de orice obiect pe mediul de lucru
careă scadă nivelulă luminiiă disponibile.ă Esteă oă situa ieă maiă alesă valabilăă pentruă
laboratoareleăundeăechipamenteleăpotăsăăinterferezeăcuăsursaădeălumină.ăÎnăcavitateaă
oralăă esteă uşoră săă neă imaginămă diferiteă entită iă careă blocheazăă lumina,ă incluzândă
chiară mâinileă mediculuiă sauă din iiă adiacen i.ă Ună altă tipă deă umbreă suntă celeă careă
blocheazăănuăprinăîmpiedicareaătransmiteriiăluminii,ăciăprinăreducereaăcantită iiădeă
luminăăceăajungeălaăobiect,ăşiăfacădetaliileădeănedesluşit.
Strălucirea este lumina în exces. Aceastaă faceă detaliileă săă parăă deă nedesluşit.ă
Suprafe eleă umedeă dină cavitateaă bucalăă producă acestă efect,ă precumă şiă hârtiaă
lucioasăădinăbirouri.ă
Aspectul placut: Luminaătrebuieăsăăfieăadecvată,ădarănuătrebuieăsăăfieădură.ă
Vârsta celui ce priveşte: Îmbătrânirea este un fenomen ce nu poate fi evitat, iar
acestăprocesăincludeăşiăscădereaăeficien eiăochiului.ăCorneeaăşiăcristalinulădevinămaiă
opaceăşiăpotăschimbaăculoarea,ăumorileăs-arăputeaăsăăcon inăădetritusuriăcelulareăşiă
rezultatul tuturor acestor aspecte seămanifestăăprinănecesarulăuneiăcantită iămaiămariă
deăluminăăpentruăaăvedeaălaăfelădeăbine.ă
Lumina şi căldura (tabel 2) Sursele de iluminat pe care le folosim nu sunt foarte
eficiente.ăOăsursăăincandescentăăproduceămaiămultăăenergieăcaloricăădecâtăenergie
luminoasă.ă Oă sursăă deă luminăă fluorescentă,ă maiă alesă variantaă cuă balast, este mai
eficientă,ădarătotăproduceăoăcantitateăconsiderabilăădeăcaldură.ăCuăcâtăcantitateaădeă
luminăă esteă crescutăă (devineă adecvată),ă cantitateaă deă căldurăă esteă deă asemeneaă
crescută,ă făcândă necesară integrareaă unuiă sistemă deă răcire/încălzire.ă Atunciă cândă
cumperiăunăbec,ăscrieădeăobiceiăvoltajul,ădeăexempluă100ăw.ăTotuşi,ăaceastăăcifrăăi iă
spuneăceăcantitateădeăenergieăesteăconsumată,ănuăceăcantitateăesteăemisă.ă

Sursa Cantitatea de calduraăemis

Flacaraăprodusăădeălumânare 2,000 K

Bec 200 Watt 2,900 K

Lampa cu Quartz 3,400 K

Lampaă cuă luminăă fluorescentăă 4,000 K

albăă
Cerul senin 5,500 K
Tabel.ă2ăExempleădeăsurseădeăluminăăşiăcantitateaădeăcaldurăăemisăădeăacestea
[Type text]

Acestălucruăînseamnăăcăăunăcorpănegruăîncălzitălaă5500ăKăarăaveaăoăculoareă
similarăăcuăceaăaăunuiă cerăsenină – oăcondi ieănecesarăăpentruăcaădouăăculoriăsăăseă
potrivească.ă Aşadar,ă primulă parametruă ceă trebuieă respectată deă sursaă deă iluminareă
existentăăînă cabinetă pentruăalegereaăculoriiăesteăsăăemităăoăcantitateădeăcăldurăădeă
aproximativ 5500 K.

Temperaturaă culoriiă descrieă spectrulă luminiiă careă esteă radiatăă deă ună "corpă
negru"ăcareăareătemperaturaăsuprafe eiărespective.ăUnăcorpănegruăesteăunăobiectăcareă
absoarbeă toatăă luminaă incidentă,ă fărăă săă oă reflecteă sauă săă oă laseă săă treacă.ă Oă
analogieăaăradia ieiăunuiăcorpănegruăesteăîncălzireaăuneiăbucă iădeămetalăsauăaăuneiă
pietre:ăseăspuneăcăădevină"roşuăîncins"ăcândăajungălaăoăanumităătemperaturăăşiăapoiă
"alb încins" pentru temperaturi mai mari. În mod similar, corpurile negre de
temperaturi diferite au temperaturi de culoare diferite ale "luminii albe". În ciuda
numelui,ă luminaă careă poateă păreaă albăă nuă con ineă neapărată oă distribu ieă egalăă aă
culorilor din spectrul vizibil.

Seăremarcăăcumăoătemperaturăădeă5000ăKăproduceăluminăărelativăneutra,ăînă
timpă ceă3000ăKăşiă 9000ăKăproducăluminăăcareătindeăsăăaibăămaiă multă lungimiă deă
undăăportocaliiăsauăalbastre.ăCulorileădevinămaiăreciăodatăăcuăcreştereaătemperaturiiă
culorii. Aceastăă regulăă pareă săă încalceă naturaă fireascăă aă lucrurilor,ă dară esteă
rezultatulăfaptuluiăcăălungimileădeăundăămaiăscurteăcon inăluminăăcuăoăenergieămaiă
puternică.

Efectele biologice: Existăă ună numară mareă deă căr iă careă aratăă căă spectrulă luminosă
întreg este beneficăatâtăsănătă iiăfizice,ăcâtăşiăpsihice.ăOăsursăădeăluminaăceăcuprindeă
totăspectrulăfaceăculorileămaiăvibranteăşiăcreeazăăunămediuăînconjurătorăplăcut.ă

Ună altă elementă deă careă trebuieă săă inemă contă atunciă cândă alegemă sursaă deă
lumina este reprezentat de puritatea luminii. Vorbim de lumina din timpul zilei, o
luminăă produsăă deă soareă cândă cerulă esteă fărăă nori,ă înă jurulă oreloră 12.00-13.00.
Acesteă condi iiă suntă greuă deă îndeplinit,ă aşadar,ă singuraă metodăă deă aă standardizaă
puritatea luminii în cabinetul stomatologică esteă deă aă folosiă luminaă artificială.ă
Luminaănaturalăăesteăvariabilă,ădiferăădiminea aădeăseara,ădeălaăunăanotimpălaăaltul,ă
sauăînăfunc ieădeăimpurită ileădinăaeră(cea ă).ă

Existăă 3ă caracteristiciă definitoriiă aleă uneiă surseă adecvateă deă lumină:ă

temperatura culorii, CRI-ul (Color rendering index) si curba emisiei spectrale. Al
doilea parametru este mai obscur si mai important: indexul CRI (Color rendering
index).ăOădefini ieăsimplăăaăindexuluiăCRIăarăfiăcăămăsoarăăabilitateaăuneiăsurseădeă
luminăă deă aă redaă cuă acurate eă toateă frecven eleă spectruluiă atunciă cândă esteă
[Type text]

comparatăăcuăoăluminăădeăreferin ăăasemanatoareă(dinăpunctădeăvedereăalăcantită iiă

deăcăldurăăemisă).16 Are valori între 1 – 100.ăCuăcâtăareăoăvaloareămaiăscăzută,ăcuă
atât vor fi reproduse culoriădeăacurate eăscăzută.ăăă

Surseleă deă luminăă careă suntă incandescenteă auă valoareaă CRIă deă 100,ă dină
momentăceătoateăculorileădinăspectrulălorăsuntăredateălaăfel.ăSurseleădeăluminăăcareă
nuăsuntăincandescenteăauăoătemperaturăăemisăăasociată.ăAstfel,ădeăexemple, sursele
cuă ună indexă CRIă maiă mică deă 100ă sunt:ă HMI,ă lămpiă fluorescente,ă LED-urile. Cu
valoriă maiă scăzuteă aleă indexuluiă CRIă suntă surseleă deă luminăă ceă con ină preaă multă
verde sau magenta în spectru.17Un index CRI acceptabil pentru imagini
profesionale este considerat cel cu o valoare de 93 sau mai mare.

Majoritateaă tuburiloră fluorescenteă comuneă (luminaă receă albăă fulorescentă)ă

au valoarea indexului CRI de 68 – inadecvatăăpentruăalegereaăculorii.ăAcestăindexă
este probabil cel mai important criteriu pentru procesul de alegere a sursei de
lumină.ăUnăalătreileaăparametruăpentruăalegereaălampiiăesteăcunoscutăsubănumeleădeă
curbaăemisieiăspectrale.ăCuăcâtăsursaădeăluminăăesteămaiăapropiatăădeăluminaăzilei,ă
cuăatâtămaiăbunăăvaăfiăpotrivireaădeăculori.ăLuminaăzileiăcon ineăşiăultrvaioleteă(aăseă
ineăcontădeăfunc iaăluminiiăfluorescenteăînăalbireaădin ilor).ă

Atunciă cândă i iă alegiă iluminareaă pentruă procesulă deă determinareă aă culoriiă

viitoareiărestaurăriăprotetice,ăcereăspecifica iileălămpiiăpentruăoăalegereăpotrivită.ăDeă
obiceiăceleă3ăcriteriiădiscutateătrebuieăsăăfieădescrise.ăOăsursăădeăluminăăcorectăăcuă
siguran ăă vaă aveaă ună pre ă maiă ridicată decâtă celelalte.ă Dacăă aiă deă alesă dintreă maiă
mul iă distribuitori,ă întreabăă deă ra iaă wattă pentruă aă alegeă celă maiă eficientă tubă şiă
întreabăă careă esteă longevitateaă tubului,ă pentruă căă existăă diferen eă majoreă întreă
diferite tuburi fluorescente.

Nuă uitaă săă păstreziă lămpileă curate,ă pentruă caă luminaă emanatăă săă fieă clară,ă
inândă contă deă faptulă căă prafulă şiă poluan iiă potă săă emaneă oă cantitateă crescutăă deă
lumină.ă Dacăă esteă posibil,ă foloseşteă filtreă deă polarizareă pentruă aă transmiteă luminaă
verticalăînăcameră,ăîndepărtândăastfelămajoritateaăumbrelor.

Atunciă cândă luminaă naturalăă nuă esteă disponibilăă într-un cabinet

stomatologic,ă poateă fiă folosităă luminaă florescentă,ă provenităă deă laă becă (emanăă oă
caldura de 5000-5500ăKăşiăunăareăCRIămaiămareădeă90).18
[Type text]

Cheile de culori

Potrivireaăculoriiăîntreădin iiănaturaliăşiăunămaterialădeărestaurareăesteticăesteă
deăobiceiăfăcutăăcuăajutorulăunuiăghidădeăculori.ăDeşiăacestea sunt folosite pentru a
identificaăşiăcomunicaăculoarea,ăauălimitări.19

Înă 1908,ă Blackă aă publicată oă lucrareă monumentalăă pentruă stomatologie.ă

Aceastaă aă fostă primaă referin ăă dină literaturaă deă specialitateă privindă importan aă
valorii procesului de determinareăaănuan ei.ăAcestaăaăspusăcăăcelămaiăbunărezultată
esteticăaăfostăob inutădupăădeterminareaănuan eiăşiăaăluminozită iiă(aceastaădinăurmăă
fiindă consideratăă aă aveaă oă importan ăă maiă mareă decâtă culoareaă înă sine).ă Înă aceaă
perioada existau deja diferite chei deă culori,ă careă însăă determinauă celeă 3ă
caracteristiciăaleăculoriiăînăacelaşiătimpă(nuan a,ăluminozitateaăşiăsatura ia).20

Abiaă înă 1930,ă dupăă ceă Clarkă aă publicată oă serieă deă cercetăriă cuă privireă laă
ştiin aă culorii,ă auă apărută cheileă deă culoriă careă seă folosescă şiă înă ziuaă deă astăzi.ă Înă
acestea,ăelăspuneaăcăăstrălucireaăesteăcelămaiăimportantăatributăalăculoriiă(referindu-
se de fapt la luminozitate).21Clarkă aă introdusă importan aă luminozită iiă înă propriaă
cheie de culori care se numea 'Tooth Color Indicator" care cuprindea 60 de mostre
şiănumaiăoănuan ăă(galben),ădarăofereaă342ădeăculoriăcervicaleăşiă342ăincizale.ăDeşiă
eraă oă cheieă bună,ă con ineaă preaă multeă varianteă şiă eraă greuă deă folosită deă cătreă
medici.22 Deăfapt,ănuăaăfostăniciodatăăcomercializată.ă

Oă altăă cheieă maiă simplificatăă esteă Vitaă Luminaă Vacuumă Shadeă Guideă
(1960),ă aceastaă fiindă foarteă apreciatăă deă cătreă specialişti(fig.12). Vita a schimbat
numele în Vitapan Classical Shade Guide în februarie 1998. Aceasta includea 16
varianteăcuăvariabilitateăaănuan eiăşiăaăsatura iei,ădarăniciăoămetodăădeăaăevaluaăceaă
maiă importantăă caracteristică:ă luminozitatea.ă Oă altăă problemăă aă acesteiă cheiă deă
culoriă esteăreprezentatăă deăfaptulăcăămostreleănuăerauăîmpăr iteăsimetricăînă spa iulă
tridimensional al culorii.23
[Type text]

Fig. 12 Cheie de culori Vita Classic

Localizareaăcorectăăaădinteluiăînăspa iulăculoriiăesteăesen ialăăpentruăaăevitaă

problemeleăceă inădeădeterminareaăculoriiăacestuia.ăCuăacestăscop,ămostreădinăcheiaă
deăculoriăsuntăcomparateăcuădin iiădeăreferin ăăînăguraăpacientului. În acest proces,
culoareaă dinteluiă deă referin ăă esteă definităă cuă ună codă oferită deă cheiaă deă culori.ă
Dilemaăacesteiămetodeă ineădeăfaptulăcăăexistăăunănumărămareădeănuan eădintreăcareă
po iă alege,ă astfelă încâtă ochiulă umană oboseşteă repedeă şiă nuă poateă săă mai ofere un
răspunsăobiectiv.ăDacăăînsăănumărulădeănuan eădisponibilăesteămic,ăfactoriăaleatoriă
influen eazăă nuan aă aleasă,ă dină momentă ceă existăă atâtă deă pu ineă variante.ă Înă plus,ă
aproapeătoateăcheileădeăculoriăcon inăculoriăcuădistribu ieăaleatorieăînăspa iul culorii,
ceeaă ceă duceă laă oă concentrareă inutilăă şiă laă distan eă foarteă mariă întreă culori.ă Multeă
cheiădeăculoriăoferăăchiarănuan eăcareăsuntăînăafaraăspa iuluiăculoriiădin ilor,ăfăcândă
procesul de alegere al culorii dificil în mod inutil.

Fig. 13 Cheia de culori Vita 3D-Master

Astfelă deă problemeă auă fostă minimalizateă deă producătoriiă sistemuluiă VITAă
3D-MASTER (fig.13).ă Cheiaă deă culoriă con ineă mostreă echidistantă distribuiteă înă
spa iulă deă culoriă înă concordan ăă cuă principiileă ştiin ifice,ă careă adaugăă precizieă
alegeriiăculoriiădacăăesteăfolosităăcumătrebuie.ăCunoştin eădespreăsistemulăL*a*b*,ă
respectiv L*c*h sunt utile în acest context. Sistemul 3D-MASTER include 5
grupuriă deă luminozită iă cuă distan eă egaleă (∆Lţ4)ă înă spectrulă coloristică ală din ilor.ă
Aceleaşiă mostreă aleă unuiă grupă auă valoareă egalaă aă luminozită iiă (L),ă dară diferăă
[Type text]

satura iaă şiă nuanta.ă Acestă aranjamentă spa ială oferăă bazaă proceduriiă determinăriiă
culoriiădin illor.24

Cumăm sur măculoarea?

Ună adjuvantă ală cheiloră deă culoriă tradi ionaleă îlă reprezintăă instrumentele de
măsuratăelectronice,ămaiăalesăatunciăcândămediculătrebuieăsăărestaurezeăoăedenta ieă
nuăpreaăîntinsăă(atunciăcândămaiăsuntădin iărestan i).ăAcesteăinstrumenteăpotăoferiădeă
asemeneaă informa ieă importantăă cuă privireă laă luminozitateaă culoriiă sauă propor iileă
acesteia,ăcareăseămodificăăînădiferiteăzoneăaleădin ilor.25

Acesteă sistemeă potă fiă împartiteă înă douăă categoriiă mari:ă calorimetre şi
spectrofotometre.

Înă ziuaă deă astăzi,ă celeă maiă folositeă instrumenteă pentruă aă măsuraă culorileă suntă
spectrofotometrele.ă Tehnologiaă spectralăă măsoarăă luminaă reflectatăă sauă transmisăă
peă maiă multeă puncteă dină spectrulă vizual,ă rezultatulă fiindă oă curbăă careă esteă unicăă
pentruă fiecareă culoare,ă fiindă oă metodăă excelentăă pentruă aă identifica,ă specificaă şiă
potrivi culorile.

O a treiaă metodăă deă aă detectaă culoareaă esteă cuă ajutorulă software-ului unei
camereă digitaleă careă faceă pozeă şiă leă transmiteă unuiă computeră undeă culoareaă esteă
analizatăăsiăapoiăsuntăoferiteărezultateleădeăcareăavemănevoie.ăUnăexempluădeăastfelă
de software este reprezentat de ClearMatch (Smart Technology, Hood River, OR)

Calorimetrul

Calorimetrulăesteăunădispozitivăcuă3ăstimuliăcareăfoloseşteăfiltreăpentruăroşu,ă
verdeă şiă albastruă siă stimuleazăă răspunsulă ochiuluiă umană laă luminăă şiă culoare.ă Înă
anumiteă aplica iiă deă controlă aleă calită ii,ă acesteă dispozitiveă reprezintăă ceaă maiă
ieftinăă solu ie.ă Eleă nuă potă compensaă însăă metamerismul.ă Deoareceă folosescă ună
singură tipă deă luminaă (precumă beculă incandescentă sauă xenonul)ă şiă pentruă căă nuă
înregistreazăă reflexiaă spectrofotometrică,ă nu pot reda curba culorii.
Spectrofotometrele pot sa compenseze acest lucru, fiind mai potrivite unei alegeri
adecvateăşiărepetitiveăaleămăsurătoriiăuneiăculori.26

Deăasemenea,ăexistăăoămultitudineădeădezavantajeăînăaăfolosiăunăcalorimetruă
pentruămăsurătorile din domeniul stomatologic – aăculoriiădin ilorănaturali.ăAcesteă
instrumenteăauăfostăcreateăpentruăaămăsuraăsuprafe eăplateăşiăastfelăsuntăsusceptibileă
[Type text]

erorilor cu privire la efectul de margine.27 Acest efect apare atunci când lumina,
văzutăă normală cuă ochiulă liber,ă esteă risipităă înă momentulă transmisieiă printr-un
materialătranslucent,ăprecumădin ii,ăsauămaterialeleădeărestaurare,ădarăşiăelementeleă
uneiăcheiădeăculoriăşiănuăesteămăsuratăădinăcauzaăconfigurăriiăsurseiădeăiluminare,ăaă
senzoruluiă şiă aă deschiderii.28 Acesteă problemeă încăă persistă,ă atâtă înă măsurareaă
din ilorănaturali,ăcâtăşiăînăaăfabricăriiăcheilorădeăculori.29

Spectrofotometre

Existăă2ăclaseădeăspectrofotometre:ăcuăoăsursăădeăluminăăşiăcuădouăăsurseădeă
lumină.

Spectrofotometrulăcuăoăsursăădeăluminăăaăfostăprimulăinventat,ătoatăăluminaătrecândă
prină mostră.ă Înă acestă caz,ă pentruă aă măsuraă intensitateaă luminiiă incidente,ă obiectulă
trebuieă îndepărtată pentruă caă luminaă săă poatăă trece.ă Acestă tipă deă spectrofotometruă
esteămaiăieftinăpentruăcăăareămaiăpu ineăpăr iăcomponenteăşiăsistemulăesteămaiăpu ină
complicat.

Spectrofotometrulăcuădouăăsurseădeăluminăăareăscopulă deăaăeliminaătimpulă
deă măsurareă aă mostrei.ă Avantajulă acestuiă tipă deă instrumentă esteă căă măsurareaă
mostreiă şiă aă obiectuluiă deă referin ăă seă faceă ină acelaşiă timp.ă Ună dezavantajă esteă
reprezentatădeăcostulăcrescut,ăprecumăşiădeăsensibilitateaăscăzută.ă

Spectrofotometrulă cuă sursăă deă luminăă divizatăă esteă similară celuiă cuă douăă
surseă deă lumină,ă însăă foloseşteă ună splitteră pentruă aă trimiteă luminaă prină mostrăă şiă
obiectulă ceă trebuieă măsurat,ă simultan,ă cătreă 2ă detectoareă identice,ă dară separate.ă
Deci,ămăsurătorileăseăpotăfaceăsimultan.ăAvantajeleăacestuiaăsuntăstabilitateaămare,ă
deşiănuălaăfelădeămareăprecumăaăceluiăcuădouăăsurseădeălumină.

Spectrofotometrul Easyshade

Spectrofotometrul Easyshade (Vita Zahnfabrik) (fig.14) este un dispozitiv

intraorală careă oferăă valorileă L*a*b*ă într-un mod specific. Acest dispozitiv de
determinatăculoareaăcon ineăoăunitateădeăbază,ăoăpiesăădeămânăăşiăunăansambluădeă
cablu fibro-optic.ăExistăă3ăprogrameădeămăsurare:ăpentruădin i,ămostreădeănuan eăşiă
restaurări.ă Culoareaă oferităă esteă ceaă maiă apropiatăă dină cheileă Classicală şiă 3-D
MasterăVita.ăUnădinteăpoateăfiăanalizatăcaăunăîntreg,ăsauăînătreimeaăgingivală,ăceaă
medieă şiă ceaă incizală.ă Deă asemenea,ă suntă disponibileă şiă dateă înă sistemulă L*a*b*ă
(luminozitate,ăsatura ieăşiănuan ă).
[Type text]

Fig. 14 Spectrofotometrul Eastshade

Măsurareaă uneiă restaurăriă produceă ună răspunsă deă genul:ă Good,ă Fairă sauă Adjustă
(Bun,ăPotrivit,ăAjustează),ăîmpreunaăcuădiferen aădeăculoareă∆Eăîntreănuan aăaleasăă
şiărestaurare.30

Alegereaănuan eiăşiăpotrivireaăculorii

Laăprimaăvedere,ăalegereaăculoriiăşiăpotrivireaăacesteiaăparăsinonime.ăTotuşi,ă
suntă mul iă paşiă deă urmată dacăă vreiă săă încerciă săă înlocuieştiă denti iaă umanăă cuă ună
substituient artificial, procesul fiind mult mai complicat. În momentul în care
trebuieă săă alegiă culoarea,ă mediculă trebuieă săă iaă înă calculă toateă caracteristicileă
din iloră careă trebuiescă înlocui i.ă Mărireaă ajutăă pentruă aă studiaă maiă deă aproapeă
culoarea.ă Dupăă ceă aiă făcută acestă lucru,ă acumă trebuieă săă transmi iă informa ia în
laborator,ăundeăcuăajutorulămaterialelorătrebuieăsăăseăfacăănouaărestaurareăprotetica.ă
Aşadar,ăalegereaăculoriiăesteăunăprocesăînăcareăseăidentificăăcaracteristicileăpeăcareă
dorimăsăăleăaibăărestaurareaăprotetică,ăiarăpotrivireaăculoriiăesteămodificarea acesteia
astfelăîncatăsăăatingăăcerin eleăexistente.ă

Existăămul iăpaşiăpentruăaăpregătiămediulăşiăproceduraădeăalegereăaăculorii.ă
Înăgeneral,ăecu iaăesteăurmătoarea:
[Type text]

Distribu iaăenergeticăăspectrală

ReflexiaăspectralăăţăStimuliiăpentruăculoare

Răspunsulăspectral

Aceastăă ecua ieă indicăă faptulă căă existăă maiă mul iă paşiă careă trebuiescă
controla iă pentruă aă asiguraă căă rezultatulă esteă celă dorit,ă conformă cerin elor.ă
Distribu iaă energeticăă spectralăă seă referăă laă sursaă luminii,ă reflexiaă spectralăă laă
lumina reflectatăădeăcelelalteăobiecteădinăcamerăăînainteăsăăajungăălaădinteleăceăesteă
analizat. Acesta este un concept important.

Săăluămăînăcalculăluminaăsolarăăcareăpătrundeăpeăfereastră.ăDacăăaceastaăară
ajungeă directă înă camerăă (considerandă căă nuă aă fostă alteratăă deă fereastră),ă efectulă
spectrală arăfiămaxim.ăTotuşi,ădacăăluminaăesteăreflectatăădeăunăpereteăînainteădeăaă
pătrundeă peă fereastră,ă nuă ă maiă esteă consideratăă ‚luminăă solară’,ă ciă luminăă solarăă
careă aă fostă alteratăă deă nuan aă suprafe eiă careă aă reflectat-o. Acest concept este
aplicabilă şiă înă procesulă stomatologic.ă Nuă trebuieă luatăă înă calculă doară intensitateaă
luminiiădinăcameră,ădarăşiăsuprafe eleăcareăoăvorăreflecta.ăÎntr-un final, mecanismul
psihologică deă aă vedeaă trebuieă controlat,ă pentruă căă poateă săă fieă subiectul unor
abera iiăsauădistorsiuni.

Mediul ambiant

Intensitateaă condi iiloră deă iluminareă aleă mediuluiă înconjuratoră esteă foarteă
importantă.ăDacăăcantitateaădeăluminăăăesteăpreaămică,ădetaliileăfineăsuntăpierduteăşiă
ochiulăîntâmpinăădificultă iăînăpercep iaănuan ei.ăDeăobicei,ăluminaăcareăprovineădină
tavană nuă esteă destulă deă intensăă pentruă aă acoperiă întregă câmpulă vizual.ă Din iiă auă
varia iiă subtileă deă culoare,ă deă aceeaă esteă necesarăă oă iluminareă bună.ă Uniturileă
dentare nu sunt indicate pentru a fi folosite în procesul de determinare a culorii
viitoareiălucrăriăproteticeăpentruăcăăauăoăintensitateăpreaămareăşiăseăproduceăefectulă
deă strălucireă careă vaă obosiă ochiulă medicului.ă Deă asemenea,ă seă contraindicăă
determinareaăculoriiăimediatădupăăceăs-a folosit lampa de la unitul dentar.

Momentul zilei cel mai indicat pentru a determina culoarea este reprezentat
de orele 12.00-13.00,ăatunciăcândăluminaănaturalăăesteăprodusăădeăsoare,ădacăăcerulă
[Type text]

esteă fărăă nori.ă Fiindă însăă condi iiă greuă deă îndeplinit,ă esteă indicatăă folosirea unei
surseă deă luminăă artificialăă careă săă imiteă aceleă condi iiă ideale.ă Sursaă deă iluminareă
trebuieă săă respecteă câtevaă caracteristici,ă precumă oă cantitateă deă căldurăă emisăă deă
aproximativ 5000 - 5500 K, un CRI cu o valoare mai mare de 93, cât mai aproape
deă 100.ă Ună ală treileaă parametruă deă careă trebuieă săă seă inăă contă esteă curbaă emisieiă
spectrale,ă recomandatăă fiindă luminaă fluorescentăă (areă oă curbaă deă emisieă spectralăă
câtămaiăapropiatăăcuăaăluminiiănaturale)ăcareărespectăăînsăăşiăindiciiăenumera iămaiă
sus.31

Dupăăceă cantitateaăşiă calitateaăluminiiă auăfostăstabilite,ăacumă trebuieăsăăneă

îndreptămăaten iaăasupraăaăceeaăceăseăîntamplăăcuăluminaădupăăceăaăajunsăînăcameraă
înă careă luămă culoarea.ă Trebuieă evitateă culorileă cuă satura ieă crescutăă care,ă prină
substrac ia întreguluiăspectruădeălumina,ăvorădistorsionaăluminaăpătrunsăăînăcameră.ă
Înă primulă rand,ă tavanulă trebuieă săă fieă alb.ă Tavanulă esteă ună ă reflectorizantă careă
transmiteă luminaă înapoiă înă zonaă deă lucruă şiă esteă indicată caă acestă lucruă săă seă facăă
într-un mod cât maiăeficient.ăSeădoreşteăoăvaloareăMunsellădeăpesteă9,ădarăchiarăşiălaă
aceaăintensitate,ăpesteă20%ădinăluminăăaăfostădejaăabsorbită.

Pentru zone verticale înalte, este nevoie de o valoare Munsell de peste 8,

pentruăpere iămaiăjoşiăşiădulapuri,ăoăintensitateădeă7ăesteăadecvată,ăpeăcândălaănivelulă
podeleiă valoareaă poateă săă scadăă pânăă laă 6.ă Pentruă oriceă suprafa ăă reflectorizantăă
majoră,ăoăsatura ieănuămaiămareădeă4ăesteăesen ială.ăAcestălucruănuăînseamnăăcăăună
cabinetătrebuieăsăăfieăplictisitorăşiălispitădeăvia ă.ăPicturi,ăobiecteădeăartă,ăetc,ăacesteaă
potăadăugaăinteresăcamereiăfărăăsăădistorsionezeămediulăînăvedereaăalegeriiăculorii.ă
Pere iămaiăpu iniăînal iăşiăzoneămaiăpu inăreflectorizanteăpotăsăăaibăăoăsatura ieădeă6ă
sauămaiămică,ăpeăcândăpodeleleăauăoăsatura ieădeă2.ă

Cum alegem culoarea – generalit i

Determinareaă culoriiă înă stomatologieă poateă fiă împăr ităă înă 2ă categorii:ă
vizualăă şiă instrumentală.ă Metodaă vizualăă deă determinareă aă culoriiă seă faceă prină
comparareaă din iloră pacientuluiă cuă mostreleă cheiloră deă culoriă oferiteă deă diferi iă
producători.32 Totuşi,ă aceastăă metodăă nuă esteă ceaă maiă indicatăă şiă acestă lucruă
reprezintăă oă problemăă realăă înă stomatologie.ă Dină momentulă introduceriiă înă acestă
domeniu,ăspectrofotometreleăşiăcalorimetreleăauăfostăfolositeădoarăînăcercetări,ănuăşiă
înăpracticaăclinică.ă
[Type text]

Metodaă deă determinareă vizualăă aă culoriiă esteă subiectivă,ă depinzândă deă

psihologiaăceluiăceăoăanalizeazăăşiărăspunsurileăpsihologiceăproduseădeăstimululădeă
energieă radiantă.33 Diferen eleă potă săă fieă rezultatulă maiă multoră factori,ă precum:ă
oboseala,ăvârsta,ăemo iile,ăcondi iileădeăiluminare,ăexpunerileăanterioareăaleăochilor,ă
pozi iaăşiătipulădeăiluminare,ăprecumăşiămetamerismul.34

Din iiăseădeshidrateazăăînătimpulăpregătirilor,ăcâtătimpăguraăesteădeschisăăşiă
aerulă comprimată esteă folosită pentruă aă îndepărtaă detritusurile alimentare. Drept
rezultat,ăluminozitateaăculoriiăcreşteăşiăsatura iaăscade.35De aceea, culoarea trebuie
aleasăă laă începutulă procedurii,ă atunciă cândă din iiăsuntă hidrata iă natual.ă Esteă oă ideeă
bunăăchiarăsăăseărepeteăacestăpasălaădiferiteăprogramăriă(diagnostic, profilactic).

Oămărireădeăcelăpu inăxă3,5ă- 4,5ă(aădinteluiăînăcauză)ăesteăesen ialăăpentruă

medic, astfel acesta putându-seăconcentraăpeăoăanumităăzonăăaădinteluiăatunciăcândă
foloseşteă cheiaă deă culoriă roşieă (oă cheieă deă culoriă folosităă celă maiă des,ă produsăă deă
Vitaă careă con ineă culoriă aleă dentinei;ă maiă existăă oă cheieă deă culoriă albastrăă careă
delimiteazăă culoriă pentruă parteaă cervicală,ă medieă şiă incizalăă aă din ilor).ă Esteă
importantăcaămediculăsăăaleagaăculoareaădinamic.ăPacientulătrebuieăpozi ionată sub
diferiteă surseă deă iluminareă (naturală,ă incadescentă,ă fluorescentăă sauă halogenă)ă
pentruă căă spectrulă deă reflexieă înă diverseă circumstan eă diferăă dacăă esteă vorbaă deă
ceramicăăsauădinteănatural.36 Mediculă trebuieăsăăîşiăodihneascăăochiiălaăfiecareă10ă
secunde, privind un fundal albastru sau gri.37

Înătimpulăproceduriiădeăalegereăaănuan eiătrebuieăsăăiăseăexpliceăpacientuluiă
deăceăseăfaceăacelălucruăşiăsăăfieăeducatăînăprivin aămetamerismuluiăşiăaăproblemeloră
ceăpotăapăreaăînăcursulătratamentului.ăŞirulămetamericăesteăcomplexăpentruăcă:ă

- cheiaădeăculoriănuăcorespundeăproprietă ilorădin ilorănaturali,ăavândăoă

curbăăspectralaădiferită,ăesteăconfec ionatăădinămaterialeădiferiteăşiădeă
celeămaiămulteăoriăareăoătexturăăaăsuprafe eiădiferită;
- cheile de culori nu se potrivescă întreă ele;ă auă fostă găsiteă diferen eă
vizibileă întreă diferiteă cheiă deă culoriă careă suntă produseă deă aceeaşiă
companie,ă pentruă acelaşiă material;ă acestaă esteă motivulă pentruă careă
esteă oă ideeă bunăă caă mediculă săă îiă trimităă tehnicianuluiă mostraă deă
culoare din cheiaăcuăcareăaăalesănuan aălaăpacientulărespectiv;
- cheiaădeăculoriănuăseăpotriveşteăcuămaterialulădeărestaurare;ăcheileădeă
culoriă pentruă ceramicăă suntă dină por elană deă sticlă,ă nuă feldspatic,ă
precumă celeă folositeă pentruă restaurărileă metal-ceramice; cheile de
culoriă pentruă răşiniă suntă deă asemeneaă diferiteă fa ăă deă restulă
materialelor;
[Type text]

- diferen eleă careă apară deă laă oă serieă deă produc ieă laă altaă aă aceluiaşiă
producătoră potă săă producăă problemeă technicianului;ă acestaă esteă
motivulăpentruăcareătehnicianulătrebuieăsăătrimita o cheie de culoare
mediculuiăpentruăfiecareăcutieănouăădeăceramicăăfolosităăpentruăaăseă
asiguraăcăăevităă aceastăă problemă;ă mul iăproducătoriădeăceramicăăseă
bazeazăă peă observa iileă vizualeă maiă multă decâtă peă spectrofotometruă
pentru a evalua diferite seriiădeăproduc ie;ă
- esteă foarteă importantă caă mediculă săă realizezeă căă alegereaă nuan eiă
potriviteă şiă aă satura ieiă suntă camă peă pozi iileă aă 6-aă şiă aă 7-a ca
importan ăă atunciă cândă realizeazăă oă lucrareă protetică;ă oă persoanaă
trebuieăsăăfieăaproapeădeăcinevaăpentruăaădetectaăuşoareădiferen eădeă
nuan ă,ăînsăădiscrepan eleădeăformă,ăluminozitate,ătexturaăsuprafe ei,ă
luciuăşiă opacitateăpotă fiăvăzuteădeălaădistan eămari;ădacaănuărespectăă
acesteăcaracteristiciăaleădenti ieiănaturale,ărestaurareaăfinalăăvaăpăreaă
mai proeminentă.38

Observatorulă vedeă ună obiectă atunciă cândă luminaă seă reflectăă dină el.ă
Suprafe eleăcareăsuntăperpendiculareăpersoaneiăcareăpriveşteătrimităaproapeăîntreagăă
luminaăacestuia.ăSuprafa aădinteuluiăînsăănuăvaătrimiteăoăcantitateăsemnificativăădeă
luminăă ochiloră observatoruluiă dacăă nuă suntă perpendiculareă acestuia.ă Deă aceea,ă
mediculă poateă săă manipulezeă percep iaă lungimiiă şiă aă lă imiiă prină creareaă unoră
suprafe eă plateă sauă concave.ă Mediculă poateă săă facăă ună dinteă săă parăă aă aveaă oă
dimensiune mezio-distalăă sauă cervico-incizalăă maiă micăă scăzândă lă imeaă sauă
lungimeaăsuprafe eiăvestibulareăcareăreflectăădirectălumina.39

Ună altă exempluă îlă reprezintăă ună incisivă inferioră careă esteă lingualizat.ă
Nereflectândăluminaădirectăînapoiăcătreăprivitor,ăpoateăsăăparăămaiăînchisălaăculoare.
Zâmbetulăpoateăfiăînsăăuniformizatăfărăărealiniereaădin ilor,ăciăprinăsimplaăcreştereăaă
intensită iiăincisivului.

Înăcabinetătrebuieăsăăexisteăunămediuăcoloristicăneutru.ăAtunciăcândăprivimă
ună roşuă aprins,ă conurileă seă voră saturaă şiă voră obosiă repede,ă dândă impresiaă căă
imaginileă peă careă leă privimă ulterioră con ină maiă multă albastru-verde. Culoarea
pere ilorăînăcabinetăşiăînălaboratorăpoateăsăăalterezeăpercep ia.ăÎntr-oăcamerăăalbastrăă
oă persoanăă poateă săă vadăă maiă multă portocaliuă decâtă areă corpulă peă care îlă priveşteă
(culoareaăcomplementarăăalbastruluiăfiindăportocaliu).ăUnăfundalăidealăesteăunulăgriă
neutru.40Griulă nuă areă culoareă complementară,ă aşadară esteă odihnitoră pentruă conuri.ă
[Type text]

Acestă lucruă esteă foarteă importantă pentruă din iiă adul iă careă auă oă suprafa ăă lucioasăă
careăreflectăănuan aăoricareiăculoriăplasateăînăvecinătate.41

Dină cauzaă variabilită iiă luminiiă zilei,ă ară trebuiă săă fieă traseă jaluzeleleă
cabinetuluiăşiă folosităăoăsursăădeăiluminareădeăintensitateăproprie.ăMediculătrebuieă
săă acopereă haineleă pacientuluiă cuă oă babetăă griă şiă acestaă săă îşiă îndepărtezeă sauă
acopere rujul.42Cel mai important factor în acest proces de determinare a culorii
pentruă viitoareaă lucrareă proteticăă îlă reprezintăă iluminarea.ă Indiferentă deă tehnicaă
folosită,ăfărăăoăsursăădeăluminăăcare seăapropieădeă5500KăşiăunăCRIădeă100,ăatâtăînă
cabinetăcâtăşiăînălaboratorulătehnicianului,ăoăreuşităănuăesteăposibilă.

Alegereaăculoriiătrebuieăfăcutăăînainteădeăaăporniăluminaădeălaăunitulădentar.ă
Aceastaă esteă preaă puternicăă şiă poateă săă producăă obosealăă ocularăă dină cauzaă
fenomenuluiădeăstrălucire.ăBastonaşeleădinăochiăsuntăsensibileălaăluminozitateăşiălaă
nuan eleă deă gri.ă Conurileă devină activeă doară laă ună nivelă ridicată deă luminozitate.ă
Atunciă cândă conurileă func ionează,ă nuan aă şiă satura iaă potă produceă distorsiuni ale
intensită ii.ă Ună nivelă scăzută deă luminăă esteă celă maiă indicată pentruă evaluareaă
intensită ii.43Dacăă luminaă esteă preaă puernică,ă reflexiaă puternicăă produsăă deă
suprafa aăvestibularăăaădin ilorăvaădaăvaloriăincorecteăaleăintensită ii.44

Un alt motiv pentru a face acest proces înainte de tratament este

deshidratarea.ă Luminozitateaă creşte,ă iară satura iaă şiă translucen aă scadă atunciă cândă
din iiăsuntăusca iădupăătratament.ăAcestaăesteămotivulăpentruăcareărestaurărileăsuntă
în general mai albe. Acest lucru seăîntâmplăăşiă înăcazulă compozitului.ă Înăcazulă înă
careăcompozitulăalesăesteămaiădeschisădecâtădin ii,ăatunciămediculăareăsiguran aăcăăoă
săă fieă şiă maiă deschisă dupăă ceă din iiă seă rehidratează.ă Cândă existăă dubiiă înă privin aă
culorii,ămediculăesteăindicatăsăăaleagăănuan aămaiăînchisă.45

În cazul în care medicului i-au obosit ochii, primele impresii sunt cele mai
bune.ă Nuă esteă indicată săă seă uiteă maiă multă deă 5ă secundeă laă din i,ă pentruă aă preveniă
acomodarea.46Mediculătrebuieăsăăseăuiteălaădin iăatâtăcuăbuzeleăpacientului relaxate,
dară şiă deschiseă (luminaă indirectăă şiă luminaă directă).ă Acestă lucruă îlă ajutăă săă
determineă câtă dină luminozitateă provineă dină dentină.ă Luminozitateaă uneoriă esteă
ob inutăă scăzândă satura ia.ă Dacăă valoareaă ob inutăă diferăă mult,ă atunciă nuă esteă ceaă
corectă,ă eroareaă fiindă cauzatăă deă reflectivitateaă mareă aă suprafe ei.ă Pentruă aă creşteă
luminozitateaăseăpoateăaplicaăceramicăăfluorescentăăînăstraturileădeădentină.ăMillerăaă
sugerată săă seă foloseascăă 2ă cheiă deă culoriă Vita.ă Primaă săă aibăă tab-urile aranjate în
ordineaă intensită ii,ă iară aă douaă înă func ieă deă nuan ă,ă cuă nuan eleă Aă şiă Bă laă capeteă
opuse,ăCăşiăDăînămijloc.47CăşiăDăauăvaloriăîntreăAăşiăBăpeăliniaăcurcubeuluiă(satura iaă
şiăluminozitateaăsuntămanipulateăpentruăaăpăreaădiferit).48
[Type text]

Atunci când se alege clasa deănuan ă,ăesteăindicatăsăăseăfoloseascăătab-urile

A4ăşiă B4,ă careăvorăfacilitaăacestă procesăeliminândăfolosireaănuan eloră celămaiădesă
întâlnite.ă Satura iaă esteă foarteă micăă pentruă nuan eleă A1ă şiă B1,ă făcândă dificilăă
determinareaă claseiă deă nuan ă.ă Esteă indicatăă comparareaă celeiă maiă înalteă satura iiă
dinăfiecareăclasăădeănuan ăăcuăcuspiziiămaxilari.ăAtunciăcândăseăalegeănuan a,ăesteă
indicatăcaămediculăsăăseăuiteălaătreimeaămedieăaădin ilor.ăDiferen eleădintreăcheileădeă
culoriă şiă culoareaă din iloră naturaliă cresc peă măsurăă ceă neă apropiemă deă rădăcină.ă
Compara iă cuă oă cheieă deă culoriă Vita,ă din iiă naturaliă auă oă culoareă maiă roşieă şiă oă
translucen ăăscăzutăălaănivelăcervical.49 Dacăăexistăădubiiăînăaăalegeăclasaădeănuan ă,ă
se va alege A-ul.ăMajoritateaădin ilorănaturaliăsuntămaiăroşiiădecâtăclasaădeănuan ăă
B.50Aproximativă80%ădinădin iiănaturaliăapar inăclaseiăA.51

Atunciă cândă seă determinăă translucen aă proximală,ă pacientulă esteă rugată săă
întoarcăăcapulădinădreaptaăspreăstânga,ăpermi ândămediculuiăoămaiăbunăăanaliză.ăUnă
fundală negruă vaă permiteă observareaă albastruluiă opalescen eiă prină translucen aă
smal ului.ăAănuăseăfolosiăînsăăacelaşiăfundalănegruăşiăpentruăevaluareaănuan eiăşiăaă
satura iei.ă Dacăă din iiă auă proeminen eă anatomiceă peă suprafa ă,ă acesteaă trebuieă
replicate pentru căădeterminăăcantitateaăşiădirec iaăluminiiăreflectateădeăaceştiaădină
unghiulă respectiv.ă Modeleleă preliminareă ajutăă duplicareaă acestoră contururi.ă Deşiă
strălucireaăşiătexturaăpotăfiădeterminateămaiăbineăcuăajutorulăfotografiei,ăesteăindicată
caăacesteaăsăăfieădescriseătehnicianului,ăadăugândăşiăpercep iaăpacientului.ăă

Majoritateaă oameniloră auă ună ochiă dominantă careă vaă percepeă preferen ială
nuan aă(stângulăsauădreptul).ăEsteăindicatăsăăseă inăăcheiaădeăculoriăşiăpeăoăparteăşiă
peă cealaltăă aă dintelui,ă înă timpă ce mediculă seă uităă dină diferiteă unghiuri.52În plus,
dificultă iă potă săă aparăă şiă dacăă dinteleă diferăă multă dină punctă deă vedereă ală mărimiiă
fa ăădeăcheiaădeăculori.ăSuprafa aămaiămareăpoateăsăăparăămaiăaprinsă,ămaiăvieădecâtă
ceaămică.53

Caracteristicile culorii dintilor

Laă din iiă proaspătă erup i,ă straturileă superficialeă deă dentinăă suntă maiă opace,ă
părândăcaăunăstratăalb.ăStraturileămaiăprofundeăsuntămaiăpu inăopaceăînsă.ăDinăcauzaă
opacită iiă crescute,ă smal ulă din iloră proaspătă erup iă esteă foarteă reflectorizant.ă
Satura iaă acestoraă (careă înă generală esteă datăă deă dentină)ă vaă fiă scăzutăă dină cauzaă
efectuluiă deă mascăă produsă deă smal .54 Peă măsurăă ceă stratulă deă smal ă seă sub iază,ă
dentinaă pareă maiă evidentă.ă Grosimeaă stratuluiă deă smal ă esteă maiă crescutăă laă nivelă
incizalăşiămaiăscazutăălaănivelăcervical.55
[Type text]

Smal ulă tânără esteă maiă permeabil,ă din iiă proaspătă erup iă deshidratându-se
maiărepede,ăînsăăceiăadul iănuăsuntăatâtădeăpermeabili.ăCuătimpul,ănumaiăsmal ulădină
straturileăprofundeărămâne,ăadicăăcelătranslucent.56

Prismele de smal ă şiă substan eleă careă leă inconjoarăă suntă pozi ionateă
perpendicularăpeăstratulădeădentină.ăAceastăăstructurăăpermiteăluminiiăsăăpătrundăăşiă
reflectăă astfelă şiă stratulă deă dentinăă subiacent.ă Uneori,ă privitorulă poateă săă observeă
zoneăpigmentateădacăăseăuităădintr-unăanumeăunghi,ăînsăădacăăîlăschimbăănuăleămaiă
remarcă.ă Translucen aă smal uluiă variazăă înă func ieă deă unghiulă deă inciden ă,ă deă
lungimeaădeăundăăşiădeăgradulădeădeshidratare.57

Grosimeaă stratuluiă deă dentină,ă mărimeaă camereiă pulpareă şiă vitalitateaă

esutuluiă pulpară înă diferiteă stagiiă deă dezvoltareă aleă dinteluiă influen eazăă deă
asemeneaăculoarea.ăAdolescen iiă auădeăobiceiă cameraăpulparăămaiămare,ă deăaceeaă
culoareaă dinteuluiă esteă maiă roşiatică.ă Dupăă depunereaă dentineiă secundare,ă cameraă
pulpara scade în volumăşiădin iiăîşiăpierdădinăaspectulăăroşiaticăpeămăsurăăceătreceă
timpul.58

Dentinaă îmbătrânităă esteă maiă închisăă laă culoareă (satura iaă esteă crescută,ă
luminozitateaă scăzută)ă şiă areă nuan eă deă verdeă şiă albastru.ă Dentinaă tânărăă esteă maiă
roşu-galben.59 Existăă oă rela ieă deă propor ionalitateă directăă întreă vârstaă şiă satura iaă
culoriiărădăcinilor.60

Deşiădentinaăsuferăăoătransformareăaăculoriiădeălaăroşu-galben spre galben,

culoareaădinteluiăadultăesteăînsăămaiăroşiaticăădecâtăaăceluiătânărădeoareceăsmal ul
careăacoperăădentinaăroşiaticăăesteămaiăpu inăintensădinăcauzaăuzurii.61

Luminozitateaă esteă determinatăă deă calitateaă stratuluiă deă smal ă înă privin aă
reflectivită iiăsauăaăopacită ii.ăDacăăstraturileăsuperficialeădeăsmal ăauăsuferităuzură,ă
translucen aă creşteă şiă dentinaă devineă maiă vizibilă,ă satura iaă acesteiaă începândă săă
influen ezeă luminozitateaă maiă mult.ă Pentruă aă creşteă luminozitateaă uneiă restaurăriă
careă areă nevoieă totuşiă deă oă transluciditateă mare,ă trebuieă săă seă facăă acestă lucruă înă
stratulă deă dentină,ă nuă înă celă deă smal .ă Luminozitateaă esteă înă modă normală ceaă maiă
scăzutăă laă nivelă cervical,ă apoiă incizală şiă ceaă maiă crescutăă înă treimeaă medieă aă
dintelui.62

Nuan aălaănivelăcervicalăesteătotătimpulămaiăroşiaticaădecâtăînătreimeaămedieă
sauăincizală.ăTranslucen aăesteămaiăcrescutăălaănivelulălateralilor.ăCuspiziiăprezintăă
foarteăpu inătranslucen ă.ăCuspiziiăsuperioriăsuntădeăobiceiăcuăă2ănuan eămaiăînchişiă
decâtăinciziviiămaxilariăşiădeăobiceiăoferăăcelămaiăbunăindiciuăînă alegereaănuan ei.ă
[Type text]

Nuan aăşiăsatura iaădin ilor naturaliănuăsuntăconstante.ăDacăăseăfoloseşteăacelaşiătipă

deă ceramicăă pentruă aă faceă to iă din ii,ă efectulă nuă vaă fiă unulă foarteă estetic,ă ciă unulă
plat.63Ună efectă tridimensională poateă fiă ob inută cuă gradien iă deă satura ie,ă închizândă
culoarea de la nivelul centralilor spre distal.64

Iat ătehnicaădeăînregistrareăcromatic ădeăc treămedicăînăcabinet:

Pentruăoăşansăădeăreuşităămaiămareăşiăunărezultatămaiăbun,ăesteăindicatăsăăseă
împartăăprocesulădeădeterminareăaăculoriiăînămaiămulteăetapeăstandardizate.ăPentruă
început,ă seă cură ăă din iiă şiă pacientulă esteă rugată săă îndepărtezeă oriceă formăă deă
machiaj,ă pentruă căă poateă influen aă procesulă deă alegereă aă culorii.ă Seă foloseşteă oă
bavetăă deă oă culoareă neutrăă (albastruă deschisă sauă gri)ă pentruă aă acoperiă haineleă
colorate.65 Următorul pasă esteă săă seă evaluezeă transluciditateaă sauă opacitateaă
existenteăpentruăaădeterminaăceătipădeămaterială trebuieăfolosit.ăStrălucireaăesteăcelă
mai important factor în acest proces.

Fig. 15 Determinarea culorii cu ajutorul spectrofotometrului Easyshade

Înă cazulă înă careă mediculă alegeă săă foloseascăă spectrofotometrulă caă metodăă
adjuvantăăînăalegereaăculorii,ăacestaătrebuieăsăăştieăcumăsăăîlăfolosească (fig.15). Cu
ajutorulă aparatului,ă acestaă poateă măsuraă oă singurăă zonăă aă dintelui,ă sauă zoneleă
coletului, medie şiă ceaă incizală.ă Pacientulă esteă indicată săă fieă aşezată peă scaunulă
[Type text]

dentar,ă avândă capulă înclinată peă spate.ă Înă cazulă înă careă seă măsoarăă oă singurăă zonăă
dentară,ăvârfulădeămăsurareătrebuieăaşezatăînăzonaăcentralăăcătreăcervicală(pentruăcaă
smal ulăsăăacopereădentina).ăDacăăseăalegeămăsurareaădinteluiăînămaiămulteăpuncte,ă
seăalegeăprogramulăspecialădenumită'Toothăarea'ăpentruăaămăsuraăzoneleăcervicală,ă
medieă şiă incizalăă aă dinteului,ă înă aceastăă ordine.ă Dupăă măsurareaă cuă succes,ă
rezultateleă seă voră afişaă înă sistemulă VITA Classic A1-D4ă şiă VITAă Systemă 3-D
Master.

Alegerea luminozităţii

Majoritateaă companiiloră distribuieă cheiă deă culoriă aranjateă înă func ieă deă
nuan ă.ăPentruăoădeterminareăcorectă,ăseăpoateăîncepeăcuărearanjareaăcheiiădeăculoriă
înăfunc ieădeăluminozitate (fig.16),ăîncepandăcuăceaămaiăintensăăşiăajungândăpânăălaă
ceaămaiăpu inăintensă.ăIatăăaranjamentulăuneiăcheiădeăculoriăstandardăVita:ăB1,ăA1,ă
B2,ăD2,ăA2,ăC1,ăC2,ăD4,ăA3,ăD3,ăB3,ăA3.5,ăB4,ăC3,ăA4ăşiăC4.ă

Fig. 16 Aranjamentul unei chei de culori Vitapan 3DăMasterăînăfunc ieădeăluminozitate

Pentruă ceaă maiă bunăă metodăă deă aă determinaă culoarea,ă iatăă cumă trebuieă săă
pozi ioneziăcheiaădeăculori:ă

1. Mostra de culoare în dreptul ochilor medicului

2.ăLaăacelaşiănivelăincizalăcuădinteleăceătrebuieăreprodus

3. Paralelăcuăaxulălungăalădinteuluiăînăcauzăă

4.ăÎnăacelaşiăunghiăcuăplanulăfacialăprecumăşiădinteleăînăcauzăă
[Type text]

5.ăMediculăsăăpriveascăădeălaăoădistan ăădeă25-33ăcm,ăegalăăcuălungimeaă
antebra uluiă(distan aărecomandatăăpentruăcitit)ăşiăsăănuăpoarteăochelariăcuă
lentile colorate

Seă pozi ioneazăă zonaă incizalăă aă mostreiă deă culoareă dină cheiaă deă culoriă celă
maiăaproapeădeădinteleăceătrebuieăanalizatăpentruăaăevitaăinfluen areaăintensită iiădeă
nuan ăă dină mijloculă mostreiă .ă Nivelulă incizală areă ceaă maiă mareă influen ăă asupraă
alegeriiăintensită ii (fig.17).

Fig.ă17ăDetectareaăluminozită iiăculorii

Înăacestămomentăalăprocesului,ăseăîncearcăădescoperireaăintervalulăvaloriloră
nuan ei,ă nuă culoareaă exactă.ă Seă analizeazăă mostraă deă culoareă dină cheiaă deă culoriă
aproximativ 5-7 secunde,ă apoiă mediculă trebuieă săă îşiă muteă privireaă peă oă culoareă
neutrăăpentruăa-şiăodihniăochii.66În timpul acestui proces, se folosesc diferite mostre
pentruăaăanalizaăzoneleăincizală,ămedieăşiăgingivalăăaleădin ilorăveciniăşiăantagonişti.

Alegerea nuanţei (fig.18)

Nuan aă esteă principala,ă sauă culoareaă dominantăă aă dintelui.ă Metodaă optimăă

deăaăfolosiăcheiaădeăculoriăesteăsăăseăîndepărtezeăparteaăcervicalăăaămostreiăpentruăaă
eliminaăinfluen aănuan eiăacesteiăzoneă asupraă alegeriiănuan ei.ăAceastăăzonăăareăoă
satura ieă maiă mareă şiă oă luminozitateă maiă mica.ă Seă doreşteă totuşiă ob inereaă uneiă
mostreănealterateăînăcazulăînăcareămediculăvreaăsăăfoloseascăăculoareaămaiăînchisăă
de la nivelul gingival.
[Type text]

Fig.ă18ăPozi ionareătab-uluiădinăcheiaădeăculoriăînăvedereaădeterminăriiănuan eiă

Seă pozi ioneazăă mostraă laă nivelulă zoneiă peă careă mediculă încearcăă săă oă
compare.ă Nuan aă dominantăă poateă săă fieă oă nuan ăă dentinarăă şiă seă găseşteă celă maiă
desăînă treimeaămedieă aăsuprafe eiă vestibulare.ăEsteăposibilăcaătreimeaă cervicalăăsăă
fie apropiatăă sauă identicăă cuă ceaă medie.ă Mostreleă pentruă nuant ăă suntă A,B,Că sauă
D.67

Alegerea saturaţiei (fig.19)

Satura iaă esteă determinatăă ultima.ă Aceastaă esteă indicatăă deă ună numără înă
cheileădeăculoriăVita.ăDeăexemplu,ăA3ăesteăoăsatura ieămaiămareădecâtăA1ădinăcadrul
aceleiaşiăgrupeădeănuan ă.68

Fig.ă19ăPozi ionareaătab-uluiădinăcheiaădeăculoriăînăvedereaădeterminăriiăsatura iei

[Type text]

Aceştiă paşiă suntă urmări iă şiă înă cazulă înă careă mediculă foloseşteă oă cheieă deă
culori VITAPAN 3D-MASTER (Vivadent, Brea, CA), chiar dacăăsatura iaătrebuieă
aleasăă înainteaă nuan eiă înă acestă sistem.ă Mostreleă suntă aranjateă dupăă luminozitate,ă
fiindă 5ă grupe.ă Dupaă ceă mediculă aă alesă grupaă deă luminozitate,ă nivelulă deă satura ieă
esteăcelăceăurmeazăă(nivelăvertical).ăNuan aă(nivelăorizontal)ăesteăaleasăăînăfunc ieă
deă dinteleă comparat,ă dacăă acestaă esteă maiă verdeă sauă maiă roşuă decâtă mostra.ă
Mostreleă suntă numerotateă deă laă 1ă laă 5.ă Numărulă ceă urmeazăă (1;ă 1,5;ă 2;ă 2,5;ă 3)ă
reprezintăănivelulădeăsatura ie.ăLiteraăMăreprezintaăoănuan ăămedieădinăfiecareăgrup,ă
iară Lă şiă Ră înseamnăă maiă verdeă sauă maiă roşuă decâtă mediu.69 Acest sistem permite
alegereaăintensită ii,ăaăsatura ieiăşiăaănuan eiăîntr-oămanierăăsistematică.

Dacăă mediculă areă posibilitateaă săă facăă miciă modificăriă finaleă înă cabinetă
(colorareădeăsuprafa ăăsauăstaining)ăsauădacaăpoateătransmiteăfoarteăbineăindica iileă
înăprivin aămodificărilor,ăatunciăseăalegeănuan aăcareăesteăcâtămaiăapropiatăădeăceeaă
ceădoreşteăsăăob ină,ădarădeăoăluminozitateămaiămareăsauăoăsatura ieămaiămică.ăAcestă
lucruăseăfaceăpentruăcăăeste multămaiăuşorăsăăseăscadăănivelulăluminozită iiă(culoriă
substractive)ă şiă săă seă crescăă satura ia,ă decâtă invers.ă Acesteaă fiindă spuse,ă mediculă
trebuieăsăă inăăcontăcăăînăcazulăuneiărestaurăriăfinaleăesteămaiăindicatăsăăseăob inăăoă
luminozitateă uşoră scăzutăă sauă oă satura ieă maiă mare,ă pentruă căă suntă maiă greuă deă
observat.

Din iiă seă schimbăă peă măsurăă ceă treceă timpul,ă tinzândă săă leă creascăă
luminozitateaă şiă opacitatea,ă dară auă oă satura ieă maiă micăă laă vaâsteă maiă mici.ă
Luminozitatea sau transluciditatea scad cu timpul, iară satura iaă creşte,ă peă cândă
nuan aăpoateăsăărămânăăconstantăăsauăsăăvariezeămaiăspreămostreleăroşiiă(R).70

Dacaă existăă oă dificultateă înă aă decideă întreă douăă valoriă aleă intensită ii,ă seă
alegeăceaăcuăvaloareaăceaămaiămicăădintreăceleădouă.ăAtunciăcândăseăalegeăsatura ia,ă
se ramâne în grupul ales: grupul A (A1-A4)ă roşu-maron, grupul B (B1-B4)
portocaliu-galben, grupul C (C1-C4) verde-griăşiăgrupulăDă(D1-D4) roz-gri.71

Trebuieă săă seă iaă înă calculă opalescen a,ă fluorescen aă şiă translucen a.ă
Opalescen aăpoateăfiăgasităălaămargineaăincizalăăşiăînăzoneleăproximaleăaleădin iloră
anteriori.ă Vârfulă cuspiziloră şiă cresteleă marginaleă aleă din iloră posterioriă suntă deă
asemeneaă caracterizateă deă opalescen ă.72 Fluorescen aă esteă tipicăă treimiiă mediiă aă
din iloră anterioriă şiă seă observăă deă obiceiă înă spectrulă culoriloră galben/portocaliu.73
Fluorescen aăpudreiădeăceramicăăpoateăfiăfolosităăpentruăaăreproduceăacestăpaternăînă
esteticaă dentară.ă Transluciditateaă esteă maiă evidentăă laă nivelulă marginiloră incizaleă
aleă din iloră anteriori.ă Aceastaă scadeă luminozitateaă din iloră şiă poateă fiă ob inutăă cuă
[Type text]

ajutorulă ceramiciiă translucideă înă restaurări.74Acesteă 3ă calită iă afecteazăă calitateaă şiă

cantitateaădeăluminăăreflectată.75
Dreptă rezultat,ă restaurareaă finalăă nuă vaă fiă identicăă cuă din iiă naturali.ă S-ar
puteaă săă semene,ă dară voră aveaă curbeă spectraleă diferite.ă Trebuieă săă seă inăă contă deă
faptulă căă ună dinteă aratăă într-ună anumeă felă înă mediulă luminată corespunzătoră dină
cabinetulămedicului,ădiferităfa ăădeăcumăaratăăăîntr-un mediu luminat incandescent.
Acest lucruătrebuieăexplicatăpacien ilor,ămaiăalesăcelorăcareăauănevoieădeărestaurareaă
unuiă singură dinte.ă Pacien iiă auă tendin aă deă aă acceptaă aceastăă explica ieă dacăă esteă
datăă înainteă deă aă începeă tratamentul,ă deoarece,ă dacăă mediculă leă spuneă acestă lucruă
dupăă ceă observăă restaurareaă înă cavitateaă bucală,ă pacientulă considerăă căă explica iaă
reprezintăăoăscuzăăaănereuşiteiărestaurăriiădinăpunctădeăvedereăestetic.ăDeăasemenea,ă
pacientulă trebuieă săă îşiă deaă aprobareaă pentruă eventualeleă defecteă deă structurăă peă
care medicul inten ioneazăăsăăleăredeaăviitoareiălucrăriăprotetice.76

Comunicarea

Dacăămediculăaăurmăritătoateăsugestiileădeămaiăsus,ăacumănuărămâneădecâtă
săăîiăcomuniceăcorectăobserva iileăşiădeciziileăluateătehnicianului.ăCuăcâtămediculăîiă
oferăă acestuiaă maiă multăă informa ie,ă cuă atâtă crescă şanseleă săă îiă fieă oferităă oă
restaurareă proteticăă conformă aşteptăriloră sale.ă Dacăă tehnicianulă esteă înă cadrulă
cabinetuluiămediculuiăsauăînăclădire,ăesteăindicatăsăăfieăinclusăînăprocesulădeăalegereă
aă nuan ei.ă Înă momentulă actuală esteă nerecomandată caă tehnicianulă săă facăă alegereaă
nuan eiă înă laboratoră fărăă caă mediculă săă fieă prezent,ă desiă acestă lucruă seă practicaă
frecvent.ăCeaămaiăbunăămetodăădeăaăcomunicaănuan aăaleasă,ăînăafarăădeăobservareaă
directă,ăesteăsăăîiăfieătrimiseătehnicianuluiăpozeăaleăcheiiădeăculoriăcuănuan aăaleasăă
lângăărestulădin ilor,ăînăcavitateaăbucală.ăTrebuieăsăăfieăclarăînăpozăăcodulăculoriiăpeă
cheie.ăDeşiăexistă,ăînămodăevident,ădistorsiuniăproduseădeăfotografie,ăaceastaăoferăăoă
imagineă relativăă întreă culoareaă deă peă cheieă şiă din i.ă Dacăă mediculă areă oă camerăă
intraoralăăcuăoărezolu ieăbună,ăîiăpoateătrimiteăoăimagineăvirtualăăcareăîlăpoateăajutaă
pe tehnician.
Mediculă urmeazăă apoiă săă facăă oă schemăă aă dinteluiă înă careă săă iă seă expunăă
tehnicianuluiădetaliileăindica iilor.ăIăse vor desena zonele de transluciditate, zonele
deă satura ieă crescută.ă Esteă deă multeă oriă indicată săă seă aleagăă culoareaă şiă înă timpulă
preparăriiăbontului,ăpentruăaăputeaăurmăriăzoneleădeădentinăăatipică,ădarăşiăstraturileă
deăsmal .ăFolosireaăuneiălupeăvaăajutaămediculăsăăobserveăşiăsăăeviden iezeădiferiteleă
defecteădeăstructură,ăcrăpăturiăşiăzoneleădeăculoareăpeăcareădoreşteăsăăleăreproducă.ă
Toate aceste detalii trebuie comunicate cu ajutorul unui desen. Creioanele colorate
[Type text]

suntă deă mareă ajutor,ă chiară dacăă nuan eleă suntă folositeă doară înă modă relativă sauă
intuitiv.ăÎnăfelulăacesta,ămediculăîşiăatrageăsingurăaten iaăcătreădetalii,ăajutându-lăsăă
leădefineascăăşiăsăăleăcomuniceămaiăbineătehnicianului.ă
Cândă tehnicianulă nuă poateă săă producăă mostreă deă ceramicăă înă laborator,ă
mediculă poateă săă foloseascăă ună lichidă deă indexare.ă Existăă anumiteă lichideă careă
amestecateă cuă ceramicaă incolorăă (fărăă culoriă adăugateă careă săă reprezinteă diferiteă
materiale, precum pudre deă smal ă sauă dentină),ă oferăă ceramiciiă culoareă dupăă
coacereăşiăseăeconomiseşteătimpăinăfelulăacesta.ăTotuşi,ăastfelădeămaterialeănuăsuntă
des întâlnite în cabinete.
Oriceă metodăă ară alegeă medicul,ă trebuieă săă păstrezeă oă legaturăă foarteă bunăă cuă
laboratorul. O vizităă personalăă făcutăă tehnicianului,ă oă invita ieă înă cabinet,ă discu iiă
despre probleme întâmpinate, metode de lucru, toate acestea îi vor ajuta pe cei doi
săăstabileascăăoălegaturăămaiăbună.ă

Trebuieăs ăfieăatâtădeăgreu?

Panaăacumăsigurătoatăălumeaăşi-a pusăaceastăăîntrebare.ăAăfaceăoărestaurareă
proteticăă careă săă arateă câtă maiă apropiată deă denti iaă naturalăă chiară necesităă multăă
dexteritateăşiăcunoştin e,ăprecumăşiărăbdareăşiăoăbunăăcomunicareămedic-tehnician.
Fiecare medic are metodele sale de a adapta tehnicileădeăbază,ăcuădiferiteăgradeădeă
succes.ă Restaurărileă deă succesă nuă suntă accidentaleă şiă necesităă deă îndemânare,ă
începândă cuă diagnosticulă şiă planulă deă tratament,ă stabilindă scopulă comun,ă atâtă ală
medicului,ăcâtăşiăalăpacientuluiăşiăalătehnicianului,ădarăoferindăşiătotăsuportulătehnică
necesar.ă Pentruă aă uşuraă înregistrareaă cromaticăă auă apărută spectrofotometrele.ă
Totuşi,ăfizicieniiăcareăanalizeazăăacestăaspectăconfirmăăcăăaăstabiliăculoareaădin iloră
naturaliăesteăunăaspectăprintreăceleămaiădificileădinăştiin a culorii.ăDin iiăauăelementeă
careăcomplicăăalegereaăculorii:ăculoareăneomogenăă(aceastaăvariazăădeălaăcervicalălaă
incizal,ă precumă şiă alteă elementeă aleă culoriiă laă nivelulă coroanei),ă fluorescen a,ă
transluciditatea, volum mic etc.
Spectrofotometreleă apăruteă peă pia ăă potă săă citeascăă culoareaă din iloră înă
anumiteă zone.ă Apoiă aceastăă informa ieă trebuieă transmisăă tehnicianuluiă pentruă aă
reproduce caracteristicile descrise cu materialele disponibile.
Peămasurăăceămediculă capătăăexperien ăăclinică,ă acestaăvaă căpătaăobiceiuri
peă careă leă vaă aveaă mul iă ani.ă Trebuieă săă abordezeă fiecareă pacientă caă fiindă oă
oportunitateădeăaăînvă aăşiăaăaplicaăinstrumenteleăpeăcareăle-aăachizi ionat,ănecesareă
unei bune estetici a viitoarei restaurari total fizionomice.
[Type text]

BIBLIOGRAFIE

1. Tung FF, Goldstein GR, Jang S, Hittelman E. - The repeatability of an

intraoral dental colorimeter. - J Prosthet Dent 2002;88:585-90.
2. Terry DA , Geller W , Tric O , Anderson MJ , Tourville M , Kobashigawa
A . 2002 . Anatomical form defi nes color: Function, form and aesthetics .
Practical Procedures and Aesthetic Dentistry 14 : 59 – 67.
3. Chu, Devigus, and Mieleszko 2004 Fundamentals of Color: Shade
Matching and Communication in Esthetic Dentistry .Chicago :
Quintessence
4. Clark EB. An analysis of tooth color. J Am Dent Assoc 1931;13:2097-8.
5. CIE (Commission Internationale de l'Eclairage). Colorimetry – Technical
Report. CIE Pub. No. 15, 3rd ed. Vienna:Bureau Central de la CIE; 2004.
6. Andres Baltzer, Vanik Kaufmann-Jinoian - The Determination of the Tooth
Colors Quintessenz Zahntechnik 2004, 30; 3-8
7. O’Brien,ă W:ă Doubleă layeră effectă andă otheră opticală phenomenaă relatedă toă
esthetics.Dental Clinics of N. America. 29(4): 667-673,1985.
8. Winter,Bob: Visualizing the Natural Dentition. J.of Esthetic Dent. Pp103-
117,May/June,1993.
9. Overheim, Daniel, Light and Color, John Wiley and Sons, 1982
10. McLaren, E. The 3D-Master Shade-Matching System and the Skeleton
Buildup Technique: Science Meets Art and Intuition. QDT1999. pp55-68.
11. Garber, D et al.,The Quest for the All-Ceramic Restoration. Quintessence
Dental Technology. pp27-36, 2000.
12. Rainwater, Clarence: Light and Color, 1971, Golden Press, Racine,
Wisconsin. pp 100-118.
13. Preston, J.,et al: Light and lighting in the dental office. Dental Clinics of N.
America. 22(3):431- 451,1978.
14. Pensler, AV: Shade Selection: Problems and Solutions. Compend Contin
Educ Dent, 19(4): 387- 396, April, 98.
15. Sproull, R: Color matching in dentistry. Part III. Color control. J. Prosth.
Dent. 31(2):146-154,1974.
16. Rossing TD, Chiaverina CJ: Light science: Physics and the visual arts. 1999
Springer-Verlag, New York.
17. Miller, LL: Esthetic dentistry development program. J. of Esthet. Dent.
1994,6(2): 47-60.
[Type text]

18. Chu SJ , Devigus A , Mieleszko A . 2004 . Fundamentals of Color:Shade

Matching and Communication in Esthetic Dentistry .Chicago :
Quintessence .
19. Goodkind RJ, Loupe MJ. Teaching of color in predoctoral and postdoctoral
dental education in 1988. J Prosthet Dent 1992;67:713-7.
20. Black GV. A work on operative dentistry. Chicago: Medico-Dental Pub
Co;1908. p. 347
21. Clark EB. An analysis of tooth color. J Am Dent Assoc 1931;13:2097-8.
22. Clark EB. The color problem in dentistry. Dent Dig 1931;37:581.
23. Bruce Marcucci, DDSa - A shade selection technique, J Prosthet Dent
2003;89:518-21

24. Andres Baltzer, Vanik Kaufmann-Jinoian - The Determination of the Tooth

Colors Quintessenz Zahntechnik 2004, 30; 3-8)
25. James Milani, Laura Reid, Richard H. White - Esthetic Dentistry in Clinical
Practice 2010; Color and Shade Selection- 227
26. A guide to Understanding Color Communication - Ways to measure color-
Xrite , Incorporated 2007, USA: 4

27. van der Burgt TP, Ten Bosch JJ, Borsboom PC, Kortsmit WJ. A
comparison of new and conventional methods for quantification of tooth
color. J Prosthet Dent 1990;63:155- 62.
28. ten Bosch JJ, Coops JC. Tooth color and reflectance as related to light
scattering and enamel hardness. J Dent Res 1995;74:374- 80.
29. in-Soo Ahn, DDS,a and Yong-Keun Lee, DDS, PhDb - Color distribution
of a shade guide in the value, chroma, and hue scale; The Journal of
Prosthetic Dentistry – 2008: 19
30. Judy Chia-Chun Yuan,Jane D. Brewer, Edward A. Monaco, Jr. and Elaine
L. Davis-Defining a natural tooth color space based on a 3-dimensional
shade system - The Journal of Prosthetic Dentistry-2007, 2
31. Jun, SK: Shade Matching and communication in conjunction with
segmental porcelain build-up. Pract. Perio. Aesthetic. Dent. 1999;
11(4):457-464.

32. Van der Burgt TP, Bosch JJ, Borsboom PC, Kortsmit WJ. A comparison of
new and conventional methods for quantification of tooth color. J Prosthet
Dent 1990;63:155-62.
33. Judd DB, Wyszecki G. Color in business, science and industry. 3rd ed. New
York: John Wiley; 1975. p. 5-90.
[Type text]

34. Billmeyer FW, Saltzman M. Principles of color technology. New York:

John Wiley; 1981.
35. Priest G , Lindke L . 2000 . Tooth color selection and characterization
accomplished with optical mapping . Pract Periodont Aesthet Dent 12 ( 5 ):
497 – 503 .
36. Preston JD, Bergen SF. Color science and dental art. St. Louis: Mosby;
1980.p. 6.
37. Bruce Marcucci, DDSa - A shade selection technique, J Prosthet Dent
2003;89:518-21
38. McLaren, EA: Provisionalization and the 3-D Communication of Shape and
Shade. Contemp. Esthet. And Rest. Practice. May, 2000. pp48-60.
39. Rufenacht, C: Fundamentals of esthetics. Quintessence Publishing,
Chicago, 1992.

40. Jun, S: Communication is vital to produce natural looking metal ceramic

crowns. J. of Dental Technology. 1997, 14(8):15-20.
41. Jun, S: Communication is vital to produce natural looking metal ceramic
crowns. J. of Dental Technology. 1997, 14(8):15-20.
42. Jun, SK: Shade Matching and communication in conjunction with
segmental porcelain build-up. Pract. Perio. Aesthetic. Dent. 1999;
11(4):457-464.
43. Glick, K: Color management of cosmetic restorations.Current Opinion in
Cosmetic Dent. 1995; 36- 40.
44. Miller, LL: Esthetic dentistry development program. J. of Esthet. Dent.
1994,6(2): 47-60.
45. Monetti, L: How to Match the Real Thing: Tips on Choosing Shades for
Artificial Teeth. Dental Team work. 6(3)38-39.
46. Miller, LL: Esthetic dentistry development program. J. of Esthet. Dent.
1994,6(2): 47-60.
47. Miller, LL: Shade Matching. J Esthet Dent 5(4):143- 153, 1993
48. Miller, LL: Shade Selection. J. Esthet Dent 6(2): 47-60, 1994.
49. Ray, NJ: Some aspects of colour and colour matching in dentistry. J. of
Irish Dent.Assoc., 1994,40(1):16-19.
50. Smith, PW and Wilson, N: Shade selection for single unit anterior metal
crowns: A 5 year retrospective study of 2500 cases. Int. J. of Prosth. 1998,
11(4):302-306.
51. Touati, B, Miara, P, Nathanson, D: Esthetic dentistry and ceramic
restorations. London, UK. Martin Dunitz Ltd., 1993.
[Type text]

52. McCullock, AJ and McCullock, RM: Communicating shades: A clinical

and technical perspective. Dental Update, Surrey, UK. 26(6):247-252
53. Scharer, P Rinn, LA and Kopp, FR: Esthetic guidelines for restorative
dentistry. Quintessence Publishing Co., Inc., Chicago, 1982.
54. Boyde, A: Microstructure of enamel. Dental Enamel. Wiley, Chichester
(Ciba Foundation Symposium 205), 1995, pp19-31.
55. Hasegawa, A, Ikeda, I and Kawaguchi, S: Color and translucency of in vivo
natural central incisors. J. Prosth. Dent. 83(4):418-423.
56. Geller, W: Polishing porcelain makes a crown smoother, more translucent,
and improves the color. QDT 7(6): 384-387, 1983.
57. O’Brien,ă WJ:ă Fraunhoferă diffractionă ofă lightă byă humană enamel.ă J.ă Dent.ă
Res., 1988; 67:484-486.
58. Zhao, Y and Zhu, J: In vivo color measurement of 410 maxillary anterior
teeth. Chinese J. of Dent. Res., 1(3):49-51 (1998).
59. Goodkind, RJ and Schwabacher, WB: Use of a fiber-optic colorimeter for
in vivo color measurements of 2830 anterior teeth. JPD. 1987, 58(5): 535-
542.
60. Lackovic, KP and Wood, RE: Tooth root color as a measure of
chronological age. J. of Forensic Odonto-Stomatology. 2000, 18(2):37-43.
61. Zhao, Y and Zhu, J: In vivo color measurement of 410 maxillary anterior
teeth. Chinese J. of Dent. Res., 1(3):49-51 (1998)
62. Hasegawa, A, Ikeda, I and Kawaguchi, S: Color and translucency of in vivo
natural central incisors. J. Prosth. Dent. 83(4):418-423.
63. Geller, W: Polishing porcelain makes a crown smoother, more translucent,
and improves the color. QDT 7(6): 384-387, 1983.
64. McCullock, AJ and McCullock, RM: Communicating shades: A clinical
and technical perspective. Dental Update, Surrey, UK. 26(6):247-252.
65. Paravina RD , Powers JM . 2004 . Esthetic color training in dentistry . St
Louis : Elsevier Health Sciences .
66. Paravina RD , Powers JM . 2004 . Esthetic color training in dentistry . St
Louis : Elsevier Health Sciences .
67. James Milani, Laura Reid, Richard H. White - Esthetic Dentistry in Clinical
Practice 2010; Color and Shade Selection- 214-215
68. James Milani, Laura Reid, Richard H. White - Esthetic Dentistry in Clinical
Practice 2010; Color and Shade Selection- 214-215
69. Paravina RD , Powers JM . 2004 . Esthetic color training in dentistry . St
Louis : Elsevier Health Sciences .
[Type text]

70. Chu SJ , Devigus A , Mieleszko A . 2004 . Fundamentals of Color: Shade

Matching and Communication in Esthetic Dentistry . Chicago :
Quintessence .
71. Paravina RD , Powers JM . 2004 . Esthetic color training in dentistry . St
Louis : Elsevier Health Sciences .
72. James Milani, Laura Reid, Richard H. White - Esthetic Dentistry in Clinical
Practice 2010; Color and Shade Selection- 209
73. Paravina RD , Powers JM . 2004 . Esthetic color training in dentistry . St
Louis : Elsevier Health Sciences .
74. Priest G , Lindke L . 2000 . Tooth color selection and characterization
accomplished with optical mapping . Pract Periodont Aesthet Dent 12 ( 5 ):
497 – 503 .
75. Winter R . 1993 . Visualizing the natural dentition . Journal of Esthetic
Dentistry 5 : 102 – 17 .
76. Phelan S . 2002 . Use of photographs for communicating with the
laboratory in indirect posterior restorations . J Can Dent Assoc 68 ( 4 ): 239
– 42 .
[Type text]

PROBAăŞIăADAPTAREAăLUCR RILORă
PROTETICE FIXE

Importan aă adaptăriiă corecteă aă uneiă lucrăriă proteticeă fixeă esteă esen ială1,2
pentruăpentruăsuccesulăpeătermenălungăalăacesteia.ăLucrărileăcuăoăadaptareădeficitarăă
pot cauza complicatii biologice (carii la nivelul dintilor stâlpi, parodontopatii3,
traume ocluzale), tehnice (descimentari partiale sau totale) şi mecanice
(deteriorareaălucrariiăprotetice).ăExistăămaiămulteăcauzeăcareăpotăduceălaălipsaăuneiă
adaptăriăcorecteăaălucrărilorăproteticeăfixeă;ăuneleădintreăacesteaăpotăfiăcorectate,ăiară
alteleă potă conduceă laă refacereaă lucrării.ă Clinicianulă trebuieă saă evaluezeă cuă mareă
aten ie adaptareaălucrărilorăproteticeăsiăsaăoăoptimizezeădeoareceăoriceăcompromisă
făcutăinăacestămomentăvaăaveaăconsecin e nefaste asupra succesului pe termen lung
ală lucrăriiă protetice.ă Standardulă ADAă (Americană Dentală Association)ă pentruă
adaptareaălucrărilorăprotetice fixe este de 60 de microni4.
Cauzeleă celeă maiă importanteă careă potă duceă laă lipsaă uneiă buneă adaptăriă aă
protezeloră fixeă sunt:ă lipsaă deretentivizăriiă corecteă aă dintiloră stâlpi,ă lipsaă
paralelismuluiă acestora,ă amprentaă distorsionata,întârziereaă turnăriiă amprentelor,
montareaăincorectaăînăarticulator,ămodeleăinexacteă(ăinăzonaăcervicală),ăăabraziuneaă
bonturilor pe model, distorsionarea machetei din ceara, expansiunea incorecta a
maseiă deă ambalat,ă distorsionareaă turnăturiiă metalice,ă plusuriă metaliceă ,ă migrarea
dintilor stalpi dupa amprentare în lipsa protezarii provizorii etc.5,6

Controlul piesei protetice pe model

Seăverificăăurmătoareleăelemente:
 Corectitudineaămontăriiăînăarticulatorăaămodelelorăăă
 Integritatea modelelor si rela ia de intercuspidare maximă.
 Reliefulăocluzalăalălucrării
 Înscriereaălucrăriiăînămorfologiaăarcadeiădentare
 Raportulăcuăcreastaăedentatăăaăcorpuluiădeăpunteă
 Adaptareaămarginalăăşi absen aăbasculărilorăă

Seăîndepărteazăălucrareaădeăpeămodelăsiăseăexaminează:ă
 Calitateaă tehnicăă a lucrăriiă (absentaă plusurilor,ă porilor,ă fisurilor- în
specială înă cazulă lucrăriloră ceramice,ă prezen a şi calitatea reten iilor
pentru componenta fizionomica daca este cazul)
[Type text]

 Existen a spa iuluiă pentruă papilaă interdentarăă ă întreă douăă coroaneă

alăturate
 Adaptareaă marginalăă înă cazulă înă careă modelulă areă bonturiă mobileă (ă
acesteaă seă îndepărteazăă deă peă modelă siă seă privesteă dinspreă ”apical”ă
adaptareaămarginalăăaălucrariiăproteticeălaăbonturi)
 Zona conectorilor ( forma, amplasarea, marimea); conectorii trebuie sa
aibă oă formaă convexăă vestibulo-oral pentru a facilita masurile de
igienizare, iar mezio-distalăsaăasigureăoătrecereălinăăsiăesteticăădeălaăună
elementăalăpuntiiălaăcelălalt.ăÎnăzonaăfrontalaăconectoriiăsuntădispusiăuşor
spreă ambrazuraă lingualăă dină motiveă fizionomice . Ca dimensiune în
sec iuneă transversalăă seă pornesteă deă laă 3-4 mm.2 pentru conectorii
metalici si se ajunge la 8-9 mm.2 pt conectorii din zirconiu. Rezisten a
conectorilor se testeaza manual prin încercarea de a îndoi lucrarea în
dreptul conectorilor.

Dupăă controlulă exobucală ă lucrareaă proteticăă seă dezinfecteazăă cuă solu ii

de sterilizare la rece cu ac iune rapida ( de ex. IsoRapid- Oro Clean Chemie AG
Elve ia)ăseăusucăăşiăesteăgataădeăprobaăintraorală.ăInăcavitateaăbucalăădin ii stâlpi
trebuie curătatiă deă eventualeleă resturiă deă cimentă provizoriuă sauă depuneriă deă
placa bacteriana sau tartru.

Probaăintraoralăăaălucrăriiăprotetice

Etapeleăverificăriiăşiăadaptăriiălucrariiăproteticeăînăcavitateaăbucalăăsuntă
următoarele:

1. Verificarea şi adaptarea la nivelul punctelor de contact cu din ii

vecini5,6.

Ună contactă proximală normală trebuieă săă permităă trecereaă uneiă a e

dentare necerate (unwaxed dental floss) cu uşoarăă dificultateă .ă
Verificarea punctului de contact se poate face si cu ajutorul benzilor
Mylar sau cu o hîrtie de articula ie cu o grosime de 12 de microni.
Ună contactă proximală preaă strânsă faceă imposibilăă introducereaă a ei
dentareă ,ă iară pacientiiă deseoriă acuzăă oă tensiuneă înă din ii vecini .
Corectarea contactelor proximale prea strânse se face usor prin slefuirea
[Type text]

lucrăriiăînă dreptulăpunctuluiădeăcontactă pânăălaăcorectare.ăTrebuieă inut

contă deă faptulă caă lucrărileă metaliceă voră suferiă dupăă adaptareă siă oă
lustruire,ămanoperăăinăcursulăcareiaăseăvaămaiăîndepărtaăoăcantitateămicăă
de metal.
Un contact proximal prea slab favorizeaza impactul alimentar
asupra papilei interdentare , traumatizarea acesteia şiă resorbtiaă osoasăă
subiacenta şiă trebuieă neapărată corectat.ă Corectareaă esteă facilăă înă cazulă
lucrariloră ceramiceă ,ă fiindă nevoieă deă încăă oă ardere.ă Ină cazulă lucrarilor
metalice se poate apela uneori la folosirea unui aliaj de lipire care va
reface punctul de contact deficitar.
2. Verificarea şi adaptarea la nivel marginal

Lucrareaăproteticăătrebuieăsaăajungăăpânaălaăcapăt,ălaălimitaăcervicalăă
a prepara iei6-18. Controlulă seă faceă prină inspectieă vizuală,ă dacaă pragulă
esteă supragingivală sauă cuă ajutorulă uneiă sondeă dacăă pragulă esteă situată
subgingival.ă Seă recomandăă efectuareaă palpăriiă cuă sondaă dinspreă
restaurare spre dinte si dinspre dinte spre restaurare, pentru a depista
calitateaă adaptării.ă Prezen a unui şan între pragul cervical si marginea
restaurariiă nuă esteă acceptabilăă clinică siă trebuieă remediatăă fieă prină
adaptareaălucrăriiăfieăprinărefacereaăacesteiaă(seăiaăoănouăăamprentă).ă
Uneori coroana poate avea marginile prea groase ieşind în afara
praguluiăcircularăfaptăperceputăcuăsondaăcaăoătreaptăăretentivăă.ăAceastăă
situa ie se poate corecta uşor prin slefuirea acestei zone a coroanei.
Dacăă coroanaă esteă preaă lungă,ă faptă intâlnită înă cazulă prepara iiloră fărăă
prag si atunciă cândătehnicianulă graveazăămodelulă,ămediculă vaăobservaă
albireaă gingieiă datoratăă ischemieiă tesutuluiă gingival.ă Adaptareaă devineă
dificilăăînăacesteăcazuriădeoareceăesteăvirtualăimposibilădecelareaălimiteiă
preparatieiă faraă pragă subgingival.ă Dacăă coroanaă esteă preaă scurtăă seă
impune refacerea acesteia.
Dacăălucrareaăproteticăănuăajungeăpânăălaăcapătălaălimitaăcervicalăăaă
prepara iei se pot depista eventualele contacte dintre intradosul
coroanelor si bonturi folosind diferite materiale19 :
 Amestec de roşu de Paris şi cloroform se pensuleaza pe
intradosulăcoroanelorăsiăseăasteptăăevaporareaăcloroformului,ă
ob inându-se un film sub ire de culoare roşie. Cloroformul
este un solvent organic extrem de nociv organismului fiind
hepato- şi nefro-toxic, putând fi fatal dacăă esteă înghi it. In
locul lui se poate folosi halotanul20.
[Type text]

 Sprayuri ocluzale . Bonturile trebuie perfect uscate.

 Cearăă (Disclosingă waxă – Kerr-Corporation Orange, CA,
USA)21
 Siliconi fluizi concepu i special pentru acest scop ( Fit
Checker – GC Int Corp USA)22-23

Tehnicaădeăadaptareăcuăajutorulămaterialuluiăsiliconicăesteăurmătoarea:
1. Seăizoleazăăcuărulouriădeăvatăăzonaălucrăriiăprotetice
2. Seăusucăăbonturileădin ilorăstâlpiăsiălucrareaăprotetică
3. Se prepara materialul siliconic si se umplu coroanele neadaptate.
4. Seăinserăălucrareaăînăcavitateaăbucalăăpeăbonturileădentare
5. Se asteapta priza materialului siliconic.
6. Dupăă prizaă seă îndepărteazaă lucrareaă dină cavitateaă bucalaă siă seă inspecteazaă
intradosul coroanelor
7. Se marcheaza cu un creion rosu zonele în care siliconul este perforat
8. Seăîndepărteazăăsiliconulădinălucrare
9. Se slefuiesc zonele marcate pe intradosul coroanelor si se probeaza din nou
lucrarea.

Seă repetăă opera iunileă pânăă cândă lucrareaă seă adapteazăă perfect.ă Oă bunăă
adaptareă marginalăă aă puntiiă seă traduce si printr-oă bunăă reten ie a acesteia pe
prepara ii.ăDacăănuăreuşimăacestălucruătrebuieărefacutăălucrareaăsiădeăobiceiăseăiaă
oănouaăamprentă.

3. Verificareaăstabilită ii puntii
[Type text]

Lucrareaă proteticăă fixăă nuă trebuieă saă prezinteă basculări.ă Uneori,ă dină
păcate,ă laă probaă înă cavitateaă bucalăă putemă depistaă ă prezen a acestora. Atunci
candă oă apăsămă anterioră lucrareaă ă seă inseraă corectă ,ă dară ieseă deă peă bontulă
(bonturile) posterior şi viceversa. Se suspecteaza în primul rând un contact
nedorit între corpul de punte şi creastaăedentată.ăAcestăcontactăseăpoateăpuneăînă
eviden ăă printr-o amprentare cu material siliconic depus pe fa aă mucozalăă aă
corpuluiădeăpunteă.ăDacaăsiliconulăseăperforeazăăcontactulănedorităseăconfirmăăşi
trebuieă eliminat.ă Dacăă basculareaă nuă seă rezolvăă înă acestă felă seă încearcăă
adaptareaălaănivelulăelementelorădeăagregareădupăătehnicaădescrisăămaiăsus.ă
Dacăă basculareaă nuă aă dispărută niciă dupăă aceastăă adaptare,ă uniiă autoriă
recomandăă sec ionareaă lucrăriiă cuă ună discă diamantat,ă introducereaă înă cavitateaă
bucală a celor 2 segmente rezultate si solidarizarea acestora în pozi ieăcorectăă
cuăunăacrilatăcuăcontractieădeăprizăăminimăă(ăDuralayăsauăGCăPatternăResin)ă.ă
Lucrareaăpleacăăapoiăînălaboratorăundaăvaăfiăsudatăăînănouaăpozi ie.
Lucrareaă proteticăă fixăă trebuieă să fieă pasivă,ă adicăă săă nuă inducăă for e
nefavorabileă înă cazulă protezăriloră peă implanteă 24-26. Procedeul de verificare a
adaptăriiă pasiveă aă scheletuluiă metalică laă stâlpiiă implantariă (testulă Sheffield)ă seă
face în cazul pun ilor demontabile cu un singur şurub. Se strânge mai întâi
şurubul cel mai distal de pe o parte, verificându-se adaptarea pun ii pe partea
opusăăşi apoi pe restul stâlpilor implantari. 27-28Dacă,ădupăăstrângereaăşurubului,
seădepisteazăăunăspa iu între schelet şi stâlpul implantar opus sau la nivelul altui
stâlpăimplantar,ăînseamnăăcăăadaptareaănuăesteăpasivăăşiăcăăscheletulămetalicăvaă
trebui sec ionat şi sudat ulterior. Se strânge apoi şurubulă celeilalteă păr i
verificându-seă adaptareaă înă parteaă opusăă şi tot aşa maiă departeă pânăă cândă seă
strâng toate şuruburile.
Testul Sheffield se face mai întâi pe modelul func ional şi apoi în
cavitateaă bucală.ă Suruburileă nuă trebuieă strânseă pânăă laă maximumă rămânândă
posibilăăstrângereaăcuămaiămultădeăunăsfertăsauăjumătateădeărota ie.
În cazul pun ilorăcareăseăvorăcimenta,ădacăăsuprastructuraămetalicăăesteă
preaă strâmtă,ă eaă nuă trebuieă for atăă înă pozi ie.ă Existăă treiă alternativeă pentruă
îmbunătă ireaă adaptării.ă Celă maiă uşoră esteă săă modificămă stâlpulă implantară deă
cimentare, care se opuneă uneiă adaptăriă perfecte,ă prină şlefuireaă luiă cuă oă piatrăă
diamantatăăavândăgrijăăsăăasigurămăoărăcireăabundentă.ăAă2-a op iune este de a
reduce din suprafe ele interne ale scheletului metalic, iar a 3-a şi cea mai pu in
folosităă alternativăă înă cazulă pun ilor cimentate este sec ionarea scheletului
metalic şi solidarizarea lui înainte de lipire cu acrilat, gips sau cu alte materiale.
Dimpotrivă,ăpentruărestaurărileăproteticeădemontabile,ăceaăde-a 3-a op iune este
metoda de elec ie,ăiarăprimeleădouăăsuntărareori posibile.
[Type text]

Ină cazulă protezăriloră peă dintiă naturaliă lipsaă pasivită ii este de obicei
compensatăă prină adaptareaă parodontalăă .ă Pacientulă simteă ini ial o tensiune
puternicăă înă din ii stâlpi , care de obicei dispare în maxim 2 ore. Unii autori
recomandăăchiarăcimentareaăprovizorieăaălucrăriiăproteticeăcuăunăcimentăcareănuă
face priza (Opotow Cement) timp de 24 de ore.

4.ăăVerificareaăşiăadaptareaăocluzală

Seă verificăă pozi ia de IM, pozi ia de RC, propulsia şi lateralitatea5.

Lucrareaă proteticaă trebuieă săă asigure contacte stabile cu antagoniştii şiă săă nuă
inducăăcontacteăprematureăsauăinterferen e.
Verificarea ocluziei începe cu pozi ia de IM. Se controleaza mai întâi
contactele ocluzale prezente în absen aă lucrăriiă proteticeă cuă oă bandaă Mylar,ă
punând pacientul săă ocludăă ină IMă .ă Vomă observaă caă bandaă Mylară nuă poateă fiă
îndepărtatăă prină trac iuneă dacăă existăă stopuriă ocluzale.ă Seă inserăă apoiă lucrareaă
protetica pe din iiă stâlpiă siă plasămă dină nouă bandaă Mylară înă zonaă contacteloră
ocluzale dovedite anterior şi punem pacientulă saă ocludăă dină nouă înă IM.ă Dacaă
bandaăMylarăieseăinăurmaătractiuniiăînseamnăăcăălucrareaăproteticăăesteăînaltăăsiă
trebuieăadaptatăăocluzal.ăDepistareaăcontactelorăprematureăseăfaceăcuăhârtieădeă
articula ieăsauăfoliiădeăceară.ăSeăusucăăsuprafe ele ocluzaleăaleălucrăriiăproteticeă
si ale din ilor antagonişti , se introduce hârtia de articula ie si se da indicatia
pacientuluiăsăăocludaădeămaiămulteăoriăinăIM.ăSeăindepărteazăălucrareaăproteticaă
dină cavitateaă bucalăă aă pacientuluiă şiă seă examinează.ă Ună contactă puternic şi
adevărată vaă lăsaă ună semnă cuă centrulă albă (ochiă deă bou)ă spreă deosebireă deă
contactele superficiale şiă poateă falseă careă lasăă nisteă semneă subă formăă deă miciă
pete.ă Adaptareaă ocluzalăă seă faceă cuă frezeă extradureă montateă laă turbinăă cuă
lameleleărăsuciteăsi neîntretăiateădeăalteăstria iiăpentruăaălăsaăoăsuprafatăăcâtămaiă
netedăă(înăcazulălucrărilorăproteticeămetalice)ăsauăcuăpietreădinăoxidădeăaluminiuă
în cazul ceramicii. Folosirea pietrelor diamantate în cazul ceramicii este
contraindicatăădeăuneleăfirmeăproducătoareădeăinstrumentarăabraziv,ădeoareceăară
produceăcentreădeămicrofracturăăînămasaăceramicii.
Ună instrumentă utilă înă aceastăă etapăă clinicăă esteă compasulă Ivanssonă
pentruămăsurareaăgrosimiiăcoroanelor.ăEsteărecomandabilăăcontrolareaăgrosimiiă
ocluzale a coroanelor, ab initio , înainte de adaptarea acestora.
Uneori,ă esteă necesarăă ajustareaă cuspiziloră din ilor antagonişti naturali
care sparg planul de ocluzie , limitând astfel spa iulă verticală protetic.ă Aceastăă
manoperăă ară trebuiă realizatăă odatăă cuă prepara ia dintilor stâlpi si cu acordul
pacientului,ă siă nuă înă momentulă adaptăriiă pieseiă protetice.ă Esteă esen ialăă
[Type text]

explicarea procedurii şi a motivelor acesteia pacientului înainte de practicarea

ei.ă ă Esteă preferabilă saă ajustămă minoră cuspiziiă antagoniştiă decâtă săă realizămă oă
lucrareăproteticăăsub ire ocluzal, care, în viitor, are mari şanseăsăăseăperforeze.ă
Dupăăslefuireaăcuspizilorădintilorăantagonişti ( slefuire doar în smal )ăseăpracticăă
lustruirea şi fluorizarea acestora.
Dacăăseăconstatăăcăăexistăădiscrepan e majore între rela iile ocluzale de
peă modeleă siă celeă realeă dină cavitateaă bucală,ă adaptareaă ocluzalăă devenindă
dificilă,ăapareănecesitateaăremontăriiămodelelorăînăarticulator.
Etapeleăremontăriiămodelelorăînăarticulatorăsuntăurmătoarele29:
1.Seă confectionează pe model o cheie din acrilat autopolimerizabil pe
suprafe eleă ocluzaleă aleă lucrăriiă protetice.ă Cheiaă nuă trebuieă săă depăseascaă
ecuatorulăproteticăalălucrării,ătrebuieăsăăaibăăoăgrosimeădeămaximă5ămm.ăsiăsăăfieă
pasivă.ăSeăreduceăapoiădinăgrosimeaăeiăpânăăcândărămânănisteăindenta ii sub iri
ale vârfurilor cuspizilor. Rolul cheii din acrilat este de a ajuta la repozi ionarea
cuăprecizieăaălucrăriiăproteticeăînăamprentă.
2.ăSeăcimenteazaărestaurareaăproteticăăcuăunăcimentăprovizoriuămoaleăşi
seăverificăăadaptarea cheii ocluzale.
3.Seăiaăoăamprentăăinălingurăăstandardăcuămaterialeăelasticeăpesteălucrareă
avândăgrijăăsăănuăseămisteăcheiaăocluzală.
4. Se ia amprenta dintilor antagonişti.
5.ăSeădescimenteazaălucrareaăproteticăăşiăseăcură ăăcimentulăprovizoriu.
6. Se aseazăă lucrareaă proteticăă înă amprentă,ă ghidatăă perfectă deă cheiaă
ocluzalăă dină acrilat,ă seă vaselinizeazaă intradosulă coroaneloră siă seă acoperăă
marginileăcervicaleăcuăceară.
7.ăSeătoarnăăînăinteriorulăcoroanelorărăsinăăacrilicaăautopolimerizabilăăcuă
contrac ieădeăprizăăminimăăadăugândăşi elemente de reten ie pentru gips.
8.ă Seă toarnaă apoiă ină amprentăă gipsă tipă IVă înă amprentăă şiă seă toarnăă şi
modelul antagonist.
9.ăDupăăprizaăgipsuluiăseădemuleaza.
10.ăSeăiaăoănouăăînregistrareăaăRCăsiăoănouaăînregistrareăcuăarcul facial şi
seămonteazăăînăarticulator.
5. Verificarea functionalita ii
a) masticatorie. Relieful ocluzal al pun ii a fost verificat pe model la începutul
sedin eiăclinice.ăSeăcontroleazăărela ia dintre cuspizii vestibulari maxilari si cei
mandibulari, pentruăaăapreciaădacăăpacientulăîşi va muşcaămucoasaăjugală,ămaiă
alesă înă zonaă posterioarăă undeă ună raportă capă laă capă esteă nefavorabil.ă Înă modă
normalăcuspiziiăvestibulariămaxilariătrebuieăsă-i circumscrie pe cei mandibulari
(excep ieăocluziaăinversă).
[Type text]

b) fonatorie.ăSeăpuneăpacientulă săăpronun eăconsoane.ăEăimportantăăînă specială

consoanaă ”F”ă ă (labială)ă .ă Eaă seă produceă cândă margineaă incizalăă aă frontaliloră
maxilari întâlneste demarcatia dintre suprafa aă umedăă şiă uscatăă aă buzeiă
inferioare (linia umed-uscat)30
c) estetică.ă Lucrareaă proteticăă trebuieă săă seă încadrezeă înă morfologiaă arcadeiă
respective şiă săă seă înscrieă înă curburileă vestibulareă siă oraleă aleă acesteia.ă Seă voră
verifica şi5:
 treimeaăgingivalăă(saănuăfieăsupraconturata- se slefuiesc pe rând metalul şi
ceramica cu mişcăriă paraleleă cuă jonc iunea metal-ceramicăă siă nuă miscăriă
verticale- ,ăsăănuăseăvadaălizereulăcenusiuăgingivalădatoratăcolereteiămetaliceă
laălucrărileămetaloceramice)ă
 pozi ia si forma marginii incizale ( normal ar fi sa fie vizibil 1-2 mm din
coroanele incisivilor centrali , pacientul având buzele relaxate, cf studiului
lui Vic si Brundi)
 curburaămarginiiăincizale:ătrebuieăsăăfieăparalelăăcuăbuzaăinferioară
 spatiulănegativăpeăfondulăcăruiaăseăvadăambrazurileăincizale
 ambrazurile interproximale si cervicale cu absenta triunghiurilor negre
 forma si pozi iaădintilorălucrăriiăproteticeăînăansamblu
 culoareaă restaurăriiă proteticeă armonizatăă cuă culoareaă dintiloră naturaliă
prezen i.

Alteăprecizări:
În cazul lucrarilor metalo-ceramice se fac de obicei doua probe:
 Probaăscheletuluiămetalicăînătimpulăcareiaăseăverificăăadaptareaăcervicalaăsiă
stabilitatea puntii si se evalueaza spatiul disponibil pentru materialul
fizionomic
 Probaălaăbiscuităînătimpulăcareiaăseăverificăăpuncteleădeăcontact,ăstabilitatea,ă
ocluzia si func ionalitatea.

Înă cazulă lucrăriloră integrală ceramiceă adaptareaă ocluzalăă aă acestoraă seă faceă
dupăă cimentareaă loră definitiva,ă altfelă existândă risculă fracturăriiă loră înă timpulă
controlului pozi iilorăocluzale.ăDupăăadaptareăacesteaăseălustruiescăîn cavitatea
bucalăăcuăgumeăspecialeăpentruăceramică.
[Type text]

BIBLIOGRAFIE
1.Schwartz NL, Whitsett LD, Berry TG, Steward JL. Unserviceable crowns and
fixed partial dentures: Life span and causes for loss of serviceability. J Am Dent
Assoc 1970;81:1395–1401.
2.Walton JN, Gardner FN, Agar JR. A survey of crown and fixed partial denture
failures: Length of service and reasons for replacement. J Prosthet Dent
1986;56:416–421.
3.Blok PL. Restorative margins and periodontal health: A new look at an old
perspective. J Prosthet Dent 1987;57:683–689.
4.Groten M, Axmann D, Pröbster L, Weber H. Determination of the minimum
number of the marginal gap measurements required for practical in vitro testing. J
Prosthet Dent 2000;83:40–49.
5.Rosenstiel S., Land M., Fujimoto J. Contemporary fixed prosthodontics Mosby
Elsevier St. Louis, Mo, USA, forth ed.,888-900, 2006.
6.H. T. Schillingburg, S.Hobo, and L. D.Whitsett, Fundamentals of Fixed
Prosthodontics. Finishing and Cementation, Quintessence, Chicago, Ill, USA, 3rd
edition, 1997.
6.Mallika S. Shetty and K. Kamalakanth Shenoy.Techniques for Evaluating the Fit
of Removable and Fixed Prosthesis . International Scholarly Research Network
ISRN Dentistry
Volume 2011, Article ID 348372, 4 pagesdoi:10.5402/2011/348372
7.Gassino G., Monfrin S.B., Scanu M., Spina G., Preti G. Marginal Adaptation of
Fixed Prosthodontics: A New In Vitro 360-Degree External Examination
Procedure. The International Journal of Prosthodontics Volume 17, Number 2, 218-
223,2004.
8.Schwartz IS. A review of methods and techniques to improve the fit of cast
restorations. J Prosthet Dent 1986;56:279–283.
9.Kashani HG, Khera SC, Gulker IA. The effects of bevel angulation on marginal
integrity. J Am Dent Assoc 1981;103:882–885.
10.Holmes JR, Bayne SC, Holland GA, Sulik WD. Considerations in
measurements of marginal fit. J Prosthet Dent 1989;62:405–408.
11.Christensen GJ. Marginal fit of gold inlay castings. J Prosthet Dent
1966;16:297–305.
12.McLean JW, von Fraunhofer JA. The estimation of cement film thickness by an
in vivo technique. Br Dent J 1971;131:107–111.
[Type text]

13.Abbate MF, Tjian HL, Fox WM. Comparison of the marginal fit of various
ceramic crown systems. J Prosthet Dent 1989;61:527–531.
14.Sorensen JA. A standardized method for determination of crown margin
fidelity. J Prosthet Dent 1990;64:18–24.
15.Valderrama S, Roekel N, Andersson M, Goodracre C, Mumoz C. A comparison
of the marginal and internal adaptation of titanium and gold-platinum-palladium
metal-ceramic crowns. Int J Prosthodont 1995;8:29–37.
16.Shärer P, Sato T, Wohlwend A. A comparison of the marginal fit of three cast
ceramic crown systems. J Prosthet Dent 1988;59:534–542. Suarez MJ, Gonzalez de
Villaumbrosia P, Pradies
17.Rinke S, Huls A, Jahn L. Marginal accuracy and fracture strength of
conventional and copy-milled all-ceramic crowns. Int J Prosthodont 1995;8:303–
310.
18.Nakamura T, Dei N, Kojima T, Wakabayashi K. Marginal and internal fit of
Cerec 3 CAD/CAM all-ceramic crowns. Int J Prosthodont 2003;16:244–248.
19. Roger Troendle G. , TroendleăK.ăB.,ăandăCavazosăE.,ă“Filmăthicknessăofăfoură
disclosingămedia,”ăThe Journal of Prosthetic Dentistry, vol. 65, no. 6, pp. 856–857,
1991.
20.ăEvansăD.ăB.ăă,ă“Halothaneăandărouge:ăanăalternativeătoăchloroformăandărougeăasă
aădisclosingămedium,”ăThe Journal of Prosthetic Dentistry, vol. 74, no. 2, pp. 209–
211, 1995.
21.ă Kaiseră D.ă A.ă ă andă Wiseă H.ă B.,ă “Fittingă castă goldă restorationsă withă theă aidă ofă
disclosingăwax,”ăThe Journal of Prosthetic Dentistry, vol. 43, no. 2, pp. 227–228,
1980.
22. Troendle G. R.ă ă andă Troendleă K.ă B.,ă “Polyvinylă siloxaneă asă aă disclosingă
medium,”ăThe Journal of Prosthetic Dentistry, vol. 68, no. 6, pp. 983–984, 1992.
23.ă Satoă Y.ă ă andă Satoă M.,ă “Useă ofă aă siliconeă disclosingă materială ină patientsă withă
embrasureăundercuts,”ăJournal of Prosthetic Dentistry, vol. 86, no. 2, pp. 135–136,
2001.
24. Misch C. E., Dental Implant Prosthetics. Principles for Screw Retained
Prosthesis, Elsevier, St Louis, Mo, USA, 3rd edition, 2005.
25.ă Swallowă S.ă T.,ă “Techniqueă foră achievingă aă passiveă frameworkă fit: a clinical
caseăreport,”ăThe Journal of Oral Implantology, vol. 30, no. 2, pp. 83–92, 2004.
26. Kan J. Y., Rungcharassaeng K., Bohsali K., Goodacre C. J., and Lang B. R.,
“Clinicalămethodsăforăevaluatingăimplantăframeworkăfit,”ăThe Journal of prosthetic
dentistry, vol. 81, no. 1, pp. 7–13, 1999.
27.ă Millingtonă N.ă D.ă ă andă Leungă T.,ă “Inaccurateă fită ofă implantă superstructures—
part 1: stresses generated on the superstructure relative to the size of fit
[Type text]

discrepancy,”ă The International journal of prosthodontics, vol. 8, no. 6, pp. 511–

516, 1995.
28. Fredrickson E. J., Stevens P. J., and Gress M. L., Implant Prosthodontics
Clinical and Lab Procedures. Problems, Complications and Solutions, Mosby, St
Louis,Mo, USA, 2nd edition,1999.
29.Huffman RW, Regenos JW. Principles of occlusion, 4th ed. London, Ohio,
H&R Press, 1973.
30. Rahn AO, Heartwell CM. Textbook of complete dentures, 5th ed., Philadelphia
, BC Decker, 1993.
[Type text]

CIMENTAREAăÎNăPROTETICAăFIX
Dacăă probaă şiă adaptareaă lucrăriiă protetice înă cavitateaă bucalăă aă pacientuluiă
esteăcorespunzătoareăseăpoateătreceălaăcimentareaăacesteia.ăCimentareaăesteădefinităă
ca fiind închiderea etanşăă aă spa iului dintre intradosul coroanelor şi suprafa ăă
externa a bonturilor cu ajutorul unor cimenturi care sunt ini ial fluide, iar ulterior se
întăresc1.
Cimentarea poate fi de mai multe feluri :
 Cimentare provizorie
 Cimentareădefinitivăătradi ionalăă
 Colare (lipire)

Cimentarea provizorie

Uneori,ăînainteădeăcimentareaădefinitivă,ăseărecomandăăfixareaătemporarăăaă
lucrărilorăprotetice.ăMotiveleăsuntăurmătoarele:
 evaluarea mastica ieiă (ă lucrareaă proteticăă săă fieă eficientăă masticator,ă săă nuă
aparăă dureriă laă nivelulă din ilor stâlpi sau la nivelul mucoasei gingivale de
sub corpul de punte sau inflama ii ale parodon iului marginal al din ilor
stâlpi,ăpunteaăsăănuăreten ioneze alimente la nivelul punctelor de contact cu
din iiă veciniă sauă subă corpulă deă punte,ă pacientulă săă nu-şi muste mucoasa
jugală)
 evaluareaăesteticiiă(formă,ăculoare,ăpozi ie)
 evaluareaăreten ieiă(punteaănuăarătrebuiăsăăseădescimenteze)
 evaluareaă adaptăriiă marginaleă (săă nuă existeă sensibilită i la rece-cald sau
dulce;ă pierdereaă cimentuluiă provizoriuă prină spălareă esteă ună semnă răuă ceă
trădeazăăoăadaptareămarginalăădeficitară)
 evaluarea fona iei
Lucrărileă proteticeă integrală ceramiceă nuă seă cimenteazăă provizoriu,ă deoareceă
existăăunăriscămareădeăfracturare.
Cimenturile provizorii pot fi clasificate astfel:
 Cimenturi provizorii care nu fac priz sunt utilizate atunci când lucrarea
proteticăă nuă esteă pasivăă (ă înă intervalulă deă timpă careă treceă deă laă momentulă
amprentăriiă şi pâna la confec ionareaă ”laă gata”ă aă lucrăriiă protetice,ă din ii
stalpi î i pot modifica uşor pozi ia prin migrare în absen a protezăriiă
[Type text]

provizoriiă generândă oă lipsăă deă pasivitate).ă Caracteristicileă loră suntă

următoarele:
-permitămiciămişcăriăadaptativeăaleădin ilorăstâlpiă
-nuăseărecomandăăfolosireaălorăpentruăcoroaneăsolo
-auăînăcomponen aălorăvaselină
-puntea trebuie săăaibăăoăbunăăfric iune
-seărecomandăăfolosireaălorăpentruămaximă2-3 zile
-ex: ciment – Optow Trial Cement

 Cimenturiă provizoriiă careă facă priz .ă Eleă trebuieă săă permităă îndepărtareaă
lucrăriiăfărăăafectareaăprepara iilor,ăsăăfieăsedativeăcuăplagaădentinară,ăsăăfieă
uşorădeăcură atăşiăsăănuăcauzezeăirita ieăpulpară.ăPotăfiăclasificateăastfel:ă
 Cimenturiăpeăbazăădeăhidroxidădeăcalciu,ăindicateăînăspecial
în cazurile de hipersensibilitate a bonturilor vitale ( Provicol-
VOCO, ReocapTEmp- Vivadent)
 Cimenturiăpeăbazăădeăoxidădeăzincăfărăăeugenolă(auăînăloculă
uleiului de cuişoare un alt ulei volatil , TempBond NE- Kerr,
GC Freegenol –GC)
 Cimenturiă peă bazăă de oxid de Zn. Eugenol. Eugenolul este
iritant,ă cauzeazăă reac iiă alergiceă şiă inhibăă prizaă răşiniloră
acriliceă şiă ă compoziteă (ă deă aceeaă nuă seă foloseşte pentru
lucrărileă provizoriiă careă voră trebuiă căptuşite sau pentru
lucrărileă integrală ceramiceă sauă pun ile colate care vor fi
cimentate final cu cimenturi compozite2-4.) Ex: Repin –
Spofa, Temp Bond - Kerr.

Cimentareaădefinitiv ăătradi ional

Cimenturi

Existăăoămareăvarietateădeăcimenturiăpeăcareătrebuieăsăăleăcunoaştem pentru
aăalegeăceaămaiăbunăăvariantă5.
Caracteristicile cimentului ideal6 suntăurmătoarele:
1. Săăaibăătimpădeălucruălung
2. Săăfurnizezeăoăbunăăsigilare
3. Săănuăfieătoxicăpentruăpulpă
4. Săăaibăăproprietă iămecaniceăbune
5. Săăfieătixotrop
[Type text]

6. Săăaibăăoăsolubilitateăredusă
7. Săăfieăuşorădeămanipulat
8. Excesul sa fieăîndepărtatăcuăuşurin ă

Scopurileă ciment rii sunt reten ia şi sigilarea. Imagina i-văă oă schemăă

simplificatăăcuăsec iuneaălongitudinalăăaăuneiăcoroaneăcimentateăpeăunăbontăprotetică
dentar.ăEsteătentantăsăăneăconcentrămăpeăvolumulămareădeăcimentăceăocupăăspa iul
deăsubăcoroană.ăTotuşi, por iuneaăcriticăăaăoricăruiăcimentăesteăpor iuneaămarginală.ă
În timp ce cantitatea mare de ciment contribuie la reten ie, por iuneaă micăă deă laă
margineăesteăimportantăăpentruăsigilare.ăDacăăreten iaăpersistăădarăsigilareaăeşuează,ăă
cimentarea e un eşec.
Sigilarea7 include blocarea tubulilor dentinari şi microinfiltra ia. Dentina are
30 000 de tubuli/ mm.2 cu prelungiri odontoblastice şi/sauălichidădentinar.ăOămicăă
mişcareăaăfluiduluiăcaărăspunsăalămodificărilorădeăpresiuneăosmoticăă(concentra ia
deă zahără sauă deă sareă înă salivăă sauă schimbărileă deă temperatură)ă voră fiă sim ite de
mecanoreceptoriiă dină cameraă pulparăă caă durereă laă dulce,ă cald,ă rece.ă Sigilareaă
dentineiă împiedicăă acestă lucru.ă Microinfiltra ia este penetrarea endotoxinelor
bacterieneăprinătubuliiădentinariălaăpulpăăgenerândăinflamareaăacesteia.ăAcestaăesteă
un proces lent şi insidios , o inflama ieă pulparăă cuă nivelă coborâtă deă durereă sauă
uneoriăfărăădurere.ăSigilareaăînseramnăăblocareaăcanaliculelorădentinareăşi blocarea
microinfiltra iei.

Clasificarea cimenturilor

Cimentareaădefinitivăăseăpoateăfaceăcu:

 Cimentul fosfat de zinc

 Cimentul policarboxilat
 Cimentul glas-ionomer
 Cimentul glas-ionomerămodificatăcuărăşină
 Cimentul compomer
 Cimentul compozit

Istoric

Cel mai vechi cimentă esteă cimentulă oxidă deă zincă eugenolă ,ă apărută înainteă deă
1850 (actualmente se foloseşte doar pentru cimentarea provizorie ). În 1920 a
apărutăcimentulăfosfatădeăzinc,ăiarăînă1930ăcimentulăsilicată(ăiesitădinăuz).ăÎnă1960ă
dr. Dennis Smith a creat cimentul policarboxilat, iar în 1972 dr. Alan Wilson a
[Type text]

realizatăcimentulăionomerădeăsticlă.ăÎnă1980ăauăapărutăcimenturileăcompozite,ăiarăînă
anulă1992ăauăapărutăglasionomeriiămodifica iăcuărăsiniăşi cimenturile compomere.
Existăăoăcorela ie între vârsta practicianului şiăcimenturileăutilizateăînăpractică.ă
Astfel, medicii cu vârste cuprinse între 50 şi 70 de ani folosesc cu predilec ie
cimentul fosfat de zinc, cei cu vârste cuprinse între 40 şi 50 de ani folosesc
cimentul policarboxilat si cimenturile ionomer de sticlăăiarăceiămaiătineriăutilizeazăă
cuăprecădereăglasionomeriiămodificatiăcuărăşini si cimenturile compozite.
Seăinregistreazaăînsăăsiă oăschimbareăaăpreferintelorădeăutilizareăaăcimenturilor.ă
Astfel, dupa aparitia lor cimenturile glas-ionomere au devenit foarte populare în
detrimentul cimentului fosfat de zinc si policarboxilat. Acelasi lucru s-a intamplat
si dupa aparitia cimenturilor glas-ionomereămodificateăcuărăşini. Odata cu folosirea
totămaiăfrecventăăaăcoroanelorăintegralăceramiceăaăproliferatăvanzarea cimenturilor
compozite.ăăActualmenteăpiataăesteădominatăădeăvanzarileădinăceăînăceămaiămariăaleă
ultimelor doua categorii de cimenturi .

Cimentul fosfat de zinc (FOZ)

Cimenturileă FOZă facă prizăă printr-oă reac ieă acidă – bazăă ini iatăă prină
spatularea uneiăpulberiăceăcon ineă90%ăoxidădeăZnăşiă10%ăoxidădeăMgăcuăunălichidă
alcătuită dintr-oă solu ieă deă aproximativă 67%ă acidă fosforic,ă tamponată cuă Ală şiă Zn8.
Procentulă mareă deă apăă (circaă 33%)ă dină lichidă esteă importantă deoareceă dirijeazăă
ionizarea acidului, influen ândă vitezaă reac iei.ă Înă termeniă practici,ă men inereaă
deschisăă aă flaconuluiă cuă lichidă determină,ă prină evaporareaă apei,ă prizaă întârziatăă aă
cimentului.ă Fenomenulă seă manifestăă uneoriă printr-un aspect tulbure al lichidului.
FOZă seă utilizeazăă clinică deă pesteă 90ă deă ani.ă Corectă spatulat,ă cimentulă prezintăă oă
grosimeă adecvatăă pentruă spa iulă dento-protetic,ă ună “film”ă sub ire,ă conformă
specifica iilorăADAăNr.8.ăSpatulareaăesteăcriticăăpentruăasigurareaăunorăproprietă iă
buneă aleă materialuluiă şiă trebuieă săă seă facă peă oă placăă deă sticlăă răcită,ă pentruă
întârziereaăprizei,ăpeăsuprafa ăămare,ăprinăîncorporareaădeămiciăcantită iădeăpulbereă
înă lichid,ă timpă deă circaă 1.5ă minute.ă Coroaneleă seă inserăă imediat,ă deoareceă
vâscozitateaă cimenturiloră FOZă creşteă rapidă înă timp.ă Rezisten aă mecanicăă aă
cimentuluiă esteă aproapeă liniară dependentăă deă raportulă pulbereă – lichid. Astfel, cu
câtă maiă mareă esteă cantitateaă deă pulbereă încorporată,ă cuă atâtă maiă multă creşteă
rezisten aă materialului.ă ă ă Dupăă priză,ă FOZă esteă foarteă rigid,ă cuă ună modulă deă
elasticitateă deă circaă 13ă GPa,ă ceeaă ceă asigurăă rezisten aă laă deformareă elasticăă înă
zoneleă deă eforturiă mecaniceă mariă sauă laă pun ileă întinse.ă Cimentulă FOZă seă cură a
dupăă prizaă finalăă spreă deosebireă deă cimenturileă glas-ionomere sau compozite,
deoarece,ă dacăă esteă cură ată înainteă deă prizăă areă tendin a de a se trage de sub
[Type text]

margineaăcoroanelor,ăfaptăceăpoateăduceălaăpierdereaăsigilării.ăFOZănuăaderăăchimică
laă niciă ună substrată şiă asigurăă închidereaă marginalăă exclusivă mecanic.ă Astfel,ă
conicitatea,ă înăl imeaă şiă suprafa a totalăă aă prepara iiloră suntă criticeă pentruă
fiabilitateaă cimentării.ă ă Ină maiă multeă studiiă seă demonstreazăă oă infiltrareă liniarăă
semnificativăăaă azotatuluiădeăargintălaănivelulă hiatusuluiă dentoă – protetic.ăAceastăă
infiltrare,ăagravatăăprinăsolubilizareaăcimentuluiăînăfluideleăoraleăşiădeăunăpHăini ială
coborât,ă afecteazăă biocompatibilitateaă FOZ.ă Cuă toateă acesteaă existăă numeroaseă
studiiă cliniceă careă demonstreazăă calită ileă FOZ.ă Acesteaă raporteazăă oă foarteă mareă
stabilitateă chimicăă aă materialului,ă evaluândă 27ă deă pun iă careă auă fostă îndepărtateă
dupăă oă perioadăă cuprinsăă întreă 2ă şiă 43ă deă ani.ă Calită ileă dovediteă aleă FOZă îiă
valideazăă utilizareaă pentruă cimentăriă deă duratăă aleă unoră coroaneă sauă reconstituiriă
corono – radiculareăcuăoăbunăăadaptareămarginală.

Denumiri comerciale: Harvard Cement ( Richter&Hoffmann Harvard Dental

Gmbh), Zinc Cement (S.S.White)

Rezumând, avantajele cimentului FOZ sunt:

 Rezisten ăălaăcompresiuneăbunăă
 Filmădeăcimentăsub ire
 Timp de lucru suficient
 Tradi ieă
iar dezavantajele sunt urmatoarele:
 Sensibilitateăpoten ialăăpulpară
 Solubilitateăoralăăridicată
 Sigilareădeficitară
 Reten iiădoarămecanice
 Nuăelibereazăăfluor

Cimenturile policarboxilate (CP)

Cimenturileă policarboxilate,ă introduseă înă practicăă înă aniiă ’60,ă realizeazăă prizaă
printr-oăreac ieăacid – bazăăîntreăoăpulbereăcareăcon ineăoxidădeăZnăşiăoxidădeăMgăşiăoă
solu ieă vâscoasăă deă acidă poliacrilică cuă greutateă molecularăă mare.ă Dină fericire,ă acesteă
cimenturiăauăunăcomportamentătixotropăşiăpseudoplastic,ăcareăfaceăcaăamesteculăvâscosă
săă curgăă cuă uşurin ăă atunciă cândă esteă aplicată subă presiuneă ă Înă timpulă prizei,ă CPă trecă
printr-oă fazăă elasticăă înă care,ă dacăă seă încearcăă îndepărtareaă excesuluiă deă ciment,ă seă
produceă“tragerea”ămaterialuluiădeăsubămarginileăcoroanelor.ăRezisten aălaăcompresiuneă
a PC este maiămicăă(55ă– 85ăMPa),ăiarăceaălaătrac iuneă(8ă– 12 MPa) mai mare în raport
[Type text]

cuăcimenturileăFOZ.ăCPăsuntăhidrofile,ăavândăastfelăoăac iuneădeă“umezire”ăaădentinei.ă
Eleă prezintăă şiă oă oarecareă adezivitateă laă structurileă dureă dentare,ă prină interac iuneaă
grupeloră carboxiliceă libereă cuă Ca.ă ă ă Înă plus,ă CPă prezintăă fracturiă interfacialeă maiă
frecventeădecâtăFOZălaăjonc iuneaăcimentă– metal.ăFracturaăcoezivăănuăapareădecâtălaă
grosimi ale stratului de ciment mai mari de 250 m.ă Dupăă priză,ă CPă prezintăă oă
elasticitate multămaiămareădecâtăFOZ,ăceeaăceăcontraindicăăutilizareaălorăînăzoneăcuăfor eă
ocluzaleă mariă oriă pentruă cimentareaă pun iloră întinse.ă Uneleă produseă con ină SnF,ă dară
eliberareaăionilorădeăFăesteănesemnificativăăînăraportăcuăCIS.ăProbabilăcăămeritulăclinică
cel maiămareăalăCPăesteăbiocompatibilitateaăsa,ădeterminatăădeăoăcreştereărapidăăaăpH-
uluiă dupăă spatulareă şiă deă absen aă penetra ieiă înă canaliculeleă dentinare.ă CPă suntă
recomandateă pentruă cimentareaă unoră coroaneă metaliceă izolate,ă înă zoneă cuă solicităriă
ocluzale reduse,ăpeădin iăsensibili.

Denumiri comerciale: Durelon(ESPE), Bondex(J&J)

Rezumând, avantajele cimentului policarboxilat sunt:

 Toxicitateăredusă
 Adeziuneălaăsmal ăşiădentină
 Filmădeăcimentăsub ire

Iar dezavantajele
 Rezisten ăălaăcompresiuneăscăzută
 Solubilitate în fluidele acide
 Deformareăplastică

Cimentul glas-ionomer (ionomer de sticla –CIS)

Dinăpunctădeăvedereăalăcompozi ieiăchimice,ăCISăreprezintăăunădescendentă
alăcimenturilorăpolicarboxilatăşiăalăcimenturilorăsilicat,ăfiindăintroduseăînăpracticăălaă
începutulă aniloră ’70.ă CISă facă prizăă printr-oă reac ieă acidă – bazăă întreă particluleă deă
sticlăă aluminoă – fluoro – silicatăă şiă ună lichidă ceă con ineă copolimeriă deă aciziă slabiă
polialchenoici,ă incluzândă acidă itaconic,ă maleică şiă tricarboxilic9. Acizii pot fi
deshidrata iă şiă încorpora iă înă pulbere;ă prină adăugareaă apei,ă aciziiă seă reconstituie,ă
avândă locă reac iaă deă priză.ă Acidulă tartrică esteă şiă eleă prezent,ă pentruă aă creşteă
fluiditateaă şiă timpulă deă lucru.ă CISă aderăă laă structurileă dureă dentareă prină legăturiă
ioniceăîntreăgrupeleăcarboxilăşiăioniiiădeăcalciuăsauăfosfatădinăsmal ăşiădentină10. CIS
[Type text]

auă oă rezisten aă maiă mareă laă compresiuneă (90ă – 230 MPa) decât FOZ. Spatulate
manual,ă CISă încorporeazăă adeseaă buleă mariă deă aeră careă potă contribuiă laă scădereaă
rezisten ei.ă Oricumă însă,ă moduluiă deă elasticitateă ală CISă esteă maiă mică înă raportă cuă
FOZ,ă ceeaă ceă determinăă ună poten ială deă deformareă elasticăă laă eforturiă mecaniceă
mari.ă Studiileă cliniceă raporteazăă oă grosimeă aă filmuluiă deă cimentă redusăă şiă oă
vâscozitate relativ constantăădupăăspatulare,ăceeaăceăfaciliteazăăinser iaăcompletăăaă
lucrărilor,ă maiă bineă decâtă FOZ.ă Totuşi,ă grosimeaă redusăă aă filmuluiă deă cimentă nuă
prezintăă numaiă avantajeă şiă poateă favorizaă apari iaă unoră microfisuriă laă priză11.
Dezavantajul cel mai mare al CIS îl reprezintăăsolubilizarea,ăînăcazulăexpuneriiălaă
umezeală,ăînăperioadaăini ialăădeăpriză.ăDacăăadaptareaămarginalăăaăcoroanelorăesteă
deficitară,ăadsorb iaăapeiăşiăsolubilizareaăpotădeterminaădescimentarea.ăUniiăautoriă
sugereazăăaplicarea,ăimediatădupăăcimentare,ăaăunuiăstratădeăvaselinăăsolidăăînăjurulă
marginilor coroanelor. CIS sunt deasemenea susceptibile la deshidratare, cu
fracturăăcoezivăăulterioară.ăAceastaădeterminăănecesitateaădeăaămen ineăunăoarecareă
gradădeăhidratareăaădentineiăînătimpulăcimentării.ăpH-ulăini ialăcoborâtăalăCISăaăfostă
consideratădeănumeroaseăstudiiădreptăoăcauzăăaăhipersensibilită iiăpostă– cimentare.
Alteă studiiă însă,ă contestăă aceastăă determinare,ă peă careă oă considerăă plurifactorială,ă
legatăădeătraumaăprinăprepara ie,ăoăconsisten ăăpreaăfluidăăaăcimentuluiăînămomentulă
inser ieiă lucrării,ă oă for ăă hidraulicăă excesivă,ă precumă şiă deă microinfiltrareaă
marginală.ă Suntă numeroaseă studiileă careă indicăă rolulă cariopreventivă asigurată prină
dinamica fluorului din CIS. Cu toate acestea, alte studii considerăă căă efectulă
cariostaticăalăCISăpentnruăcimentareăesteăneglijabil,ădinăcauzaăcantită iiăminimeădeă
cimentă expusă laă margineaă coroanelor.ă Indica iileă CISă suntă comuneă cuă celeă aleă
cimenturilor FOZ.

Denumiri comerciale: Fuji (GC), AquaCem (DeTrey)

Rezumând, avantajele cimentului glas-ionomer sunt:

 Adeziuneăchimicăăbună
 Rezisten ăădeăadeziuneăridicată
 Sigilareăbună
 Eliberareădeăfluorăridicată
 Deformareăplasticăăscăzută
Iar dezavantajele:
 Controlulăumidită iiănecesar
 Solubilitate în fluidele acide
 Iritant pulpar
[Type text]

Cimenturile glas-ionomereămodificateăcuăr siniă(GIMR)ăşi cimenturile compomere

(cimenturi hibride)

Cimenturile hibride au o compozi ieăsituatăăîntreărăşinile diacrilice compozite şi

cimenturile glas-ionomere. Astfel cimenturile ionomere modificateă cuă răsiniă suntămaiă
apropiate de CIS, în timp ce compomerii sunt mai apropia iă deă răşinile diacrilice
compozite.
Cimenturileăionomereădeăsticlăămodificateăfacăprizăăprintr-oăreac ieăacidă– bazăăîntreăoă
pulbereădeăsticlăăfluoroă– alumino – silicatăăşiăoăsolu ieăapoasăădeăaciziăpolialchenoiciă
careă prezintăă şiă grupăriă metacrilice12.ă Reac iaă seă produceă prină fotoă – ini iereă sauă prină
ini iereăchimicăăaăradicalilorăliberiămetacrilici.ăÎnăfinalăseăformeazăăoăsareămetalicăădeă
poliacrilatăşiăunăpolimer.ăDin cauzaăacesteiăstructuri,ăcimenturileăsuntăcunoscuteăşiăsubă
numeleă deă răşiniă modificateă sauă ionomeriă deă sticlăă hibrizi.ă Acesteă materialeă auă
proprietă iămecaniceămaiăbuneădecâtăFOZ,ăPC,ăşiăchiarădecâtăuneleăCIS,ădarămaiăslabeă
decât compozitele de cimentare. Adeziuneaălaăsmal ăşiădentină,ăcaăşiăeliberareaăioniloră
deăFăsuntăasemănătoareăCIS,ăfa ăădeăcareăsuntăînsăămaiăpu inăsensibileălaăapăăînătimpulă
prizeiăşi,ăînăconsecin ă,ămaiăpu inăsolubile13.ăProbabilăcăăcelămaiămareăavantajăalăacestoră
cimenturiăesteăuşurin aădeăutilizareădeoareceănuăimpunăatâteaăetapeăcaăînăcazulărăşiniloră
compozite pentru cimentare14.ăAdăugareaărăşinilorănuăaăadusăînsăăoăscădereăaărisculuiădeă
deshidratareă aă componenteiă ionomeră deă sticlă,ă astfelă încâtă s-aă observată apari iaă
contrac ieiăprinădeshidratareăchiarălaă3ăluniădupăăprizaămaterialului.ăUnăaltădezavantajăală
GIMRăpentruăcimentareăîlăreprezintăănaturaăhidrofilăăaăpoliă– HEMA,ăcareădeterminăăoă
adsorb ieă aă apeiă şiă dilatareă higroscopică.ă Deşiă ini ială adsorb iaă apeiă poateă compensaă
contrac iaă deă polimerizare,ă ulterior,ă dilatareaă higroscopicăă continuă,ă ceeaă ceă
contraindicăă cimentareaă cuă acesteă materialeă aă coroaneloră integrală ceramice15. GIMR
suntă recomanda iă înă aceleaşiă situa iiă cliniceă cuă cimenturileă CISă oriă FOZ,ă cuă excep iaă
coroanelor ceramiceădeăcareăaminteamăanteriorăşiăaăreconstituirilorăcoronoă– radiculare,
cazăînăcareăexistăărisculădeăfracturăăulterioarăăaărădăcinii.ăPrezen aămonomerilorăliberiăînă
lichidăfaceădiscutabilăăbiocompatibilitateaăacestorămaterialeăşiăpuneăproblemeăînăcazulă
pacien ilorăsauăpersonaluluiăclinicăcuăterenăalergic.

Denumiri comerciale:

 GIMR: FujiPlus (GC), Meron (Voco), Vitremer(3M)

 Compomeri: DyractCem( Dentsply), Compoglass (vivadent)
[Type text]

Avantajele cimenturilor glas-ionomere modificate cu răşini sunt:

 Rapid de folosit
 Uşorădeăfolosit
 Uşorădeăamestecat
 Adeziuneăchimicăăridicată
 Sigilareăbună
 Solubilitateăoralăăredusă
 Eliberare de fluor
Iar dezavantajele:
 Film de ciment gros
 Expansiuneădatorităăabsorb ieiădeăapă—fracturaălucrărilorăintegralăceramice

Cimenturile compozite (CC)

CCăcon inăumpluturiăanorganiceăîntr-oămatriceădeăraşiniăBisă– GMA sau de alte

răşiniămetaă– acrilice.
Existăă douăă categoriiă deă CC:ă celeă careă auă mecanismă dubluă deă polimerizareă(ă
Dual-cure auto-fotopolimerizabile) si cele autopolimerizabile. Compozitele auto-foto-
polimerizabile au în compozi ieămonomeriădeăbazăă şi monomeri de dilu ie , pota vea
diferite culori şiă opacită i şi au o rezisten ăă laă trac iuneă maiă micăă decâtă compoziteleă
autopolimerizabile. Compozitele autopolimerizabile au în componen ăă monomeriă
adezivi (4-META) si au cea mai mare rezisten ăălaătrac iune dintre toate cimenturile.
Adeziunea la smal ăseărealizeazăăprinăreten ieămicromecanicăăîntreăcristaleleăşiă
prismeleădeăhidroxilapatităăaleăsmal uluiăgravat.ăAdeziuneaălaădentinăăseărealizeazăăpritr-
unămecanismămaiăcomplex,ăceăimplicăăpătrundereaăunorămonomeriăhidrofiliăînăstratulădeă
colagen careă acoperăă apatitaă par ială demineralizatăă aă dentineiă gravate.ă Suportulă
adeziuniiă laă dentinăă esteă totă reten iaă micromecanică,ă prină careă rezultăă oă zonăă deă
interdifuziuneăîntreăceleădouăămateriale.ăAdeziuneaădentinarăănecesităămaiămulteăetape,ă
începând cu aplicareaă unuiă acidă sauă aă uneiă substan eă deă condi ionareă dentinarăă careă
îndepărteazăălimfaădentinară,ădeschideăşiălărgeşteă canaliculeleăşiădemineralizeazăăfazăă
anorganicăă deă apatităă careă acoperăă înă modă normală fibreleă deă colagen,ă deschizândă înă
jurul acestora canale cu diamentrul de 20 – 30ă nm.ă Acesteă canaleă asigurăă reten ieă
mecanicăăăulterioarăăpentruămonomeriiăadeziviăhidrofili16.ăZonaădemineralizatăădeă2ă– 5
mă profunzimeă aă fostă asociatăă uneiă men ineriă deă 15ă secundeă aă agentuluiă deă
condi ionare.ăOămen inereăprelungităăaăacestuiaăgenereazăădemineralizareămaiăprofundă,ă
neurmatăă deă infiltrareaă corespunzătoareă aă răşiniiă adezive.ă Astfelă ară rămâneă oă zonăă
profundăădeăfibreădeăcolagenăneprotejate,ăsusceptibileăhidrolizeiăşiădistrugeriiăulterioare.ă
[Type text]

Dupăă demineralizareă seă aplicăă oă solu ieă “primer”ă (agentă deă umectare),ă deă
exemplu – deătipăHEMA;ăsolu iaăesteăbifunc ională,ăcuăoătermina ieăhidrofilăăceăasigurăă
adeziuneaălaădentinăăşiăunaăhidrofobăăcareăasigurăăadeziuneaălaăCCăpentruăcimentare.ă
Solu iaăprimerăseăaplicăăînăstraturiămultiple,ăpeăoăsuprafa ăădentinarăăumedă,ăceeaăceăareă
rolulă deă aă înlocuiă apaă dină dentinăă cuă monomeră deă răşinăă şiă deă aă infiltraă completă
canaliculeleădentinare.ăSolu iaăprimerăaplicatăăînăacestăfelăesteă“suflată”ăuşorăcuăspray-ul
de aer al unitului. Jetulădeăaerătrebuieăaplicatălaăpresiuneăredusăăpentruăaănuăperturbaă
re eauaădeăcolagenăşiătotodată,ăpentruăaăeliminaăurmeleădeăsolven iăorganiciăşiădeăapăă
careă împiedicăă ună bună contactă întreă primeră şiă răşinaă adezivă.ă Răşinaă adezivăă esteă
aplicatăă apoiă peă toatăă suprafa aă prepara iilor,ă stabilizândă astfelă dină punctă deă vedereă
structurală dentinaă demineralizatăă şiă penetrândă canaliculeleă dentinare.ă Seă potă observaă
diferen eăsubtileăîntreădiverseăsistemeăcomercialeădeărăşiniăadezive,ăînăceeaăceăpriveşteă
modul de interdifuziuneăalărăşiniiăînădentinaădemineralizată.ă
Folosireaăadezivilorădentinariăcompenseazăăîntr-oăoarecareămăsurăăcontrac iaădeă
prizăăaărăşinilorăcompoziteăpentruăcimentare.ăTotuşi,ărigiditateaăcoroanelorădentareănuă
permiteăoăcontrac ieădeăprizăăliberă,ăiarătensiunileăcareăaparăînăacestăfelăvariazăăînăraportă
cuă tipulă deă ciment,ă grosimeaă filmuluiă şiă formaă prepara iilor17. Aceste tensiuni pot fi
suficientădeămariăpentruăapari iaăunorăspa iiăîntreăcimentăşiădinte.ăAdeziuneaăunuiăstrată
sub ireădeărăşinăălaădinteăseădovedeşteărealăănumaiădupăăceădepăşeşteă(dacăădepăşeşte)ă
tensiunileăgenerateăprinăcontrac iaădeăpolimerizare.ăS-auăraportatărezisten eăadeziveăaleă
compozitelorădeăcimentareămaiămariăpentruăceramicaăgravatăădecâtăpentruădentină.ăDeşiă
contrac iaădeăpolimerizare constituie un obstacol pentru asigurarea adeziunii deninare,
aceastaă (adeziunea)ă esteă suficientăă pentruă aă recomandaă folosireaă compoziteloră deă
cimentareăînăcazulăunorăprepara iiăscurteăşiă/ăsauăconice.
Compoziteleăpentruăcimentareăaderăăchimicălaăcompoziteleăpentruăobtura ieăşiă
laă ceramicaă dentarăă gravatăă şiă silanizată,ă crescândă înă acestă felă rezisten aă laă fracturăă aă
coroanelor intgral ceramice. În raport cu structurile metalice, compozitele pentru
cimentareă demonstreazăă oă bunăă adeziuneă prină reten ieă micromecanică,ă dară şiă prină
interac iuneaăchimicăăcuăoxiziiămetaliciădeălaăsuprafa aăintradosuluiăcoroanelorămetaliceă
(cazulă răşiniloră 4ă META).ă Prină absen aă acestoră oxizi,ă aliajeleă înaltă nobileă asigurăă oă
adezivitateă maiă redusăă cuă răşinileă compoziteă pentruă cimentare;ă dină aceastăă cauză,ă
aliajeleăînaltănobileătrebuiescăcositoriteăînăprealabilă(laănivelulăsuprafe elorăceăurmeazăăaă
intra în contact cu materialul de cimentare).
Majoritateaăcompozitelorădeăcimentareăă con inăumpluturăăanorganicăădeăsticlăă
sau siliceă înă propor ieă deă 50ă – 70ă %ă masă,ă ceeaă ceă leă conferăă oă mareă rezisten ăă laă
compresiune,ăoăbunăărezisten ăălaăobosealăăşiăoăsolubilitateăpracticănulăăînămediulăbucal.ă
Totuşi,ăunăprocentămareă deăumpluturăăanorganicăă creşteăvâscozitateaăcimentuluiăşiăînă
consecin ăăgrosimeaăfilmuluiă(aăstratuluiădeăcimentăinterpusăîntreăprepara ieăşiăcoroană).ă
[Type text]

Unii autori propun utilizarea la cimentare a unor dispozitive electromecanice sau cu

ultrasunete,ă careă săă asigureă inser iaă completăă aă coroanelor.ă Esteă deă observată deă
asemeneaăcăărăşinileăpentruăcimentareăprezintăăoăadeziuneăsporităălaămetalăînăcazulăunoră
grosimiă maiă mariă aleă stratuluiă deă ciment.ă Uneleă compoziteă deă cimentareă con ină
trifluorurăădeăiterbiuăsauăfluorosilica iădeăbariu,ăcuăunăpretinsăpoten ialăcariostatic.ăUn
studiuăclinicăaratăătotuşiăcăăeliberareaăionilorădeăFăînăcazulăacestorămaterialeăesteăpractică
nesemnificativă.ă
Compoziteleădeăcimentareăsuntămaterialulădeăelec ieăpentruălucrărileăcuăpoten ială
estetic mare: inlay-uriăşiă onlay-uriădinărăşinăcompoziteăsauă ceramică,ăfa eteă ceramice,ă
coroaneăşiăpun iăintegralăceramiceăsauăaăpun ilorămaiănoi,ădinărăşiniăcompoziteăarmateăcuă
fibreă deă sticlă.ă Compoziteleă pentruă cimentareă auto- polimerizabile sunt recomandate
pentruăpun ileăadeziveădeătipăMaryland.ăAcesteămateriale se mai dovedesc utile în cazul
unorăprepara iiădeficienteă(scurteăşiă/ăsauăconice).ăUtilizareaăCCăăesteăînsăălaborioasă,ăcuă
multeăetapeăşiădeosebitădeăsensibilăălaătehnicaădeălucru.

Denumiri comerciale:

 Dual-Cure : Relyx (3M), 2 bond 2 (kulzer), Bifix (Voco)

 Autopolimerizabile: C&B Metabond (Parkell), Panavia 21 (J.Morita), All-
Bond 2
Avantajele cimenturilor compozite sunt:
 Adeziuneăchimicăăridicată
 Sigilareăbună
 Solubilitateăoralăăredusă
 Rezisten ăădeăadeziuneăridicată
iar dezavantajele sunt:
 Dificil de folosit
 Fărăăeliberareădeăfluor
 Costisitorăînătimpăşiămateriale
 Adaptareămarginalăădeficitară
 Controlănecesarăalăumidită ii

Pentruătoateămaterialeleădeăcimentareăaplicareaăunorăsubstan eăpentruădesensibilizareă
poateăînchideăcanaliculeleădentinareăşiăreduceămicroinfiltrareaămarginală.ăăPeăbazaăunoră
studii in vitro s-aă demonstrat,ă căă acesteă substan eă potă reduceă men inereaă coroaneloră
cimentate cu FOZ, sau CP, dar un efect redus asupra CIS, CC sau GIMR pentru
cimentare18-19.
[Type text]

Cimenturile provizorii cu eugenolăafecteazăăcapacitateaăadezivăăaăcompozitelorădeă

cimentare,ădarănuăinfluen eazăăcompomeriiă– înăcondi iileăînăcareămaterialulăprovizoriuă
esteăîndepărtatăînătotalitate.
Dină celeă prezentateă seă poateă deduceă căă utilizareaă unuiă singură materială pentruă
cimentareăfinalăănuăesteăsuficentăăpentruăpracticaămodernă.ăNiciăunămaterial,ăchiară
cuăproprietă iăadezive,ănuăpoateăcompensaădeficien eleădeăprepara ieăoriădeăadaptareă
aleă coroaneloră dentare.ă Fiecareă medică trebuieă săă fieă bineă informată relativă laă
avantajeleăşiădezavantajeleămaterialelorădeăcimentareăpeăcareăleăfoloseşte.

Compozi ia şiă proprietă ileă cimenturiloră seă modificăă constantă datorităă

numeroaselor reac ii intraorale care au loc. Sarcinile ocluzale sunt transferate prin
coroane la marginile acestora şi nu la por iunile ocluzale ale prepara iilor.
Marginileă cimentuluiă seă modificăă cuă timpul20.ă Înă masaă oricăruiă cimentă
existăă pori.ă Dezvoltareaă dezintegrăriiă marginaleă începeă înă momentulă înă careă poriiă
devin conecta iăprinăfisuri.ăDifuziuneaălichidelorăînăcimentădizolvăămaterialulăde-a
lungul fisurilor şi la periferia porilor. Materialul dizolvat este eliminat prin acelaşi
sistemă deă fisuri.ă Acesteă modificăriă submineazăă integritateaă marginalăă aă
cimentului21.

Controlul grosimii filmului de ciment

Este dependent de modul în care cimentul reuşeşteă săă refluezeă înă momentulă
cimentării.ăSeăstieăcaălichideleăsuntăincomprimabileăşi, în momentul cimentarii unor
coroaneă bineă adaptate,ă seă constată,ă dină acestă motiv,ă oă dificultateă de inserare
completăă aă acestora.ă Dacăă restaurareaă proteticăă fixăă nuă seă aseazăă completă peă
prepara ii,ă pânăă laă capătă seă vaă pierdeă adaptareaă ocluzală,ă voră apăreaă contacteă
premature, se vor modifica zonele de contact cu din ii adiacen i, se va produce o
reducere a reten ieiălucrăriiăproteticeăcuă19-32% si, cel mai important, se va pierde
adaptareaăcervicalăălaăcolet.
Suntămaiămulteămetodeăpentruăaăfaceăcaăfilmulădeăcimentăsăăfieăcâtămaiăsub ire,
şi anume:

 Pensulareaă bonturiloră cuă lacă înă două- trei straturi (die spacer)22-26, ce va
asigura o spa iere de 25 de microni a viitoarei coroane de bont, spa iu ce va
fi ocupat de ciment27.
 Vibrarea – cu mânerul oglinzii sau folosirea de vibra ii ultrasonic sau
sonice (Kavo SonicFlex) - pentru combaterea fenomenului de filtrare al
cimenturilor.ă Înă momentulă cimentării,ă particuleleă maiă mariă aleă cimentuluiă
seăvorăcondensaălaănivelulăfe eiăocluzaleăşiănumaiăparteaălichidăăvaăreflua.ă
[Type text]

Particuleleă formeazăă oă masăă careă permiteă trecereaă lichiduluiă sub ire,ă

cauzândă separareaă şiă filtrarea cimentului. Astfel poate creşte grosimea
filmului de ciment ajungând la la 60 – 435 microni ( Specificarea ADA =
25 microni)28
 Controlul volumului de ciment – coroanele trebuie umplute cu ciment
maxim o treime din volumul lor
 Practicarea de canale de refluare interne - şanturi pe peretii axiali ai
bonturiloră careă nuă ajungă însăă pânaă laă limitaă prepara iilor. S-a demonstrat
faptulă căă acesteaă crescă adaptareaă marginală şi reten ia coroanelor (aceasta
dină urmăă cuă 32%).ă Canaleleă deă refluareă externeă (perforareaă ocluzalăă aă
coroanelor),ăcuătoateăcăăîmbunată escămultărezultatulăcimentăriiă(filmulădeă
ciment,ă închidereaă marginală),ă ă nuă seă potă folosi,ă deoareceă înă zonaă
perfora iilor cimentul se poate solubiliza în timp.

Factoriiăimplica iăîn alegerea cimentului:

 Stareaăpulpeiădin ilorăstâlpi.ăÎnăcazulăînăcareăprepara ia se apropie de camera

pulparăă aă unuiă dinteă vitală seă voră evitaă cimenturileă cuă toxictateă crescutăă
(FOZ, CIS) si se va alege cimentul policarboxilat pentru coroanele solo cu
bunăăreten ie.
 Reten iaă biomecanicăă aă coroaneiă peă dinteleă stâlp.ă Dacăă reten iaă lucrăriloră
proteticeă fixeă nuă esteă adecvatăă seă vaă folosiă celă maiă bună cimentă (CCă sauă
GIMR)
 Mărimeaă anticipatăă aă for eloră ă careă voră tindeă săă desprindăă restaurarea.ă Ină
cazul bruxismului sau a unor pacien iă cuă epilepsieă seă indicăă folosireaă CCă
sau GIMR.
 Materialulă dină careă esteă confec ionatăă lucrareaă .ă Coroaneleă metalice,ă
metalo-ceramice, metalo-acrilice, metalo-compozite se pot cimenta cu
oricareădintreăcimenturiă,ăinăschimbălucrărileăintegral ceramice se indica sa
se cimenteze cu CC. Puntile adezive clasice se cimenteaza obligatoriu cu
CCă autopolimerizabile.ăRestaurărileă dină zirconiuă seă potă cimentaă cuă GIMRă
sau CC.
[Type text]

Tehnica de cimentare

Etapeleăcimentăriiăsuntăurmătoarele:

1. Pregătireaăinstrumentarului.
2. Pregătireaălucrăriiăprotetice
3. Pregătireaăcâmpuluiăprotetic
4. Prepararea cimentului
5. Cimentarea propriu-zisă
6. Îndepărtareaăexcesuluiădeăciment
7. Controlul ocluzal
8. Indica iiăpentruăpacient

1. Pregătireaă instrumentarului:ă trusăă deă consulta ie,ă sondă17, spatulăă

pentruă ciment,ă ciment,ă plăcu aă deă sticlăă sauă padă deă hârtieă specială,ă
aspiratorădeăsalivă,ărulouriădeăvatăăsauădigăăşiăportdigă,ăcupeădeăsiliconă
şiă pastăă profilactică,ă snură dentară (dentală floss),ă ă seringăă +ă anestezic,ă
alcool,ăneofalinăă,ăapăăoxigenată,ămicrosablator,ăfolieăadezivăă(DriăFoilă
–protejeazăăcim.ădeăumezeală),ăbenziăMylar,ăhartieădeăarticula ie, freze
pentru adaptat, gume, discuri de finisare.

2. Pregătireaălucrăriiăprotetice:
 Curatarea cimentului provizoriu din interiorul coroanelor
 SablareaăcuăoxidădeăAlă50ămicroniă(inăvitroăcreşteăreten iaăcuă
64%)
 Cură areaămecanicăăcuăultrasunete
 Cură areaăchimicăăcuăneofalină
 Dezinfectareaăcuăalcoolăsauăapăăoxigenată
 Uscarea

3. Pregătireaăcâmpuluiăprotetic
 Cură areaă din iloră stâlpiă cuă pastăă profilactică şiă cupeă dină
silicon
 Izolareaăcuărulouriăşiăaspirator
 Dezinfectareăcuăapăăoxigenată
 Condi ionareaă bonturiloră (vitaleă cuă agen iă deă mineralizare-
solu iiăapoaseădeăsăruriăanorganice,ădevitaleăcuăăacidăfosforic)
 Spălare
[Type text]

 Uscare , dar nu desicare

4. Prepararea cimentului.ă Diferăă înă func ie de tipul de ciment. Se face

conform indica iiloră producătorilor,ă respectându-se cu stricte e
propor iileăsiătimpulădeăspatulare.ăCimentulăFOZăseăpreparăăpeăoăplacu ăă
deăsticlaărăcităăamestecândăcuămişcăriăcirculareăpulbereaăcuălichidul cu o
spatulăă metalică.ă Cantitateaă deă pulbereă seă împarteă înă 4-5ă părtiă egaleă
înglobându-se treptat în lichid. Se controleaza consisten a cimentului
prinăridicareaăcimentuluiădeăpeăplacutăăcuăspatuleă.ăAcesta nu trebuie sa
seă”rupă”ălaămaiăputinădeă2ăcm lungime. Timpul de utilizare este în jur
deă5ăminute.ăCimentulăpolicarboxilatăseăpreparăătotăpeăoăplăcu ăădeăsticlăă
ob ănându-seă oă pastăă maiă vâscoasăă decâtă înă cazulă altoră cimenturi.ă
Timpul de utilizare este de 2,5 minute. CIS şiăGIMRăseăpreparăăpeăfolii
deă hârtieă ceratăă cuă oă spatulăă deă plastic.ă Existăă siă capsuleă predozateă deă
material mult mai uşără deă folosit.ă CCă seă prezintăă subă formăă deă
pulbere/lichidăsauăpastă/pastăăsiăseăamestecăăpeăhârtieăcerată.ă

5. Cimentarea propriu-zisă.ă Seă încarcăă coroaneleă cu ciment maxim o

treime din volumul acestora depunându-se ciment şi pe pere ii axiali ai
coroaneloră siă seă inserăă peă prepara ii29. În cazul pieselor protetice mici
(inlay-uri),ă acesteaă seă potă vehiculaă înă cavitateaă bucalăă cuă instrumenteă
speciale sau mai simpluă cuă batoaneă deă gutapercă.ă For aă deă apăsareă aă
coroaneiă nuă trebuieă săă fieă excesivăă ptă aă nuă creeaă efectulă deă rebound30.
Coroaneleă cimentateă cuă oă for ăă deă 300ă N/cm2ă auă fostă îndepărtateă maiă
uşorădecâtă celeăcimentateăcuăoăfor ăădeă150ăN/cm231.ăăSeăverificăădacă
lucrareaă aă intrată pânăă laă capătă punândă pacientulă înă intercuspidareă
maximă.ă Seă poateă protejaă cimentulă deă salivăă prină folosireaă deă foliiă
adeziveă (DryFoil).ă Presiuneaă ocluzalăă trebuieă men inutăă aproximativă
pânăălaăprizaăcimentului32.

6. Îndepărtareaăexcesului deăciment.ăInăcazulăFOZăăsiăCPăseăasteaptăăprizaă
finalăă înainteă deă cura area excesului de ciment. În cazul celorlalte
cimenturiă excesulă seă îndepărteazaă pu ină înainteaă prizei,ă deoareceă dupăă
producereaă acesteiaă devineă extremă deă dificilă îndepărtareaă excesului de
ciment.ăExcesulădeăcimentăseăcură ăămaiăîntâiăinterproximalăsubăpunctulă
de contact cu sonda si apoi cu snurul dentar (dental floss) prevazut cu
unămicănod.ăApoiăseăcură ăăvestibularăşi oral. Se cura ăăcimentulăşi de pe
din ii adiacen i.
[Type text]

7. Controlul ocluzal.ăSeăverificăărela iile de ocluzie cu hartie de articulatie

şi benzi Mylar.

8. Indica iiă pentruăpacient.ă Seădăăindicatiaăpacientuluiăsaănuămănânceă2-3

ore.ăCalită ileămaximeăaleăcimenturilorăseăînregistreazaădupăă24ădeăoreă
de la cimentare. De aceea se indicăă pacientuluiă saă mesteceă cuă grija,ă
alimente moi timp de 1-2ă zileă dupăă cimentare.ă Deă asemeniă pacientulă
trebuieă săă revinăă laă cabinetă dacăă simteă căă rela iile ocluzale nu sunt
corespunzatoareăsauădacăăareădureri.

Colareaăsauăcimentareaăadeziv

Se indicăă pentruă restaurărileă integrală ceramiceă şi pentru puntile adezive tip

Maryland. În cazul acestora din urma cimentarea se face cu CC autopolimerizabile.
Etapele clinice pentru cimentarea unei coroane integral ceramicesunt
următoarele:

 Seăîndepărteazăărestaurareaăprovizorieăcimentatăăcuăunăcimentăfărăăeugenol,ă
deoareceăacestaădinăurmăăinhibăăprizaăcompozitelor33
 Dacăă esteă posibilă seă monteazăă digaă (ă dacăă limiteleă prepapa iilor sunt
subgingivale diga nu se poate monta şi se va izola câmpul protetic cu
rulouriădeăvatăăsiăaspiratorădeăsalivă)
 Cură ireaăprepara ieiăcuăpastăădeăprofilaxieăşiăcupeădeăsilicon;ăapoiăseăspalăă
şiăseăusucăăuşoră
 Seă verificăă adaptareaă restaurării.ă ă Seă verificăă marginileă şiă contacteleă
proximale.ăNuăseăcontroleazăăocluzal,ăexistândărisculăfracturăriiăceramicii.
 Seăevalueazăăcromaticaărestaurăriiăcuăpasteădeăprobă,ăastfelăîncâtăsăăputemă
alege nuan a cimentului
 Seăîndepărteazăărestaurarea,ăseăspalăă15ăsecundeăpentruăaăîndepărtaăpastaădeă
probăăşiăseăusucăă.ăPastaădeăprobăăseăpoateăcură aăsiăcuăacetonă.
 Seă graveazăă intradosulă coroaneiă prină badijonareă timpă deă 5ă minuteă cuă acidă
fluorhidrică(9,5%),ăapoiăseăspalăă20ăsecundeăşiăseăusucăă
[Type text]

 Seă aplicăă substan aă deă silanizareă înă interiorulă restaurării,ă seă uniformizeazăă
stratulăcuăjetăuşorădeăaerăşiăseăplaseazăăcoroanaăferităădeăluminăă
 Seă graveazăă prepara iaă ă cuă acidă fosforică (37%)ă 15ă secunde,ă seă spalăă
abundentăşiăseăusucăăuşoră
 Seăaplicăăadezivulădentinară(bondingăresin)ăpeăprepara ieăprinăbadijonareă15ă
secunde
 Seăuniformizeazăăcuăjetădeăaeră3ăsecunde
 Seăfotopolimerizeazăă20ăsecundeă
 Înă cazulă cimentăriiă fa eteloră seă indicăă plasareaă aă 2ă benziă Mylară mezială şi
distal înainte de cimentare
 Seă preparăă cimentulă compozită 10-20ă secundeă şiă seă aplicăă înă interiorulă
coroanei
 Coroaneleăseăinserăăcuăblânde eă
 Se îndepărteazăă excesulă deă cimentă (înainteă deă îndepărtareaă excesuluiă deă
ciment, pentru uşurarea acestei manopere se poate fotopolimeriza foarte
scurt 5 secunde – cimentulă seă vaă întăriă superficială fiindă apoiă uşor de
îndepărtat)
 Seă fotopolimerizeazăă toateă suprafe eleă pentruă celă pu ină 60ă secundeă /ă
suprafa ăămen inândăcoroanaătotodatăăînăpozi ie
 Seăfiniseazăămarginileăcuăro iăşiădiscuriă
 Seă controleazăă siă seă adapteazăă ocluzală şiă seă lustruieşteă cuă gumeă specialeă
ceramice
[Type text]

BIBLIOGRAFIE

1. Øilo G. Luting cements: a review and comparison. Int Dent J 1991;41: 81-8.
2.J. C.V. Ribeiro, P. G. Coelho, M. N. Janal, N. R.F.A. Silva, A. J. Monteiro, and
C.ă A.O.ă Fernandes,ă “Theă influenceă ofă temporaryă cementsă onă dentală adhesiveă
systems for luting
cementation,” Journal of Dentistry, vol. 39, no. 3, pp. 255–262, 2011.
3.B. Bagis, Y. H. Bagis, and U. Hasanreisoglu, Bonding effectiveness of a self-
adhesive Resin-based luting cement to dentin after provisional cement
contamination, The Journal of
Adhesive Dentistry, 2010.
4.S. H. Altintas, O. Tak, A. Secilmis, and A. Usumez, Effect of provisional
cements on shear bond strength of porcelain laminate veneers, European Journal of
Dentistry, vol. 5, no. 4,pp. 373–379, 2011.
5.Anusaviceă KJ.ă Phillips’ă scienceă ofă dentală materials. 10th ed. Philadelphia: WB
Saunders; 1996. p. 555-81.
6. Craig RG. Restorative dental materials. 10th ed. St Louis: CV Mosby; 1997. p.
17-84, 201.
7.White SN, Sorensen JA, Kang SK, Caputo AA. Microleakage of new crown and
fixed partial denture luting agents. J Prosthet Dent 1992;67:156-61.
8.American National Standards Institute/American Dental Association.
Specification No. 8 for zinc phosphate cement. Chicago: American Dental
Association; 1977.
9.Mitchell CA, Orr JF, Kennedy JG. Factors influencing the failure of dental glass
ionomer luting agent due to contraction. Biomaterials 1995;16: 11-6.
10.Smith DC, Ruse ND. Acidity of glass ionomer cements during setting and its
relation to pulp sensitivity. J Am Dent Assoc 1986;112:654-7.
11. C. H. Pameijer, H. R. Stanley, and G. Ecker, Biocompatibility of a glass
ionomer luting agent. 2. Crown cementation, American Journal of Dentistry, vol. 4,
no. 3, pp. 134–141, 1991.
12.J. W. Nicholson and B. Czarnecka, The biocompatibility of resin-modified
glass-ionomer cements for dentistry, Dental Materials, vol. 24, no. 12, pp. 1702–
1708, 2008.
13.Sidhu SK, Watson TF. Resin-modified glass-ionomer materials. Part 1:
properties. Dent Update 1995;22:429-32. 18:701-3.
14.Sidhu S K, Watson T F. Resin-modified glass ionomer materials. A status report
for the American Journal of Dentistry. Am J Dent 1995; 8: 59-67.
[Type text]

15.Leevailoj C, Platt J A, Cochran M A, Moore B K. In vitro study of fracture

incidence and compressive fracture load of allceramic crowns cemented with resin-
modified glass ionomer
and other luting agents. J Prosthet Dent 1998; 80: 699-707.
16.White SN, Yu Z. Film thickness of new adhesive luting agents. J Prosthet Dent
1992;67:782-5.
17.Williams VD. Factors that affect the adhesion of composite to enamel. Gen
Dent 1982;30:477-80.
18.Chan K C, Svare C W, Horton D J. The effect of varnish on dentinal bonding
strength of five dental cements. J Prosthet Dent 1976; 35: 403-406 .
19.D. A. Felton, B. E. Kanoy, and J. T. White, Effect of cavity varnish on retention
of cemented cast crowns, The Journal of Prosthetic Dentistry, vol. 57, no. 4, pp.
411–416, 1987.
20.Mesu F P, Reedijk T. Degradation of luting cements measured in vitro and in
vivo. J Rest Dent 1983; 62: 1236-1240.
21.Kamposiora P, Papavasilious G, Bayne S C, Felton D A. Finite element analysis
estimates of cement microfracture under complete veneer crowns. J Prosthet Dent
1994; 71: 435-441.
22.Wang CJ, Millstein PL, Nathanson D. Effects of cement, cement space,
marginal design, seating aid materials and seating force on crown cementation. J
Prosthet Dent 1992;67:786-90.
23.Wiskott H W, Belser U C, Scherrer S S. The effect of film thickness and surface
texture on the resistance of cemented extracoronal restorations to lateral fatigue. Int
J Prosthodont
1999; 12: 255-262.
24.Carter S M, Wilson P R. The effect of die-spacing on crown retention. Int J
Prosthodont 1996; 9: 21-29.
25.Grajower R, Zuberi Y, Lewinstein I. Improving the fit of crowns with die
spacers. J Prosthet Dent 1989; 61: 555-563.
26. Wilson P R. The effect of die spacing on crown deformation and seating time.
Int J Prosthodont 1993; 6: 397-401.
27.Wilson P R. Effect of increasing cement space on cementation of artificial
crowns. J Prosthet Dent 1994; 71: 560-564.
28.“Recommendedă standardă practicesă foră biologicală evaluationă ofă dentală
materials,”ăANSI/ADAăSpecificationăno.ă41,ă2005.
29. Tan K, Ibbetson R. The effect of cement volume on crown seating. Int J
Prosthodont 1996; 9: 445-451.
30.Wilson P R. Low force cementation. J Dent 1996; 24:269-273.
[Type text]

31.Karipidis A, Pearson G J. The effect of seating pressure and powder/liquid ratio

of zinc phosphate cement on the retention of crowns. J Oral Rehabil 1988; 15: 333-
337.
32.White S N, Yu Z, Kipnis V. Effect of seating force on film thickness of new
adhesive luting agents. J Prosthet Dent 1992; 68: 476-481.
33. Mitchell C A, Pintado M R, Geary L, Douglas W H. Retention of adhesive
cement on the tooth surface after crown cementation. J Prosthet Dent 1999; 81:
668-677.