UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

PROIECT
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
ENTORSELE DE GLEZNA

NUMELE: CHICOSU
PRENUMELE: CEZAR-CĂTĂLIN
SPECIALIZAREA: SPORT ȘI PERFORMANȚĂ MOTRICĂ
GRUPA: 35
ENTORSELE DE GLEZNĂ

Definiție: Entorsa este o leziune traumatică creată de o perturbare tensională a parților moi
cap-sulo-ligamentare și periarticulare ce depășește limitele fiziologice de stabilitate a
articulației, dar fără modificarea raporturilor dintre suprafețele articulare osteo-cartilaginoase.
Forța ce produce aceasta perturbare este frecvent un traumatism indirect transmis articulației
prin intermediul articulației. Ligamentele sunt fascicule rezistente de fibre elastice care leagă
oasele intre ele si stabilizează  articulațiile. Ligamentul traumatizat poate prezenta mici
leziuni sau se poate rupe complet.
Dintre toate articulațiile, glezna este o articulație particular expusă entorselor deoarece, în
stabilitatea sa, rolul fundamental îl au mușchii. Sunt cele mai frecvente, deoarece pot apare
după traumatisme banale cu ocazia unui pas greșit printr-un mecanism de torsiune. Sunt
predominant pe compartimentul extern, în particular pe fascicolele fibulo-talar anterior și
fibulo-calcanean.
Entorsele gleznei sunt frecvent asociate leziunilor care interesează ligamentele articulației
subtalare și mediotarsiene.

Etiologie. Entorsele de glezna interesează în majoritatea cazurilor grupele de vârsta legate

direct de activitatea productivă, în circulație și sport. Cauzele cele mai frecvente sunt
alunecările, căderile pe teren denivelat, aterizări greșite pe marginea piciorului etc.
Se produc prin mecanism de torsiune internă sau de torsiune externă, dincolo de limitele de
rezistenta mecanică ale ligamentelor articulare producând entorsa.
In ordinea frecvenței cel mai expus este ligamentul fibulo-talar anterior ( ligamentul
entorsei ), fibulo-calcanean, tibio-fibular inferior.

Clasificare – stadializare:
Leziunile ligamentelor variază de la simple întinderi/destinderi sau răsuciri minore către
răsuciri severe de ligamente. Se va face o stadializare a leziunii de către medicul specialist:
- gradul I reprezintă întinderea sau o mică ruptură a ligamentelor, prezentând o ușoară
sensibilitate, edem și rigiditate. Este posibil mersul cu o mică durere
- gradul II reprezintă o rupere mai mare de ligamente dar nu totală cu durere, edem și
echimoză moderate. Zonele lezate sunt sensibile la palpare și există durere în timpul
mersului
- gradul III reprezintă ruperea completă a ligamentului afectat însoțită de edem și echimoze
severe. De cele mai multe ori mersul este imposibil întrucât glezna se poate deplasa în
exterior și există o durere puternică, deși durerea inițiala poate să scadă imediat în intensitate.

Cum recunoaștem o entorsă ??

• Entorsele sunt întinderi, răsuciri sau îndoiri forțate ale ligamentelor, la care oasele nu
părăsesc articulația.

• In zona gleznei apare o umflătură, iar acea parte a piciorului doare foarte tare.

• Mișcările gleznei nu sunt naturale, însă se pot face, chiar și sub influența durerii.

• De asemenea, pot apărea și vânătăi in zona accidentată.

PRIMUL AJUTOR

• repaus articular prin imobilizare provizorie în ușoară flexie;

• așezăm persoana accidentată pe spate cu piciorul ușor ridicat, într-o poziție cât mai
confortabilă;

• dacă avem gheață la dispoziție, punem mai multe cuburi într-o pungă
de plastic și apoi o îmbrăcam întru-un prosop, gheața să nu atingă direct pielea sau
pulverizații cu kelen;
• combaterea durerii prin medicație analgetică;

• imobilizăm glezna printr-un bandaj elastic sau fașă;

• dacă putem confecționa niște atele din lemn sau carton mai gros, este bine sa protejam
glezna si cu ajutorul acestor atele;

• se contraindică masajul deoarece poate amplifica leziunile de părţi moi.

• persoana accidentată trebuie apoi transportată la spital.