Studii universitare de perfecționare, postuniversitare sau formare

continuă
Departamentu de învățământ la Distanță și Formare Continuă
Educatie fizică și sportivă
Popescu Dută Adrian
Anul II
Semestrul II

TRATAREA ENTORSELOR DE GLEZNĂ

REFERAT

Entorsa gleznei

Este o afecţiune traumatică a gleznei produsă printr-o mişcare forţată

peste limitele fiziologice ce determină leziuni variate ale capsulei articulare,
ligamentelor ce stabilizează glezna, uneori si ale cartilajului articular.
Cea mai obişnuită (frecventă) accidentare la nivelul gleznei o
reprezintă entorsa de gleznă care poate consta în întinderi ligamentare sau
rupturi microscopice sau complete ale ligamentelor. Prin umare reprezintă o
leziune capsulo-ligamentară dată de o mişcare fortată, anormală.
Dintre toate articulaţiile, glezna este o articulaţie particular expusă
entorselor deoarece, în stabilitatea sa , rolul fundamental il au muşchii.
 Se clasifica in trei grade si anume:
 gradul I - leziuni microscopice la nivel ligamentar de rupere sau
intindere
 gradul II - rupere macroscopica incompletaa ligamentului respective
 gradul III – leziune completa a ligamentului

Mecanismul principal de producere: 70%-80% dintre accidentarile la

nivelul gleznei sunt produse prin inversie- cand piciorul este in flexie
plantara si in supinatie. Inversia duce la rupturi sau intinderi ale complexului
ligamentar lateral in urmatoarea ordine, de la cel mai slab la cel mai
puternic: ligamentul talofibular anterior, ligamentul calcaneo-fibular si
ligamentul talofibular posterior.
Cauze
O forţă de întindere puternică poate rupe ligamentele gleznei.
Printre agenţii cauzatori se numără:o mişcare de rotaţie anormală a
piciorului efectuată în timpul urcării sau coborârii scărilor, in timpul
mersului sau alergării pe un teren accidentat, ca urmare a unei forţe
puternice aplicate la nivelul gleznei, în timpul antrenamentelor sportivilor,
pe parcursul activităţilor desfăşurate zi de zi, de exemplu la ridicarea din pat,
sau o căzătură.
Uneori glezne mai puţin stabile, o condiţie existentă de la naştere, sau
leziuni anterioare la nivelul gleznei şi piciorului pot reduce stabilitatea
articulaţiei, favorizând apariţia entorselor.
Simptome
Lezarea ţesuturilor duce la inflamare şi creşte permeabilitatea vaselor de
sânge, urmate de scurgerea de fluid în ţesuturile moi din jurul gleznei.
Celulele albe, responsabile de apariţia inflamării, migreaza în zona
respectivă odata cu creşterea fluxului sanguin.
Datorită cantităţii crescute de fluid in ţesuturi apare umflarea gleznei. Nervii
devin mai sensibili; articulatia este dureroasă şi uneori poate să apară
senzaţia de pulsiune.
Durerea se accentuează la palparea zonei afectate sau la mişcarea
piciorului în anumite direcţii ( în funcţie de ligamentul care a fost lezat ), în
timpul mersului sau în ortostatism. Roşeaţa şi creşterea temperaturii sunt
generate de fluxul sanguin crescut.

Intensitatea simptomelor este corelată cu gradul leziunilor

ligamentare:
• Entorsă de gleznă grad I – este cauzată de întinderea ligamentelor.
Simptomele prezente sunt durere şi edem ( umflătură ).
Majoritatea bolnavilor pot să meargă fără baston, dar nu pot fugi sau
sări.
• Entorsă de gleznă grad II – este cauzată de ruptura parţială a
ligamentelor.
Edemul este mai pronunţat şi pot să apară vânătăi ( echimoze )
datorită sângerării sub piele.
Pacienţii prezintă durere la mers, dar pot efectua câţiva paşi.

• Entorsă de gleznă grad III – cauzată de ruptura totală a ligamentelor.

Glezna este dureroasă şi mersul este dificil. Pacienţii acuză o senzaţie de
instabilitate la nivelul articulaţiei.
Vânătaia coboară pe picior, spre degete în următoarele zile datorită
gravitaţiei care atrage sângele în direcţia piciorului.

Patofiziologie
Entorsa mai poate fi imparţită în:
entorsa capsulară anterioară:
- examinarea descoperă durere la extensia activă a gleznei sau la
flexia ei pasivă maximă.
entorsa medială prin eversiune: - este produsă prin rotatia externă si
abductia gleznei.
entorsa laterală prin inversiune: - este tipul obisnuit de entorsă, cel mai
frecvent.
Aceste entorse apar de obicei în timpul mersului sau alergării pe un
teren denivelat. Cele mai multe entorse laterale afectează ligamentul talo-
fibular anterior.
entorsa cu diastazis: - reprezintă 1% din totalul entorselor de gleznă.
Apare secundar unei rotatii externe foarte mari sau unei hiperextensii a
gleznei.Durerea apare sau se accentuează la rotatia externă sau extensia
gleznei.
Atunci cand durerea este severa se recomanda purtarea carjelor sub
control medical. Entorsele de glezna au nevoie de 6 saptamani pentru a se
vindeca, dar in unele cazuri pot sa dureze chiar luni, in functie de severitatea
leziunilor. Un ghips protector, un suport elastic sau alte forme de sustinere a
gleznei trebuiesc purtate in tot acest timp pentru a proteja ligamentele.

Tratament:
Tratamentul fizical-kinetic trebuie individualizat pentru fiecare bolnav in
parte si in permanenta adaptat la stadiul bolii.
Obiective:
1) Disparitia sau ameliorarea durerii;
2) Prevenirea, disparitia sau ameliorarea inflamatiei;
3) Mentinerea sau ameliorarea stabilitatii si mobilitatii articulare;
4) Mentinerea sau ameliorarea fortei si rezistentei musculare;
5) Ameliorarea calitatii vietii.

Electroterapia
Electroterapia consta în aplicatii terapeutice ale următoarelor tipuri de
curenti,pentru efectul antialgic, antiinflamator:
 curent galvanic
 curenti de joasa frecventa: CDD, TENS, Trabert
 curenti de medie frecventa
 laser
 unde scurte
  ultrasunet
 diapulse

Termoterapia:
Termoterapia locala pentru controlul durerii si cresterii compliantei
tesuturilor moi in vederea instituirii programului de kinetoterapie.
Kinetoterapia:
Entorsa de gradul I:
În general nu necesită tratament profesional si reabilitare. Glezna rămâne
stabilă. În functie de simptome se folosesc:
- gheată local
- pozitia fixă a piciorului
- medicatie antiinflamatoare
- interzicerea temporară a sprijinului
Reîntoarcerea la sport se testează foarte simplu prin punerea pacientului să
sară doar pe piciorul traumatizat, care, dacă este refăcut, nu trebuie să mai
doară.

Entorsa de gradul II si III:

Atunci când nu există o patologie asociată sau entorse repetate în
antecedente, tratamentul nechirurgical s-a dovedit suficient. El include:
- diminuarea durerii
- diminuarea tumefactiei
- imobilizare potrivită pentru repausul fibrelor ligamentare
- recuperarea muschilor peronieri
- restaurarea miscării normale a gleznei
 Tratamentul contine următoarele faze:
a) faza I de tratament :
Tratează sângerarea si edemul prin:
- repaus (mers cu cârjele)
- gheată
- pansament compresiv (sau cizmă gipsată)
- pozitie proclivă
b) faza II de tratament :
Consta în reînceperea recuperării. Aceasta fază începe la 1-3 săptămâni de la
traumatism, atunci când edemul a diminuat mult.
Recuperarea este activă. Caută să restaureze proprioceptia, soliditatea
peronierilor si mobilitatea articulară.
În afara miscărilor active, se fac şi miscări pasive atente, graduale:
- exercitii pentru degete (extensii si flexii active, cu si fără rezistentă).
- exercitii pentru sensibilitatea proprioceptivă (cu ajutorul unei mingi:
pacientul cu piciorul pe minge, o roteste, îsi plimbă piciorul pe ea, o loveste
usor, etc., ca un fotbalist la antrenament).
- exercitii pentru întărirea muschilor peronieri: eversiuni repetate izotonice si
izometrice.
Această etapa durează între 4 si 10 săptămâni, după care pacientii trec la
faza a III-a.
c) faza III de tratament :
Constă în reînceperea activitătii sportive. Este important ca înaintea începerii
exercitiilor să se pună o gleznieră. Ea oferă stabilitate mai bună iar contactul
cu pielea ameliorează activitatea proprioceptorilor.
Vor fi continuate exercitiile pentru recuperarea eversiunii gleznei prin
eversiuni repetate contra rezistentă (elastice, scripeti).
Recuperarea este completă atunci când pacientul poate să sară doar pe
piciorul traumatizat fără durere sau instabilitate.
Pacientii care la 3 luni de la traumatism si după o recuperare completă si
corectă mai au simptome, au cu sigurantă o patologie asociată.
Exercitii de intarire a musculaturii
- Se vor incepe cu talpa piciorului pozitionata pe podea in sens invers
peretelui, un obiect sau mobila.
- Dupa ce se creeaza un comfort in aceasta pozitie se incearca atasarea
unui cordon de cauciuc de talpa pentru a se crea o rezistenta.
In aceeasi pozitie in picioare se vor apropia picioarele pe podea. Se va apasa
pe piciorul afectat spre interior impotriva celuilalt picior.
Apoi se va pozitiona calcaiul celuilalt picior peste piciorul afectat. Se vor
apasa unul impotriva celuilalt.
Exercitii pentru control si balans
Pozitionarea doar in piciorul afectat, tinand bratele ridicate in lateral cu
ochii deschisi. Cand este posibil acest lucru timp de 60 de secunde se vor
incepe si alte exercitii pentru miscare.
Se sta doar in piciorul afectat cu bratele ridicate astfel:
- de-a lungul toracelui cu ochii deschisi
- bratele lateral cu ochii inchisi
- cu bratele la piept si ochii inchisi
Se vor face aceste exercitii timp de 60 de secunde de 6 ori pe zi.
Exercitiul 1
Sezand pe sezut cu picioarele intinse, se deseneaza lent cu varfurile
picioarelor cifrele de la 1 la 10.
Se repeta de 10 ori.
 Exercitiul 2
Sezand pe sezut cu picioarele intinse, se pozitioneaza o banda eleastica dupa
talpa piciorului si se intinde lent cu degetele picioarelor.
Se repeta de 10 ori.
Exercitiul 3
Sezand pe scaun cu picioarele pe sol, se ruleaza piciorul de pe calcai pe
varfuri si invers.
Se repeta de 10 ori.
Exercitiul 4
Se efectueaza daca se poate sprijini pe picior si nu apare durere.
Stand cu fata la perete si sprijin in maini la nivelul umerilor, piciorul lezat in
spatele celui sanatos, cu sprijin pe varf. Incet se va indoi genunchiul aflat in
fata pana cand se simte intinderea musculaturii gambei.
Se repeta de 10 ori.
Exercitiul 5
Se efectueaza daca se poate sprijini pe picior si nu apare durere.
Stand cu sprijin pe piciorul afectat, bratele ridicate in lateral, se balanseaza
inainte inapoi si in lateral ruland talpa piciorului.
Se repeta de 10 ori.

Pentru entorsele a căror patologie este complexă se apelează la tratamentul

chirurgical.
 Bibliografie:
“Anatomie pentru miscare “ - Bladine Calais-Germain,ed.Polirom
Introducere in analiza tehnicilor corporale vol I
“Anatomie pentru miscare “ - Bladine Calais-Germain,ed.Polirom
Exercitii de baza vol II
http://www.ortokinetic.ro/p75-Entorsa+gleznei
http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-gleznei-si-piciorului/entorsa-
de-glezna_1618
http://www.bzi.ro/entorsele-pot-fi-tratate-si-acasa-89979
http://www.harmonycenter.ro/index.php/aveti-entorsa-la-glezna/