INFECTIA HIV-SIDA

SIMONA CLAUDIA CAMBREA

DEFINITIE
 Infecţia cu HIV este o afecţiune
contagioasă, specific umană, caracterizată
printr-o evoluţie stadială, cu semne iniţiale
de infecţie acută, clinic reversibile, urmate
de o lungă perioadă de latenţă, cu o stare
de sănătate aparentă şi cu reexprimare
clinică finală, progresivă.

 Virusul distruge progresiv mecanismele de

apărare ale gazdei şi determină, după un
interval de timp variabil, instalarea SIDA –
stadiul final al bolii, caracterizat prin:
 apariţia infecţiilor şi/sau neoplaziilor oportuniste;
 afectarea în grade diferite a sistemului nervos;
 afectarea altor aparate şi sisteme.
 ETIOLOGIE
 Familia: retrovirus - datorita replicarii
sale prin activitatea unei enzime RT (revers
transcriptaza) - transcrie ARN-ul viral in
ADN dc;

 Subfamilia: lentivirusuri - produce o

infectie cronica persistenta, efectul
patogenic se dezvolta lent;

 Tipuri virale implicate in patologia

umana:
 HIV-1
 HIV-2
ISTORIC
 Iniţial SIDA = boală misterioasă:
 cunoscută sub numele de GRID (gay related immunodeficiency)
 boala celor 4 H (homosexuali, heroina, Haitieni, hemofilici);

 1983 echipa profesorului Luc Montagnier, de la Institutul

Pasteur → LAV (lymphadenopathy associated virus).

 1984 echipa de cercetători condusă de profesorul Robert

Gallo a descoperit un virus = agentul etiologic al SIDA, =
LAV.

 În 1986 un comitet internaţional de nomenclatură → HIV

(virusul imunodeficienţei umane).

 Există două tipuri antigenic distincte: HIV-1 şi HIV-2.

 1986 s-a izolat HIV-2: răspândit în Africa de Vest (în fostele

colonii portugheze); mai puţin patogen.

 HIV-1 este cel mai răspândit şi virulent retrovirus uman;

originar din Africa centrală de unde a diseminat pandemic.
ORIGINEA HIV
 Similaritate intre HIV si virusurile simiene SIV

 HIV -1 pare sa provina de la un cimpanzeu din Africa Centrala - Pan

Troglodytes troglodytes
 HIV-2 de la maimuta Cercebus atys din Africa de Vest

 1931 = an de referinta in transmiterea infectiei HIV

 în timpul capturării, uciderii sau consumării de cimpanzei şi sooty
mangabeys în Africa
 expunerea directă a plăgilor deschise ale oamenilor la sângele
acestor animale ar fi putut facilita transmiterea
 intensificarea turismului, promiscuitatea şi consumul de droguri
injectabile, a ajutat la răspândirea virusului, de la stadiul iniţial
izolat, la nivel mondial

 Similaritatea genetica intre HIV-1 si HIV-2 este de 40-60%

 Robert Gallo
Izoleaza HTLV 3
(Human T cell lymphotrophic virus)
Primele cazuri la
Homosexuali
Los Angeles

Mostre de
tesut
1931 1959 1966 1968 1981 1983 1984

Mostre de Mostre de
plasma tesut

Luc Montagnier
descrie LAV
(lymphadenopathy associated virus)
RASPANDIRE GEOGRAFICA

 Arborele filogenetic al HIV-1 cuprinde 3 grupuri :

 Grup M (major) - cele mai multe izolate virale
 Grup 0 (outlier) - f rara
 Grup N (new )

 Grup M cu 9 subtipuri = clade A D, F H, J, K

 (difera cu 30% in secventele env si 14% in
secventele gag);

 Recombinare genetica la indivizii co-infectati cu

mai multe subtipuri HIV  variante noi
recombinate de virus;
 HIV

HIV-1 HIV-2

Grup N Grup O
Grup M

Subtipuri A-J
Romania - subtip F predominant
Europa, SUA, America latina - subtip B

Africa S, Asia S, Ethiopia - subtip C

Asia - subtip E, C, B
Africa de E - subtip D
Brazilia, Camerun – subtip F
REZISTENTA HIV IN MEDIU
 HIV este relativ fragil în mediul extern.
 Temperatura peste 57oC omoară HIV, iar la 56oC este
inactivat în 30 minute.
 La temperaturi joase HIV îşi păstrează infecţiozitatea, iar
în atmosfera camerei poate supravieţui câteva zile.
 S-au dovedit ineficiente: formolul 0,1%, radiaţiile gamma
şi ultravioletele, chiar la doze mari.
 HIV este sensibil la acţiunea:
 alcoolului etilic 50-70%,
 derivaţilor de fenol,
 hipocloritului de sodiu 0,1%,
 cloraminei,
 apei oxigenate,
 sărurilor de amoniu cuaternar,
 iodoforilor, glutaraldehidei.
CICLUL DE VIATA HIV
Tropismul HIV (1)

 HIV are tropism pentru celulele care exprima la

suprafata lor molecula CD4 si o alta molecula cu
functie de Co R

 Molecula CD4 - proteina membranara de 55 Kda

care se gaseste pe:
 LT CD4+ ( helper)
 Monocite/Macrofage
 Celule foliculare dendritice circulante
 Celule Langerhans epidermale
 Celule microgliale din creier
 Tropismul HIV (2)
Co-receptori (identificati in 1996) - mediaza procesul
fuziunii si intrarea virusului in celula
 CCR 5 – exprimat de monocite si limfocite
 CXCR4 – exprimat doar pe LT

 Izolatele HIV ce utilizeaza CCR5 (variante R5) au

tropism macrofagic
 Izolatele HIV ce utilizeaza CXCR4 (variante R4) au
tropism pentru LT

Alti Co - R : CCR3, BOB/CPR15, CCR2, CCR8,GPR1

[Bean 2002]
Replicarea HIV (1)
1. ATASAREA si FUZIUNEA HIV cu celula tinta
 legarea GP 120 de Rec CD4 si de Co-R
 interactiunea Gp 41 cu mb celulara

2. INTERNALIZAREA virusului in celula tinta -

eliberarea ARN viral, RT si integrazei in citoplasma
celulei

attachment entry release of viral RNA

 Replicarea HIV (2)
3. REVERS-TRANSCRIEREA - transformarea ARN viral in
ADN dc sub actiunea RT

4. INTEGRAREA ADNdc in genomul celulei gazda sub

actiunea integrazei  ADN proviral  activare

reverse transcription integration

Revers transcrierea
 Replicarea HIV (3)
5. TRANSCRIEREA ADN proviral, integrat in ARNm viral
sub actiunea ARN polimerazei (controlat de proteinele
reglatoare codifcate de genele tat si rev)

6. TRANSLATIA - ARN m tradus in proteine

transcription
Replicarea HIV (4)
7. ASAMBLAREA proteinelor virale cu ARN genomic viral 
virioni imaturi  clivarea precursorilor gag-pol de catre
proteaza virala  particule virale mature

8. INMUGURIREA din membrana celulei gazda a particulelor

virale si infectarea altor celule

assembly
maturation and budding
Ciclul de viata HIV
 CINETICA VIRALA

 10 bilioane de noi virioni se formeaza

si se elimina zilnic;
 109 celule CD4 sunt distruse zilnic (de
2 x > rata de refacere a sistemului
hematopoietic);
 T1/2 a virionului liber – 6 ore;
 T1/2 a virionului legat de celula – 1-2
zile;
 Pierdere medie de 50 LTCD4+/mmc/an
C I ŞI MODALIT I DE
TRANSMITERE

 Deşi virusul a fost izolat din numeroase lichide, secreţii şi

ţesuturi ale persoanelor infectate, în transmitere sunt implicate
practic numai sângele, sperma şi secreţiile vaginale.

 HIV se transmite pe trei căi majore:

 Contacte sexuale: cu schimb de fluide organice (spermă, lichid

vaginal):
 contact sexual penetrant (homo- sau heterosexual);
bărbat femeie este de 2-3 ori > femeie  bărbat
 cofactori: ulcere genitale, STD
 sex oral (risc mai redus de transmitere a infecţiei).
o Parenteral:
1. transfuzii de sânge şi derivate de sânge de la donatorii infectaţi cu HIV;
2. folosirea în comun de instrumentar medico-chirurgical înţepător-tăietor
contaminat cu HIV;
3. transplant de organe, provenit de la donatori infectaţi cu HIV;
4. însămânţare artificială cu spermă provenită de la infectaţi cu HIV.
5. droguri iv

o Vertical (sarcina, travaliu, postpartum)

 de la mama infectată cu HIV la produsul de concepţie (in utero, la naştere);

 prin lapte matern, mama fiind infectată cu HIV.
 Riscul înalt de transmitere a HIV de la mamă la făt este asociat cu:
 SIDA în stadiu avansat
 Număr redus de celule CD4
 Încărcătură virală înaltă

 Corioamnionită
 Ruptura prelungită a membranelor amniotice

o 3. Transmitere ocupationala
C I ŞI MODALIT I DE
TRANSMITERE

 La nivel global ponderea următoarelor

modalităţi de transmitere ar fi următoarea:

 Heterosexual: 71%,
 Homosexual/bisexual: 10 -15%,
 Injectare de droguri: 7%,
 Sânge şi derivate: 5%,
 Necunoscută: 2%.
FLUIDE IMPLICATE IN
TRANSMITEREA HIV

RISC
RISC CRESCUT=
SCAZUT leucocite
1. Saliva active
2. Secreţia 1. LCR
lacrimala 2. Sângele
3. Urina 3. Sperma
4. Fecalele 4. Secreţiile
5. Transpiraţia vaginale/c
ervicale
RISC
5. Laptele
MEDIU matern
1. L. sinovial,
2. L. pleural,
3. L. peritoneal,
4. L. pericardic
5. L. amniotic
MANIFESTARI CLINICE
 Infecţia acută HIV - Sindrom retroviral
acut
 Perioade (asimptomatică, simptomatică)
 Evoluţia infecţiei HIV
 Dinamica infecţiei HIV din punct de vedere
clinic, imunologic(CD4+) şi virusologic
(ARN-HIV)
 Factori care influenţează progresia HIV
 Clasificarea infecţiei HIV (CDC- Atlanta)
 Infecţii concomitente
 Infectia acuta HIV - Sindrom
retroviral acut
 50 -70% din pacientii care au contactat HIV

 debut dupa 2-6 sapt

 manifestari “mononucleosis-like”

( febra, angina, cefalee, adenopatie, astenie, rash, artralgii, mialgii, diaree,

greata,  G, candidoza orala, neuropatii, meningita, encefalita, ulceratii
cutaneo-mucoase (bucale, genitale).

 remisiune spontana dupa 2 - 4 sapt

 Laborator

- trombopenie (75%),

- leucopenie (50%)

-  CD4+ ,CD4/CD8 <1,  ARN – HIV

- factori genetici HLA B 57- risc mai mic de infectie acuta si un

control mai bun al replicarii virale

 Seroconversia

- la 6 sapt. – 2 luni de la contactul infectant

Perioada simptomatica
SIDA “Late stage”
  CD4+  200/mm3

 Deficit functional LB, CD8, celule NK

 Manifestari definitorii SIDA:

 infectii oportuniste
 tumori
 dementa HIV
 sindromul de slabire “wasting syndrome”

 HIV avansat – CD4+  50/mmc

 Perioada simptomatica
“Early stage”
 CD4+ = 200 – 400/mm3
 Manifestari clinice minore:
 dermatita, parotidita, limfadenopatie, infectii de CRS
(otite, sinuzite)

“Middle stage”- B
 Candidoza oro-faringiana, leucoplakia paroasa a limbii
 Herpes Zoster, neuropatie periferica
 Anemie, leucopenie, trombocitopenie
 Cardiomiopatie, nefropatie HIV, LIP
 Boala constitutionala: febra, diaree, G, transpiratii

 Tratamentul ARV intarzie progresia spre stadiul

final de boala - SIDA
 Istoria naturala HIV –
pacienti netratati
Contact infectant HIV
2-3 sapt

Sindrom retroviral acut

“long term non progresors”
2-3 sapt LTNP
- 5-8% din pacienti asimptomatici
Seroconversie
- nivel CD4 > 500/mmc
2- 4 sapt - peste 8 -10 ani
- in absenta ARV
Inf cronica asimptomatica

~ 8 ani “rapid progresors”

- 2% - cu evolutie rapida spre SIDA
Inf HIV simptomatica/SIDA
~ 1,3 ani

Deces
Progresia infectiei HIV
FACTORI CARE INFLUENTEAZA
PROGRESIA HIV
Scaderea numarului de limfocite CD4
 Scaderea CD4 cu > 7%/an  risc de progresie spre SIDA
de 35 x mai > decat cei cu nivele stabile

Nivelul crescut de ARN-HIV

 Risc de SIDA la 6 ani 1,2 % la pacientii cu VL nedetectabila
si CD4>750/mmc vs 97,9 % la cei cu CD4+ < 200/mmc si
VL > 30.000 copii/ml

Variante genetice ale chemokinelor si a

receptorilor
 Deletia de tip homozigot (delta 32) la nivelul genei ce
codifica R chemokinic CCR5  scade riscul de infectie, iar
prezenta variantei heterozigote  rata scazuta de
progresie a bolii
 Varianta CCR2- 64l la nivelul genei ce codifica R CCR2 
rata scazuta de progresie a bolii
 Clasificarea infectiei HIV
(CDC Atlanta – 1993)

A B C
Asimptomatica sau Simptomatica Conditii definitorii
liamfadenopatie generalizata (nu A sau C) SIDA
persistenta sau infectie acuta
HIV
> 500 A1 B1 C1
celule/mmc
200 – 499 A2 B2 C2
celule/mmc
< 200 A3 B3 C3
celule/mmc
 GRUPA B – afectiuni
indicatoare
 Exemple de afectiuni:
 Angiomatoza bacilara;
 Candidoza orofaringiana;
 Candidoza vulvovaginala (persistenta sau cu raspuns slab la terapie);
 Displazia cervicala (moderata sau severa) sau carcinomul cervical in
situ;
 Simptoame constitutionale (febra 38,5°C sau diaree > l luna);
 Leucoplakie paroasa orala;
 Herpes Zoster (cel putin 2 episoade sau 2 dermatoame);
 Purpura trombocitopenica idiopatica;
 Listerioza;
 Boli inflamatorii pelvine (in special daca sunt complicate cu abcese
tubo-ovariene);
 Neuropatia periferica.
 Grupa C, simptomatologie
severa, SIDA propriu zisa
 Candidoza esofagiana .
 Candidoza pulmonara (trahee, bronhii, plamîni)
 Cancerul cervical invaziv.
 Coccidioidomicoza diseminata (cu alta localizare sau suplimentar la localizarea pulmonara, ganglionii hilari sau cervicali)
 Cryptococcoza extrapulmonara.
 Criptosporidioza sau izosporidiaza cu diaree persistenta de peste l luna
 Boala cu Citomegalovirus si cu alta localizare decît in ficat, splina sau ganglionara
 Retinita cu Citomegalovirus
 Encefalopatia HIV
 Histoplasmoza diseminata
 Sarcomul Kaposi
 Limfomul primar cerebral
 Limfomul Burkitt, imunoblastic, limfomul cu celule mari de tip B sau limfomul cu fenotip imunoblastic necunoscut
 Infectia cu alte mycobacterii sau specii de mycobacterii neidentificate de tip diseminat ( cu alta localizare sau în plus fata
de localizarea pulmonara, piele si ganglioni hilari sau cervical
 Infectia cu Mycobacterium tuberculosis cu orice localizare, pulmonara sau extrapulmonara
 Pneumonia cu Pneumocystis carinii
 Pneumonia recurenta. Diagnostic definitiv: pneumonie cu caracter recurent (mai mult decît un episod intr-o perioada de
un an)
 Leucoencefalopatia multifocara progresiva
 Septicemia recurenta cu Salmonella
 Toxoplasmoza cerebrala cu debut dupa prima luna de viata
 Sindromul de slabire HIV
În infecţia cu HIV, virtual orice
organ poate fi afectat, fie ca o
consecinţă a infecţiei, fie secundar
infecţiilor oportuniste sau
neoplaziilor, fie consecinţă a altor
cauze (TARV).
MANIFEST RI CARDIACE
MANIFEST RI CARDIACE

 Cardiomiopatia dilatativ (CMD)

 Cardiopatia ischemic
 Endocardita
 Pericardita
Pericardita TB
Degete hipocratice
MANIFEST RI RENALE
MANIFEST RI RENALE

 Nefropatia asociat cu HIV (glomeruloscleroza)

 Nefropatia cu IgA asociat cu HIV
 Necroza tubular acut
 Nefrita intersti ial acut
 Insuficien a renal acut obstructiv
MANIFEST RI
ENDOCRINE ŞI
METABOLICE
 Tulbur ri endocrine
 Cea mai comună tulburare la aduţi este hiponatremia.

 Hipogonadismul
 50% pac infectati HIV
 O parte din bărbaţi prezintă scăderea libidoului, impotenţă, iar
la femei se întâlneşte amenoreea

 Timusul - afectat
 timopoeza este perturbată ca urmare a replicării virale persistente  progresia
spre SIDA.
 depletia CD4 prin producţie intratimică insuficientă

 Functia tiroidiana – afectata

 valori serice scăzute a triiodotironinei totale şi hormonului tiroidian liber,

 în stadiul de boală SIDA au valori scăzute ale tiroglobulinei serice

 Tulbur rile
metabolismului lipidic şi
glucidic
 Până nu demult, prognosticul persoanelor având SIDA
era atât de rezervat încât interesul pentru problemele
de sănătate pe termen lung păreau neimportante.

 Introducerea tratamentului cu asocieri de antiretrovirale

puternice, HAART, incluzând un IP a avut un impact
important asupra mortalităţii prin SIDA.

 Treptat a apărut un ansamblu de manifestări secundare

cu modificarea aspectulut somatic prin redistribuţia
ţesutului adipos, numită lipodistrofie (LD).
 LD presupune
 acumulare de grăsime
în regiunea cervicală posterioară - determinând
o cocoaşă de bizon (buffalo hump),
în regiunea abdominală, determinând abdomen
de batracian, asociate cu
 pierderea/topirea ţesutului celular subcutanat
 feţei şi
 membrelor, mai ales superioare.

 LD se întâlneşte sub trei forme clinice:

 lipoatrofie periferică,
 pseudoobezitate tronculară şi
 forme mixte.

 LD se asociază cu
 hipertrigliceridemie,
 hipercolesterolemie şi
 tulburări ale metabolismuiui glucidic prezente la 60%
din cazurile tratate cu IP peste trei luni.
 LD a fost constatată şi la cei cu tratament
cu INRT, mai frecvent la stavudină.

 LD la INRT seamănă cu cea observată la IP,

dar lipseşte „buffalo hump" - toxicitatea
mitocondrială indusă de INRT.

 Pe de altă parte, creşterea nivelului

colesterolului şi trigliceridelor ar putea
duce la ateroscleroză accelerată crescând
şi riscul de boală coronariană.
 Lipodistrofie -
Lipoatrofie
MANIFEST RI
HEMATOLOGICE

 Trombocitopenia
 Anemia
 Leucopenia
 Trombocitopenia
 Este manifestarea hematologică frecvent
asociată infecţiei cu HIV.

 Se întâlneşte mai ales la toxicomani şi

hemofilici.

 Ea apare în stadiul precoce al infecţiei în

11-40% din cazuri, spre deosebire de
anemie şi neutropenie, care survin în
stadiul tardiv.

 Se întâlnesc mai multe forme clinice.

 Anemia
 Este tulburarea hematologică cea mai frecventă la infectaţii
HIV.

 Se întâlneşte la 18% din cazurile asimptomatice, în 50% la

simptomatici precoce şi în 75% la cei cu SIDA.

 În general este normocromă, normocitară şi moderată, rar

hematocritul scade sub 26%.

 Scăderea reticulocitelor demonstrează caracterul

aregenerativ al anemiei.

 Cauzele anemiei pot fi virusul însuşi, dar atunci când ea se

asociază cu alte citopenii trebuie să ne orientăm şi spre
alte etiologii, prin microorganisme cu tropism medular sau
o cauză toxică.
 Leucopenia

 La infectaţii cu HIV se întâlnesc variate tulburări ale

liniei granulocitare.

 Cea mai importantă este limfopenia datorită depleţiei de

limfocite TCD4+.

 Mai pot fi prezente şi disfuncţii ale monocitelor.

 Se constată anomalii în numărul şi funcţia neutrofilelor.

 Neutropenia este un factor de gravitate major, datorită

riscului de apariţie al infecţiei bacteriene.

 Neutropenia este frecvent rezultatul insuficienţei de

producţie, dar şi al distrucţiei periferice anormale.
MANIFEST RI PULMONARE
 MANIFEST RI PULMONARE

 Pneumonia cu Pneumocistis carinii

 Infec ia cu virusul citomegalic (CMV)
 Infec ia cu Mycobacterii atipice sau M.
tuberculosis
 Infec ii pulmonare nespecifice
 Infec ii parazitare sau fungice
 Pneumonia intersti ial limfoid
cronic
 Sarcomul Kaposi
Pneumonie cu
Pneumocistis carinii
Pneumonie cu CMV
TBC pulmonar
 Afect ri respiratorii
neinfec ioase:
 Pneumonia intersti ial limfoid cronic este
frecventă la copii şi la subiecţii de rasă neagră.
 Semnificaţia sa este controversată: tulburare
disimunitară sau răspuns la un agent infecţios?
 În lichidul de lavaj bronhoalveolar se evidenţiază o
reacţie limfocitară.
 În formele invalidante se propune un tratament cu
corticosteroizi.
 Sarcomul Kaposi se traduce radiologic prin
imagini nodulare sau exsudate pleurale.
 Leziunile se localizează peribronşic şi sunt vizibile
endoscopic numai când sunt localizate proximal.
 În formele avansate sarcomul Kaposi pulmonar este
responsabil de o detresă respiratorie.
Sarcom Kaposi
MANIFEST RI
NEUROLOGICE
 MANIFEST RI
NEUROLOGICE
 Encefalita
 Meningita
 Afectarea cerebral în focar

 Manifest rile neurologice pot fi produse de

infec ii oportuniste, tumori sau de afectarea
SNC de c tre virusul însuşi.
 Afectarea SNC poate interesa orice segment.
 Majoritatea complica iilor neurologice survin
în stadii avansate de boal , dar unele pot
ap rea şi precoce.
 La un num r imporant de pacien i infecta i cu
HIV s-au constatat anomalii neurologice la
autopsie, chiar dac lipseau semnele clinice.
CMV encephalitis

Hydrocephaly on MRI Hydrocephaly on MRI

(coronal section) (transversal section)

© 2007 Baylor College of Medicine

HIV encephalopathy

© 2007 Baylor College of

Medicine
 Leucoencefalita
multifocal progresiv
 Este produsă de un papovavirus, virusul JC.

 Apare în stadii avansate ale infecţiei cu HIV.

 Examenele CT şi RMN evidenţiază hipodensităţi

difuze în substanţa albă.

 Nu există tratament şi prognosticul este rapid

nefavorabil.

 Evoluţia este marcată de deteriorare intelectuală

progresivă, cu afectarea în primul rând a
funcţiilor spaţio-constructive.
 Meningita cu
Cryptococcus neoformans
 Cryptococcus neoformans este cauza cea mai
frecventă de meningită când numărul de CD4
scade sub 100/mm3.

 Sindromul meningean este discret, simptomele

dominante fiind cefaleea, febra şi alterarea stării
generale.

 LCR prezintă pleiocitoză moderată cu

hiperproteinorahie şi hipoglicorahie inconstante,
dar poate fi şi normal.

 Diagnosticul se stabileşte prin evidenţierea

criptococilor la examenul microscopic direct prin
coloraţia cu tuş de China, completat cu culturi pe
medii specifice – Sabouraud.
Toxoplasmosis

MRI – High intensity target lesions CT – Single ring –enhancing lesion

© 2007 Baylor College of Medicine

 Limfomul cerebral primitiv
 Poate apărea în orice stadiu al bolii, dar cel
mai frecvent apare în stadii avansate.

 Localizarea cea mai frecventă este

periventriculară, spre deosebire de abcesul
toxoplasmozic, care este localizat în
periferie.

 Diagnosticul se precizează prin biopsie

cerebrală.

 Prognosticul este nefavorabil, evoluţia

spontană fiind sub două luni.
MANIFEST RI DIGESTIVE
 MANIFEST RI DIGESTIVE

 Candidoza orofaringian
 Ulcera iile esofagiene
 Diareea cronic
 Colitele localizate sau difuze
 Infec iile cu Campylobacter şi
Salmonella
 Localizarea digestiv a infec iilor
cu micobacterii atipice
 Afectarea c ilor biliare
 Afectarea hepatic
 Candidoza orofaringian se însoţeşte frecvent
de esofagita candidozică (în 20-50% din cazurile
de SIDA). Examenul histologic confirmă natura
fungică a leziunilor ce au aspect caracteristic.

 Ulcera iile esofagiene manifestate prin dureri

retrosternale sunt produse de CMV, virusul herpes
simplex sau angeite de natură neprecizată.

 Diareea cronic survine în peste 50% din cazuri.

Frecvent etiologia ei rămâne obscură. Agentul
etiologic cel mai frecvent incriminat este
Cryptosporidium, ce poate fi pus în evidenţă prin
coloraţie Ziehl Nielsen modificată şi
Microsporidium.
Candidoza orala si
esofagiana
Colita cu CMV
MANIFEST RI CUTANEO-
MUCOASE
 Suferin ele cutaneo-
mucoase infec ioase
 Virale: v. herpes simplex 1 şi 2, v. herpes
simplex 8 (recent implicat în etiologia
sarcomului Kaposi), v. varicelo-zosterian,
Moluscum contagiosum, papilomatoze (veruci
vulgare, vegetaţii veneriene), v. Epstein Barr
(leucoplachia păroasă orală), citomegalovirus;

 Bacteriene: Stafilococ auriu, Streptococcus

pyogenes, anaerobi, bacili gramnegativi,
micobacterii tuberculoase şi atipice,
Treponema pallidum, Bartonella henseleae
(produce angiomatoza bacilară ce este greu
de diferenţiat de sarcomul Kaposi);
Meningococcemie
Leucoplakie paroasa
Molluscum contagiosum –
forma hipertrofic
Infec ii bacteriene sistemice
cu multiple metastaze
Micoza cutanata
Micoza la nivelul scalpului
Alopecie
Criptococcoz cutanat
Scabie norvegiana
Infec ii herpetice
Herpes zoster multi-
dermatomal
Herpes zoster varicelosus
Infec ii herpetice
Varicela hemoragica
Infectie cu Herpes simplex
Sarcom Kaposi
Rash la Nevirapina
DERMATITA SEBOREICA
Vasculita necrotica
Îmbătrânire prematură
Sindrom de slăbire
DIAGNOSTIC

 ELISA – HIV
 Western Blott - HIV
 NIVEL VIRAL HIV
 Ag P24
Pe cine testam ?

 Copil
 Grupe la risc
 Copii institutionalizati
 Clinic
 Herpes zoster
 TBC (pulmonar, extrapulmonar)
 Hipotrofie staturoponderala
 Afectiuni maligne (limfoame, leucemii)
 Paraclinic
 Leucopenie, trombocitopenie
 Pe cine testam ????
 Adulti
 Pacienti la risc  Clinic
Homo/bisexuali  Sd. febril prelungit
Prostituate  Diaree trenanta
Hemodializati  Wasting sindrom
Hemofilici  Limfadenopatie
Transplantati  TBC pulmonar
Personal medical  Micoze invazive
Camine de batrani  Meningita cu Cryptococus
 PCP
Inchisori
 Kaposi
Gravide
 Limfom cerebral
 PML
 Paraclinic  Toxoplasmoza cerebrala
 HVB/HVC
 Pancitopenie
 Boala CMV
 TRATAMENT

În prezent se cunosc 4 strategii terapeutice de

baza, care prelungesc supravietuirea în infectia
HIV-SIDA:
1. Terapia antiretrovirala,
2. Profilaxia pneumoniei cu P. carinii
3. Profilaxia pentru M. avium
4. Îngrijirea de catre un medic cu experienta în
supravegherea si tratamentul pacientilor cu HIV
Scopul terapiei in HIV-SIDA
Scopurile primare ale terapiei antiretrovirale
sunt:

 reducerea morbidit ţii asociate HIV;

 creşterea perioadei de supravieţuire a
pacienţilor;
 îmbun t ţirea calit ţii vieţii;
 restaurarea şi menţinerea funcţiei
imunologice;
 supresie viral maximal şi de durat ;
 prevenirea transmiterii verticale , de la mam
la f t.
CICLUL DE VIATA SI LOCUL
DE ACTIUNE AL ARV
Principalele clase de
medicamente
 Principalele clase de medicamente antiretrovirale
care au fost aprobate de FDA pentru terapia infecţiei
cu HIV-1 sunt:
 INRT - Inhibitorii nucleozidici de reverstranscriptază (AZT,
ddC, ddI, d4T, 3TC, ABC, emtricitabina);
 InRT - Inhibitorii nucleotidici de reverstranscriptază
(Tenofovir, Adefovir);
 INNRT - Inhibitorii nonnucleozidici de reverstranscriptază
(nevirapina, delavirdina, efavirenzul, etravirina, rilpivirina);
 IP - Inhibitorii de protează (indinavir, saquinavir, nelfinavir,
ritonavir, amprenavir, lopinavir, fosamprenavir, atazanavir,
tipranavir);
 IF - Inhibitorii de fuziune (T20)
 II - Inhibitorii de integraza (raltegravir, dolutegravir)
 ICoR - Inhibitori de coreceptori CCR5 (maraviroc)
 Combivir

HIVID Epivir Ziagen

RAL ETV
2007 2008
Retrovir Videx Zerit Viramune Sustiva Trizivir FUZEON

1987 1991 1992 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

VIRACEPT Kaletra Reyataz

INVIRASE FORTOVASE Viread Lexiva

Norvir Agenerase Emtriva Aptivus

NRTI PI

Crixivan Prezista
Fusion
NNRTI
inhibitors
 ANTIRETROVIRALE NOI
Raltegravir
Merck Elvitegravir
Gilead
Selzentry Merck/
(Maraviroc) Vicriviroc Ambrilia
Pfizer Schering PL100

2007 2008 2009 2010

Etravirine Rilpivirine PA 457

(TMC125) (TMC278) Panacos
Tibotec Tibotec
GS9148
Gilead

INRT INNRT IP

Inhibitori de Inhibitori de Inhibitori ai

CCR5 integrază maturaţiei
Succesul terapiei depinde
de urmatoarele principii….

1. Cunoasterea performantelor si limitelor

fiecarui ARV (NU EXISTA UN ARV IDEAL)

2. Combinatia de medicamente din clase diferite

= conditie obligatorie pentru
 Control eficient al replicarii virale
 Scaderea riscului de aparitie al tulpinilor rezistente

3. Se alege schema cea mai agresiva, cu sansa

cea mai mare de a duce la NV nedetectabil
4. Atentie deosebita primei scheme deoarece
influenteaza optiunile ulterioare

5. Se stabileste de la inceput o alternativa terapeutica

de rezerva

6. Se respecta conditiile de asociere a ARV

actiune sinergica/aditiva
evitarea cumularii efectelor toxice si a
interactiunilor medicamentoase
absenta rezistentei incrucisate
activitate la nivelul tuturor rezervoarelor si
situsurilor de replicare virala (SNC, gonade - secretii
genitale, amigdale, ggl. etc.)
cost cat mai accesibil
7. se verifica capacitatea bolnavului de a accepta si
de a respecta tratamentul

8. individualizarea terapiei ARV (varsta, sarcina,

tratamente asociate)

9. tratamentul se incepe concomitent cu toate ARV-

urile alese, la doza maxima

10. Terapia initiata se continua toata viata

11. monitorizare clinica si biologica pentru

depistarea precoce a RA
12. controlul eficacitatii terapiei
NV la 1-2 luni, apoi la 3-6 luni

13. schema dovedita a fi eficienta se continua cat mai

mult posibil

14. bolnavul va accepta in deplina cunostinta de cauza

inceperea terapiei

15. bolnavii tratati (chiar cei cu NV nedetectabil) raman

potential contagiosi (HIV se poate replica la nivel
genital); vor fi respectate toate metodele si mijloacele de
prevenire a raspandirii

16. in functie de starea clinica/statusul imun se va

face profilaxia infectiilor oportuniste
 Asimptomatic
CD4>350/mmc
ARN-HIV < 100.000copii/ml

Supraveghere

Conduita in functie de
evolutia ulterioara
 Asimptomatic
CD4<350/mmc
ARN-HIV > 100.000copii/ml

Terapie ARV

Conduita in functie de
evolutia ulterioara

Profilaxie /tratament Tratamentul altor stari

Infectii oportuniste patologice asociate
 Simptomatic

Terapie infectii oportuniste Tratamentul altor stari

patologice asociate

Stabilizare clinica

Terapie ARV

Conduita in functie de
evolutia ulterioara

Profilaxie /tratament Tratamentul altor stari

Infectii oportuniste patologice asociate
Selecţia ARV =
individualizat în funcţie de:

ARV PACIENT
- Gradul imunodepresie
- Eficienţă virusologică; - Femeia la varsta fertila
- Femeie gravida
- Toxicitate; - Statusul ocupational
- Număr de cp - Varsta
administrate; - Comorbiditati
- Diabet
- Frecvenţă de dozare; - Dislipidemie
- Potenţiale interacţiuni - Risc-cardiovascular
între medicamente; - Afectare renala
- Tulburari de tranzit intestinal
- Profilul psihologic
- Naivi cu virusuri poliexperimentate
PACIENT – MEDIC
INCREDERE