APLICAȚII MODUL I

1. EXERCIȚIU:
a) Identifică trei modalităţi de motivare a şcolarului mic, în vederea formării unei
atitudini pozitive faţă de studiul limbii şi literaturii române.
b) Descrie modalitățile de motivare identificate

Cine nu știe citi, nu se poate instrui, nu poate realiza nici un progres care să-l
conducă spre autoinstruire și autoeducație. Există însă o adevarată prăpastie între a ști să
citești și a ști să exploatezi lecturile, să te folosești de acest mijloc specific care este textul
tipărit. Învățătorului îi revine misiunea de a-i învăța pe elevi atât tehnica cititului, cât și a
conștientizării și valorificării celor citite.
Lectura are ca scop să dezvolte gustul elevilor pentru citit, să-i facă să iubească
cartea, să le satisfacă interesul pentru a cunoaște viața, oamenii și faptele lor. Lectura
contribuie într-o măsură însemnată la îmbogățirea cunoștințelor elevilor, la formarea unui
vocabular bogat, la dezvoltarea dragostei față de țară și la educația estetică.
Ca să-și îndeplinească rolul său formator, lectura cere muncă organizată de
îndrumare și evaluare. Folosind caracterul divers al lecturii, învățătorul trebuie să dezvolte
gusturile și înclinațiile, să-i atenționeze pe elevi asupra operelor cu importanță deosebită și să
coreleze lectura cu celelalte obiecte de învățământ și cu evenimentele curente.
Voi reda în continuare câteva metode și tehnici de lucru folosite la ora de
literatură pentru copii, la clasa a IV-a, care au contribuit la formarea priceperilor și
deprinderilor de a înțelege cărțile citite și la stimularea interesului pentru lectură.
În stimularea interesului pentru lectură am realizat un panou intitulat ,,Prietenii
cărții’’, pe care au fost scrise cărțile recomandate pentru a fi citite într-un semestru. Pe acest
panou am fixat și plicuri în care elevii au fost obișnuiți să introducă bilețele în care să arate ce
le-a plăcut din cărțile citite. În acest fel am putut cunoaște preocupările elevilor, iar lectura a
putut fi orientată spre ceea ce le place.
Am popularizat întotdeauna cărțile nou apărute, elevii manifestând interesul de a
le avea și de a le aduce la școală, îmbogățindu-și astfel biblioteca personală.
Organizarea muncii la ora de literatură pentru copii la clasa a IV-a a fost
îndreptată îndeosebi spre unificarea într-un sistem închegat al cunoștințelor literare ale
elevilor. Am desfășurat sistematic activități de lectură care i-au familiarizat pe elevi cu opera
unor scriitori. Am organizat o șezătoare tematică de cunoaștere a operei lui Ion Creangă. În
cadrul acestei activități s-a prezentat pe scurt biografia și opera marelui povestitor. Câțiva
elevi au citit fragmente din ,,Amintiri din copilărie’’, unii au povestit câteva din poveștile lui
Creangă iar alții au expus fragmentele care le-au plăcut mai mult, recomandând colegilor să
citească restul.
S-au cântat cântecele ,,Pupăza din tei’’, ,,Capra cu trei iezi’’, elevii sesizând că opera lui Ion
Creangă a constituit motiv de inspirație de cântece pentru copii. Asemenea adunări tematice
constituie un bun prilej de popularizare a scriitorilor și operei lor. Pentru a constata stadiul în
care se găsesc elevii în cunoașterea operei lui Creangă, am dat un chestionar care a cuprins
două întrebări:
1. Care din operele lui Creangă v-a plăcut mai mult?
2. De ce? Motivați.
Am observat că majoritatea elevilor cunosc ,,Amintiri din copilărie’’ și că ele au reprezentat
partea preferată din opera scriitorului.
 Am organizat o expoziție cu desene reprezentând scene din povești, cărți,
portrete ale unor scriitori.
Jocurile literare în diferite variante m-au ajutat mult la stimularea interesului
pentru lectură. De exemplu:
- jocul ,,Recunoaște autorul’’ ( se citește un fragment și se cere elevilor să
recunoască autorul și din ce operă literară face parte fragmentul respectiv );
- jocul ,,Unde ai întâlnit?’’ ( se prezintă ilustrații, cerându-li-se elevilor să
răspundă în ce carte le-au întâlnit și ce conținut le corespunde )
- jocul ,,Continuă poezia’’ ( se citesc câteva versuri dintr-o poezie iar elevii să
continue din memorie ).
Am organizat jocul ,,Cartonașele amestecate’’, dintre care unele cuprindeau
numele
autorului iar altele titlul unei cărți. S-a cerut participanților să-și găsească cât mai repede
perechea.
Realizarea sarcinilor lecturii depinde și de devotamentul, priceperea și măiestria
învățătorului, de metodele, procedeele și formele de activitate folosite, ținând seama……,,Că
nu este alta și mai frumoasă și mai de folos în toată viata omului zăbavă decât cetitul
cărților’’. ( Miron Costin ).