Studiu 9: Infecția cu Helicobacter pylori la pacienții cu ciroză alcoolică și nonalcoolică

1. Obiective:
Infecția cu H.pylori este o afecțiune răspândită la nivel mondial, iar prevalența
sa crește odată cu vârsta, fiind mai ridicată în țările în curs de dezvoltare, unde apare
în stadiile incipiente ale vieții [1,2]. Ciroza hepatică reprezintă de asemenea o
problemă de sănătate semnficativă. Variate proprietăți ale H. pylori denotă că această
bacterie poate fi responsabilă de numeroase complicații ale afecțiunilor hepatice.
Acest microorganism poate fi considerat un agent cauzal al gastritei antrale, respectiv
al ulcerului peptic [7]. Atât singur cât și în asociere cu alți factori, precum
hipertensiunea portală sau gastropatia congestivă, are un rol important în ceea ce
privește prevalența ridicată a bolii ulceroase peptice în rândul pacienților diagnosticați
cu ciroză hepatică [5,11].
Actualul studiu are drept principal obiectiv determinarea prevalenței infecției
cu H. pylori la pacienții cu ciroză de etiologie alcoolică și nealcoolică. Al doilea scop
constă în analizarea asocierii sale cu demografia, etiologia și funcția hepatică.
2. Materiale și metode:
În unitatea de gastroenterologie a Institutului Național al Nutriției „Salvador
Zubirán” au fost monitorizați treizeci și trei de pacienți diagnosticați cu ciroză
hepatică, confirmată printr-o examinare histologică, aceștia fiind ulterior incluși în
studiu.
Întregul lot de pacienți a fost supus unei examinări endoscopice cu scopul
evaluării hipertensiunii portale, descrisă ca prezența varicelor esofagiene sau a
gastropatiei hipertensive. Toți participanții au fost examinați pentru prezența hepatitei
B și C, pentru autoimunitate și pentru antecedente de consum cronic de alcool. Unul
dintre criteriile de includere în studiu a fost reprezentat de absența administrării unei
antibioterapii cu cel puțin 3 luni anterior participării. Etiologia cirozei a fost clasificată
ca alcoolică sau nealcoolică. Scorul Child-Pugh a fost utilizat pentru a evalua
activitatea bolii hepatice [15].
 Encefalopatia portal-sistemică (PSE) a fost apreciată în funcție de starea
mentală, variind astfel în 6 stadii:
Tabel. Stadiile stării mentale
NORMAL
CONFUZ
SOMNOLENT
STUPUROS
COMATOS
PROFUND
COMATOS

Testul respirator cu uree marcată 14C (14C-UBT;30 de pacienți) sau biopsia

gastroscopică endoscopică (4 pacienți) au fost utilizate cu scopul evaluării statusului
infecției cu H.pylori. Primul test presupune furnizarea unor probe respiratorii, inițial în
timpul postului alimentar, ulterior la 1, 2, 5, 10, 15, 20, 25 și 30 de minute de la
înghițirea unei capsule pe bază de uree, care este făcută dintr-un izotop de
carbon. Proba este considerată pozitivă în momentul în care pacientul expiră mai mult
de 1,5% din carbonul radioactiv administrat la 15 minute [16].
Examinarea endoscopică a presupus prevelarea a trei probe de biopsie, două de
la nivel antral, respectiv una de la nivelul corpului stomacului, acestea fiind fixate în
formol și ulterior colorate cu hematoxilineozină și analizate de către anatomopatolog.
Rata infecției cu H. pylori a fost legată de vârstă, sex, etiologia afecțiunilor hepatice,
scorul Child-Pugh, hipertensiunea portală și PSE.

3. Rezultate:
În această cercetare, participanții au fost predominant de sex feminin, acestea
fiind într-un număr de 19 (57,6%), restul de 14 subiecți fiind de sex masculin(42,4%),
cu o vârsta medie de 57 (18-76) ani. Din punct de vedere al etiologiei cirozei
hepatice, la doisprezece pacienți (36,4%) a fost alcoolică, iar la 21 (63,6%) a fostd e
origine nealcoolică (17 hepatită C, 2 ciroză biliară primară; 1 hepatită autoimună și 1
criptogenă).
Potrivit clasificării Child-Pugh, majoritatea au fost încadrați în clasa B
(45,4%), restul de 39,4% în clasa A, respectiv 15,2% în clasa C. În ceea ce privește
hipertensiunea portală, aceasta a fost prezentă la 23 de subiecți (69,7%), la 8 subiecți
 (24,2%), observându-se caracteristicile encefalopatiei hepatice. PSE a fost controlată
prin intermediul unor măsuri dietetice și lactoză.
Prevalența generală a infecției cu H. pylori a fost de 45,5%. Distribuția sa a
fost asemenătoare la grupele de vârstă de 57 de ani sau peste (47,1% față de 43,8%).
În funcție de sex, femeile diagnosticate cu ciroză hepatică au fost infectate cu H.pylori
într-o proporție mai mare, comparativ cu bărbații, (52,6 vs 35,7% ). Potrivit etiologiei
afecțiunii hepatice, prevalența H. pylori a fost de 50% la alcoolici și 42,9% la cirotici
non-coholici.
Dintre participanții cu hipertensiune portală, 43,5% au fost considerați
H.pylori pozitivi, iar dintre cei la care această afecțiune nu a fost diagnosticată, 50%
au fost depistați cu infecție cu H.pylori . De asemenea, infecția a fost prezentă la 25%
dintre cei cu encefalopatie hepatică, respectiv, la 52% dintre pacienții cirotici fără
PSE.
4. Discuții:
Prevalența infecției cu H. pylori a fost studiată în detaliu la populațiile
generale, putând conchide astfel că aceasta crește odată cu vârsta și este mai ridicată în
grupurile cu un nivel socioeconomic redus [2]. În ceea ce privește pacienții cu ciroză
hepatică, gruparea cu cel mai ridicat risc de a dezvolta boala ulceroasă peptică [5],
prevalența H. pylori este încă controversată, observându-se o variație de la 26% la
81% [12-14].
În actuala cecertare, ce a inclus subiecți mexicani cu ciroză hepatică, la care nu
s-a administrat antibioterapie în ultimele 3 luni, prevalența infecției cu H. pylori s-a
remarcat a fi de 45,5%. Efectuând o comparație cu valorile raportate anterior în rândul
persoanelor asimptomatice de vârstă similară, provenite din populația generală
mexicană, această cifră este mai mică decât 74% [3]. În plus, rezultatul acestei
cercetări este, de asemenea, mai redus decât 52% constată la grupa de vârstă mai mică
de 29 de ani din aceeași populație. În acest studiu, prevalența H. pylori la cirotici nu a
depins de vârstă, întrucât a fost asemănătoare deasupra și sub mediana de 57 de ani.
Această prevalență redusă a infecției cu H. pylori a fost descrisă anterior [17-
19] și ar putea sugera fie o predispoziție de dezvoltare a cirozei hepatice la
participanții H.pylori negativi, fie o tendință a subiecților cirotici de a îndepărta
spontan infecția cu H.pylori.
 Este de interes constatarea că prevalența infecției a fost legată invers de
clasificarea Child-Pugh. Această ipoteză este în acord cu cercetările care raportează că
prevalența infecției cu H.pylori la pacienții cirotici ar putea fi asociată cu severitatea
afecțiunilor hepatice (20). În privința corelației dintre H.pylori și encefalopatia
hepatică, datele nu sunt pe deplin concludente, cu toate acestea s-a evidențiat o
tendință către o prevalență redusă a infecției la pacienții cu PSE, comparativ cu cei
fără. (25% vs 52%).
5. Concluzii:
Astfel, se poate conchide că la subiecții diagnosticați cu ciroză hepatică în
absența bolii ulceroase peptice, prevalența infecției cu H.pylori a fost de 45,5%.
Aceasta nu a fost determinată în funcție de vârstă, sex sau etiologia cirozei. În plus, s-a
remarcat o relație inversă cu clasificarea Child-Pugh și o tendință către o prevalență
mai mică în prezența encefalopatiei hepatice.