MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA DE STAT “BOGDAN PETRICEICU HAȘDEU” DIN CAHUL

FACULTATEA DE DREPT ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

REFERAT
LA DISCIPLINA: Drept internațional privat
TEMA: Rolul convențiilor internaționale în desfășurarea
relațiilor de drept internațional privat

Conducător Științific: BODLEV SERGIU

Studenta: Eșan Aliona
Grupa D19.02, Anul V

Cahul 2023
 Cuprins
Introducere..................................................................................................................................3
1. Convenții internaționale în domeniul dreptului internațional
privat........................................3
2. Aspectele Conferinței de la
Haga.............................................................................................5
3. Legea Republicii Moldova privind tratatele (convențiile)
internaționale.................................6
4. Exemple de convenții internaționale privind drepturile omului ratificate de Republica
Moldova......................................................................................................................................7
5.
Concluzie.................................................................................................................................8
6.
Bibliografie..............................................................................................................................9

2
 Introducere
Dreptul internațional privat este o ramură esențială a dreptului care reglementează
relațiile juridice transfrontaliere, acordându-le un cadru legal coerent și predictibil. În contextul
unei lumi tot mai globalizate, în care interacțiunile transfrontaliere devin din ce în ce mai
frecvente, există o necesitate crescândă de a stabili reguli clare pentru soluționarea conflictelor
de lege și jurisdicție între diferite state. În opinia autorilor sovietici şi, respectiv, ruşi, se înţelege
o ramură distinctă de drept, ce reglementează relaţiile civile în sensul larg al cuvântului, care
apar în viaţa internaţională. Un instrument crucial în acest sens îl reprezintă convențiile
internaționale.
Convențiile internaționale sunt acorduri încheiate între state, cu scopul de a armoniza și
reglementa diverse aspecte ale relațiilor de drept internațional privat. Aceste acorduri pot aborda
o gamă largă de chestiuni, cum ar fi recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești străine,
legile aplicabile în contracte internaționale, drepturile și obligațiile părților în contextul relațiilor
comerciale transfrontaliere, custodia copiilor în cazuri de divorț și multe altele. Ele pot constitui
şi izvor de drept penal în ceea ce priveşte extrădarea sau răspunderea penală pentru infracţiunile
săvârşite în străinătate de cetăţeni străini sau de persoane fără cetățănie care nu domiciliază pe
teritoriul ţării. Poate constitui izvor formal direct sau indirect pentru dreptul penal.
Rolul convențiilor internaționale în dreptul internațional privat este fundamental,
deoarece acestea oferă un cadru juridic comun și coerent pentru soluționarea conflictelor de lege
și jurisdicție. Ele contribuie la crearea unei predictibilități și stabilități în relațiile internaționale,
facilitând astfel comerțul internațional, cooperarea juridică și rezolvarea eficientă a disputelor.
În acest context, această lucrare voi prezenta rolul crucial al convențiilor internaționale în
dreptul internațional privat, analizând convențiile internaționale în domeniul dreptului
internațional privat; voi relata despre aspectele Conferinței de la Haga; de asemenea voi prezenta
ce spune Legea Republicii Moldova privind tratatele (convențiile) internaționale; iar la final voi
da exemple de convenții internaționale privind drepturile omului ratificate de Republica
Moldova.

3
 1. Convenții internaționale în domeniul dreptului internațional privat
Convențiile internaționale în domeniul dreptului internațional privat au fost create pentru
a reglementa aspectele legale ale relațiilor transfrontaliere pentru a facilita cooperarea judiciară
internațională. Acordurile internaționale pot fi bilaterale (și anume, între două state suverane) sau
multilaterale (și anume, între mai mult de două state). Foarte des, acordurile sunt pregătite și
negociate în cadrul unei organizații internaționale, cum ar fi Organizația Națiunilor
Unite (ONU), Consiliul Europei și multe altele.
Conferința de la Haga privind Dreptul Internațional Privat (HCCH) este o organizație
internațională, constituită în 1893 şi devenită organizaţie interguvernamentală cu caracter
permanent în anul 1955, la data intrării în vigoare a Statutului acesteia. Scopul Conferinței este
de a acționa pentru unificarea progresivă a principiilor dreptului internațional privat, actualmente
având tot mai mult tendința de a deveni un centru judiciar internaţional şi de cooperare
administrativă în domeniul dreptului privat. Finalitatea politicii promovate constituind în acest
sens, crearea unui grad ridicat de securitate juridică în diversele raporturi de drept privat.
Conferința a adoptat 7 convenții internaționale, care au fost înlocuite ulterior de
instrumente mai moderne. Între 1951 şi 2008, au fost adoptate 38 de Convenții internaționale ce
funcționează în practică şi care sunt revizuite periodic, în mare parte, de către Comisiile speciale.
Convențiile au o influență asupra sistemelor juridice atât în statele membre cât şi în statele terțe,
acestea formând o sursă de inspirație pentru eforturile de a unifica şi la nivel regional dreptul
internațional privat, în special în materie de protecție a familiei și a copiilor, a legilor de
procedură civilă şi comercială.
Republica Moldova, în calitate de stat non-membru, are ratificate deja 8 Convenții ale
Conferinței de la Haga privind Dreptul Internațional Privat, două dintre acestea reglementează
raporturile juridice în materia drepturilor și protecției copiilor.
Obținerea statutului de stat membru la Conferință de către Republica Moldova va
demonstra angajamentul statului nostru în consolidarea eforturilor comunității internaționale în
vederea unificării şi modernizării normelor de drept privat internațional.
Totodată, obținerea statutului de stat parte va implica găsirea unor abordări convenite la
nivel internațional în probleme cum fi competenţa instanțelor judecătorești, aplicarea ar legilor,
recunoaşterea și executarea hotărârilor judecătoreşti într-o gamă largă de domenii, de la drept
comercial şi drept bancar la procedura civilă internațională sau de la protecția copilului la

4
căsătorie. În contextul celor enunțate, la 24 martie, curent, în cadrul reuniunii anuale a
Consiliului Afaceri Generale şi de Politică al Conferinței de la Haga privind Dreptul
Internațional Privat, a fost înaintată propunerea de acceptare a Republicii Moldova în calitate de
stat membru al acestei organizații. Ministerul Justiției urmează să asigure calitatea de punct
național de contact. Potrivit scrisorii oficiale a Secretarului General al HCCH din 25 martie
2015, privind notificarea despre lansarea formală a procedurii de aderarea a țării noastre,
procedurile interne aferente acceptării Statutului organizației urmau a fi definitivate în termen de
6 luni.
2. Aspectele Conferinței de la Haga
Conferința de la Haga la care Republica Moldova dorea să adere în anul 2015 și a făcut-o
cu succes, avea următoarele aspecte care erau avantaje pentru acceptarea acestei convenții
internaționale:
a) Aspectul normativ. Statutul Conferinței de la Haga privind Dreptul Internațional
Privat este compatibil cu instrumentele juridice internaționale aferente domeniului
respectiv şi se încadrează în reglementările legislaţiei naţionale.
b) Aspectul politic. Acceptarea de către Republica Moldova a Statutului Conferinței
va facilita colaborarea ţării noastre cu alte subiecte de drept internațional într-o
serie largă de domenii de la chestiunile privind dreptul aplicabil, competenţa
instantelor, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti şi a actelor de
stare civilă până la protecţia copiilor şi adopțiile internationale.
c) Aspectul organizatoric. Statutul Conferinței nu prevede înființarea unei noi
structuri sau suplinirea cu resurse umane în vederea realizării obiectivelor
acesteia. Potrivit articolului 7 din Statut, în vederea facilitării comunicărilor între
membrii Conferinței și Biroul Permanent (Secretariatul Conferinței), fiecare stat
membru va desemna un organ național de contact. De principiu, Ministerul
Justiției a acceptat această calitate.
d) Aspectul financiar. Potrivit articolului 9 din Statut, cheltuielile prevăzute în
bugetul anual al Conferinței sunt repartizate între statele membre ale Conferinței.
Potrivit sistemului financiar al HCCH, Republica Moldova urmează a-şi onora
calitatea de membru, achitând anual contribuția financiară la bugetul acesteia

5
 (estimativ 6120 euro per an financiar. Cifra poate suporta uşoare modificări
anual.)
e) Aspectul economic. Acceptarea de către statul nostru a Statutului Conferinței nu
va crea consecințe negative pentru economia Republicii Moldova.
f) Aspectul temporar. Conform prevederilor articolului 2 din Statut – sunt membri
ai Conferinței de la Haga de drept internațional privat, statele care au participat
deja la una sau mai multe sesiuni ale conferinței şi care acceptă prezentul statut,
Republica Moldova se încadrează perfect exigentelor acestuia. Totodată,
admiterea de noi state membre se hotărăşte de guvernele statelor participante, la
propunerea unuia sau mai multora dintre ele, cu majoritatea voturilor exprimate
într-un termen de 6 (şase) luni, socotit din ziua în care guvernele au fost sesizate
cu această propunere. Prin urmare, admiterea devine definitivă prin faptul
acceptării prezentului Statut de către statul interesat.
În contextul celor expuse, Ministerul Justiției a considerat imperios necesar acceptarea de
către Republica Moldova a Statutului Conferinței de la Haga privind Dreptul Internațional Privat
din 31 octombrie 1951, fapt ce va determina obținerea statutului de membru al țării noastre la
unica organizație interguvernamentală globală cu reputația unei forum mondial al dialogului
intercultural legal.
Scopul final al Conferinței pentru Republica Moldova se rezumă la consolidarea
eforturilor pentru o lume în care, în ciuda diferențelor dintre sistemele juridice, atât persoanele
fizice, cât şi juridice să se poată bucura de un grad sporit de securitate juridică.
3. Legea Republicii Moldova privind tratatele (convențiile)
internaționale
LEGE Nr. LP595/1999 din 24.09.1999 privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova
Articolul 2. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, se utilizează următoarele noţiuni principale: tratat internaţional
(denumit în continuare şi tratat) – orice acord încheiat în scris de către Republica Moldova,
destinat a produce efecte juridice şi guvernat de normele dreptului internaţional, perfectat fie
într-un instrument unic, fie în două sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa
particulară (tratat, acord, convenţie, act general, pact, memorandum, schimb de note, protocol,
declaraţie, statut, act final, modus vivendi, aranjament etc., toate avînd valoare juridică egală);

6
 Articolul 3. Categoriile tratatelor internaţionale
Tratatele internaţionale se încheie în numele: a) Republicii Moldova – tratate interstatale
b) Guvernului Republicii Moldova – tratate interguvernamentale; c) ministerelor, altor autorităţi
administrative centrale sau altor instituţii abilitate ale Republicii Moldova – tratate
interinstituţionale.
Articolul 11. Tratatele internaţionale prezentate
(1) Parlamentul Republicii Moldova decide asupra ratificării, acceptării, aprobării sau
aderării Republicii Moldova la:
a) tratatele internaţionale încheiate în numele Republicii Moldova;
b) tratatele internaţionale care sunt semnate la nivel de guvern şi se încadrează în una din
următoarele categorii: tratate de pace; tratate politice sau care implică un angajament politic;
tratate cu caracter militar, care vizează capacitatea de apărare a Republicii Moldova, problemele
dezarmării sau ale controlului internaţional asupra armamentului, asigurarea păcii şi securităţii;
tratate cu privire la teritoriu; tratate care fac necesară adoptarea unor legi noi sau revizuirea
legilor în vigoare, cu excepția tratatelor privind acordarea asistenței externe nerambursabile;
tratate care vizează participarea Republicii Moldova în organizaţiile internaţionale; tratate care
implică un angajament financiar; tratate care vizează statutul persoanelor, drepturile şi libertăţile
fundamentale ale omului; orice tratate a căror ratificare este specificată în dispoziţiile acestora.
(2) Dacă tratatul internaţional prezentat Parlamentului Republicii Moldova spre
examinare implică adoptarea unor legi noi sau modificarea legilor în vigoare, proiectul legii
privind ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea la tratatul internaţional şi proiectele legilor
privind modificările în legislaţie se prezintă concomitent.
(3) Nu se admite ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea la un tratat internaţional
care limitează caracterul suveran, independent sau unitar al statului, precum şi la cele care
afectează neutralitatea permanentă a statului, exprimate, în particular, prin cedare sau schimb de
teritoriu, transfer al competenţei naţionale în favoarea unei structuri supranaţionale sau aderare la
organizaţiile de securitate colectivă, decît după examinarea problemei în cadrul unui referendum
republican.
4. Exemple de convenții internaționale privind drepturile omului
ratificate de Republica Moldova

7
 Fiecare dintre convențiile menționate mai jos au creat mecanisme de monitorizare a
implementării drepturilor specificate în aceste documente internaționale, care evaluează periodic
modul în care statul parte (care l-a ratificat) asigură realizarea acestor drepturi populației aflate
pe teritoriul său:

 Declarația Universală a Drepturilor Omului (adoptată în 1948);

 Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (adoptată în 1966,
ratificat de Republica Moldova în 1990);
 Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale
(adoptată în 1976, ratificat de Republica Moldova în 1990);
 Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare
rasială (adoptată în 1965, ratificată de Republica Moldova în 1993);
 Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei
(adoptată în 1979, ratificată de Republica Moldova în 1994);
 Convenţia cu privire la Drepturile Copilului (adoptată în 1989, ratificată de
Republica Moldova în 1993)
 Convenţia ONU Împotriva Torturii (adoptată în 1984, ratificată de Republica
Moldova în 1995);
 Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale ale omului (adoptată în 1950, ratificată de Republica Moldova în
1997);
 Carta Europeană Socială Revizuită (adoptată în 1966 );
 Convenţia cu privire Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi (adoptată în 2006,
ratificată de Republica Moldova în 2010).
În perioada anilor 2016-2017 situația drepturilor omului în Republica Moldova a fost
revizuită de către șase Comitete ale ONU: Comitetul pentru Drepturile Omului, Comitetul pentru
drepturile economice, sociale şi culturale, Comitetul pentru eliminarea tuturor formelor de
discriminare rasială, Comitetul pentru Drepturile Copilului, Comitetul Împotriva Torturii,
Comitetul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități.
5. Concluzie

8
 În concluzie, dreptul internațional privat joacă un rol esențial în reglementarea relațiilor
juridice transfrontaliere, oferind un cadru legal coeziv și predictibil într-o lume tot mai
globalizată. Convențiile internaționale au devenit instrumente cruciale în acest context,
armonizând și reglementând diverse aspecte ale dreptului internațional privat. Aceste acorduri
pot acoperi o gamă largă de chestiuni, inclusiv recunoașterea și executarea hotărârilor
judecătorești străine, legile aplicabile în contracte internaționale, drepturile și obligațiile părților
în relațiile comerciale transfrontaliere, protecția copiilor și multe altele. Ele asigură o bază pentru
soluționarea conflictelor de lege și jurisdicție, contribuind la stabilitatea și predictibilitatea
relațiilor internaționale.
Conferința de la Haga privind Dreptul Internațional Privat (HCCH) are un rol
semnificativ în promovarea unificării dreptului internațional privat și oferă o platformă de
cooperare între state. Prin aderarea Republicii Moldova la HCCH, țara se angajează să participe
activ la această cooperare internațională și să adopte standardele și principiile HCCH pentru a
facilita relațiile transfrontaliere și pentru a oferi cetățenilor și entităților economice o mai mare
securitate juridică.
Legislația Republicii Moldova privind tratatele internaționale stabilește cadrul legal
pentru ratificarea și implementarea convențiilor internaționale, asigură că acestea sunt
compatibile cu legislația națională și că nu afectează suveranitatea și neutralitatea statului. De
asemenea, este important să se implice parlamentul în procesul de ratificare al tratatelor care pot
afecta legislația națională.
Republica Moldova a ratificat mai multe convenții internaționale privind drepturile
omului, consolidând astfel angajamentul său față de respectarea și promovarea acestor drepturi.
Prin ratificarea acestor convenții, țara se supune monitorizării și evaluării constante a
implementării acestor drepturi în țară.
În concluzie, aderarea la convențiile internaționale privind Dreptul Internațional Privat
reprezintă un pas semnificativ pentru Republica Moldova în consolidarea dreptului internațional
privat, promovarea drepturilor omului și creșterea securității juridice în relațiile internaționale.
Aceste măsuri reflectă angajamentul statului într-o lume globalizată și interconectată.
6. Bibliografie
 https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-international-privat/dreptul-
international-privat-ca-ramura-de-drept/

9
 https://legeaz.net/dictionar-juridic/conventie-internationala
 https://e-justice.europa.eu/10/RO/international_law
 https://justice.gov.md/public/files/transparenta_in_procesul_decizional/coordonare/2015/
iulie/Argumentarea_necesitatii_acceptare_Statut_Conferina_de_la_Haga.pdf
 LEGE Nr. LP595/1999 din 24.09.1999 privind tratatele internaţionale ale Republicii
Moldova
 https://www.legis.md/cautare/downloadpdf/92552
 http://sanatatemintala.md/ro/legislatie/drepturile-omului/tratatele-internationale-si-
regionale-de-drepturile-omului-ratificate-de-republica-moldova-si-mecanismele-create-
de-ele

10