Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
METODICA ANTRENAMENTULUI PE
RAMURA DE SPORT – HANDBAL
S-a imbunatatit sfera tacticii individuale si colective, diversificandu-se tot mai mult solutiile
de rezolvare a diferitelor situatii de joc. Toate acestea au implicatii asupra componentelor
modelului de instruire a handbalistilor, inclusiv asupra cresterii nivelului de pregatire.
Trebuie sa creasca durata procesului de pregatire a jucatorilor pana cand acestia sunt
integrati in esalonul handbalului de performanta, crestere realizata pe seama inceperii
timpurie, de la varsta copilariei, a specializarii in handbal.
cea de-a doua categorie este formata din grupele si echipele de copii si juniori din cadrul
sectiilor de handbal ale cluburilor si asociatiilor sportive.
Nu este indicat ca varful piramidei sa stea suspendat, adica o echipa de juniori I sau II sa nu
aiba grupe sau echipe de copii care sa-i furnizeze permanent noi elemente de perspectiva.
Grupele si echipele de handbal din cadrul CSS-urilor trebuie sa-si desfasoare activitatea dupa
urmatorul program:
- grupele de copii, cu un efectiv de 18-20 elevi au 4 lectii pe saptamana a cate 120 minute;
- grupele de juniori II cu efective de 15-18 elevi au 5-6 lectii pe saptamana a cate 120
minute;
- grupele de juniori I cu efective de 14-16 elevi au 6-7 antrenamente pe
saptamana a 120 minute.
Efectivul grupelor de copii trebuie sa fie mai mare deoarece la acest nivel se produc fluctuatii
permanente, stabilitatea fiind foarte mica.
ASPECTE ALE EVOLUTIEI HANDBALULUI MODERN :
Jocul de handbal se afla intr-o continua schimbare si evolutie. in toate domeniile si aspectele
jocului, cat si in desfasurarea antrenamentului, apar multe elemente de progres, de
perfectionare, unele fiind noutati iar altele reactualizari si adaptari la parametrii superiori.
Datorita competitiei acerbe, se cauta mereu si se cerceteaza metode si mijloace de
perfectionare a jocului si a procesului de antrenament.
Pornind de la analiza jocului echipelor participante la cele mai mari competitii europene si
mondiale, se pot sintetiza principalele aspecte ale handbalului modern.
ASPECTE POZITIVE
Viteza, din ce in ce mai mare de deplasare si exprimare tchnico-tactica este deja o tendinta
dominanta in toate actiunile individuale ale jucatorilor, ceea ce determina o crestere vizibila
a ritmului de joc.
Contraatacul si faza a Ii-a sunt pentru toate echipele valoroase o preocupare constanta, o
arma rapida si eficienta de finalizare, ineercandu-se permanent si insistent surprinderea
apararii neorganizate si vulnerabila.
Pentru fiecare post din echipa s-a dezvoltat si perfectionat un bagaj tehnico-
tactic considerabil, conturandu-se un model al jucatorului pe post. in acelasi timp
jucatorul trebuie sa actioneze eficient si pe alte doua-trei posturi, fara a diminua cu
ceva specializarea pe un anumit post.
Antrenamentele sau unele parti ale acestora cu accent pe pregatirea fizica, se utilizeaza
astazi frecvent la majoritatea echipelor de elita, indiferent de metoda de pregatire. O
excelenta conditie fizica, conditionata de o motricitate deosebita prelucrata la cote maxime
este astazi o conditie absoluta si indispensabila in practica. in procesul de pregatire se pune
accent acum pe rezistenta in regim de actionare de viteza si forta.
ASPECTE NEGATIVE
Sunt si unele elemente (cei drept mai putine la numar) care trebuie cunoscute si analizate,
care franeaza dezvoltarea jocului de handbal si diminueaza din spectaculozitatea lui.
Dintre acestea cele mai numeroase sunt cele care apartin jocului aparatorului, si anume:
faulturile intentionate, blocarea neregulamentara a adversarului, imbratisarile, impingerile,
tinerile, imbrancirile, jocul brutal prin care se urmareste periclitarea integritatii corporale a
adversarului prin lovire, ranire sau intimidare.
Sunt si unele elemente ce tin de jocul in atac cum ar fi: tinerea aparatorului la semicerc de
catre pivotul echipei in atac, impingerea sau imbrancirea aparatorului in semicerc, blocarea
neregulamentara a aparatorului, intrarea fortata in ,sau printre aparatori, lovirea
aparatorului dupa aruncare, jocul pasiv si intarzierea reluarii jocului.