Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARGUMENT
„Eu sunt copilul, tu ţii în mâinile tale destinul meu, tu determini în cea mai mare măsură,
dacă voi reuşii sau eşua în viaţă. Dă-mi, te rog, acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire,
educă-mă, te rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lume”-din Child’s Appeal, Mamie Gene
Cole
Reuşita privind devenirea umană a copilului depinde de o colaborare prodigioasă dintre
doi factori educaţionali de bază: grădiniţa şi familia. De aceea, în cadrul acestui parteneriat
dorim să descoperim cheia unităţii de acţiune.
Intr-o societate care evoluează sub imperiul schimbărilor permanente ȋn toate domeniile,
care solicită individualului abilități de adaptare rapidă la situații noi, educația trebuie să
răspundă ȋn primul rȃnd nevoilor individuale, asigurȃnd ȋn acelasi timp sansele de integrare și
dezvoltare socială personală. Una din pȃrghiile de intervenție care actionează la nivelul
educației preșcolare și care pot susține acest deziderat, este dezvoltarea unei relații
parteneriale grădiniță-familie, definite printr-o comunicare reala, constructivă ȋn interesul
copilului.
Practica participării părinților la educația copilului preșcolar ȋn mediul familial și unitatea
de ȋnvățămant, se dovedește a fi focalizată preponderent pe elemente de asigurare a securității
personale, a stării de sănătate, pe satisfacerea trebuințelor primare, fiind mai puțin orientate
spre implicarea ȋn socializarea și educarea copilului preșcolar.
Pe de altă parte, cadrele didactice din grădiniţă au nevoie oricum de sprijinul familiei
copiilor, atât pentru a prelua şi dezvolta direcţiile de acţiune formativ-educativă pe care le
antrenează instituţional, cât şi de a găsi rezolvări concrete la necesităţi de diverse categorii:
financiare, practic-aplicative, organizaţionale sau logistice.
Toate acestea conduc la necesitatea unui parteneriat cu implicarea părinţilor.
SCOPUL PROIECTULUI :
Dobândirea de către părinţi a unor abilităţi de cunoaştere a copiilor, în vederea
eficientizării relaţiei familie – grădiniţă – comunitate.
Sprijinirea părinților pentru conștientizarea și asumarea rolului educațional și
implicarea lor ȋn formarea și dezvoltarea personalității copilului pentru integrarea lui
ȋn viața socială.
Cunoaşterea şi educarea copiilor preşcolari prin influenţa pozitivă atât a grădiniţei, cât
şi a familiei;
Stabilirea unor principii de bază ce trebuie respectate în formarea personalităţii
copiilor, precum şi a unor procedee de corectare a unor devieri comportamentale;
Colaborarea permanentă între familie și grădiniță privind procesul instructiv-educativ
al copilului pentru o educație cât mai eficientă.
OBIECTIVE :
Găsirea unor soluţii comune în educaţie;
Formarea părinţilor în spiritul ideii de parteneri egali şi responsabili în educaţia
copilului preşcolar;
Informarea şi minima formare a competenţelor părinţilor, necesare realizării unei bune
şi corecte educaţii acasă;
Participarea activă în cadrul parteneriatului familie-instituţie preşcolară;
Convingerea părinţilor pentru a investi în dezvoltarea personală a copiilor şi a grupei
în ansamblu.
Conştientizarea de către părinţi a rolului instructiv educativ al grădiniţei prin trăirea
emoţională alături de copiii lor a satisfacţiei dobândirii unor priceperi şi deprinderi;
Familiarizarea părinților cu folosirea unor platforme on-line, necesare desfașurării
activităților instructiv–educative.
BIBLIOGRAFIE
1) ***Convenţia cu privire la Drepturile Copilului – Reprezentanţa UNICEF în
România,2004
2) Revista – Învăţământul preşcolar – nr. 3-4 / 2004, nr. 3-4 / 2005, nr. 3-4 / 2006, nr. 4 /
2007
3) Vrăsmaş, E., Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2002
4) Bunescu Gheorghe, Democratizarea educaţiei şi educaţia părinţilor, www.leducat.ro