PROIECTE Folclor

PROIECT DIDACTIC
Date generale
Disciplina: Educaţie muzicală

Data:
Clasa: V
Subiectul de lecție: Organizări sonore modale – scări oligocordice, pentacordice, pentatonice
Tipul de lecție:
Competențe generale:
1. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unor lucrări muzicale
2. Operarea cu elemente de scris-citit și limbaj muzical
3. Aprecierea lucrărilor muzicale, inclusiv a conținutului lor afectiv, atitudinal și ideatic
Competențe specifice:
OBIECTIVE OPERAŢIONALE
1.să solfegieze;
2.să extragă scara muzicală din cântec;
3.să recunoască genul muzical, în audiţie;
4.să compună o scurtă melodie cu 3 sunete;
5.să numească trăsăturile cântecelor pentru copii
şi a cântecului de leagăn.
RESURSE - melodii – Ş-aşa-mi vine câteodată, cântece din folclorul copiilor, cântecul de leagăn – Nani, nani, Steaua sus răsare,
Pluguşorul.
- audiţii – cântece din Folclorul copiilor, cântec de leagăn – Maria Tănase.
- manual, fişe, planşă, caiete, instrument, casetofon, casete.
METODE - ale profesorului - demonstraţia, dialogul, explicaţia, audiţia.
- ale elevilor - exerciţiul, algoritmizarea, dialogul, observarea, învăţarea prin descoperire, audiţia.
Secvenţele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Mijloace Evaluare
1.Captarea atenţiei - activităţi organizatorice - se pregătesc pentru lecţie; dialogul

5 min Propune intonarea unui exerciţiu de cultură vocală:
- sunt atenţi la demonstraţie şi demonstraţia

intonează;
exerciţiul
Ta, ta, ta,ta, ta, ta,ta, ta,ta, ta, ta,ta, ta,ta, ta

Demonstrează şi dă tonul.
- intonează în colectiv, pe grupe, exerciţiul manual practică
2.Actualizarea Propune intonarea melodiei Ş-aşa-mi vine câteodată. individual (fişe)
cunoştinţelor Întreabă: Răspund:
anterioare. - În ce măsură este melodia? - De 5 timpi. dialogul orală
10 min - Ce fel de măsură este? - Compusă.
- Ce altă măsură compusă mai cunoaşteţi? - De 4 timpi.
- Ce diferenţă există între cele două măsuri compuse? - Cea de 4 timpi este compusă din
măsuri de acelaşi fel, iar cea de 5
timpi din măsuri diferite.
- Cum se tactează măsura de 5 timpi? - În două variante – 2+3; 3+2.
- În melodia Ş-aşa-mi vine câteodată ce variantă - 2+3.
de tactare folosim?
-
Solicită elevii să reia un fragment din melodie cu - intonează şi dirijează cu tactarea exerciţiul practică
măsurii.
tactarea măsurii.
Cu ajutorul elevilor face o clasificare a măsurilor:

- simple (cu un singur accent) – binare (accentul revine - răspund la întrebări şi notează. dialogul tablă orală
din 2 în 2 timpi) – măsura de 2 timpi; caiete
- ternare (accentul revine
din 3 în 3 timpi) – măsura de 3 timpi;
- compuse (cu două sau mai multe accente) – omogen
(din măsuri de acelaşi fel) – măsura de 4 timpi;
- eterogen
(din măsuri simple diferite) – măsura de 5 timpi.
Propune audierea unei melodii din Folclorul copiilor şi

3.Transmitere şi cere recunoaşterea genului muzical. - audiază şi recunosc genul audiţia casetofon Observarea
asimilare de casetă sistematică
cunoştinţe - 20 min Apelează la exemplele din manual pentru solfegierea a exerciţiul manual
O.O.3 2-3 melodii şi extragerea scărilor muzicale ( cu 2 , 3, 4 - solfegiază şi descoperă scări învăţarea prin
Prezentarea muzicale cu puţine sunete descoperire practică
sunete).
materialului stimul.
O.O.1
Precizează că aceste scări se numesc oligocordii – cu
O.O.2 două sunete – bicordii, cu 3 – tricordii, cu 4 – explicaţia
tetracordii.
Splicită elevii să-şi amintească alte melodii din Folclorul
copiilor, să le intoneze şi să descopere scara muzicală. - intonează diferite cântece pentru exerciţiul
O.O.2 copii
Propune intonarea melodiilor la pian, metalofon,
claviatură desenată. -exersează sub îndrumarea instrumente
profesorului
Solicită elevii pentru solfegierea altor două melodii:
Dirijarea învăţării.
Steaua sus răsare, Pluguşorul şi extragerea scărilor
O.O.1 - solfegiază şi extrag scările exerciţiul manual
O.O.2 muzicale. muzicale (fişe)
caiete
caiete scrisă
Învăţarea prin
descoperire tablă
Precizează că scara cu 5 sunete se numeşte penta - - descoperă scări cu 5 sunete – una
- cordie –când merge treptat şi tonie când are şi salturi. treptată, alta cu salturi. explicaţia
Anunţă şi notează titlul lecţiei.
Apelează la cunoştinţele elevilor pentru a-şi aminti dialogul orală

caracteristile cântecelor pentru copii.
- ascultă explicaţiile şi notează în
Propune - audierea unui cântec de leagăn în caiete.
interpretarea Mariei Tănase şi cere recunoaşterea observarea
O.O.5 genului; audiţia casetofon sistematică
- solfegierea unui fragment dintr-un cântec de observarea casetă
leagăn şi extragerea scării muzicale. - răspund – sunt scurte, cu puţine
O.O.3 sunete, au ritm măsurat cu durată
predominantă de optime, tematică
variată legată de mediul de joacă
O.O.1 al copiilor. exerciţiul manual practică
O.O.2 (fişe)
Obţinerea
performanţelor. - solfegiază şi extrag scara
muzicală;
- intonarea cu text:
1. Nani, nani, nani, 2. Nani, nani, nani,
Că mama te-a legăna Să te faci un viteaz mare
Cu gura te-a deznirda Ca domnul Ştefan cel Mare
Nani, nani, nani, Nani, nani, nani,
Solicită elevii să-şi amintească trăsăturile cântecului de
leagăn.
demonstraţia manual practică
exerciţiul (fişe)
Solicită elevii să compună un cântecel din 3, 4 sau 5

- intonează în colectiv împreună
sunete, în măsura de 2 cu durate de pătrime şi optime , cu profesorul; orală
4.Fixare – 5 min. 4 dialogul
O.O.5 pe un text dat: La cumătra sus pe casă
Vine barza jupâneasă
Şi s-aşează-ntr-un picior - răspund – melodii scurte, cu
Şi din cioc bate de zor. scări muzicale reduse, ritm legănat
în 3 timpi, cu valori de pătime-
5.Evaluare doime, tematica – dragostea
Intonează exemplele primilor 5 elevi care termină şi
(Transfer de mamei faţă de copilul ei, versuri explicaţia caiete Temă de
cunoştinţe) apreciază melodiile. lucru în
cu diminutive, deseori cu refren –
10 min simplu – nani, nani. exerciţiul clasă
O.O.4
PROIECT DIDACTIC
Date generale

Data:
Clasa: V
Subiectul de lecție: Organizări sonore modale – Moduri populare diatonice
Tipul de lecție:
1să intoneze modurile populare;
2.să extragă scara muzicală din cântec;
3.să recunoască modurile majore şi minore, în audiţie;
4.să numească modurile populare .
RESURSE - cântece – Ş-aşa-mi vine câteodată, cântece din folclorul copiilor, Munţilor cu brazi înalţi, Trandafir de la Moldova,
Coborâi din deal în vale.
- audiţii – cântece populare româneşti din diferite zone ale ţării.


1.Captarea atenţiei - activităţi organizatorice - abandonează alte activităţi şi dialogul
Propun următorul exerciţiu de cultură vocală: sunt atenţi la lecţie;
5 min
-ascultă cu atenţie demonstraţia practică

Da,ba,da,ba,da,ba,da,ba,da,ba,da,ba,da,ba,da,ba,da,ba demonstraţia şi intonează; exerciţiul
Da,ba,da,ba,da,ba,da,ba,da,ba,da,ba,da,ba,da,ba,da,ba
Demonstrează fiecare secvenţă melodică şi intonează
împreună cu elevii.
2.Actualizarea - solfegiază şi precizează exerciţiul manual practică
cunoştinţelor Propune solfegierea şi intonarea cu text a două-trei numărul de sunete al scărilor
anterioare. exemple din manual însuşite în lecţia anterioară.Dă tonul. muzicale întâlnite;
10 min Adresează întrebări: Răspund: dialogul orală

- Cum se numesc scările muzicale cu până la 4 sunete? - Oligocordii.
- Bicordii. Tricordii.
- Cele cu două? Cele cu 3? Dar cele cu 4 sunete?
Tetracordii.
- Cum se numesc scările cu 5 sunete? - Pentacordii sau pentatonii.
- Când sunt pentacordii? Dar pentatonii? - Pentacordii când scara e
treptată şi pentatonii când
scara are şi salturi.
- În ce genuri am întâlnuit aceste scări muzicale? - Cântece pentru copii, cântece
de leagăn, obiceiuri de iarnă.
Precizează că le vor întâlni şi în alte genuri ale folclorului
românesc pe care le vor studia în clasa a VII-a.
Propune intonarea melodiei Ş-aşa-mi vine câteodată . Dă tonul.

3.Transmitere şi - intonează melodia în explicaţia manual practică
asimilare de Întreabă: colectiv; (fişe)
cunoştinţe. - Din ce gen face parte melodia? De ce? Răspund:
Prezentarea - Din muzica populară, pentru exerciţiul orală
materialului stimul. - De ce nu se cunoaşte autorul? că nu se cunoaşte autorul.
25 min - Pentru că se transmite prin dialogul
viu grai, din generaţie în
- Ce alte caracteristici mai prezintă creaţiile populare româneşti? generaţie.
Solicită - explicarea trăsăturilor enumerate. - Caracter colectiv, sincretic.
- Caracter colectiv pentru că
melodia este preluată de
colectivitate şi îmbunătăţită,
iar caracterul sincretic rezultă
din îmbinarea mai multor arte
Dirijarea învăţării. – muzică, literatură, dans etc.
O.O.2 - extragerea scării muzicale din cântec - descoperă o scară muzicală
O.O.1 de 7 sunete pe nota la, o caiete scrisă
Propune - însuşirea melodiei Munţilor cu brazi înalţi - după auz intonează; tablă
- intonează în colectiv – mai practică
întâi pe fragmente, apoi demonstraţia manual
O.O.2 - extragerea scării muzicale din cântec; întreaga melodie. exerciţiul (fişe)
O.O.1 - descoperă o scară naturală pe scrisă
nota re,, o intonează. învăţarea tablă
- observă diferenţa între prin caiete observarea
tonalitatea re minor şi această descoperire sistematică
Precizează că aceste scări muzicale naturale întâlnite în muzica scară naturală.
populară românească se numesc moduri, iar modurile populare observarea
cu 7 sunete - moduri populare diatonice. - ascultă explicaţiile şi notează
explicaţia
Notează titlul lecţiei.
Dictează:
Modul este un sistem de relaţii sonore specifice muzicii
populare, a cărui scară muzicală cuprinde de la două la 7 sunete
diferite.
Precizează că pe fiecare notă muzicală naturală se formează un
mod popular diatonic.
Numeşte, pe rând, elevi să noteze la tablă câte un mod, analizând - notează la tablă şi în caiete; Exerciţiul tablă
şi terţa formată pe prima notă a acestuia. învăţarea caiete Scrisă
- descoperă moduri cu terţa prin
mare şi cu terţa mică; descoperire
Precizează că, la fel ca în cazul tonalităţilor, modurile sunt

majore şi minore. explicaţia Observarea
sistematică
Numeşte fiecare mod şi notează la tablă.
Clasifică modurile: - notează pe caiete tablă
- majore – ionian – do; lidian - fa; mixolician – sol.
- minore – dorian – re; frigian - mi; eolian - la; locrian – si. caiete
Propune intonarea a două melodii populare cunoscute: Trandafir - stabilesc modul melodiei, îl observarea orală
Obţinerea de la Moldova şi Coborâi din deal în vale şi descoperirea intonează, apoi cântecul – în exerciţiul fişe practică
performanţelor. modului fiecăruia. colectiv, pe grupe, individual,
Dă tonul. cu acompaniament.
4.Fixare Verifică prin întrebări asimilarea de cunoştinţe.

5 min - răspund la întrebările dialog orală
O.O.4 profesorului
Solicită elevii să descopere, în audiţie (4 melodii populare),
5.Evaluare modul (major sau minor), interpretul şi zona folclorică pe care - audiază cu atenţie şi audiţia casetofon observarea
(Transfer de o reprezintă acesta. descoperă ce li s-a cerut. observarea casete sistematică
cunoştinţe)
5 min
O.O.3
Apreciază activitatea elevilor.
PLANUL TABLEI
Moduri populare diatonice
Majore minore
DO - IONIAN re - DORIAN
FA - LIDIAN mi - FRIGIAN
SOL – MIXOLIDIAN
la - EOLIAN
Si – LOCRIAN
PROIECT DIDACTIC
Date generale

Data:
Clasa: V
Subiectul de lecție: Melodia, versul şi ritmul popular
Tipul de lecție:
1să-şi însuşească o melodie nouă;

2.să analizeze melodia populară;
3.să recunoască, în audiţie, modul şi ritmul popular;
RESURSE - cântece – Munţilor cu brazi înalţi, Trandafir de la Moldova, Coborâi din deal în vale, Lună, lună nouă, Aseară văntul
bătea.
- audiţii – cântece populare româneşti din diferite zone ale ţării.


- activităţi organizatorice - se pregătesc pentru lecţie dialogul
1.Captarea atenţiei Demonstrează şi dă tonul pentru un exerciţiu de cultură
vocală:
5 min
- ascultă demonstraţia şi intonează demonstraţia practică
exerciţiul
Din, din, don, di,ri,di,ri, don---

Se execută în secvenţe cromatice.
- numesc şi intonează modul în
2.Actualizarea care este scris cântecul dialogul fişe orală
cunoştinţelor Propune intonarea melodiei Trandafir de la Moldova - intonează melodia în colectiv; practică
anterioare. – cu acompaniament. exerciţiul
10 min Adresează întrebări:
- Ce reprezintă modul? Răspund
- Ce fel de moduri am întâlnit? dialogul orală
- De ce?
- Care sunt modurile majore?
- Dar cele minore?
- Ce deosebire există între moduri şi tonalităţi?
- Ce scări muzicale există în folclorul muzical românesc?
3.Transmitere şi
asimilare de cunoştinţe. Propune intonarea melodiei Coborâi din deal în vale – cu - intonează în colectiv – modul şi dialogul fişe practică
15 min acompaniament. cântecul; exerciţiul
Cere observarea mersului melodic şi dacă fiecărei silabe îi - observă că melodia merge treptat
O.O.2 corespunde un singur sunet. dar şi în salturi, ascendent şi
descendent şi că unor silabe le învăţarea prin observarea
Precizează că melodia poate fi silabică (fiecare silabă cu corespund mai multe sunete: descoperire sistematică
sunetul ei) sau melismatică. (unei silabe îi corespund mai
multe sunete). Caiete
Dictează observaţiile descoperite. - notează în caiete
O.O.2 - intonează modul şi cântecul în exerciţiul manual practică
Propune intonarea melodiei Munţilor cu brazi înalţi. colectiv (fişe)
- observă că versurile au 8 silabe, învăţarea prin observarea
Solicită elevii să analizeze versul melodiilor intonate . că uneori se completează cu silaba descoperire sistematică
O.O.2 măi..
Solicită intonarea melodiei Lună, lună nouă şi numărarea practică
silabelor din versuri. - descoperă versuri cu 6 silabe orală
Precizează că versul popular cântat are două tipare de bază: explicaţia
octosilabic şi hexasilabic. Cel mai răspândit este cel
octosilabic.
Fiecare tipar are două forme: complet – 8 sau 6 silabe şi
incomplet – 7 sau 5 silabe. Pentru a se reface seria scurtată - notează în caiete
apare completarea silabică: u, î, ă, le, măi, of etc.
Dictează observaţiile făcute.
O.O.2 Propune audierea a două fragmente – o horă şi o doină – în - observă că la horă ritmul e audiţia casetofon Observarea
care elevii trebuie să descopere diferenţa de ritm – măsurat constant, iar la doină nu. observarea casetă sistematică
sau liber.
Precizează că ritmul muzicii populare româneşti poate fi - notează pe caiete explicaţia
măsurat sau liber.
O.O.2 Propune audierea a trei fragmente din – o horă, un cântec - descoperă măsurile de 2, 3 şi 5 audiţia casetofon
de leagăn, o melodie cu ritm aksak şi cere elevilor să timpi. casetă
descopere măsurile.
Precizează că ritmul popular este în general binar , dar se explicaţia
întâlneşte şi cel ternar şi şchiop.
Dictează:
Ritmul este elementul comun şi unificator în muzica - notează pe caiete
populară ca rezultat al caracterului sincretic.
Ritmurile specifice sunt: - giusto-silabic – întâlnit în
muzica vocală – se caracterizează printr-o strânsă legătură
între silabele versului şi melodie;
- parlando-rubato – ritm liber
întâlnit în doine, balade, bocete;
- aksak – alungirea unor durate - se
întâlneşte în cântecul propriu-zis, în unele dansuri, în
obiceiuri de iarnă.
Anunţă şi notează titlul lecţiei. dialogul practică

Propune însuşirea melodiei Aseară vântul bătea . - descoperă modul, îl intonează demonstraţia manual
4.Fixare - îşi însuşesc melodia după auz, pe algoritmizarea (fuşe)
fragmente
10 min - intonează în colectiv, pe grupe şi
individual exerciţiul
O.O.1
Solicită analiza melodiei – modul, profilul melodic, versul, - analizează elementele
O.O.2 ritmul, forma. componente ale melodiei observarea orală
5.Evaluare
(Transfer de Propune audierea a două melodii populare şi cere: - audiază şi analizează audiţia casetofon scrisă
cunoştinţe) - recunoaşterea interpretului observarea casete
10 min - recunoaşterea zonei folclorice
O.O.2 - modul – major sau minor
O.O.3 - mersul melodic
- analiza versului – tiparul
- ritmul – măsurat sau liber; binar, ternar, aksak.
Verifică răspunsurile elevilor şi le corectează prin analiza - corectează răspunsurile dialogul caiete Observarea
melodiei în colectiv. sistematică
Apreciază şi notează activitatea elevilor.
PLANUL TABLEI
Melodia, versul şi ritmul popular
Melodia populară poate fi: - silabică

- melismatică
Versul popular cântat are două tipare: - octosilabic – complet – 8 silabe

- incomplet – 7 silabe
- hexasilabic – complet – 6 silabe
- incomplet – 5 silabe
Ritmul popular – giusto – silabic

- parlando rubato
- aksak (şchiop)
PROIECT DIDACTIC
Date generale

Data:
Clasa: V
Subiectul de lecție: Folclorul muzical românesc – Cântecul de leagăn
Tipul de lecție:
1.să-şi însuşească melodii noi;
2.să numească trăsăturile folclorului muzical românesc;
3.să identifice în cântecul de leagăn caracteristicile acestuia;
RESURSE - cântece –Sârba pe loc – Gh. Danga, Popas – Marcel Botez, cântece de leagăn.
- audiţii – cântec de leagăn – M.Tănase, melodie populară – Sofia Vicoveanca, cântece din folclorul copiilor
- manual, caiet, tablă, fişe, instrument
METODE - ale profesorului - demonstraţia, explicaţia, dialogul.

- ale elevilor - exerciţiul, algoritmizarea, observarea, învăţarea prin descoperire, dialogul, jocul.
PLANUL TABLEI
Folclorul muzical românesc
Caracteristici ale creaţiilor muzicale româneşti:
- se transmit prin viu grai (caracter oral);

- nu se cunoaşte autorul (caracter anonim);
- sunt preluate de colectivitate şi modificate (caracter colectiv);
- au caracter sincretic – se împletesc mai multe arte – literatură, muzică, coregrafie, etc.
Prin folclor înţelegem totalitatea creaţiilor unui popor dintr-un anumit spaţiu geografic.
Folk =popor
Lore = înţelepciune
Folclor = înţelepciunea poporului
Cântecul de leagăn
Caracteristici:
- melodii scurte, cu ambitus redus ( până la 8 sunete), duioase;
- este alcătuit, de obicei, din strofe şi refren ( nani-nani, lui-lui etc.);
- tematica este dragostea mamei faţă de copil;
- versul este, de obicei, octosilabic şi conţine diminutive;
- ritmul legănat – în 3 timpi cu alternanţa duratelor de doime şi pătrime sau pătrime-optime.
Audiţii: - Maria Tănase – Cântec de leagăn

- Sofia Vicoveanca – Horă moldovenească
- Cântece din folclorul copiilor

- activităţi organizatorice - abamdonează alte activităţi şi se Dialogul
1.Captarea atenţiei - propune următorul exerciţiu de cultură vocală: pregătesc pentru lecţie;
5 min
- ascultă demonstraţia şi intonează; Demonstraţia practică

Exerciţiul
Li, li, li, li, li, li, li, li, li----------

2.Actualizarea Propune intonarea cântecelor însuşite în lecţia anterioară şi - ascultă tonul şi intonează Exerciţiul Manual practică
cunoştinţelor analiza acestora. - precizează forma fiecărui cântec (fişe)
anterioare.
10 min Poartă discuţii cu elevii despre elementele ce compun o - răspund la întrebările profesorului Dialogul orală
melodie şi despre formele muzicale.
Intonează cântecul Pe cărare sub un brad şi cere elevilor să – i - descoperă forma monopartită Audiţia observarea
găsească forma. Demonstrarea sistematică
3.Comunicarea de noi observarea
cunoştinţe. – 20 min Solicită elevii să găsească autorii cântecelor intonate. - descoperă că melodia Alunelul nu Dialogul
Prezentarea are autor Observarea orală
materialului stimul. Precizează că melodiile care nu au autor fac parte din creaţiile
populare – din folclorul muzical românesc. - ascultă explicaţiile şi notează Explicaţia
Anunţă şi notează o parte a titlului lecţiei. Tablă

Caiete
Dirijarea învăţării. Apeleză la cunoştinţele elevilor de la limba română pentru a-şi - îşi amintesc trăsăturile Dialogul Observarea
aminti caracteristicile folclorului: oral, anonim, colectiv, caracteristice ale folclorului sistematică
sincretic.
Solicită formularea unei definiţii a folclorului. O completează - formulează o definiţie a Explicaţia

şi o dictează pentru a fi notată de elevi. folclorului
Precizează etimologia cuvântului. - notează pe caiete
Audiţia
Propune audierea unor fragmente din: folclorul copiilor, cântec - audiază şi descoperă Observarea Casetofon
propriu-zis, cântec de leagăn şi cere elevilor să recunoască Învăţareea prin Casete
genul, după tematică. descoperire
- ascultă explicaţiile Explicaţia

Precizează că în folclorul muzical românesc sunt mai multe
Obţinerea genuri care vor fi studiate de ei în clasele a VI-a şi a VII-a.
performanţelor.
O.O.2 Anunţă şi completează titlul lecţiei cu Cântec de leagăn. - ascultă demonstraţia şi intonează Demonstraţia Manual practică
O.O.1 în colectiv, pe grupe şi individual Exerciţiul (fişe)
Propune însuşirea unui cântec de leagăn din manual, apoi până la însuşirrea corectă. orală
analiza acestuia şi precizarea caracteristicilor. -descoperă că: melodia este
Însuşirea se face pe fragmente. Demonstrează şi dă tonul. duioasă, cu puţine sunete, alcătuită Învăţarea prin observarea
din strofe şi uneori cu refren (scurt– descoperire sistematică
nani-nani, lui-lui);
versul are 8 silabe, conţine Observarea
diminutive; ritmul este legănat –
ternar cu durate de doime-pătrime; Dialogul
tematica – dragostea mamei faţă de
copil. Explicaţia
4. Fixare – 10 min - îşi însuşesc melodia pe fragmente Demonstraţia Manual Practică

O.O.3 Propune însuşirea unui alt cântec de leagăn şi descoperirea - o interpretează în colectiv, pe Exerciţiul (fişa) Orală
O.O.1 caracteristicilor. grupe, individual, în dialog Jocul
- notează caracteristicile pe caiete şi

formulează răspunsuri
5.Transfer de Audiţia Casetoon, Observarea

cunoştinţe. – 5 min Solicită elevii să descopere într-o audiţie interpretul, genul - audiază cu atenţie şi răspund Dialogul casete sistematică
muzical şi diminutivele (dacă există).
- Cântec de leagăn – Maria Tănase
Apreciază răspunsurile elevilor.

PROIECT DIDACTIC
Date generale

Data:
Clasa: V
Subiectul de lecție: Folclorul mcopiilor
Tipul de lecție:
2.să numească trăsăturile folclorului copiilor;
3.să identifice în cântece caracteristicile acestuia;
4.să creeze o melodie pe un text dat.
RESURSE - cântece – cântece de leagăn, cântece din folclorul copiilor.

- audiţii – melodii din folclorul copiilor
- manual, caiet, tablă, fişe, instrument, casetofon, casete.

PLANUL TABLEI
2 4 3 1 3 4 5
4
3
1
3
4
5
1 =C
2 =F
3 =L
4 =O
5 =R
Folclorul copiilor
Cuprinde:
- cântece - formule
- numărători, jocuri muzicale
- obiceiuri (de iarnă, de primăvară-vară)
- porrecle, basme, vorbire păsărească etc.
Caracteristici:
- melodii scurte, cu puţine sunete;

- versuri cu un număr variat de silabe;
- ritmul măsurat, element primordial, cu durată predominantă – optime;
- tematică variată legată de mediul înconjurător şi de joacă a copiilor.

- activităţi organizatorice - abamdonează alte activităţi şi Dialogul
1.Captarea atenţiei - propune următorul exerciţiu de cultură vocală: se pregătesc pentru lecţie;
5 min
- ascultă demonstraţia şi Demonstraţia practică

intonează; Exerciţiul
Ta, ta ta ta ta ta ta ta ta ta--- ta ta ta ta ta---

2.Actualizarea Propune intonarea unui cântec de leagăn însuşit în lecţia - intonează în colectiv, pe grupe exerciţiul Manual practică
cunoştinţelor anterioară. şi individual; (fişe)
anterioare. Împarte fişe şi solicită rezolvarea următorului rebus:
15 min
2 4 3 1 3 4 5
4
3 - rezolvă individual pe caiete, fişe scrisă
1 apoi la tablă;
3
4
5
1 =C
2 =F
3 =L
4 =O
5 =R
1.Genul muzical din care face parte cântecul de leagăn.

2.Nu are autor.
3.Este preluat de colectivitate.
4.Se împletesc mai multe arte.
5.Se transmite prin viu grai.
6.Melodia cântecului de leagăn.
7.Ritmul cântecului de leagăn (3 timpi).
A-B.Totalitatea creaţiilor populare.
3.Comunicarea de noi - ascultă cu atenţie şi descoperă Demonstraţia

cunoştinţe. – 20 min Cântă : Lună, lună nouă, Melc, melc şi cere elevilor să încadreze că e un repertoriu pentru copii Observarea
Prezentarea cele două exemple într-un gen muzical.
materialului stimul. - intonează pe note, apoi pe Exerciţiul manual practică
O.O.1 Solicită elevii - să intoneze din manual exemplele muzicale din cuvinte – în colectiv, pe grupe şi Jocul
folclorul copiilor: individual;
- solfegiu
- cu text - descoperă că – melodia este Învăţarea prin orală
Dirijarea învăţării. - să analizeze cântecele – melodia, numărul de scurtă, cu puţine sunete, ritmul descoperire
O.O.2 sunete, ritmul, versul, tematica. măsurat cu durata predominantă
O.O.3 de optime, versul cu număr Observarea
Îndrumă elevii spre descoperirea caracteristicilor. variat de silabe, tematica variată
(vieţuitoare, mediul înconjurător,
elemente cosmice, obiceiuri,
jocuri muzicale, numătători etc.);
Anunţă şi notează titlul lecţiei. - notează în caiete şi la tablă Explicaţia tablă

Dialogul caiete
Dictează caracteristicile descoperite pentru a fi notate de elevi
în caiete şi la tablă.
- intonează Exerciţiul practică
Solicită elevii să intoneze, individual, câte un cântec cunoscut care
Obţinerea le însoţeşte joaca.
performanţelor. - audiază şi răspund audiţia casetofon observarea
O.O.2 Propune audierea unor cântece şi cere descoperirea tematicii. casete sistematică
5.Transfer de
cunoştinţe. – 10 min - notează melodia pe caiete Explicaţia caiete scrisă
O.O.4 Cere elevilor să creeze o melodie pe următorul text: Dialogul tablă
Exerciţiul
Găr-gă-ri-ţă ri-ţă,
Zboa-ră-n po-e-ni-ţă
Un-de vei zbu-ra
A-co-lo m-oi mă-ri-ta.
Îndrumă activitatea elevilor. - apreciază exemplele intonate Demonstraţia

Veriică exerciţiile elevilor, le intonează şi le alege pe cele mai de profesor Observarea
bune.

PROIECT DIDACTIC
Date generale

Data:
Clasa: V
Subiectul de lecție: Cântecul propriu-zis
Tipul de lecție:
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
2.să recunoască, în audiţii, interpretul şi zona folclorică;
3.să identifice în cântece caracteristicile cântecului propriu-zis;
4.să rezolve un rebus;
5.să interpreteze individual o melodie populară cunoscută.
RESURSE - cântece –Trandafir de la Moldova, M-a făcut mama oltean, Coborâi din deal în vale, M-am jurat de mii de ori, Pe
Mureş şi pe Târnavă.
- audiţii – cântece din repertoriul intepreţilor: Laura Lavric, Grigore Leşe, Maria Ciobanu, Aneta Stan, Tiberiu Ceia,
Nicolae Furdui-Iancu.
- manual, caiet, tablă, planşă cu costume populare româneşti, costume populare din Moldova, fişe, instrument, casetofon,
casete.

PLANUL TABLEI
Cântecul propriu-zis
Caracteristici:
- melodii accesibile, uşor de reţinut, cu scări muzicale naturale la bază;
- forma strofică, uneori cu refren;
- versul octosilabic;
- ritmul măsurat sau liber;
- tematica variată – predomină cea de dragoste, de dor.
C
E
L
E
B
R
I
Audiţii: Laura Lavric

Grigore Leşe
Maria Ciobanu
Aneta Stan
Tiberiu Ceia
Nicolae Furdui-Iancu

5 min

Exerciţiul
Di di di di di----- di-----------------------
Du du du du du----- du-----------------------
Don don don don don---- don----------------------
2.Actualizarea Împarte clasa în grupe mici (4-6 elevi). Fiecare grupă va - intonează în colectiv, pe grupe şi exerciţiul Manual practică
cunoştinţelor interpreta un cântec din folclorul copiilor (din cele însuşite în individual; (fişe)
anterioare. lecţia anterioară sau cunoscute de elevi).
10 min
Verifică prin întrebări însuşirea caracteristicilor acestui gen - analizează cântecele intonate dialogul orală
muzical.
3.Comunicarea de noi Solicită elevii să intoneze cântecele Trandafir de la Moldova, - intonează în colectiv cu exerciţiul Manual practică
cunoştinţe. – 20 min M-a făcut mama oltean, Coborâi din deal în vale (cântece acompaniament (fişe)
Prezentarea cunoscute). instrument
materialului stimul. Întreabă: - Din ce zone folclorice ale ţării sunt cântecele Răspund – Moldova, Oltenia şi dialogul
O.O.2 intonate? Maramureş. orală
- Ce interprreţi de muzică populară cunoaşteţi şi ce
zone reprezintă aceştia? Dau exemple de interpreţi de
muzică populară din diferite zone Tablă,
Anunţă şi notează titlul lecţiei. ale ţării. caiete
- notează pe caiete
Dirijarea învăţării. Propune însuşirea cântecului Pe Mureş şi pe Tărnavă – pe Demonstraţia Manual practică
O.O.1 fragmente. - intonează în colectiv, pe grupe şi Exerciţiul (fişe)
Demonstrează melodia. Dă tonul. individual
O.O.3 Solicită analiza acestuia: melodia, versul, ritmul, tematica, - observă că melodia este uşor de Observarea orală
forma. reţinut, versul are 8 silabe, ritmul Învăţarea prin
liber- la strofă şi măsurat – la descoperire
refren, tematica de dragoste.
Prezintă un costum popular de fată şi unul de băiat din zona Costume observarea
Moldovei, apoi o planşă cu costume populare din diferite zone - observă componenţa costumelor Observarea populare sistematică
ale ţării . Dialogul Planşă
Propune audierea unor fragmente din cântece interpretate pe - audiază şi recunosc interpretul şi Audiţia Casetofon observarea
O.O.2 rând de – Laura Lavric, Grigore Leşe, Maria Ciobanu, Aneta zona folclorică Dialogul casete
Stan, Tiberiu Ceia şi Nicolae Furdui-Iancu şi cere
recunoaşterea interpretului şi a zonei pe care o reprezintă
acesta.
Obţinerea
performanţelor. Propune însuşirea cântecului M-am jurat de mii de ori, apoi - intonează în colectiv, pe grupe, Demonstraţia Manual practică
O.O.1 analiza acestuia. individual Exerciţiul (fişe)
O.O.3 Demonstrează întreaga melodie, apoi pe fragmente. Dă tonul.
- observă că – melodia este Dialogul orală
Îi îndrumă pe elevi pentru recunoaşterea caracterisicilor. accesibilă, versul cu 7-8 silabe,
ritmul măsurat, tematica de
Dictează şi notează la tablă: drasgoste;
Cântecul propriu-zis are următoarele caracteristici: Tablă,
- notează pe caiete caiete
- melodii accesibile, uşor de reţinut, cu scări muzicale naturale
la bază;
- forma strofică, uneori cu refren;
- versul octosilabic;
- ritmul măsurat sau liber;
- tematica variată – predomină cea de dragoste, de dor.
4.Fixare – 10 min Propune un concurs de interpretare: - se anunţă pentru participarea la Jocul Manual practică
O.O.5 - se aleg concurenţii şi juriul concurs sau în juriu Dialogul (fişe)
- se face clasificarea concurenţilor - intonează individual Exerciţiul
- apreciază evoluţiile colegilor
5.Evaluare – 5 min Solicită elevii pentru rezolvarea unui rebus cu verticala
O.O.4 CELEBRI în care orizontalele vor fi completate cu solişti - completează rebusul Jocul Caiete, tablă scrisă
cunoscuţi de muzicaă populară. Exerciţiul
Apreciază activitatea elevilor la lecţie.

dialogul
PROIECT DIDACTIC
Date generale

Data:
Clasa: V
Subiectul de lecție: Cântecul de joc şi dansuri instrumentale
Tipul de lecție:

2.să recunoască, în audiţii,dansul popular;
3.să identifice caracteristicile cântecului de joc;
4.să-şi însuşească paşii de horă;
5.să identifice într-o fişă dansul popular.
RESURSE - cântece – M-am jurat de mii de ori, Pe Mureş şi pe Târnavă,Ca la noi la Fălticeni,Ia-mi tăicuţă papucei.
- audiţii – cântece interpretate de Irina Loghin, Sofia Vicoveanca, Nicoleta Voica, Sava Negrean – Brudaşcu, dansuri
populare româneşti din diferite zone folclorice.
- manual, caiet, tablă, fişe, instrument, casetofon, casete.

- ale elevilor - exerciţiul, algoritmizarea, observarea, dialogul, jocul.
PLANUL TABLEI
Cântecul de joc şi dansuri instrumentale
Caracteristici ale cântecului de joc:
- melodii simple în formă strofică, uneori cu refren

- versul octosilabic
- ritmul măsurat
- tematică variată ( de joc, de dragosre etc.)
Dansuri instrumentale
- generale - hora
- sârba
- brâul

5 min

Exerciţiul
Ta, ta ta ta ta ta ta---- ta ta ta ta ta ta ta---

Tu tu tu tu tu tu tu--- tu tu tu tu tu tu tu---
2.Actualizarea Propune intonarea cântecelor însuşite în lecţia anterioară . - intonează în colectiv, pe grupe şi exerciţiul Manual practică
cunoştinţelor Dă tonul. individual; (fişe)
anterioare.
10 min Verifică prin întrebări însuşirea caracteristicilor cântecului - răspund la întrebări dialogul orală
propriu-zis.
Solicită elevii să recunoască, în audiţii, interpretul de muzică - audiază cu atenţie şi răspund audiţia Casetofon,
populară şi zona pe care acesta o reprezintă. dialogul casete
Numeşte unul-doi elevi să prezinte în câteva cuvinte costumul - prezintă elementele componenete dialogul
popular roânesc. ale costumului popular românesc
3.Comunicarea de noi Propune însuşirea cântecului Ca la noi la Fălticeni – după auz. - ascultă cu atenţie demonstraţia şi demonstraţia Manual practică
cunoştinţe. – 25 min Demonstrează toată melodia, apoi pe fragmente. Dă tonul. îşi însuşesc melodia exerciţiul (fişe)
Prezentarea - intonează în colectiv, pe grupe, jocul
materialului stimul. individual algoritmizarea orală
O.O.1 Solicită elevii să analizeze acest cântec – melodia, ritmul, - descoperă că melodia este uşor de
O.O.3 versul, forma, tematica. reţinut, forma este strofică, versul dialogul
octosilabic, ritmul măsurat,
Dirijarea învăţării. Împarte colectivul în două grupe – una va ieşi în faţa clasei tematica de joc
O.O.4 pentru a păşi în ritmul melodiei, iar cealaltă va cânta , apoi îşi - o grupă cântă, alta dansează jocul practică
vor schimba rolurile.
O.O.2 Propune audierea unui dans popular instrumental – o horă – şi - audiază şi descoperă dansul audiţia Casetofon, observarea
cere elevilor recunoaşterea acestuia. dialogul casetă sistematică
O.O.4 Din nou elevii vor ieşi , pe grupe, să-şi însuşească paşii acestui - îşi însuşesc paşii de horă jocul Casetofon, practică
dans. casetă
Precizează că hora este un dans de grup, se dansează în cerc, - ascultă explicaţiile explicaţia
ţinându-se de mână. Se întâlneşte pe tot teritoriul ţării.
O.O.2
Propune audierea unei sârbe şi cere recunoaşterea dansului dar - audiază şi descoperă dansul audiţia Casetofon, Observarea
şi descoperirea deosebirilor faţă de horă. - observă că acesta este mult mai casetă sistematică
rapid decât hora
Precizează că şi acesta este un dans de grup întâlnit în toată
ţara, se dansează în cerc sau semicerc ţinându-se de umeri, are - ascultă explicaţiile explicaţia
un tempo mult mai vioi decât hora.
Solicită un grup de elevi pentru a exemplifica acest dans. - privesc demonstraţia demonstraţia Practică
O.O.2 jocul
Propune audierea unui brâu şi cere descoperirea asemănărilor şi - audiază şi descoperă că tempoul
deosebirilor cu celelalte două dansuri. acestui dans este între cel de horă şi audiţia Observarea
cel de sârbă – repejor. sistematică
Precizează că şi acesta este un dans general din toate zonele
ţării, interpretat tot în grup, mai ales de bărbaţi, ţinându-se de - ascultă explicaţiile explicaţia
brâu.
Anunţă şi notează titlul lecţiei. - notează pe caiete şi la tablă Tablă

Caiete
Dictează, pentru a se nota în caiete şi pe tablă, dansurile
generale.
Obţinerea Propune însuşirea câmtecului Ia-mi tăicuţă papucei – după auz. - ascultă demonstraţia şi îşi demonstraţia Manual Practică
performanţelor. Demonstrează întregul cântec, apoi pe fragmente. Dă tonul. însuşesc cântecul algoritmizarea (file)
O.O.1 exerciţiul
O.O.3 Cere elevilor să precizeze din nou caracteristicile cântecului de - notează caracteristicile cântecului Caiete Orală
joc şi să le noteze în caiete şi la tablă. de joc Tablă
4.Fixare - 5 min Solicită elevii să descopere într-o fişă desenată dansurile - răspund solicitării observarea Fişe Scrisă
O.O.5 populare însuşite – după ţinută.
5.Transfer de Cere elevilor să descopere, în audiţii, dansurile însuşite. - audiază cu atenţie, descoperă şi audiţia Casetofon, Observarea
cunoştinţe. – 5 min răspund observarea casete sistematică
O.O.2
PROIECT DIDACTIC
Date generale

Data:
Clasa: V
Subiectul de lecție: Dansuri instrumentale
Tipul de lecție:
1.să recunoască, în audiţii,dansul popular;

2.să identifice caracteristicile dansului popular românesc;
3.să-şi însuşească paşi de dans popular românesc;
RESURSE - cântece – Ca la noi la Fălticeni, Ia-mi tăicuţă papucei.

- audiţii – dansuri populare româneşti din diferite zone folclorice.
- manual, caiet, tablă, fişe, instrument, casetofon, casete, video, tv.
METODE - ale profesorului - demonstraţia, explicaţia, dialogul, audiţia.

- ale elevilor - exerciţiul, observarea, dialogul, jocul, audiţia.
1.Captarea atenţiei - activităţi organizatorice - abamdonează alte activităţi şi Dialogul
5 min - propune următorul exerciţiu de cultură vocală: se pregătesc pentru lecţie;
- ascultă demonstraţia şi demonstraţia practică

intonează; Exerciţiul
Ti ti ti te te te ta ta ta to to to Ti ti ti te te te ta ta ta to to to
2.Actualizarea Propune intonarea cântecelor însuşite în lecţia anterioară . - intonează în colectiv, pe exerciţiul Manual practică
cunoştinţelor Dă tonul. grupe şi individual; (fişe)
anterioare.
10 min Verifică prin întrebări însuşirea caracteristicilor cântecului de joc. - răspund la întrebări dialogul orală
Solicită elevii să recunoască, în audiţii, dansul popular, apoi să-i - audiază cu atenţie şi răspund audiţia Casetofon,
O.O.1 precizeze caracteristicile. dialogul casete
O.O.3 Împarte colectivul în grupe – de maxim 10 elevi ( 5 băieţi şi 5 fete) – - exersează sub îndrumarea demonstraţia practică
şi-i solicită, pe rând, să exerseze paşii de horă, brâu şi sârbă. profesorului paşii propuşi exerciţiul
3.Comunicarea de noi Prezintă elevilor un material filmat cu dansatori profesionişti şi cere - descoperă că sunt dansuri din observarea Video, tv. observarea
cunoştinţe. – 25 min elevilor să descopere caracteristicile dansurilor vizionate şi zonele Moldova, Transilvania, sistematică
Prezentarea folclorice din care fac parte – Corăgheasca, Învârtita, Ciuleandra, Muntenia şi Oltenia şi câteva
materialului stimul. Căluşarii. caracteristici pentru fiecare
O.O.1
O.O.2 Precizează că pe lângă dansurile generale – hora, sârba şi brâul – - ascultă explicaţiile şi notează explicaţia Tablă,
întâlnite în toată ţara, sunt şi dansuri specifice fiecărei zone: pe caiete dansurile specifice caiete
zonelor folclorice
Dirijarea învăţării. În Moldova – Arcanul, Corăgheasca (dansuri de bărbaţi), Hora mare
(dansată în cerc), Bătuta (dans de perechi) etc.
În Ardeal – Braşoveanca, Ardeleana, Haţegana, Învârtita etc. – jocuri
de perechi. Jocul din Oaş este foarte vechi şi este însoţit de strigături
specifice numite ţipurituri.
În Muntenia – Ciuleandra, Sălcioara, Rustelmul, Brâul pe 6 etc.
Jocurile munteneşti sunt mixte, executate în cerc sau semicerc, cu paşi
tropotiţi, bătăi pe contratimp.
În Oltenia – Alunelul (dansat mai ales de bărbaţi), Rustelmul,
Căluşarii etc.
În Banat – Iedera (este însoţit de interpretarea vocală a melodiei), De

doi ( se dansează cu paşi mărunţi şi repezi, cu bătăi din picior, trecerea
fetei pe sub braţul băiatului) etc.
În Dobrogea – Geamparale, Şirimboiul, Şchioapa etc. Dansurile

dobrogene sun eterogene datorită componenţei populaţiei din zonă.
Marea majoritate a dansurilor populare româneşti sunt binare.
Obţinerea Notează pe tablă titlul lecţiei şi dansurile specifice. - exersează sub îndrumarea demonstraţia Casetofon, Practică
performanţelor. profesorului exerciţiul C.D. observare
O.O.3 Solicită elevii, pe grupe, să exerseze paşii unui alt dans foarte cunoscut
în Ardeal şi nu numai – Braşoveanca.
4.Fixare - 5 min - răspund la întrebări dialogul Orală
Adresează întrebări referitoare la cunoştinţele însuşite în lecţie pentru
fixarea acestora.
5.Transfer de - audiază cu atenţie şi audiţia Casetofon, observare
cunoştinţe. – 5 min Propune audierea melodiei dansului Ciuleandra în interpretarea Mariei răaspund dialogul casetă
O.O.1 Tănase şi cere elevilor descoperirea lui şi a interpretei.
PLANUL TABLEI
Dansuri instrumentale
MODOVA OLTENIA
- Arcanul, Corăgheasca, Hora mare, Bătuta etc. - Alunelul, Rustelmul, Căluşarii
ARDEAL BANAT
- Braşoveanca, Ardeleana, Haţegana, Învârtita, Ţarina - Iedera, De doi
MUNTENIA DOBROGEA
- Ciuleandra, Sălcioara, Rustelmul, Brâul pe şase - Geamparale, Şirimboiul, Şchioapa
PROIECT DIDACTIC
Date generale

Data:
Clasa: V
Subiectul de lecție: Folclorul ocazional - Obiceiuri de iarnă
Tipul de lecție:
1să-şi însuşească o melodie nouă;
2.să analizeze melodiile intonate;
3.să recunoască, în audiţie, obiceiurile de iarnă;
4.să reconstituie un colind cunoscut prin ordonarea măsurilor;
5.să numească obiceiuri de iarnă cunoscute.
RESURSE - cântece – Aseară văntul bătea,colinde cunoscute de elevi, Mâine anul se-nnoieşte Pentru tine – colind.
- audiţii – Laura Lavric – melodie populară, cântec de nuntă, obiceiuri de primăvară, obiceiuri de iarnă

- ale elevilor - exerciţiul, algoritmizarea, dialogul, observarea, învăţarea prin descoperire, audiţia

1.Captarea atenţiei - activităţi organizatorice - se pregătesc pentru lecţie dialogul
Propune intonarea următoarelor exerciţii de cultură vocală:
5 min
- ascultă demonstraţia şi intonează demonstraţia practică

exerciţiul
Mi, mi, mi, mi, mi--- mi, mi, mi, mi, mi---
Mi---- mi---- mi--- mi---------------------

Demonstrează şi dă tonul.
2.Actualizarea - intonează melodia în colectiv pe exerciţiul fişe practică
cunoştinţelor Propune intonarea melodiei Aseară vântul bătea . Dă tonul. grupe şi individual – cu
anterioare. acompaniament.
5 min Întreabă: Răspund:
- Cum poate fi melodia populară românească? - Silabică sau melismatică. dialogul orală
- Ce tipar are versul popular cântat? - Octosilabic, hexasilabic.
- Ce fel de ritm întâlnim în muzica populară românească? - Măsurat sau liber.
- Care sunt cele mai întâlnite ritmuri? - Giusto-silabic, parlando-rubato,
3.Transmitere şi aksak.
asimilare de Propune audierea unui fragment dintr-o melodie populară
cunoştinţe interpretată de Laura Lavric şi un fragment dintr-un colind. - răspund – prima – în orice moment, audiţia casetofon orală
20 min Cere numirea momentului când se pot cânta melodiile audiate. a doua la sărbătorile de iarnă; observarea casetă
Prezentarea
materialului stimul. Notează titlul – Folclorul ocazional (obiceiurilor). - notează pe caiete
Solicită elevilor definiţia folclorului. - dau definiţia folclorului audiţi
Propune audierea altor două fragmente – cântec de nuntă, - observă, după tematica versurilor că observarea
Paparuda şi cere descoperirea momentului în care se pot sunt legate de anumite evenimente – dialogul
cânta aceste melodii. nuntă, chemarea ploii.
Precizează că Folclorul ocazional cuprinde: obiceiuri de iarnă, explicaţia ablă
de primăvară-vară, legate de evenimente importante din viaţa caiete
omului.
Pentru că ne aflăm în preajma sărbătorilor de iarnă vom - notează pe caiete

discuta despre obiceiurile de iarnă.
- dau exemple de obiceiuri de iarnă dialogul orală
Anunţă şi notează subtitlul lecţiei. cunoscute şi răspund cerinţelor
enumerate;
Dirijarea învăţării. Apelează la cunoştinţele elevilor pentru a afla ce obiceiuri de
O.O.5 iarnă cunosc, când se practică, de cine, cu ce scop.
Completează răspunsurile elevilor cu următoarele precizări: - ascultă explicaţiile
- În cele 12 zile ale sărbătorilor de iarnă, între Crăciun şi explicaţia caiete
Bobotează, oamenii ţin să marcheze caracterul deosebit,
sărbătoresc al timpului de trecere de la un an la altul prin acte
rituale, ceremoniale şi spectaculoase, care sunt menite să
unească familia, grupurile sociale. - notează pe caiete
Deşi legate de marile acte ale creştinismului, colindele şi
celelalte datini sunt mult anterioare religiei creştine.
O.O.2 Propune intonarea unor colinde cunoscute de elevi şi analiza - intonează şi analizează; exerciţiul practică
acestora – melodia, versul, ritmul. observarea orală
Precizează:
Steaua este un colind practicat de copii şi tineri,
simbolizând steaua care a condus pe cei trei magi la - notează pe caiete
Bethleem.
Solicită elevii să intoneze una din variantele melodiei Steaua - intonează şi analizează exerciţiul clopoţei practică
sus răsare şi să o analizeze.
Precizează:
Pluguşorul reflectă alegoric mitul agrar al fertilităţii. - ascultă explicaţiile şi notează pe explicaţia manual
Este un ceremonial care reconstituie aratul, semănatul, caiete (fişe)
seceratul, măcinatul, frământatul şi coacerea pâinii.
Solicită elevii să-şi amintească versuri din Pluguşor . - recită versuri din Pluguşor, însoţite
O.O.1 Propune însuşirea melodiei Mâine anul se-nnoieşte – după de clopoţel jocul practică
auz. - intonează melodia pe fragmente demonstraţia tablă
- cântă în colectiv, pe grupe şi caiete
Dă exemple de alte obiceiuri de iarnă şi le notează pe tablă: individual exerciţiul
Sorcova – urare însoţită de aruncarea cu boabe de cereale ,
Ţiganii – ceată alcătuită din mascaţi, Jocul căiuţilor, Moşul şi - notează pe caiete
baba (Malancă – în Bucovina), Teatru haiducesc – Jienii,
Bujorenii, Banta haiducilor .
Precizează: explicaţia fişe

Toate aceste manifestări din perioada sărbătorilor de iarnă
sunt prilej de veselie şi distracţie pentru toate vârstele. Sunt o
parte a zestrei artistice populare şi trebuie să le cunoaştem, să
Obţinerea le cântăm şi să le păstrăm pentru generaţiile viitoare.
performanţelor. - audiază şi recunosc obiceiurile – Audiţia Observarea
O.O.3 Propune - audierea unor oniceiuri de iarnă şi recunoaşterea colind, jocul caprei, jocul ursului, observarea
4.Fixare pluguşor.
10 min - însuşirea unui nou colind; demonstrează, îndrumă - intonează în colectiv, pe grupe, demonstraţia practică
O.O.1 elevii pentru însuşirea corectă. individual algoritmizarea
exerciţiul
5.Evaluare Solicită elevii să stabilească ordinea firească a măsurilor - recunosc colindul O, ce veste
(Transfer de pentru a reconstitui un colind foarte cunoscut. minunată!
cunoştinţe)
observarea Observarea
10 min exerciţiul sistematică
O.O.4
Propune intonarea colindului descoperit – în colectiv. Dă

- intonează exerciţiul practică
tonul.
Apreciază activitatea elevilor la lecţie.
PROIECT DIDACTIC
Date generale

Data:
Clasa: V
Subiectul de lecție: Folclorul ocazional - Obiceiuri de primăvară-vară
Tipul de lecție:
1să intoneze melodii ce însoţesc obiceiuri de primăvară-vară;
2.să recunoască, în audiţie, obiceiurile de primăvară-vară;
3.să numească obiceiuri de primăvară-vară;
4.să descrie un obicei de primăvară-vară.
RESURSE - cântece – Drăgaica,Cu noi este Dumnezeu, O,minune, Lioara, Hristos înviat.
- audiţii – fragmente din – Paparuda, Drăgaica,Căluşarii, Cântecul cununii, Lăzărelul,Toco,toconelele, Prohodul
Domnului


Propune următoarele exerciţii de cultură vocală:
5 min
practică
- ascultă indicaţiile şi intonează demonstraţia
exerciţiul
Ti, ti, ti, ti, ti---------
Mi, mi, mi, mi, mi--------
Ti-------------------------------------
mi-------------------------------------
2 Transmitere şi Propune audierea a două fragmente – Paparuda, - audiază şi descoperă tematica – audiţia C.D.player Observarea
asimilare de Drăgaica şi cere descoperirea tematicii versurilor. chemarea ploii, secerişul. observarea C.D. sistematică
cunoştinţe. Precizează că aceste melodii însoţesc alte obiceiuri învăţarea prin
Prezentarea numite de primăvară-vară pentru că sunt strâns legate descoperire
materialului stimul. de muncile agricole.
30 min tablă
O.O.2 - notează pe caiete titlul lecţiei caiete
Anunţă şi notează titlul.
Explică:
Ocupaţia milenară a popurului nostru a fost
Dirijarea învăţării. agricultura. Era şi normal ca de-a lungul timpului - ascultă explicaţiile explicaţia
Să se cristalizeze un bogat repertoriu al ciclului agrar, care
începe cu pluguşorul şi cu colinda, continuând cu alte
manifestări desfăşurate primăvara şi vara şi însoţite de
cântece specifice. Se mai păstrează în unele zone asemenea
manifestări legate de arăturile de primăvară.
Nu toate obiceiurile de primăvară-vară şi-au păstrat explicaţia
cântecele rituale, ele fiind însoţite de alte melodii, unele
nelegate de anumite prilejuri.
De ciclul agrar din perioada de primăvară-vară ţin - notează creaţiile muzicale pe
Paparuda şi Scaloianul practicate de copiii satelor în caiete
vremuri de secetă , pentru a aduce ploaia.
Obiceiul Paparuda constă în jocul copiilor pe ritmul

melodiei, îmbrăcaţi cu fuste din frunze de boz (plantă de
apă) , în timp ce bărbaţii şi femeile cântă lovind tobele. demonstraţia manual practică
O.O.1 Propune - însuşirea unei variante a melodiei Paparuda.. - intonează melodia în colectiv exerciţiul (fişe)
O.O.2 - audierea dansului Căluşarii - audiază, unii recunosc melodia dialogul Casetofon
Prezintă căluşari dansând sau , dacă este posibil, imagini - privesc imaginile şi comentează casetă
video. pe marginea costumelor şi a imagini
Precizează: dansului , dacă îl cunosc
Acest dans însoţeşte un vechi obicei practicat în zilele de
Rusalii numai de către flăcăi, cu rol de vindecare a unor - ascultă explicaţiile explicaţia
boli sau de fertilitate.
O.O.1 Propune însuşirea melodiei Drăgaica. Demonstrează. - îşi însuşesc melodia, pe demonstraţia fişe practică
Explică: fragmente, apoi o intonează exerciţiul
Drăgaica este un obicei practicat pe 24 iunie, de integral.
Sânzâiene, când un grup de fete, frumos gătite, îşi aleg o explicaţia
mireasă, numită Drăgaică, un mire, numit Drăgan şi merg - notează pe caiete
prin sat cântând şi dansând.
- ascultă interpretarea şi demonstraţia
Interpretează Cântecul cununii, apoi precizează că acesta explicaţiile legate de obiceiul
însoţeşte un obicei din Transilvania care cuprinde mai prezentat explicaţia
multe momente: plecarea în câmp a secerătorilor, - notează pe caiete
confecţionarea cununii din cele mai frumoase spice şi
purtată pe cap de una dintre tinerele fete şi întoarcerea de la
câmp, la casa gazdei, cântând.
Precizează că în afara obiceiurilor legate de ciclul agrar se

înregistrează şi o altă categorie, legată de sărbătorile Explicaţia
religioase – în special de Florii şi Învierea Domnului.
În sâmbăta Floriilor, în care se serbează învierea lui Lazăr

se practică Lăzărelul – de către un grup de fete, care îşi aleg
o mireasă şi umblă din casă în casă cântând şi jucând, într-o
formă apropiată de colind.
Intonează un fragment din melodia Lăzărelul.
O.O.3 Poartă discuţii cu elevii despre obiceiurile legate de Postul - numesc obiceiuri cunoscute de ei dialogul fişe orală
Mare şi în special de Săptămâna Mare.
O.O.1 Propune intonarea colindului de Florii - O,minune – - intonează în colectiv exerciţiul Practică
cunoscut de elevi. tablă
Dă exemple de alte melodii care însoţesc obiceiurile din caiete
Săptămâna mare – Toco, toconelele – cântată de copii în - ascultă explicaţiile şi notează în explicaţia
Joia mare, Lioara – interpretat de fete şi femei tinere, prinse caiete
de mână câte două, înconjurând biserica , apoi deplasându-
Obţinerea se pe uliţele satului.
performanţelor. Propune intonarea cântecului Lioara - cunoscut de elevi. - intonează în colectiv exerciţiul fişe practică
O.O.1 Întreabă elevii dacă mai cunosc şi alte melodii care se cântă - numesc melodii care se
de sărbătoarea Paştelui. interpretează în sărbătorile Paştelui dialogul
3.Fixare Solicită elevii să recunoască în audiţie melodiile: - audiază şi recunosc melodiile audiţia C.D.player observarea
5 min O.O.2 Prohodul Domnului, Hristos a înviat. C.D. sistematică
4.Transfer de Cere elevilor completarea unei fişe de lucru: - rezolvă cerinţele din fişa de lucru
cunoştinţe. exerciţiul fişe scrisă
(Evaluare) 1. Denumiţi câteva creaţii folclorice care sunt legate
10 min de preocuparea ţăranului pentru agricultură. Temă de
O.O.3 2 puncte lucru în
2. Numiţi dansul de virtuozitate executat cu prilejul clasă
O.O.3 strângerii recoltei.
1 punct
3. Din ce creaţie folclorică fac parte fragmentele
O.O.2 audiate? 2 puncte
a)
b)
O.O.4 4. Descrieţi, pe scurt, ritualul unui obicei pe care
l-aţi reţinut 2 puncte
Se acordă 3 puncte din oficiu. - se autoevaluează pe baza

rezolvării orale a subiectelor
Strânge fişele de lucru, apoi rezolvă oral cerinţele. dialogul
PROIECT DIDACTIC
Date generale

Data:
Clasa: V
Subiectul de lecție: Folclorul ocazional - Obiceiuri de nuntă
Tipul de lecție:
1să intoneze melodii ce însoţesc obiceiuri de nuntă;
2.să recunoască, în audiţie, momentele nunţii;
3.să numească momentele nunţii;
4.să rezolve un rebus.
RESURSE - cântece – Cântecul miresei, Cântecul ginerelui, Roată, roat pe după masă, Jocul găinii din Chioar, Rosmarin în colţul
mesei.
- audiţii – fragmente din – Paparuda,Căluşarii, Cântecul cununii,Cântecul miresei, Cântecul ginerelui, Nuneasca, Hora
miresei, Jocul găinii, dansuri care însoţesc nunta.

- ale elevilor - exerciţiul, dialogul, observarea, audiţia.
1. Captarea atenţiei - activităţi organizatorice - se pregătesc pentru lecţie dialogul

5 min Propune intonarea următoarelor exerciţii de cultură vocală:
- intonează după indicaţiile demonstraţia practică

primite
exerciţiul
Mi, ma, mi, ma, mi-----------
Li, la, li, la, li------------
Ni, na, ni, na, ni-----------
Mi,mi,mi,mi,mi,mi,mi,mi,mi,mi,mi,mi,mi,mi,mi,mi,mi---
Demonstrează şi intonează împreună cu elevii.
Al doilea exerciţiu se intonează în secvenţe cromatice.
2.Actualizarea Propune intonarea a două melodii, la alegere, ce însoţesc obiceiuri de - aleg melodiile şi le dialogul manual practică
cunoştinţelor primăvară-vară. intonează exerciţiul fişe
anterioare. Întreabă:
10 min - Ce obiceiuri de primăvară-vară cunoaşteţi? Răspund dialogul orală
- Când se desfăşoară?
-
Propune audierea a 3 fragmente – Cântecul cununii, Căluşarii, - audiază şi recunosc audiţia C.D.player observarea
3.Transmitere şi Paparuda – şi recunoaşterea obiceiurilor pe care le însoţesc. fragmentele dialogul C.D. sistematică
asimilare de
cunoştinţe – O.O.2 Propune audierea unui cântec de nuntă şi cere recunoaşterea tematicii. - audiază şi recunosc obiceiul
25 min de nuntă. audiţia Casetofon observarea
Prezentarea Anunţă titlul lecţiei. - notează titlul lecţiei observarea casetă sistematică
materialului stimul. tablă
Apelează la cunoştinţele elevilor pentru a defini nunta şi a stabili - formulează o definiţie a dialogul caiete orală
personajele ei. nunţii
Precizează că nunta este un eveniment important în viaţa omului

alături de botez şi înmormântare. - ascultă explicaţiile explicaţia
Dictează:
Nunta este un spectacol muzical-literar-coregrafic, cu personaje
principale şi secundare. - notează caiete
Continuă discuţia cu elevii pentru a găsi momentele principale ale
nunţii: - stabilesc împreună cu dialogul
- moment pregătitor – cunoaşterea mirilor, peţitul, logodna, tocmirea profesorul momentele nunţii tablă
lăutarilor, pregătirea şi scoaterea zestrei; caiete
O.O.3 - nunta propriu-zisă – gătirea mirilor (fiecare la casa lui), pornirea - notează pe caiete
alaiului mirelui spre naşi, apoi spre casa miresei, iertarea cerută
părinţilor, cununia, petrecerea (primirea invitaţilor, masa mare, jocul
găinii, furatul miresei, darul, dezvelitul miresei);
- momentul postnupţial - la o săptămână după nuntă - scoaterea
tinerilor la biserică de către naşi.
Precizează că aceste momente sunt însoţite de creaţii muzicale

(melodii care însoţesc momentele nunţii), literare ( strigături, oraţii), - notează
coregrafice (dansuri)
Observarea
Propune audierea a 3 fragmente – Cântecul miresei, Cântecul mirelui, audiţia Casetofon sistematică
O.O.2 Jocul zestrei – şi solicită elevilor recunoaşterea momentelor din nuntă - audiază şi recunosc dialogul casete
însoţite de aceste creaţii.
Propune - însuşirea unei variante a Cântecului miresei. - intonează în colectiv demonstraţia manual practică
O.O.1 - îşi însuşesc melodia pe exerciţiul (fişe)
- audierea a încă două creaţii şi cere elevilor recunoaşterea fragmente
O.O.2 momentelor din nuntă - Nuneasca, Iertăciunea de la părinţi. - audiază şi recunosc audiţia Casetofon observarea
momentele dialogul casete
- însuşirea melodiei Roată, roat pe după masă.
O.O.1 - intonează în colectiv după demonstraţia Manual practică
- audierea Horei miresei şi a Jocului găinii şi recunoaşterea indicaţiile profesorului exerciţiul (fişe)
O.O.2 momentului nunţii; - audiază şi recunosc audiţia Casetofon observarea
- însuşirea melodiei Jocul găinii din Chioar. dialogul casete
O.O.1 - îşi însuşesc melodia pe demonstraţia Manual practică
- audierea melodiei de la dezvelitul miresei şi fragmente (fişe)
O.O.2 recunoaşterea acesteia; - audiază şi recunosc audiţia Casetofon
- Însuşirea melodiei Rosmarin în colţul mesei. momentul dialogul casetă observare
4.Transfer de - intonează melodia în demonstraţia
cunoştinţe. colectiv exerciţiul Manual practică
(Evaluare) 10 min Împarte colectivul de elevii în două grupe. Fiecare grupă va avea de (fişe)
O.O.4 rezolvat un rebus. - rezolvă rebusul exerciţiul fişe scrisă
MOMENTE PERSONAJE
A - B - Momentul culminant al nunţii. A - B - Îmbrăcată ca o împărăteasă.
1.Druştele se adună pentru împeltirea ------------ 1. Va deveni cap de familie, după nuntă.
2.Când i se scoate cununa miresei. 2.Cheamă oamenii la nuntă.
3.Momentul împodobirii miresei. 3.Nu ar fi nuntă dacă nu ar cînta------
4.Însoţind alaiul spre cununia religioasă, lăutareii cântă hora numită-------- 4.Împletesc cununa miresei şi asistă la înhobotat, o însoţesc la cununie.
5.Momentul cerutului miresei, când se schimbă colacii. 5.Mulţimea care însoţeşte nunta formează--------
6.Momentul în care tinerii îşi cer iertare de la părinţi. 6. I se mai spune poamă acră.
7.Oferit de oaspeţi. 7.Părinţii spirituali ai mirilor.
PROIECT DIDACTIC
Date generale

Data:
Clasa: V
Subiectul de lecție: Folclorul ocazional - Obiceiuri de nuntă
Tipul de lecție: consolidare
1să-şi însuşească melodii noi de nuntă;

2.să recunoască, în audiţie, interpretul şi zona folclorică;
3.să analizeze melodiile însuşite din punct de vedere melodic şi ritmic.
RESURSE - cântece – Cântecul miresei, Jocul găinii din Chioar, Rosmarin în colţul mesei,Mă găteam seara de nuntă, Astăzi joc la
nunta mea.
- audiţii – fragmente din – oraţii de nuntă, Ia-ţi mireasă cununa – Grigore Leşe.

5 min Propune intonarea unui exerciţiu de cultură vocală.

li------- li-------- li------- li------- li------------ profesorului
le------ le--------le------ le-------le----------- exerciţiul
la------ la--------la------ la------- la-----------
lo------ lo------- lo------ lo--------lo-----------
lu----- lu--------lu------ lu--------lu-----------
La fiecare repetare se va intona mai sus cu un semiton.
Demonstrează fiecare secvenţă.
2.Consolidare Adresează întrebări referitoare la lecţia anterioară:

40 min - Ce este nunta? - răspund la întrebări dialogul orală
- Care sunt personajele?
- Care-s momentele principale?
- Ce creaţii însoţesc nunta?
-
Propune intonarea melodiei Cântecul miresei. - intonează în colectiv, pe grupe şi exerciţiul Manual practică
individual (fişe)
Cere elevilor să numească momentul în care se interpretează - numesc momentul înhobotatului dialogul orală
această melodie. miresei
Solicită intonarea melodiei Jocul găinii, şi numirea momentului - intonează în colectiv şi exerciţiul practică
nunţii pe care îl însoţeşte. precizează momentul aducerii dialogul orală
găinii la naşi în timpul petrecerii
Propune - intonarea melodiei Rosmarin în colţul mesei şi - intonează şi precizează – exerciţiul practică
numirea momentului din nuntă când se interpretează aceasta. dezvelitul miresei.
Casetofon
O.O.2 - audierea unei Oraţii de nuntă şi precizarea momentului - audiază şi precizează audiţia casetă observarea
în care se recită.
O.O.3 - analiza melodiilor intonate – din punct de vedere -- Manual
melodic – modul, mersul melodic, felul melodiei; - analizează melodiile cu ajutorul dialogul (fişe) orală
-ritmic – măsurat, liber, duratele întâlnite, măsura; profesorului
-literar – tiparul versurilor.
Precizează: - ascultă explicaţiile şi notează pe tablă

- melodiile de nuntă au la bază modurile populare, sunt ample şi caiete caiete
ornamentate, silabice dar şi melismatice; explicaţia
- ritmul este măsurat;
- versul are tipar octosilabic.
O.O.1 Propune însuşirea melodiei Mă găteam seara de nuntă, apoi - îşi însuşesc melodia pe fragmente demonstraţia manual practică
O.O.2 analiza acesteia. - intonează în colectiv, pe grupe şi exerciţiul (fişe)
individual dialogul
- analizează melodia
Prezintă imagini vizuale (poze, înregistrări video) pentru - urmăresc imaginile şi recunosc imagini orală
descoperirea momentului nunţii de către elevi. momentele nunţii
O.O.1 Propune însuşirea melodiei Astăzi joc la nunta mea, apoi analiza - intonează în colectiv sub demonstraţia manual practică
O.O.2 acesteia. îndrumarea profesorului şi exerciţiul (fişe)
analizează melodia dialogul
Precizează că un rol important în desfăşurarea nunţii îl au
lăutarii care stăpânesc şi prezintă un vast repertoriu de cântece şi - ascultă explicaţiile explicaţia
jocuri populare româneşti.
Unele cântece de nuntă au intrat şi în repertoriul marilor

cântăreţi de muzică populară.
3.Evaluare Propune audierea unui fragment din melodia Ia-ţi mireasă - audiază cu atenţie şi răspund la audiţia Casetofon orală
5 min cununa în interpretarea lui Grigore Leşe şi cere elevilor să întrebările puse observarea casetă
O.O.3 recunoască interpretul, zona folclorică pe care o reprezintă şi dialogul
momentul nunţii în care se cântă această melodie.

PROIECT DIDACTIC
Date generale

Data:
Clasa: V
Subiectul de lecție: Folclorul ocazional
Tipul de lecție: consolidare
1să numească creaţii muzicale din Folclorul ocazional;

2.să intoneze melodii din acest gen folcloric.
RESURSE - cântecul – Astăzi joc la nunta mea.

- audiţii – fragmente din – obiceiuri
- manual, fişe, instrument, casetofon, casete.
METODE - ale profesorului - dialogul, explicaţia, audiţia.


5 min Propune intonarea următorului exerciţiu:
practică
- intonează după indicaţiile demonstraţia
primite exerciţiul
a-------------------------------------------
e------------------------------------------------
i------------------------------------------------
o------------------------------------------------
u------------------------------------------------
La fiecare vocală se intonează cu un semiton mai sus.
2.Consolidare Propune intonarea a diferite melodii din folclorul - intonează în colectiv, pe grupe exerciţiul Manual practică
ocazional, însuşite în lecţiile anterioare. şi individual (fişe)
35 min - precizează obiceiurile care sunt dialogul orală
Întreabă: însoţite de melodiile intonate
- Ce obiceiuri populare am întâlnit?
- răspund
Propune audierea mai multor obiceiuri studiate dar şi a
unui bocet şi descoperirea evenimentului la care se - audiază şi numesc obiceiul audiţia Casetofon observare
interpretează acest cântec casete
Precizează că această melodie însoţeşte un alt moment
important din viaţa omului care se studiază facultativ în - ascultă explicaţia
şcoală şi asupra căruia nu se insistă.
3.Evaluare 10 min
Solicită elevii în rezolvarea unui test de evaluare:
4 puncte 1.Scrie clasificarea folclorului ocazional.
1 punct 2.Scrie titlurile cântecelor din repertoriul de iarnă - rezolvă testul şi se Manual scrisă
prezentate în manual. autoevaluează (fişe)
1 punct 3.Scrie titlul cântecelor din repertoriul de primăvară-vară
prezentate în manual
1 punct 4.Scrie titlul cântecelor de nuntă din manual.
5. Adaugă alte titluri de cântece din folclorul ocazional.
3 puncte
Rezolvă testul, oral, cu elevii pentru a se puttea autoevalua. autoevaluare
PROIECT DIDACTIC
Date generale

Data:
Clasa: V
Subiectul de lecție: Folclorul neocazional - Doina
Tipul de lecție:
1să recunoască trăsăturile doinei în audiţii;
2.să–şi însuşească o melodie nouă;
3.să numească trăsăturile doinei.
RESURSE - cântecul – Bogatu’ şi săracu’

- audiţii – Bogatu’ şi săracu’ – la fluier, Doină – T.Gheorghe, Mândră floare-i norocu’, Cine o scornit doina –
S.Vicoveanca, doină la nai – Gh.Zamfir.

- ale elevilor - exerciţiul, algoritmizarea, învăţarea prin descoperire, dialogul, observarea, audiţia.


primite exerciţiul
a-------------------------------------------
Se exersează în secvenţe cromatice.
Propune - intonarea unor melodii din repertoriul clasei – la - intonează în colectiv şi exerciţiul Practică
alegerea elevilor. Dă tonul. individual
2. Transmitere şi - audierea unor fragmente din – cântec de leagăn, - audiază cu atenţie şi recunosc audiţia Casetofon Observarea
asimilare de folclorul copiilor, cântec de joc şi cere elevilor să spună dacă genurile observarea casete
cunoştinţe. aceste creaţii se cântă la o anumită ocazie; - precizează că se pot cânta
25 min Explică: oricând
Dacă în orele anterioare am întâlnit cântece ce însoţeau unele
obiceiuri, fragmentele audiate acum fac parte din Folclorul
neocazional – pot fi cântate oricând. Sunt genuri populare - ascultă explicaţiile explicaţia
studiate în clasa a VI-a.
Prezentarea Propune - audierea unui fragment interpretat de Tudor - audiază şi descoperă o melodie
materialului stimul Gheorghe – Doină – şi cere elevilor să fie atenţi la melodie, ornamentată, un ritm nemăsurat, audiţia Casetofon Observarea
tematica versurilor şi ritm. iar tematica de dor observarea casetă
O.O.1
Precizează că este tot un gen neocazional care aparţine numai - ascultă explicaţiile şi le
neamului românesc, exprimă diferite trăiri sufleteşri – dor, completează cu cunoştinţe explicaţia Orală
dragoste, jale, haiducie, cătănie etc. Este un gen liric. dobândite la limba română dialogul
Anunţă şi noteează titlul lecţiei. - notează pe caiete Tablă caiete
Propune însuşirea doinei Bogatu’ şi săracu’. - ascultă demonstraţia şi îşi

Dirijarea învăţării. Intonează toată melodia, apoi pe fragmente pentru a fi însuşesc melodia pe fragmente Manual
O.O.2 însuşită de elevi. - intonează în colectiv, pe grupe Demonstraţia (fişe) Practică
şi individual algoritmizarea
Precizează că doina are caracter improvizatoric şi de aceea se exerciţiul
interpretează individual.
O.O.3 Solicită elevii să remarce din nou caracteristici ale doinei în - descoperă o melodie observarea
ornamentată, ritm nemăsurat, învăţarea prin Orală
cântecul însuşit de ei. multte coroane. descoperire
O.O.1
O.O.3 Propune audierea unui fragment doinit la fluier – Bogatu’ şi - audiază, recunosc melodia audiţia Casetofon
săracu’ – şi cere recunoaşterea melodiei. interpretată la fluier observarea casetă Observarea
Precizează că doina poate fi interpretată şi instrumental. sistematică
Dictează. - notează pe caiete
Doina este un gen liric bazat pe improvizaţie. Aparţine
Folclorului neocazional şi exprimă diferite şi profunde stări
sufleteşti. Tablă caiete
Este cunoscută sub diferite denurmiri datorită tematicii
variate – cântec lung, horă lungă, de jale, de dor, doină etc.
Poate fi – vocală sau instrumentală.
Caracteristici:
- melodia, bogat ornamentată, este elementul prioritar;
- se cântă individual;
- fragmentele cântate alternează cu recitative;
- ritmul este nemăsurat, barele de măsură apar la sfârşitul
versului.
Obţinerea - audiază şi identifică în melodie Audiţia Casetofon
performanţelor. Propune audierea unei alte doine Mândră floare-i norocu’ şi caracteristicile doinei Observarea casetă Observarea
O.O.1 solicită elevii să recunoască trăsăturile doinei în acest cântec.
O.O.3 Citeşte:
,,Cine zice muzică românească, zice doină, cine zice doină să - ascultă citatul
înţeleagă dor, să înţeleagă restrişte, mâhnire, tulburări
adânci ori numai umbre de tristeţe, apoi lină mângâiere,
tresăriri de bucurie...
Doina este un cântec al fiecăruia, al omului singur, pentru
sine, ca plânsul, doina îşi află ecou oriunde bate inima
românească’’.(George Breazul)
- ascultă explicaţiile Explicaţia
Prrecizează că doina a atras atenţia marilor oameni de cultură
– V.Alecsandri, M. Eminescu, G.Coşbuc, N. Iorga, M.
Sadoveanu etc. - unii citesc ceilalţi ascultă Fişe
Solicită elevii să citească un fragment din Doina lui fragmente din frumoasele poezii
Alecsandri şi unul din Doina lui Eminescu.
4.Fixare – 5 min - intonează individual Exerciţiul Manual Practică
O.O.2 Propune repetarea doinei însuşite în această lecţie – Bogatu’ (fişe)
şi săracu’.
Dă tonul.
5.Transfer de - audiază şi recunosc o doină Audiţia Casetofon observarea

cunoştinţe. Solicită elevii să audieze două fragmente şi să precizeze apoi vocală interpretată de Observarea casete
5 min ce fel de doine au ascultat (vocală, instrumenatală), S.Vicoveanca şi una
O.O.1 să recunoască interpretul, instrumentul. instrumentală interpretată la nai dialogul
- S.Vicoveanca – Cine o scornit doina
- doină la nai – Gh. Zamfir
PLANUL TABLEI
Folclorul neocazional
Doina
Definiţie: Doina este un gen liric bazat pe improvizaţie. Aparţine Folclorului neocazional şi exprimă diferite şi profunde stări sufleteşti.
Caracteristici:
- melodia, bogat ornamentată, este elementul prioritar;
- se cântă individual;
- fragmentele cântate alternează cu recitative;
- ritmul este nemăsurat, barele de măsură apar la sfârşitul versului.
Audiţii: Tudor Gheorghe – Doină

Bogatu şi săracu – la fluier
Mândră floare-i norocu
Doină instrumentală – la nai GhZamfir
Cine o scornit doina – Sofia Vicoveanca
PROIECT DIDACTIC
Date generale

Data:
Clasa: V
Subiectul de lecție: Folclorul neocazional - Balada
Tipul de lecție:
1să recunoască trăsăturile baladei în audiţii;

2.să-şi însuşească o melodie nouă;
3.să numească trăsăturile baladei .
RESURSE - cântece – Bogatu’ şi săracu’, Mioriţa.

- audiţii – Bogatu’ şi săracu’ – la fluier, Meşterul Manole, Mioriţa, Cântecul revoltei(1907), Soarele şi luna.

- ale elevilor - exerciţiul, algoritmizarea, învăţarea prin descoperire, dialogul, observarea, audiţia.

demonstraţia
- intonează după indicaţiile primite exerciţiul practică
mi------------------------------------------------------
2.Actualizarea
cunoştinţelor – 10 Propune audierea unui fragment din melodia Bogatu’ şi săracu’ - audiază şi recunosc melodia audiţia Casetofon Observarea
min la fluier şi recunoaşterea melodiei şi a genului. doinei însuşită în lecţia anterioară observarea casetă sistematică
Răspund:
Întreabă: - este un gen liric bazat pe
- Ce este doina? improvizaţie dialogul Orală
- melodie bogat ornamentată, ritm
- Ce caracteristici prezintă? liber, tematică variată
- cântec lung, horă lungă, cântec
- Sub ce denumiri se cunoaşte doina? de jale, de dor , de dragoste
Solicită elevii să intoneze doina însuşită în lecţia anterioară. Dă - intonează în colectiv şi Exerciţiul Manual Practică
tonul. individual (fişe)
2. Transmitere şi Propune audierea a 3 fragmente şi cere descoperirea formei, - audiază şi descoperă că tematica
asimilare de tematicii, a ritmului şi a trăsăturilor melodiei. este variată – păstorească, eroică, Audiţia Casetofon Observarea
cunoştinţe. - Meşterul Manole, Mioriţa, Cântecul revoltei (1907) fantastică; ritmul este liber dar şi Observarea casete
20 min măsurat, melodia alternează cu
Prezentarea Precizează: pasaje vorbite, baladele încep cu o
materialului stimul. Este un alt gen neocazional – balada – numit şi cântec introducere instrumentală, iar
O.O.1 bătrânesc. partea vocală este interpretată de
O.O.3 un bărbat.
Notează titlul lecţiei pe tablă.
Tablă caiete
Continuă explicaţiile:
Balada este interpretată în general de bărbaţi. Interpretul se - ascultă explicaţiile şi notează pe Explicaţia
Dirijarea învăţării acompaniază singur sau este ajutat de un grup de instrumentişti. caiete
Începe cu o introducere instrumentală numită tacsâm, urmează

o parte vocală ce cuprinde versuri cântate şi recitate întrerupte
pe alocuri de interludii instrumentale şi se încheie deseori cu o
urare (închinare) urmată de o melodie instrumentală de joc.
Cu ajutorul elevilor, a celor descoperite de ei în audierea celor 3

fragmente se stabilesc tematicile baladei:
- fantastice, haiduceşti, păstoreşti, familiale etc. - ascultă demonstraţia şi îşi Manual Practică
Obţinerea însuşesc balada pe fragmente Demonstraţia (fişe)
performanţelor. Propune însuşirea baladei Mioriţa. - intonează în colectiv, pe grupe şi Algoritmizare
O.O.2 Intonează întreaga melodie, apoi pe fragmente. Dă tonul. individual Exerciţiul
- este o baladă păstorească,
O.O.3 Solicită elevii să precizeze caracteristicile baladei intonate. melodia scurtă, ritmul măsurat Învăţarea prin Orală
Dictează: descoperire
Balada este o specie a genului epic în care se evocă fapte
istorice sau legendare, întâmplări fantastice. - notează pe caiete Tablă caiete
Caracteristici:
- textul are prioritate
- melodia alternează cu versuri declamate Asemănări – fac parte din folclorul
- ritmul este liber (parlando-rubato) dar uneori şi măsurat neocazional, se interpretează
individual, au ritmul liber, au
Cere elevilor să compare doina cu balada. tematici variate
Deosebiri – sunt genuri diferite Orală
(liric, epic), doina are caracter Dialogul
improvizatoric, melodii bogat
ornamentate; la baladă primează
textul, iar ritmul poate fi şi
măsurat.
4.Fixare – 10 min - intonează individual Exerciţiul Manual Practică

O.O.2 Solicită elevii să repete balada Mioriţa (caiete)
- audiază şi descoperă o baladă audiţia Casetofon observare

5.Transfer de Propune audierea unui fragment din balada Soarele şi luna şi fantastică observarea casetă
cunoştinţe. cere recunoaşterea tematicii şi încadrarea în categoria dialogul
5 min corespunzătoare.
O.O.1
PROIECT DIDACTIC
Date generale

Data:
Clasa: V
Subiectul de lecție: Folclorul românesc – sursă de inspiraţie pentru compozitori
Tipul de lecție:
1să recunoască, în audiţii,lucrări muzicale de factură cultă;
3.să numească date din viaţa şi creaţia marilor compozitori
RESURSE - melodii – Bogatu’ şi săracu’, Mioriţa, Măi stejar,Bâr oiţă, Foaie verde lămâiţă(Hora mare), Pe cărare sub un
brad(Graiul animalelor), Ana Lugojana – I. Vidu
- audiţii – Rapsodiile I, II ;Poema română, suita Sătească - G.Enescu, Mioriţa , Brâul – P.Constantinescu, Balada pentru
vioară – C.Porumbescu, Dans ţărănesc – C.Dimitrescu, Doină şi joc – S. Toduţă, Sârba pe loc – Gh. Danga

- ale elevilor - exerciţiul, algoritmizarea, jocul, dialogul, observarea, audiţia.
PLANUL TABLEI
Folclorul românesc – sursă de inspiraţie
Audiţii .
Mioriţa – P. Constantinescu
Rapsodia I – G.Enescu
Rapsodia a II-a – G.Enescu
Poema română – G.Enescu
SuitaSătească – G.Enescu
Balada pentru vioară – C.Porumbescu
Doină şi joc – S.Toduţă
Sârba pe loc –Gh.Danga
Brâul – P. Constantinescu
Dans ţărănesc – C.Dimitrescu
Ciprian Porumbescu – 1853 – 1883
- compozitor bucovinean
- a preţuit folclorul naţional
- a activat ca violonist, peofesor, compozitor
Creaţie – Balada pentru vioară, opereta Crai nou, cântece patriotice – Tricolorul, Pe-al nostru steag, Românul etc.
Ion Vidu – 1863 – 1931

- născut în Mănărău – Arad
- a activat ca învăţător, profesor, inspector, compozitor
Creaţie – lucrări corale, muzică de teatru, vocal-simfonică, pentru pian.

demonstraţia practică
- intonează după indicaţiile exerciţiul
primite
Ni ni ni ni no no no no no------
2.Actualizarea Propune intonarea baladei Mioriţa. Dă tonul. - intonează în colectiv şi exerciţiul Manual Practică
cunoştinţelor – 10 individual (fişe) Orală
min Adresează întrebări referitoare la baladă – definiţie, părţile
baladei, melodia, ritmul, tematică. - răspund dialogul
Solicită elevii pentru recunoaşterea, în audiţii, a unor - recunosc genurile muzicale audiţia Casetofon Observarea
fragmente din diferite genuri ale folclorului românesc – observarea casete sistematică
numărătoare, cântec de leagăn, horă, doină – la nai, Meşterul
Manole, cântecul miresei, Hristos a înviat.
Întreabă:
- Ce înţelegem prin folclor? - răspund dialogul Orală
- Ce genuri ale folclorului cunoaştem?
- Ce cuprinde folclorul ocazional?
- Dar cel neocazional?
- Ce caracteristici prezintă folclorul muzical românesc?
Desenează pe tablă:
- notează pe caiete şi la tablă jocul Tablă caiete Scrisă
Solicită elevii să noteze în cercul din mijloc caracteristicile

folclorului, iar în celelate - genurile folclorului ocazional şi
nepcazional.
2. Transmitere şi Propune audierea lucrării corale Mioriţa – de P.Constantinescu - audiază şi recunosc melodia Audiţia Casetofon Observarea
asimilare de şi cere elevilor recunoaşterea melodiei baladei cu acelaşi nume. Observarea casetă sistematică
cunoştinţe. Precizează că genurile populare româneşti au fost şi vor rămâne - ascultă explicaţiile Explicaţia
30 min o bogată sursă de inspiraţie pentru compozitori.
Prezentarea - notează pe caiete Tablă caiete
materialului stimul. Anunţă şi notează titlul lecţiei.
O.O.1
O.O.3 Întreabă elevii în ce gen al muzicii culte au întâlnit prelucrări - răspund – rapsodia Dialogul Orală
folclorice.
Propune intonarea cântecului popular Măi stejar. Dă tonul. - intonează în colectiv şi Exerciţiul Fişe practică
individual
Dirijarea învăţării Întreabă elevii în ce lucrare de factură cultă au mai auzit - răspund – Rapsodia I – Dialogul orală
melodia. G.Enescu
O.O.1 Solicită recunoaşterea melodiei la începutul Rapsodiei I – G. -audiază, recunosc melodia şi Audiţia
Enescu şi numirea instrumentelor care o cântă. instrumentele – clarinet, oboi Observarea Casetofon observarea
Precizează că acest cântec popular a fost prelucrat şi într-o - ascultă explicaţiile Explicaţia casetă
lucrare corală – de către Gavril Musicescu – tot un compozitor
moldovean.
Intonează un fragment din cântecul Bâr oiţă. - recunosc melodia Demonstraţia Fişe
După recunoaştere propune intonarea acestuia cu întregul - intonează Observarea
colectiv de elevi. Dă tonul.
Solicită elevii să-şi amintească în ce lucrare de factură cultă o - răspund – Rapsodia a II-a – Dialogul Orală
regăsim. G.Enescu
O.O.1 Propune audierea unui fragment din Rapsodia a II-a – -audiază, recunosc melodia şi Audiţia Casetofon Observarea
G.Enescu şi cere recunoaşterea melodiei şi a instrumentului instrumentul – oboi Observarea casete
care o cântă, apoi
audierea unui fragment din suita Sătească şi solicită - audiază şi recunosc lucrarea Audiţia
recunoaşterea luctării. muzicală Observarea
Precizează că G. Enescu are aproape întreaga creaţie inspirată
din folclor.
Adresează întrebări despre viaţa şi creaţia marelui compozitor. - poartă discuţii despre G.Enescu Dialogul Orală
Propune audierea unui fragment din Poema română solicitând - audiază cu atenţie Audiţia Casetofon Observarea
elevii să fie atenţi la frumuseţea acestei lucrări mai ales că a casetă
fost compusă la o vârstă foarte fragedă aproapiată de vârsta lor.
O.O.1 Solicită elevii să recunoască în audiţie, o altă lucrare celebră – - recunosc fragmentul şi genul Audiţia Casetofon
Balada pentru vioară – C.Porumbescu, să spună ce gen al prelucrat Observarea casetă
folclorului a fost prelucrat fiind atenţi la melodie şi ritmul
acesteia.
Poartă discuţii despre viaţa şi creaţia marelui compozitor. - discută şi notează câteva date Dialogul Fişe Orală
importante despre compozitor
Propune intonarea cântecului cunoscut de ei – Foaie verde - intonează în colectiv Exerciţiul Practică
lămâiţă – de D.G.Kiriac.
Precizează că este o prelucrare a unui cântec popular – Hora
mare.
Solicită intonarea malodiei cu cuvintele cântecului popular. Fişe
Intonează Pe cărare sub un brad – D.G.Kiriac – cere - recunosc melodia Demonstraţia Observarea
recunoaşterea cântecului. Observarea sistematică
Precizează că este o altă prelucrare a compozitorului, mare - ascultă explicaţiile
iubitor de folclor. Cântecul se numeşte Graiul animalelor.
Solicită intonarea melodiei în versiunea populară. - intonează Exerciţiul dişe Practică
Notează pe tablă compozitorii şi lucrările lor inspirate din - notează pe caiete

folclor. Audiţia Tablă caiete Observarea
Obţinerea Propune audierea altor fragmente şi solicită elevii să - audiază şi recunosc genurile Observarea Casetofon
performanţelor. recunoască genul popular prelucrat. prelucrate casete
O.O.1 - Doină şi joc – S.Toduţă, Sârba pe loc – Gh. Danga, Brâul –
P.Constantinescu, Dans ţărănesc – C.Dimitrescu. Dialogul
Notează audiţiile.
- notează pe caiete
Propune însuşirea cântecului Ana Lugojana – I.Vidu. Demonstraţia Manual Practică
Intonează toată melodia, apoi pe fragmente. Dă tonul. - intonează în colectiv, pe grupe, Algoritmizarea (fişe)
în dialog, individual Exerciţiul
Dă date despre compozitor.
Numeşte alţi compozitori care s-au inspirat din folclorul - notează pe caiete Tablă caiete
muzical românesc: M.Jora, M.Negrea, S.Drăgoi,
Gh.Dumitrescu, Th. Rogalski etc.
5.Transfer de Solicită elevii să recunoască, în audiţii, lucrările muzicale şi Audiţia Casetofon Observarea
cunoştinţe. compozitorii lor: - audiază, recunosc şi răspund Observarea casete sistematică
5 min - Poema română, Rapsodia a II-a – G.Enescu, Sârba pe loc –
O.O.1 Gh.Danga .

PROIECT DIDACTIC
Date generale

Data:
Clasa: V
Subiectul de lecție: Folclorul românesc – sursă de inspiraţie pentru compozitori
Tipul de lecție:
1să recunoască, în audiţii,lucrări muzicale de factură cultă;
RESURSE - cântece –Măi stejar, Pe cărare sub un brad, Ana Lugojana – I. Vidu, Bolero – M.Ravel, Aria toreadorului din
operaCarmen – G.Bizet.
- audiţii – Rapsodia I - G.Enescu, Mioriţa - P.Constantinescu, Balada pentru vioară – C.Porumbescu, Bolero – M.Ravel,
mazurcă – Fr.Chopin, Dans ungar – J.Brahms, Rapsodia ungară – Fr. Liszt, Patria mea – B.Smetana, Carmen – G.Bizet.

- ale elevilor - exerciţiul, algoritmizarea, povestirea, dialogul, observarea, audiţia.


primite exerciţiul
Di ri di ri di ri du ru du ru du ru
2.Actualizarea Solicită elevii pentru recunoaşterea, în audiţie, a 3 lucrări

cunoştinţelor – 10 muzicale şi a compozitorilor lor: - audiază şi recunosc lucrările audiţia Casetofon Observarea
min - Rapsodia I – G.Enescu, Balada pentru vioară – şi autorii lor observarea casete sistematică
C.Porumbescu, Mioriţa – P.Constantinescu.
Întreabă .
- Ce compozitori români s-au mai inspirat din folcor? Răspund dialogul Orală
Propune - intonarea cântecului Măi stejar, apoi să spună în ce - intonează în colectiv şi exerciţiul Practică
lucrare este prelucrată şi ce ştiu despre compozitorul G.Enescu. individual Fişe orală
- răspund – Rapsodia I – dialogul
G.enescu
- intonarea melodiei Pe cărare sub un brad – şi - intonează şi răspund – exerciţiul
precizarea titlului cântecului popular prelucrat şi al autorului; D.G.Kiriac – Graiul dialogul
- intonarea cântecului Ana Lugojana – precizarea animalelor
autorului şi a câtorva date despre acesta. - intonează, apoi răspund exerciţiul
dialogul
. Transmitere şi Solicită elevii să recunoască în audiţie o altă lucrare cunoscută – - audiază şi recunosc lucrarea
asimilare de Dans Ungar – J.Brahms audiţia Casetofon Observarea
cunoştinţe. Precizează că lucrarea cuprinde cântece populare maghiare observarea casetă sistematică
25 min prelucrate de compozitor în 6 părţi. explicaţia
Prezentarea
materialului stimul. Propune audierea unui alt fragment – Habanera – M.Ravel şi - audiază şi recunosc folclorul audiţia Casetofon Observarera
O.O.1 cere elevilor să recunoască originea cântecelor populare spaniol observarea casetă
prelucrate în această lucrare. Orală
Precizează că autorul a prelucrat în creaţia sa folclorul mai
multor popoare dar mai ales pe cel spaniol, el însuşi având
origini spaniole deşi s-a născut în Franţa.
Anunţă şi notează titlul lecţiei.

- notează pe caiete Tablă caiete
Intonează cu silaba la un fragment din Bolero şi cere elevilor - ascultă cu atenţie şi unii demonstraţia Observarea
Dirijarea învăţării recunoaşterea lucrării. recunosc melodia Observarea sistematică
O.O.1 Propune însuşirea melodiei cu aceeaşi silabă, apoi intonarea ei - intonează în colectiv , de mai Exerciţiul
cu acompaniament ritmic în bancă şi la tobiţe. multe ori până la însuşire Jocul Practică
O.O.2 - se împart în două grupe -
Solicită elevii să recunoască instrumentele care interpretează una cântă, alta susţine ritmul
melodia la începutul lucrării. - audiază şi recunosc Audiţia Casetofon Observarea
Propune o altă audiţie – un fragment din opera Carmen – clarinetul Observarea casetă
O.O.1 G.Bizet şi cere recunoaşterea originii populare. - audiază şi observă specificul
Notează audiţia pe tablă. popular spaniol
- îşi însuşesc melodia
Solicită elevii să-şi însuşească un fragment din Aria
O.O.2 toreadorului. Demonstrează melodia. Îndrumă elevii pentru demonstraţia Manual Practică
însuşire. Dă tonul. - ascultă povestirea exerciţiul (fişe)
Povesteşte acţiunea operei.
povestirea
Obţinerea Propune audierea altor fragmente muzicale inspirate din folclor
performanţelor. – mazurcă – Fr. Chopin, Rapsodia ungară – Fr. Liszt, Patria -audiază cu atenţie audiţia Casetofon Observarea
O.O.1 mea – B. Smetana. observarea casetă
Notează audiţiile pe tablă şi precizează originile fiecărui
fragment. - notează pe caiete Tablă caiete
Explică:
Pe lângă compozitorii întâlniţi până acum am mai putea adăuga
şi alţii – S.Prokofiev, N.R.Korsakov, P.I Ceaikovski, E.Grieg, - ascultă explicaţiile explicaţia
J.Sibelius etc.
Solicită elevii să numească lucrările audiate şi compozitorii

4.Fixare – 5 min acestora. - răspund solicitării dialogul Orală
Propune audierea a 3 fragmente şi cere notarea pe caiete a

5.Transfer de titlului lucrării şi al autorului. -audiază şi notează audiţia Casetofon, Scrisă
cunoştinţe. observarea casete
5 min Solicită schimbarea caietelor între colegii de bancă, apoi dialogul
O.O.1 corectarea reciprocă după ce s-au prezentat răspunsurile corecte. - stabilesc răspunsurile corecte Evaluare
- corectează răspunsurile date reciprocă
Apreciază activitatea elevilor. greşit

PROIECTE Folclor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECTE Folclor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT DIDACTIC

Disciplina: Educaţie muzicală

1.Captarea atenţiei - activităţi organizatorice - se pregătesc pentru lecţie; dialogul

- sunt atenţi la demonstraţie şi demonstraţia

Ta, ta, ta,ta, ta, ta,ta, ta,ta, ta, ta,ta, ta,ta, ta

Cu ajutorul elevilor face o clasificare a măsurilor:

Propune audierea unei melodii din Folclorul copiilor şi

Anunţă şi notează titlul lecţiei.

Apelează la cunoştinţele elevilor pentru a-şi aminti dialogul orală

Solicită elevii să compună un cântecel din 3, 4 sau 5

Disciplina: Educaţie muzicală

METODE - ale profesorului - demonstraţia, dialogul, explicaţia, audiţia.

Secvenţele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Mijloace Evaluare

-ascultă cu atenţie demonstraţia practică

10 min Adresează întrebări: Răspund: dialogul orală

Propune intonarea melodiei Ş-aşa-mi vine câteodată . Dă tonul.

Precizează că, la fel ca în cazul tonalităţilor, modurile sunt

4.Fixare Verifică prin întrebări asimilarea de cunoştinţe.

Disciplina: Educaţie muzicală

1să-şi însuşească o melodie nouă;

METODE - ale profesorului - demonstraţia, dialogul, explicaţia, audiţia.

Secvenţele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Mijloace Evaluare

- ascultă demonstraţia şi intonează demonstraţia practică

Din, din, don, di,ri,di,ri, don---

Anunţă şi notează titlul lecţiei. dialogul practică

Apreciază şi notează activitatea elevilor.

Melodia, versul şi ritmul popular

Melodia populară poate fi: - silabică

Versul popular cântat are două tipare: - octosilabic – complet – 8 silabe

Ritmul popular – giusto – silabic

Disciplina: Educaţie muzicală

METODE - ale profesorului - demonstraţia, explicaţia, dialogul.

Caracteristici ale creaţiilor muzicale româneşti:

- se transmit prin viu grai (caracter oral);

Audiţii: - Maria Tănase – Cântec de leagăn

Secvenţele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Mijloace Evaluare

- ascultă demonstraţia şi intonează; Demonstraţia practică

Li, li, li, li, li, li, li, li, li----------

Anunţă şi notează o parte a titlului lecţiei. Tablă

Solicită formularea unei definiţii a folclorului. O completează - formulează o definiţie a Explicaţia

- ascultă explicaţiile Explicaţia

4. Fixare – 10 min - îşi însuşesc melodia pe fragmente Demonstraţia Manual Practică

- notează caracteristicile pe caiete şi

5.Transfer de Audiţia Casetoon, Observarea

Apreciază răspunsurile elevilor.

Disciplina: Educaţie muzicală

RESURSE - cântece – cântece de leagăn, cântece din folclorul copiilor.

METODE - ale profesorului - demonstraţia, explicaţia, dialogul.

- melodii scurte, cu puţine sunete;

Secvenţele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Mijloace Evaluare

- ascultă demonstraţia şi Demonstraţia practică

Ta, ta ta ta ta ta ta ta ta ta--- ta ta ta ta ta---

1.Genul muzical din care face parte cântecul de leagăn.

A-B.Totalitatea creaţiilor populare.

3.Comunicarea de noi - ascultă cu atenţie şi descoperă Demonstraţia

Anunţă şi notează titlul lecţiei. - notează în caiete şi la tablă Explicaţia tablă

Îndrumă activitatea elevilor. - apreciază exemplele intonate Demonstraţia

Apreciază activitatea elevilor.

Disciplina: Educaţie muzicală

METODE - ale profesorului - demonstraţia, explicaţia, dialogul.

Audiţii: Laura Lavric

- activităţi organizatorice - abamdonează alte activităţi şi se Dialogul

- ascultă demonstraţia şi intonează; Demonstraţia practică