Povestea lui Harap-

Alb
de Ion Creangă
 Contextul apariției
01 02 03
1877, Convorbiri literare Basm cult Autorul pornește de la modelul
folcloric, reorganizându-l după
propira viziune într-un text mai
complex
Basmul cult
• Categoria estetică a miraculosului / a fabulosului
• Edificarea unei lumi „pe dos”, adevărată a doua
lume, parodie a celei reale (Zoe Dumitrescu-
Bușulenga)
• Caracterul de Bildungsroman
• Motive specifice: superioritatea mezinului,
împăratul rămas fără moștenitori, călătoria,
labirintul, vicleșugul, sarcinile, demascarea,
pedepsirea, nunta
• Tema: lupta dintre bine și rău, încheiată cu
victoria binelui. Eroul parcurge o aventură eroică
imaginară, un drum al maturizării, pentru
dobândirea unor valori morale și etice.
Stereotipia basmului
• Cronotop mitic (illo tempore)
• Triplicarea (triplarea sistematică a
situațiilor ce compun schema logică a
narațiunii): a treia probă – aducerea fetei –
conține alte încercări impuse de Împăratul
Roșu și chiar de fată;
• Numere magice: 3, 12, 24
• Obiecte magice: „trei smicele de măr
dulce, apă vie și apă moartă”
• Roluri tipice (V. Propp, Morfologia
basmului): eroul, răufăcătorul, donatorul,
ajutorul, fata de împărat, falsul erou.
Varianta integrală o regăsești
în BACPLUS+

Elemente de realism

Necesitatea
Construcția eroului:
elementului malefic
calități și defecte;
pentru evoluția
absența puterilor
eroului: „un rău
supranaturale.
necesar”