Relația dintre două

personaje în basmul
cult„Povestea lui
Harap-Alb”
Clasa a X-a D/E
PROF. TELEA-COMNEA CRISTINA
Context


„Povestea lui Harap-Alb ” de Ion Creangă este
un basm cult, publicat în revista „Convorbiri
literare” , în anul 1877.
 Paradigma mentor- învățăcel este
reprezentată simbolic prin tema inițierii.
Statutul social, psihologic și moral al
personajelor
 Harap-Alb este protagonistul basmului, întruchipare a
binelui , dar lipsit de însușiri supranaturale, construit
realist , ca o ființă complexă , care învață din greșeli și
progresează.
 Nici antagonistul (Spânul ) nu are atribute miraculoase
 El reflectă concepția populară despre omul rău care este
„însemnat”
 Este un personaj caracterizat prin ticăloșie
 Spânul are rolul unui „pedagog rău” în scenariul inițierii
lui Harap-Alb
 Statutul inițial al eroului este cel de naiv,
neinițiat ; caracterizat prin bunătate.
 Numele Harap-Alb este un oximoron fiind
dat de către Spân ( harap- rob de culoare
neagră; alb- puritatea) și semnifică rob de
origine nobilă, dar și condiția de învățăcel.
 Cele trei nume ale protagonistului
corespund celor trei etape ale inițierii:
 „fiul craiului”, „mezinul ”- neinițiat, naiv
 „Harap-Alb” –învățăcel
 „împăratul iubit de toți”- inițiat
Două episoade care surprind evoluția
relației dintre cele două personaje
 Întâlnirea cu Spânul
 Apariția Spânului sub 3 identități diferite
 Episodul coborârii în fântână
 Supunerea prin vicleșug
 Probele la care îl supune Spânul pe Harap-Alb la curtea
Împăratului Verde
 Aducerea fetei Împăratului Roș este cea mai dificilă
probă, pentru că eroul se îndrăgostește de ea, dar își
respectă jurământul făcut.
 Dezlegarea de jurământ, pedepsirea răului, răsplata
eroului.
Componente de structură și de limbaj
ale basmului
 Acțiunea respectă modelul structural al basmului; prezența
fabulosului.
 Conflictul dintre bine și rău se încheie prin victoria forțelui
binelui.
 Personajele sunt oameni, dar și „ ființe himerice” ce au
comportament omenesc.
 Titlul sugerează tema basmului : maturizarea mezinului
craiului.
 Limbajul naratorului și al personajelor se caracterizează
prin umor și oralitate
 Apar registrele stilistice popular, oral și regional
Concluzia

 Perechea antagonist- protagonist , specifică

basmului, se concretizează în acest basm cult
prin opoziția de ordin moral viclenie-
naivitate, dar și de ordin social om de
rând/slugă mincinoasă- fiu de crai , iar la
nivel simbolic al călătoriei inițiatice în
raportul mentor- învățăcel.