Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă

Unitatea de învăţare nr. 7

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 7

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 7 sunt:

 Familiarizarea cu principalele solutii tehnice pentru
efectuarea procesului de baleiaj.
 Înţelegerea procesului de schimb de gaze.
 Recunoaşterea principalelor factori ce influenţează
procesul de baleiaj la M2t.

PROCESELE DE SCHIMBARE A GAZELOR ÎN MOTOARELE

NAVALE ÎN DOI TIMPI

Cuprins Pagina

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 7 114

7 Procesele de schimbare a gazelor în motoarele navale în doi timpi 114
7.1 Particularităţile procesului de schimbare a gazelor în motoarele în doi timpi 114
7.2 Procesul de baleiaj şi fazele distribuţiei la motoarele în doi timpi 115
7.3 Sisteme constructive pentru realizarea procesului de baleiaj 117
7.4 Parametrii specifici şi de apreciere a procesului de schimbare a gazelor la 121
motoarele în doi timpi
7.5 Parametrii caracteristici ai procesului de schimbare a gazelor la motoarele în 122
doi timpi
7.6 Influenţa diverşilor factori asupra procesului de schimbare a gazelor la M2t 124
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 7 128
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 128
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 7 129

Instructiuni si timp mediu necesar de studiu: studentul va parcurge materialul pus la

dispozitie, va reprezenta si in mod individual elementele grafice prezentate si nu se va limita
la o simpla vizionare. Studiul individual aferent unitatii este acoperit in 2-3h.

113
Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă – Curs şi aplicaţii
 Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă

7 Procesele de schimbare a gazelor în motoarele navale în doi

timpi
Motorul în doi timpi se deosebeşte de motorul în patru timpi prin faptul că ciclul de
lucru (diagrama indicată), se realizează pe parcursul unei singure rotaţii a arborelui cotit sau
a două curse ale pistonului. Analizând termodinamic ciclul motoarelor cu ardere internă în
patru timpi, se poate observa că, pentru a realiza performanţe de putere şi economicitate,
doar doi din cei patru timpi ai unui motor necesită deplasări mari ale pistonului: comprimarea
încărcăturii proaspete, ce asigură o valoare ridicată a randamentului termic şi destinderea
gazelor de ardere, ce permite obţinerea unui lucru mecanic util. Pentru a se obţine majorarea
puterii pe unitatea de cilindree, reducerea numărului de timpi se poate realiza numai
eliminând cursele de admisie normală şi evacuare forţată. Pentru a implementa această
soluţie în practică, este necesar ca funcţia de pompă pe care o îndeplineste pistonul unui
motor în patru timpi să fie realizată de o instalaţie specială de pompaj; de aceea motoarele în
doi timpi sunt prevăzute cu agregate suplimentare, care asigură umplerea forţată a cilindrului,
deci supraalimentarea va fi prezentă la M2t, indiferent de tipul
constructiv.
Deşi la prima vedere faptul că desfăsurarea întregului ciclu
motor în două curse ale pistonului, în loc de patru ca la M4t, ar
trebui să ducă la dublarea puterii motorului (dacă toate celelalte
condiţii rămân neschimbate), experienţele arată că această
creştere este de maxim 70%. Explicaţia constă în existenţa
fracţiunii din cursa activă a pistonului (spre p.m.e.) dedicată
evacuării gazelor arse şi umplerii cilindrului cu încărcătură
proaspătă. Scurtarea cursei duce deci la micşorarea
corespunzătoare a puterii motorului.

Fig. 1

7.1 Particularităţile procesului de schimbare a gazelor în

motoarele în doi timpi
Preluarea pompajului de o instalaţie anexă, ce asigură introducerea încărcăturii
proaspete forţat în cilindru, permite simplificarea con-structivă a mo-toarelor în doi timpi.
Astfel, distribuţia prin supape se poate înlocui cu o distribuţie prin ferestre (orificii, fante sau
lumini), practicate în peretele cilindru-lui, în zona p.m.e., ce sunt deschise sau închise chiar

114
Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă – Curs şi aplicaţii
 Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă

de către pistonul în miscare. Cilindrul comunică deci prin ferestre de baleiaj (FB) cu
colectorul de admisie (baleiaj) şi prin ferestrele de evacuare (FE) cu colectorul de evacuare.
Cea mai simplă variantă a motorului în doi timpi utilizează partea inferioară a
pistonului pentru ridicarea presiunii încărcăturii proaspete.
Motoarele în doi timpi la care baleiajul nu se realizează prin carter sunt lipsite de
fereastra de comunicare cu carterul, în schimb, beneficiază de aportul fluidului proaspăt sub
presiune generat de un dispozitiv de supraalimentare.

7.2 Procesul de baleiaj şi fazele distribuţiei la motoarele în doi

timpi
Pe diagrama de baleiaj (cap. 2), procesul de baleiaj poate fi împărţit în trei faze:
● faza 1 - evacuarea liberă sau scăparea, se realizează sub acţiunea diferenţei de presiune a
gazelor din cilindru şi a mediului înconjurător în perioada destinderii anticipate de evacuare;
● faza 2 - evacuarea forţată şi umplerea sau baleiajul, proces ce are loc prin dislocarea
gazelor arse de către încărcătura proaspătă comprimată în prealabil, în perioada deschiderii
ferestrelor de baleiaj;
● faza 3 - postevacuarea sau postumplerea (baleiajul suplimentar), ultima fază a procesului
de schimbare a gazelor care depinde de diagrama de distribuţie (simetrică sau asimetrică).
Baleiajul reprezintă deci procesul de spălare forţată a cilindrului motor de gazele arse,
rămase după evacuarea liberă, cu ajutorul fluidului motor proaspăt. Se presupune că în
timpul evacuării forţate nu se produce o amestecare între gazele arse şi încărcătura
proaspătă, ceea ce înseamnă, teoretic, că gazele admise acţionează pe un singur front, ca
un piston, în această etapă. În realitate amestecarea dintre încărcătura proaspătă şi gazele
arse în timpul evacuării forţate, nu poate fi evitată din cauza difuziei moleculare şi turbulenţei,
umplerea căpătând astfel un caracter de spălare a cilindrului de gazele arse.
Trebuie remarcat că, practic, deschiderea ferestrelor de baleiaj (d.f.b.) nu coincide cu
pătrunderea aerului de baleiaj în cilindru. Aerul de baleiaj pătrunde în cilindru puţin timp după
ce s-au deschis ferestrele de baleiaj, deoarece în momentul deschiderii ferestrelor de baleiaj,
presiunea p din cilindru (p=1.53.0 bar) este în general puţin mai mare ca presiunea pbal din
colectorul de baleiaj (pbal=1.101.5 bar).
De fapt, condiţia de bază pentru funcţionarea normală a motoarelor cu regim lent este
ca în momentul deschiderii ferestrelor de baleiaj să fie respectată inegalitatea: pbal>p>pce (pe
de o parte presiunea p din cilindru trebuie să fie mai mare ca presiunea din colectorul de
evacuare pce pentru a se putea efectua evacuarea, iar pe de altă parte ea trebuie să fie mai
mică decât pbal pentru ca produsele de ardere din cilindru să nu pătrundă în pompa de
baleiaj).
Momentul închiderii ferestrelor de baleiaj se optimizează în strânsă legătură cu
momentul deschiderii acestor ferestre, deoarece încărcătura proaspătă pătrunde în cilindru
chiar şi după ce pistonul depăşeşte p.m.e. În cazul distribuţiei simetrice, problema este
simplă deoarece d.f.b.=î.f.b.
Pentru o distribuţie dată, la M2t, trebuie proiectat un sistem de evacuare
corespunzător care să permită utilizarea energiei undelor cu amplitudini finite pentru
îmbunătăţirea procesului de schimbare a gazelor şi pentru creşterea performanţelor
motorului.
În figura 2 se prezintă câteva variante ale epurei fazelor de distribuţie la M2t; în funcţie
de soluţia constructivă a motorului, cu distribuţie simetrică sau asimetrică, poate reprezenta
fie o postevacuare (a), fie un baleiaj suplimentar (b, c, d, e).
115
Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă – Curs şi aplicaţii
 Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă

În figura 2,f s-a introdus notaţia:

p d . f .b.
Rb   1, (1)
ps

numit raport iniţial de baleiaj.

În cazurile (a, d), evacuarea suplimentară corespunde intervalului de timp ce trece din
momentul închiderii ferestrelor de baleiaj şi până în momentul închiderii ferestrelor de
evacuare (porţiunea 3 de pe figura 2,a,d). În cazul schemei din figura 2,c,e, la care
evacuarea se face prin sertare de distribuţie răcite sau supapă, iar baleiajul prin ferestre,
baleiajul suplimentar poate fi realizat fie prin mărirea timpului-secţiune a ferestrelor de baleiaj
în comparaţie cu cel al organelor de control al evacuării (c), fie prin închiderea mai târzie a
ferestrelor de baleiaj; ca urmare a supraalimentării usoare a cilindrului, presiunea la începutul
compresiei creşte.
Rezultatele cele mai bune se obţin cu diagramele asimetrice de distribuţie care se
realizează în cazul motoarelor cu baleiaj mixt, (fante de baleiaj-supape de evacuare),
deoarece camele pot realiza unghiurile de închidere şi deschidere dorite, decalat faţă de
unghiurile de admisie determinate de poziţia luminilor pe cilindru.
Momentul de închidere al ferestrelor de evacuare la o distribuţie simetrică nu poate fi
optimizat, pe când la o distribuţie asimetrică aceasta se poate realiza.
Dacă se notează cu înt=î.f.e.-î.f.b., atunci pentru înt>0 distribuţia este simetrică, pentru
înt=0 se elimină postevacuarea la distribuţia asimetrică şi pentru înt <0 se obţine
supraalimentarea.

a. distribuţie simetrică prin FB şi FE;

b. distribuţie asimetrică prin FB şi FE cu sertare de distribuţie la evacuare (răcite);
c. distribuţie asimetrică prin FB şi FE cu sertare de distribuţie rotative la umplere;
d. distribuţie asimetrică în cazul MAC2T cu pistoane cu mişcare opusă;
e. distribuţie asimetrică prin FB şi SE;
1. evacuare liberă;
2. baleiaj;
3. evacuare suplimentară;
4. baleiaj suplimentar;
5. variaţia raportului de baleiaj Rb.

Fig. 2

Momentul închiderii ferestrelor de evacuare trebuie să se stabilească şi în funcţie de

oscilaţiile de presiune din conducta de evacuare şi anume, să se realizeze închiderea în
116
Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă – Curs şi aplicaţii
 Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă

momentul când în apropierea luminilor de evacuare presiunea în conductă este ridicată. În

acest caz, scăpările de gaze proaspete din cilindru în conducta de evacuare se reduc şi
presiunea de admisie se ridică.

7.3 Sisteme constructive pentru realizarea procesului de baleiaj

Gradul de perfecţiune şi eficacitatea procesului de schimb de gaze la motoarele în doi
timpi sunt determinate de calităţile sistemului de baleiaj.
Sistemul de baleiaj la M2t trebuie să asigure deplasarea încărcăturii proaspete, astfel
încât să nu se amestece cu gazele arse, în vederea împingerii complete a acestora spre
sistemul de evacuare. Dirijarea optimă a încărcăturii proaspete în cilindrii de lucru este o
problemă complexă, care se rezolvă prin experimentări pe modele staţionare şi dinamice
(filmări în timp real a miscării gazelor).
La motoarele în doi timpi distribuţia gazelor se realizează de obicei prin lumini de
baleiaj şi de evacuare, comandate de piston. Uneori, asa cum s-a mai menţionat, evacuarea
are loc prin orificii comandate de supape (distribuţie mixtă).
După traiectoria parcursă de curentul principal de încărcătură proaspătă din cilindru,
sistemele constructive fundamentale pot fi: baleiaj în buclă şi baleiaj în echicurent.
Baleiajul în buclă se realizează la M2t cu distribuţie prin ferestre (lumini), aşezate
numai la o singură extremitate a cilindrului. Denumirea acestui tip de baleiaj vine de la forma
traiectoriei parcurse de curentul principal de încărcătură proaspătă.
Variantele de baleiaj în buclă sunt grupate în două clase principale: baleiaj în buclă
deschisă şi baleiaj în buclă închisă. În primul caz, luminile de baleiaj se plasează de o parte a
cilindrului, iar cele de evacuare de cealaltă parte, astfel încât curentul de încărcătură
proaspătă traversează cilindrul dintr-o parte în alta, forma traiectoriei fiind o buclă incompletă.
În al doilea caz, luminile de baleiaj şi cele de evacuare sunt toate de aceeaşi parte a
cilindrului, astfel încât curentul de încărcătură proaspătă realizează aproximativ o traiectorie
închisă.
În figura 3,a se prezintă un tip de baleiaj în buclă deschisă. Pentru a mări eficienţa
baleiajului, uneori capul pistonului se profilează adecvat, sub forma unui deflector, care
dirijează curentul de încărcătură proaspătă spre partea superioară a cilindrului şi împiedică,
totodată, scăparea acesteia direct prin luminile de evacuare. Deflectorul introduce însă
dificultăţi la executarea pistonului şi nu permite optimizarea arhitecturii camerei de ardere.
Pentru a împiedica parţial scăparea încărcăturii direct prin luminile de evacuare, se evită
plasarea acestora din urmă chiar în faţa luminilor de baleiaj (fig. 3,a jos).
Experienţele arată că rezultate mai bune se obţin atunci când curentul de încărcătură
proaspătă este alcătuit dintr-un fascicul de jeturi, direcţia fiecărui jet fiind determinată de
construcţia ferestrei şi anume de felul în care este îndreptată axa ferestrei din planul normal
pe axa cilindrului. Jeturile pot fi concentrice sau tangenţiale. În primul caz se cunosc variante
în care jeturile sunt concentrate într-un punct situat excentric faţă de axa cilindrului (fig. 3,b)
sau variante în care jeturile sunt astfel grupate, încât două câte două sunt concentrate şi
paralele (fig. 3,c). În al doilea caz se cunosc, de asemenea, mai multe variante, şi anume
cu jeturi tangenţiale la un cerc concentric cu cilindrul (fig. 3,d), sau excentric faţă de axa lui
(fig. 3,e). Raza cercului de tangenţă variază, de asemenea, de la o variantă la alta. Ultimele
patru soluţii menţionate urmăresc să realizeze dislocarea gazelor arse, astfel încât să se
evite formarea pungilor.

117
Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă – Curs şi aplicaţii
 Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă

În figura 3,f se prezintă un tip de baleiaj cu buclă închisă. Curentul principal de

încărcătură proaspătă este orientat către capul pistonului prin înclinarea luminilor de baleiaj.
Datorită concavităţii capului pistonului, curentul se ridică în sus pe partea opusă a cilindrului
şi se întoarce apoi în jos pe aceeaşi parte a cilindrului pe care se găsesc luminile de baleiaj.
O astfel de traiectorie a curentului principal pare să fie foarte favorabilă împiedicării scăpării
de încărcătură proaspătă în exterior şi prevenirii apariţiei de pungi de gaze arse. În varianta
prezentată, primul deziderat se realizează şi prin deplasarea luminilor de evacuare din dreptul

Fig. 3
ferestrelor de baleiaj.
În figura 3,g, baleiajul în buclă închisă se realizează cu câte două fascicule de jeturi
concentrate, care, din cauza impactului, produc ridicarea curentului de încărcătură proaspătă
într-un plan aşezat normal faţă de planul în care se situează ferestrele de evacuare; de aici şi
denumirea acestui tip de baleiaj (în buclă închisă încrucisată).
Ultimele variante de baleiaj prezentate în figura 3 ilustrează schematic construcţiile cu
supape automate sau sertare de distribuţie. În figura 3,h, se prezintă tipul de baleiaj în buclă
118
Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă – Curs şi aplicaţii
 Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă

deschisă cu două rânduri de ferestre de baleiaj; rândul superior de ferestre este controlat de
un şir de supape automate 1, care rămân deschise şi după închiderea ferestrelor de
evacuare; în acest fel, se realizează o distribuţie asimetrică de baleiaj, care permite
postumplerea cilindrului sau supraalimentarea sa. În figura 3,i, se arată tipul de baleiaj în
buclă deschisă, cu sertar rotitor 2 de distribuţie în colectorul de evacuare. Sertarul lasă cale
liberă gazelor arse în momentul deschierii FE; în schimb, la ridicarea pistonului, întrerupe
legătura dintre colectorul de evacuare şi cilindru înainte ca FB să fie acoperite de piston.
Distribuţia asimetrică de evacuare permite astfel postumplerea cilindrului.

Fig. 4

În ultima schema (fig. 3,j), se arată o distribuţie asimetrică de evacuare cu sertar 3,

pentru un tip de baleiaj în buclă închisă.
Baleiajul în echicurent. Forţarea MAC prin mărirea turaţiei şi supraalimentare a impus
abandonarea tipului de baleiaj în buclă, deoarece, din cauza traiectoriei complicate pe care o
urmează curenţii de încărcătură proaspătă şi a difuziei turbulente, nu se poate asigura un
baleiaj eficient.
Principial, sistemul de baleiaj în echicurent se realizează prin deplasarea încărcăturii
proaspete în cilindru numai într-o singură direcţie şi anume după axa cilindrului. În acest
scop, organele de distribuţie sunt plasate la ambele extremităţi ale cilindrului, astfel încât
printr-o extremitate se evacuează gazele arse, iar prin cealaltă pătrunde încărcătura
proaspătă.
Tipurile de baleiaj în echicurent se împart în patru grupe distincte: baleiajul mixt;
baleiajul prin ferestre cu pistoane opuse; baleiajul prin ferestre cu cilindri paraleli (în forma de
U răsturnat); baleiaj prin lumini cu cilindru-sertar.
Baleiajul mixt se numeste acel tip de baleiaj care se realizează atât prin ferestre, cât şi
prin supape.
De obicei, la partea inferioară a cilindrului se prevăd FB (fig. 4,a,b) aşezate pe toată
periferia cilindrului, iar la partea superioară a cilindrului se prevede o distribuţie prin supape,
pentru evacuarea gazelor arse. Formarea pungilor de gaze arse este exclusă, deoarece
încărcătura proaspătă străbate succesiv planurile normale pe axa cilindrului. Dislocarea
gazelor arse se realizează treptat, cu un grad redus de amestecare turbulentă. Gradul de
curăţare a cilindrului de gaze arse reziduale este foarte ridicat, ajungând la valori
comparabile cu cele ale M4t. Întrucât supapa este acţionată de o camă, legea de ridicare a
cesteia poate fi astfel controlată, permiţând realizarea unei distribuţii asimetrice de evacuare.
Tipul de evacuare menţionat poate fi modificat în sensul introducerii încărcăturii
proaspete prin supapă şi evacuată prin ferestre, dar soluţia nu a dat rezultate deosebite,

119
Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă – Curs şi aplicaţii
 Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă

deoarece la deschiderea FE, gazele arse fierbinţi vin în contact cu segmenţii şi provoacă
coxarea şi blocarea lor.
Pentru a îmbunătăţi baleiajul cilindrului, dar mai ales pentru a asigura formarea
eficientă a amestecului în timpul procesului de ardere, FB se execută cu axele tangenţiale la
o circumferinţă concentrică cu cilindrul (fig. 4,b), ceea ce generează o miscare în spirală a
încărcăturii proaspete.
Tipul de baleiaj mixt în echicurent anulează unul din principalele avantaje ale M2t:
simplitatea constructivă, determinată de inutilitatea organelor de distribuţie prin supape.
Cu toate acestea, tipul de baleiaj mixt cunoaste, în prezent, o răspândire mare, dată de
eficienţa procesului de baleiaj.
Baleiajul prin ferestre cu pistoane opuse se caracterizează prin existenţa a două
pistoane, deplasându-se în sens opus, aflate la câte o extremitate a cilindrului (fig. 4,c).
Întrucât gazele sunt evacuate prin acelasi şir de ferestre, unul dintre pistoane va funcţiona în
condiţii mai grele; baleiajul permite utilizarea unor faze de distribuţie asimetrice printr-un
decalaj între manivele, la p.m.e.
Baleiajul prin ferestre cu cilindri paraleli constă din baleiajul succesiv a doi cilindri
alăturaţi (fig. 4,d,e) care au un perete comun şi o chiulasă comună; FB şi FE sunt aşezate la
partea inferioară a fiecărui cilindru, unul dintre pistoane controlând FB, iar celălalt FE;
mecanismul bielă-manivelă poate fi independent sau comun.
Baleiajul prin lumini cu cilindru-sertar este caracterizat prin prezenţa ferestrelor la cele
două extremităţi ale cilindrului, controlat de un cilindru-sertar; ultimele două tipuri de baleiaj
sunt mai puţin utilizate.

120
Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă – Curs şi aplicaţii
 Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă

7.4 Parametrii specifici şi de apreciere a procesului de schimbare

a gazelor la motoarele în doi timpi
În procesul de schimbare a gazelor la M2t nu se poate evita complet amestecarea
gazelor ce pătrund prin ferestrele de baleiaj, deci fluidul motor, la începutul compresiei va fi
un amestec de gaze proaspete cu gaze reziduale.
Coeficientul cursei utile. Întrucât procesele de schimb de gaze la M2t au loc pe baza
micşorării cursei utile a pistonului (p.m.e.-poziţia de deschidere a ferestrelor de baleiaj sau
evacuare), se poate defini gradul de utilizare a cursei totale a pistonului sau coeficientul
cursei utile u .
Notând cu Su cursa utilă şi S cursa totală (p.m.i.-p.m.e.), rezultă:

Su
u  (2)
S

cu valori uzuale u=0.700.86, deoarece Su<S.

Raportul de comprimare util reprezintă gradul real de comprimare a încărcăturii (cu
referire la comprimarea efectivă).

V c  Vu
u  , (3)
Vc

unde: Vu volumul util, Vc volumul camerei de comprimare. De aici:

u=u(-1)+1, (4)

unde  este raportul geometric de de comprimare.

Coeficientul de baleiaj compară masa de aer proaspăt livrată motorului, în fiecare
ciclu, cu masa de aer cerută într-un proces ideal:

ms
 , (5)
m

unde ms este masa de aer proaspăt livrată motorului, iar m masa de referinţă.
Randamentul umplerii (admisiei) indică modul efectiv în care volumul cilindrului a fost
umplut cu aer proaspăt:

ma
CH  , (6)
m

în care ma este masa de aer reţinută în cilindru.

Randamentul baleiajului indică gradul de înlocuire a gazelor arse cu aer proaspăt:

ma
SC  , (7)
ma  mg

121
Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă – Curs şi aplicaţii
 Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă

cu mg masa de gaze arse reziduale rămase în cilindru.

Randamentul utilizării aerului proaspăt indică ce fracţiune din masa de aer livrată
cilindrului este reţinută în acesta:

ma
tr  . (8)
ms

Randamentul volumetric, definit asemănător cu cel din cazul motoarelor în patru timpi,
este (conform cap. 2):

ma  m g
v  , (9)
m

unde m este masa de referinţă. Corelaţia cu parametrii procesului este dată de formula
următoare, corespunzătoare celei din 2.2.3:

u p T 1
v   a  s  . (10)
 u  1 p s Ta 1   r

În formulările anterioare, prin condiţii de referinţă înţelegem presiunea şi temperatura

mediului ambiant sau cele specifice admisiei încărcăturii proaspete (p0, T0 sau ps, Ts, indicele
s simbolizând procesul de supraalimentare, iar p s , Ts sunt parametrii la ieşirea din răcitorul
aerului de baleiaj,  r fiind coeficientul gazelor arse reziduale). În privinţa masei de referinţă,
aceasta este definită de relaţia:

m  0( s )Vs , (11)

sau:

m   0( s ) Vs  Vc , (12)

unde 0(s) este densitatea aerului corespunzătoare mediului ambiant sau de intrare a aerului
în cilindru, Vs şi Vc fiind cilindreea, respectiv volumul camerei de ardere.

122
Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă – Curs şi aplicaţii
 Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă

7.5 Parametrii caracteristici ai procesului de schimbare a gazelor

la motoarele în doi timpi
Presiunea şi temperatura la sfârşitul umplerii. Presiunea pa şi temperatura Ta pot fi
determinate din calculul termic pe baza metodelor analitice sau grafice.
Calculul se dezvoltă pentru arderea unui Kg combustibil în condiţiile în care fluidul
motor, amestecul de gaze proaspete şi gaze reziduale, respectă ecuaţia de stare a gazelor,
procesul de admisie considerându-se a se desfăşura instantaneu, iar evacuarea gazelor arse
reprezentând un proces izocor de cedare de căldură mediului înconjurător (b-a), conform
ciclului teoretic mixt de funcţionare.

Conform acestui calcul se obţine:

pe baza temperaturilor componentelor, asemănător relaţiei temperaturii Ta (paragraful 2.2.2):

Taer bal   r Tr
Ta  ; (13)
1 r

pe baza entalpiei componentelor (prin interpolare):

T2  T1 I am  I am1 

Ta  T1  a
, (14)
I am2  I am1

unde Taer-bal temperatura aerului în fereastra de baleiaj; Tr temperatura gazelor reziduale

(600900°K), T1, T2 două temperaturi arbitrar alese: T1<Ta<T2, I ama , I am1 , I am2 entalpiile
corespunzătoare fluidului motor la temperatura Ta, T1, T2.
Presiunea la finele admisiei va fi:

pa=apbal sau pa=aps, (15)

cu a coeficientul de scădere a presiunii de admisie

a=pa/p0=0.750.90 la MAN4t şi a=pa/pbal=0.850.95 la M2t.
Presiunea şi temperatura de baleiaj pbal, Taer-bal. Aceste
mărimi depind de sistemul constructiv de baleiaj, de gradul de
supraalimentare şi de forţarea motorului după turaţia n.
Dacă se admite drept criteriu de rapiditate indicele de
baleiaj:
Fig. 5
30w p
Dn  , (16)
S/D

se poate alege valoarea presiunii de baleiaj din diagrame experimentale de tipul celei din
figura 5, valabilă pentru baleiaj în echicurent şi cursa medie S/D=1.2. Valorile presiunii de
baleiaj sunt: pbal=(1.101.25)105Pa la motoare lente şi pbal=(1.251.50)105Pa la motoarele
rapide.

123
Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă – Curs şi aplicaţii
 Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă

Temperatura aerului de baleiaj Taer-bal depinde de tipul de suflantă la fel ca şi pbal; dacă
se consideră comprimarea politropică (de exponent mediu ns) a aerului în pompa de baleiaj
atunci:
n s 1
p  ns
Taer  bal  T0  bal  , (17)
 p0 

cu ns luând valorile 1.451.6 pentru suflante cu piston, 1.82 pentru suflante volumice, 1.41.8
pentru suflante centrifugale.
La M2t, pentru scăderea temperaturii de baleiaj şi creşterea densităţii încărcăturii, se
utilizează răcitoare intermediare, ce duc la reducerea temperaturii aerului de baleiaj:

Tbal-aer=Ts+T-Trăc, (18)

unde: Ts temperatura la ieşirea din suflantă, T încălzirea în contact cu pereţii calzi ai

motorului: T=520 grd, Trăc răcirea intermediară a aerului de supraalimentare: Trăc=20100
grd.
Presiunea şi temperatura la deschiderea sistemului de evacuare, pb, Tb. Calculul termic
poate da valoric mărimea acestor parametri:

nd
V 
pb  p z  z  (19)
 Vb 

şi:

n d 1
V 
Tb  Tz  z  (20)
 Vb 

unde: pz, Tz presiunea şi temperatura la sfârşitul arderii izobare; nd exponentul politropic al

destinderii (considerat constant) determinat pe baza calculului coeficienţilor căldurii specifice
medii a fluidului motor (cap. 5); pb şi Tb parametrii la sfârşitul evacuării ce depind de gradul de
forţare a M2t după turaţia n [rot/min] şi pe [bar].
Presiunea medie din cilindru în timpul evacuării pcil-evac; acest parametru se poate
studia pe baza analizei saltului de presiune pe-b dintre colectorul de evacuare şi baleiaj:

pcil  evac  pr
pe b  , (21)
pbal  pr

de unde

pcil-evac=pe-b(pbal - pr)+pr, (22)

unde pr presiunea medie din colectorul de evacuare, pr=(0.70.9)pbal, pe-b saltul de presiune
evacuare-baleiaj, pe-b=(0.50.9) la M2t echicurent cu ferestre şi supape şi (0.40.75) la M2t în
buclă cu ferestre.

124
Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă – Curs şi aplicaţii
 Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă

7.6 Influenţa diverşilor factori asupra procesului de schimbare a

gazelor la M2t
Principalii factori luaţi în considerare sunt factorii externi, cei funcţionali şi cei
constructivi.

Influenţa factorilor externi

Influenţa presiunii din colectorul de baleiaj pbal. Creşterea presiunii de baleiaj (pbal)
duce, prin ridicarea valorii presiunilor din întregul ciclu, la o presiune pb mai mare la
momentul deschiderii evacuării şi deci la creşterea cantităţii de gaze îndepărtate din cilindru
în timpul evacuării libere; gazele proaspete vor pătrunde în incinta cilindrului la o presiune
mai mică, ceea ce va avantaja procesul de umplere .
Peste o valoare optimă, creşterea presiunii încărcăturii proaspete accentuează
trecerea direct spre ferestrele de evacuare, ceea ce conduce la micşorarea coeficientului de
umplere.
Influenţa presiunii din colectorul de evacuare pce. Datorită rezistenţelor gazodinamice,
presiunea de evacuare nu poate atinge presiunea atmosferică. Creşterea sa, datorită
obturării parţiale a conductei de evacuare de exemplu, duce la dificultăţi în îndepărtarea
gazelor arse, creşterea procentului acestora în masa fluidului motor şi deci la înrăutăţirea
baleiajului şi scăderea randamentului umplerii .

Influenţa factorilor funcţionali

Turaţia. Coeficientul de umplere este optim la o singură turaţie (fig. 6,a). La scăderea
turaţiei (fig. 6,b), se micşorează postumplerea şi scade presiunea pb din momentul
deschiderii evacuării şi, de asemenea, scade presiunea în momentul deschiderii baleiajului
pd.f.b. într-o măsură mai mare datorită creşterii timpului disponibil afectat evacuării libere.

Sarcina. Prin reducerea sarcinii motorului au loc perturbări ale baleiajului, care conduc
la înrăutăţirea umplerii cu o scădere a coeficientului de umplere şi a nivelului de presiuni din
ciclu; scad presiunile pb şi pd.f.b. şi deci se micşorează randamentul umplerii (invers la M2t faţă
de M4t).

Influenţa factorilor constructivi

Varianta schemei de baleiaj. Acest factor
constructiv influenţează procesul de schimb de gaze
la MAI2T. Din acest punct de vedere, la păstrarea
constantă a celorlalţi parametri, cel mai eficient este
baleiajul în echicurent, apoi baleiajul în buclă închisă
şi cel în buclă deschisă. Fig. 6

Organele de distribuţie. La M2t, schimbul de gaze se realizează prin ferestre de

distribuţie, iar la unele variante şi prin supape de evacuare, care pot fi de diferite forme (fig.
7): dreptunghiulare, paralelograme, trapezoidale, ovale şi rotunde; pentru aprecierea cantităţii
de fluid ce traversează luminile de distribuţie, se introduce noţiunea de timp-secţiune TS
[m2s], care este aria secţiunii momentane deschise a luminilor As, în intervalul de timp d,
exprimată prin integrala:

125
Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă – Curs şi aplicaţii
 Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă

Fig. 7

TS   As d, (23)

sau încă:
Fig. 2
dV
TS   . (24)
Dw

unde: D este coeficientul de debit al deschiderii, iar w viteza momentană de scurgere a

gazului. Prin egalarea ultimelor două relaţii, obţinem:

dV
 D w
  As d. (25)

Sensul fizic al timpului-secţiune TS este exprimat de membrul din stânga şi anume

acesta reprezintă volumul cinematic de fluid care trece printr-o secţiune variabilă într-un timp
determinat. Dacă se leagă parametrul timp de viteza unghiulară:

d
d  ,
 (26)

cu  viteza unghiulară a arborelui cotit:

n
 ,
30 (27)

atunci:

1 1
TS 
  As d   US
 . (28)

de unde:

US   As d,
(29)

în care US reprezintă unghiul-secţiune al ferestrelor de distribuţie [m2 °RAC].

Pentru procesul de baleiaj prezintă importanţă USABC, corespunzător evacuării
anticipate, de care depinde presiunea în momentul deschiderii baleiajului, precum şi
pierderile de încărcătură în perioada postumplerii.

126
Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă – Curs şi aplicaţii
 Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă

Timpul-secţiune se micşorează odată cu creşterea turaţiei şi deci pentru păstrarea

unui baleiaj corespunzător TS-ul trebuie mărit. Limitele de creştere sunt date de spaţiul
disponibil (lăţimea ferestrelor funcţie de alezajul cilindrului şi înălţimea lor funcţie de cursa
utilă), astfel încât turaţia motoarelor în doi timpi nu poate creşte fără afectarea negativă a
procesului de schimb de gaze.
Coeficientul cursei utile. Pentru a apropia performanţele, relative la volumul util al
cilindrului, ale M2t de motoarele în 4 timpi, se tinde spre mărirea cursei utile, în detrimentul
porţiunii din cursă dedicată schimbului de gaze. Micşorarea avansului la deschiderea FE
duce la scăderea randamentului umplerii CH, referitor la cilindreea utilă . Motoarele cu baleiaj
în echicurent pot mări deci cursa utilă, deschiderea supapelor neiiind influenţată direct de
poziţia pistonului.

Fig. 7

127
Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă – Curs şi aplicaţii
 Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă

De reţinut!
Procesul de baleiaj are loc la M4t pe durata căt ambele supape (admisie
şi evacuare) sunt deschise. La M2t acest proces are loc căt timp sunt
ambele tipuri de ferestre descopedite de piston, sau în cazul baleiajului
în echicurect căt timp supapa de evacuare este deschisă şi ferestrele
de admisie sunt descoperite.

M2t sunt întotdeauna supraalimentate.

Test de autoevaluare 7
1. Care dintre elementele următoare previne pomparea aerului de sub
pistonul cu fustă lungă înapoi spre ferestrele de baleiaj în timpul cursei
de destindere:
a) Ferestrele de baleiaj dispuse pe două rânduri;
b) Fusta pistonului;
c) Presiunea pozitivă de baleiaj;
d) Etanşarea părţii inferioare a cămăşii cilindrului.

2. În motorul diesel în patru timpi supapa de admisie se deschide:

a) Înainte de p.m.i. şi se închide după p.m.e.;
b) După p.m.i. şi se închide după p.m.e.;
c) Înainte de p.m.i. şi se închide înainte de p.m.e.;
d) După p.m.i. şi se închide înainte de p.m.e.

3. Menţinerea temperaturii minime posibile a aerului de baleiaj nu se

recomandă pentru că:
a) Densitatea aerului devine prea mare;
b) Suprafaţa capului pistonului se răceşte prea mult;
c) Se formează cantitate excesivă de condens;
d) Presiunea de comprimare se reduce prea mult.

4. Perioada de baleiaj la un motor diesel în patru timpi se realizează:

a) Fără răcirea pistoanelor sau a cilindrilor;
b) La o presiune sub cea atmosferică;
c) În timpul perioadei de deschidere simultană a supapelor;
d) Numai cu supapa de evacuare deschisă.

5. La un motor diesel în patru timpi, supapa de evacuare rămâne

deschisă până după p.m.i. şi cea de admisie până după p.m.e. în
scopul:
a) Îmbunătăţirii umplerii cilindrului;
128
Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă – Curs şi aplicaţii
 Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă

b) Egalizării presiunii din cilindru şi colectorul de evacuare;

c) Reducerii diferenţei dintre mărimea supapei de admisie şi cea de
evacuare;
d) Eliminarea condensului apărut după fiecare cursă de comprimare.

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 7

Prezentaţi asemanarile şi deosebirile care exista între procesele de
schimb de gaze ale motoarelor în doi respectiv patru timpi.

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele

de autoevaluare
1 – b; 2 - a; 3 - c; 4 - c; 5 – a.

Recapitulare
Recapitulaţi soluţiile tehnice de baleiaj ale M2t prezentate in figurile 3 şi
4.

Concluzii
Eficientizarea procesului de schimb de gaze duce la creşterea
randamentului motorului. Perfecţiunea acestui proces este cuantificată
prin coeficientul gazelor arse reziduale.

La motoarele în patru timpi, procesul de schimb de gaze este mai

eficient datorită mişcarii pistonului pe cursele de admisie şi evacuare,
dar un factor ce înrăutaţeste acest proces este turaţia mare la care
lucreaza M4t.

129
Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă – Curs şi aplicaţii
 Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă

Bibliografie
1. Apostolescu, N., Chiriac R. Procesul arderii In motorul cu ardere
internă, Editura Tehnică, Bucureşti, 1998.
2. Aramă, C., Grunwald, B. Motoare cu ardere internă. Procese şi
caracteristici, Editura Tehnică, Bucureşti, 1966.
3. Buzbuchi, N., Stan, L.: Procese şi caracteristici ale motoarelor navale,
Colecţia Maşini Navale, Editura Nautica, ISBN 978-973-7872-78-4, 200
pag., Constanţa, 2008
4. Buzbuchi, N., Sabău, A. Motoare diesel navale. Procese, construcþie,
exploatare, ISBN 973-8143-77-2, Editura Bren, Bucureşti, 781 pag.,
2001; Editura Ex Ponto (ediþia a II-a), Constanþa, 2002.
5. Buzbuchi, N., Manea, L., Dragalina, A., Moroianu, C., Dinescu, C.
Motoare navale. Vol. 1: Procese şi caracteristici, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1997.
6. Buzbuchi, N. Şoloiu, V.A., Dinescu, C., Lyridis D.V. Motoare navale.
Vol. 2: Supraalimentare*Dinamică, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1998.
7. Heywood J.B. Internal Combustion Engine Fundamantals, McGraw-
Hill Book Company, 1988.
8. Vasilescu, C.A., Pimsner, V. Supraalimentarea motoarelor diesel,
Editura tehnica, Bucureşti, 1965.
9. Pounder, C.C. Marine Diesel Engines, Newnes-Butterworth, London,
1976.
10. Taylor, C.H. The Internal Combustion Engine in Theory and
Practice, the MIT Press.
11. Taylor, D.A. Introduction to Marine Engineering. 2nd ed. London,
Butterworth, ISBN 07-50-6253-91, 990.
12. Ferguson, C. R. Internal Combustion Engines, John Wiley & Sons,
1986.
13. *** stcw Modul Courses 7.02, 7.04.

130
Procese şi caracteristici în motoarele cu ardere internă – Curs şi aplicaţii