Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prin urmare, scopul autorităților nu ar trebui să fie acela de a elimina timpul pe care o
persoană îl petrece stând în trafic. Pe lângă faptul că acest lucru nu este posibil, nu este nici
măcar necesar. Atracția principală a unui oraș nu este un trafic fluid și posibilitatea de a te mișca
liber. Persoanele care vin să locuiască la oraș sunt pregătite să sacrifice un anumit timp în trafic,
atâta timp cât beneficiază de alte avantaje ale locuirii într-un oraș, cum ar fi acces la o varietate
de locuri de muncă, bunuri și servicii, etc. Prin urmare, congestionarea traficului într-un oraș este
inevitabilă, dar trebuie menținută în anumite limite.
România avea în 2021 rată de 0,39 de mașini pe cap de locuitor, cea mai mică din UE. 3
Această statistică poate să inducă în eroare. Rata de motorizare a României este trasă în jos de
zonele rurale. În București această rată este de 0.56 mașini pe cap de locuitor, fiind luate în
considerare doar mașinile în matriculate în București.4
1
Global Traffic Scorecard | INRIX Global Traffic Rankings, accesat pe data de 17.12.2023
2
Managing urban traffic congestion Summary in english, European Conference of Ministers of Transport, 2007 p.
10
3
Managing urban traffic congestion Summary in english, European Conference of Ministers of Transport, 2007 p.16
4
București: Banda unică pentru transportul public de pe bd. Regele Mihai I, dată în folosință - HotNews.ro, accesat
la data de 17.12.2023
BÂRSAN PETRE-VLĂDUȚ, ANUL III, ISTORIE
INTRODUCERE ÎN ISTORIA URBANĂ
CONF. DR. SIMION CÂLȚIA
Un alt factor care influențează traficul este situația oamenilor care locuiesc în comunele
din afara Bucureștiului. Aici au apărut mai multe complexe rezidențiale, care însă nu oferă
grădinițe, școli, modalități de petrecere ale timpului liber sau acces la modalitățile de transport în
comun. Astfel, acești oameni sunt nevoiți să facă des naveta în București cu mașina. 5
Circumstanțele în care se regăsește orașul București nu sunt unice. Toate marile orașe s-
au confluntat cu nivele extreme de congestionare a traficului și au fost nevoite să ia măsuri. După
al Doilea Război Mondial, congestionarea traficului este o problemă din ce în ce mai presantă
pentru statele din Europa de Vest, aflate în plină reconstrucție. Odată cu creșterea populației
orașelor, urbaniștii au încercat să găsească soluții pentru a acomoda numărul crescut de mașini.
București nu s-a confruntat cu această problemă în perioada comunistă, întrucât accesul la mașini
era restricționat. După 1989, mașinile au încetat să mai fie un bun de lux, iar București se va
confrunta cu aceeași dilema care a măcinat orașele occidentale cu decenii în urmă.
Există două categorii de soluții pentru această dilemă. Primul categorie presupune
construirea de infrastructură care să poată susține traficul. Aceasta este soluția adoptată inițial în
occident.6 Această soluție nu este eficientă pe termen lung. Oricât de multe noi drumuri s-ar
construi există o limită de spațiu ce nu poate fi eludată. De asemenea, cercetările arată că noua
infrastructură nu va ameliora traficul existent, ci va încuraja alte persoane să circule cu mașina,
creând astfel fenomenul de trafic indus.7 Astfel, aceste măsuri trebuie complementate cu măsuri
de eliberare a spațiului existent prin restricționarea accesului în zone foarte aglomerate și prin
încurajarea folosirii unor alte moduri de transport în afara mașinilor.
De asemenea, o altă măsură recentă care a fost implementată a fost aceea de a oferi posibilitatea
călătorilor de a plăti transportul online, cu cardul, sau chiar cu telefonul. De asemenea, trebuie
redus timpul petrecut în mijloacele de transport în comun. Asta se poate realiza prin
implementarea unor benzi unice pentru autobuze, astfel, acestea nu vor mai rămâne blocate în
trafic. A fost inaugurată o astfel de bandă între Arcul de Triumf și Piața Presei Libere, care a
redus cu mult timpul de circulație9. Această măsură trebuie generalizată, și trebuie să fie
asigurată respectarea regulilor, astfel încât șoferii de mașini să nu folosescă noile benzi pentru a
avansa în trafic.
Pe lângă astfel de măsuri, ar trebui implementate și măsuri restrictive. Pot fi impuse taxe
pentru a avea acces în zone aglomerate ale orașului. Având creșterea populației și, implicit, a
numărului de autoturisme, accesul nerestricționat în toate zonele marilor orașe nu pare să fie un
privilegiu pe care să ni-l putem permite, dacă dorim să evităm congestionarea excesivă a
traficului. Aceasta poate părea o măsură dură, însă este eficientă. Această măsură a fost
implementată în Londra, unde trebuie să plătești o taxă de 15 lire pentru a intra în zona centrală
în timpul zilei.10 De asemenea, pot fi restricționate parcările în anumite zone, mărindu-se taxele
de parcare. Foarte important în acest caz este împiedicarea parcării ilegale a mașinilor. Pe lângă
faptul că asta le permite șoferilor să eludeze măsuri de restricționare a traficului, parcarea
mașinilor pe trotuare în mod ilegal pune în pericol viața pietonilor, aceștia fiind nevoiți, în
anumite zone, să meargă pe carosabil întrucât nu este loc pe trotuar. Măsuri în acest sens au fost
implementate recent. Au fost plasați, în anumite zone, stâlpișori pe trotuat care nu permit
9
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/bucurestiul-invadat-de-stalpi-antiparcare-soferii-sunt-suparati-ca-nu-mai-
au-unde-sa-isi-lase-masinile-2406325, accesat la data de 17.12.2023
10
România are cele mai puține mașini pe cap de locuitor din UE! București-Ilfov, peste media europeană –
Infofinanciar , accesat pe data de 17.12.2023
BÂRSAN PETRE-VLĂDUȚ, ANUL III, ISTORIE
INTRODUCERE ÎN ISTORIA URBANĂ
CONF. DR. SIMION CÂLȚIA
parcarea. Soluția a stărnit revoltă în rândul șoferilor. 11 Cu toate acestea, inconveniența pe care
astfel de măsuri o creează pentru șoferi nu este mai importantă decât bunăstarea și siguranța
pietonilor.
În concluzie, nu avem multe motive să fim pesimiști în privința modului în care va evolua
situația traficului congestionat din București. Se poate spune că Bucureștiul trece prin “dureri de
creștere”. Beneficiile aduse de creșterea economică și a populației sunt însoțile și de anumite
probleme, cum ar fi congestionarea excesivă a traficului. Toate marile orașe s-au confruntat cu
această problemă și s-a discutat mult la nivel global pentru a se găsi soluții. Din această
perspectivă, autoritățile din București au avantajul de a putea implementa soluții care au fost
incercate și au avut efect în alte zone. Măsurile care au fost implementate în ultimul an sunt un
bun început, va fi însă necesară generalizarea acestor măsuri și aplicarea lor consecventă.
Bibliografie
Managing urban traffic congestion Summary in English, European Conference of Ministers of
Transport, 2007
An historical review of the assessment and management of congestion, Maxwell G. Lay în Road
& Transport Research, vol. 21, nr, 2, iunie 2012
Surse web
Motorisation rates in the EU, by country and vehicle type - ACEA - European Automobile Manufacturers'
Association
11
An historical review of the assessment and management of congestion, Maxwell G. Lay în Road & Transport
Research, vol. 21, nr, 2, iunie 2012 p.42
BÂRSAN PETRE-VLĂDUȚ, ANUL III, ISTORIE
INTRODUCERE ÎN ISTORIA URBANĂ
CONF. DR. SIMION CÂLȚIA
România are cele mai puține mașini pe cap de locuitor din UE! București-Ilfov, peste media europeană –
Infofinanciar
VIDEO cu cele 100 de autobuze electrice, noi, care au ajuns în București. Au autonomie de peste 300 km
- Stirileprotv.ro
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/bucurestiul-invadat-de-stalpi-antiparcare-soferii-sunt-suparati-
ca-nu-mai-au-unde-sa-isi-lase-masinile-2406325
Cum a devenit oră de vârf orice oră în traficul din București. Câteva explicații pentru aglomerația
infernală și soluțiile care ne-ar scuti de nervii și timpul pierdut pe drum - HotNews.ro
București: Banda unică pentru transportul public de pe bd. Regele Mihai I, dată în folosință - HotNews.ro