Categorii de credite bancare

Prin activitatea de creditare, băncile (instituţiile de credit) sporesc

puterea de acţiune productivă a capitalului, oferind întreprinzătorilor
produsele bancare pe care le solicită.
Reglând dimensiunile cererii şi ofertei de mărfuri prin creditarea
consumului, pe de o parte, a producţiei şi serviciilor, pe de altă parte, creditul
contribuie, pe lângă alţi factori, la creşterea economică şi pe această cale, la
stabilitatea preţurilor.
„Creditul este operaţiunea prin care se ia în stăpânire imediată resurse,
în schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, în mod normal însoţite
de plata unei dobânzi ce remunerează pe împrumutător”
Instituţiile de credit acordă clientelei nefinanciare credite pe termen
scurt, mediu şi lung, care se regăsesc într-una din categoriile:
1. Credite de trezorerie – sunt credite acordate pe termen scurt
pentru acoperirea necesarului imediat de lichidităţi.
Creditele de trezorerie pot îmbrăca una din următoarele forme: credite
pentru vânzări în rate; facilităţi de trezorerie pentru titularii de cont; credite
pentru finanţarea stocurilor; credite pentru împrumuturi; credite pentru
persoane fizice.
2. Credite pentru export – credite acordate pentru activitatea de
export.
Creditele pentru activitatea de export îmbracă următoarele forme:
• Credite de mobilizare a creanţelor pe termen scurt asupra
străinătăţii sunt credite ce se acordă exportatorilor sub forma plăţilor
creanţelor deţinute de aceştia asupra clienţilor străini.
Acest tip de credite se acordă din momentul efectuării exportului sau
a prestării serviciului de export. Mobilizarea creanţelor are la bază scontarea
efectelor de comerţ.
• Credite furnizor – se acordă exportatorilor rezidenţi, pe termen
mediu sau lung, prin scontarea cambiilor trase de furnizor asupra clienţilor
importatori.
• Credite cumpărător – credite ce au drept obiect o garanţie dată de
stat şi se acordă pe termen mediu sau lung importatorilor rezidenţi.
3. Credite de echipament – credite pe termen mediu şi lung
acordate pentru finanţarea investiţiilor productive efectuate de către clienţii
băncilor.
În categoria creditelor de echipament intră şi creditele agricultor,
 precum şi cele cu dobânda subvenţionată.
4. Credite pentru bunuri imobiliare – credite pe termen mediu şi
lung acordate pentru achiziţii, amenajări sau reparaţii de bunuri imobiliare.
În funcţie de cel care efectuează amenajarea sau reparaţia, aceste
credite pot fi:
• Credite investitor – atunci când creditul se acordă direct celui care
efectuează operaţiunea;
• Credite promotor- atunci când creditul se acordă unei persoane
juridice specializate în operaţiuni de bunuri imobiliare.
O categorie aparte de credite acordate clientelei nefinanciare o
constituie creanţele comerciale rezultate din operaţiuni de scontare şi
factoring.
Toate celelalte credite care se acordă, dar care nu pot fi într-una dintre
categoriile prezentate sunt evidenţiate în contabilitate în categoria “Alte
credite”.
Băncile acordă credite şi clientelei financiare: aceste credite au la bază
convenţii încheiate între bănci şi instituţiile respective.
Evidenţa contabilă a creditelor acordate clientelei se realizează cu
ajutorul conturilor din grupa 20 “Credite acordate clientelei”.
Această grupă este structurată pe sintetice de gradul I, în funcţie de
categoria de credite prezentate, astfel:
201 Creanțe comerciale
2011 Creanțe comerciale
20111 Scont
20112 Factoring cu recurs
20113 Forfetare
20114 Factoring fără recurs
20119 Alte creanțe comerciale
2017 Creanțe atașate și sume de amortizat
20171 Creanțe atașate
20172 Sume de amortizat
202 Credite de trezorerie
2021 Credite de trezorerie
20211 Utilizări din deschideri de credite permanente
20212 Credit global de exploatare
20213 Diferențe de rambursat legate de utilizare cardurilor
20219 Alte credite de trezorerie
 2027 Creanțe atașate și sume de amortizat
20271 Creanțe atașate
20272 Sume de amortizat
203 Credite de consum și vânzări în rate
2031 Credite de consum
20311 Credite de consum pentru nevoi personale
20312 Credite de consum pentru achizitionarea de bunuri
2032 Vânzări în rate
2037 Creanțe atașate și sume de amortizat
20371 Creanțe atașate
20372 Sume de amortizat
204 Credite pentru finanțarea operațiunilor de comerț exterior
2041 Credite pentru import
2042 Credite pentru export
2047 Creanțe atașate și sume de amortizat
20471 Creanțe atașate
20472 Sume de amortizat
205 Credite pentru finanțarea stocurilor și pentru echipamente
2051 Credite pentru finanțarea stocurilor
2052 Credite pentru echipamente
2057 Creanțe atașate și sume de amortizat
20571 Creanțe atașate
20572 Sume de amortizat
206 Credite pentru investiții imobiliare
2061 Credite pentru investiții imobiliare
20611 Credite ipotecare
20619 "Alte credite pentru investiții imobiliare"
2067 Creanțe atașate și sume de amortizat
20671 Creanțe atașate
20672 Sume de amortizat
209 Alte credite acordate clientelei
2091 Alte credite acordate clientelei
2097 Creanțe atașate și sume de amortizat
20971 Creanțe atașate
20972 Sume de amortizat

După termenele legale, băncile acţionează în justiţie clientul rău

platnic, această producedură având drept rezultat fie o hotărâre
judecătorească prin care clientul executa silit obligaţia faţă de bancă, fie, în
care clientul este găsit insolvabil, banca suporta direct pe cheltuieli sau din
rezerva generală acoperirea riscului creditului – parte nerecuperată de la
client.
În cazul tuturor categoriilor de credite, exista un decalaj între
momentul aprobării acordării creditului şi momentul acordării lui efective.
În acest interval de timp, banca se considera angajată faţă de clientul
ei şi îşi evidenţiază angajamentul utilizând un cont în afara bilanţului
“Angajamente în favoarea clienţilor”.
Evidenţierea angajamentelor de finanţare se face utilizând contul 999
“Contrapartida”. Acest cont este bifuncţional, fără conţinut economic,
utilizând pentru debitarea sau creditarea conturilor în afara bilanţului.
Orice operaţiune de creditare prezintă pentru bănci un anumit risc,
care se măsoară cu ajutorul provizioanelor specifice de risc, ale căror cote
de constituire sunt date în normele BNR şi se aplică la valoarea nominală a
creditului minus garanţia.
Provizioanele se evidenţiază cu ajutorul contului 291 “Provizioane
pentru creanţe din operaţiuni cu clientela”. Acest cont este de pasiv.
Se creditează cu ocazia constituirii provizioanelor pe seama cheltuielilor, prin
debitul contului 662 “Cheltuieli cu provizioanele din operaţiuni cu
clientela”; se debitează cu ocazia anulării/diminuării provizioanelor, prin
creditul contului 762 “Venituri din provizioanele pentru creanţe din
operaţiuni cu clientela”. Soldul final este creditor şi reprezintă
provizioanele specifice de risc aferente creditelor date şi încă nerambursate.

2. Contabilitatea creanţelor comerciale

În conturile de creanţe comerciale se înregistrează creanţele clienţilor

mobilizate de către instituţia de credit (bancă), sub forma operaţiilor de scont
comercial şi asimilate, factoring, creanţe ataşate şi alte creanţe comerciale.
Creanţele comerciale sunt rezultatul cesiunii de creanţe sub
forma scontului şi factoringului.
Cesiunea de creanţe este o convenţie scrisă prin care un creditor
transmite o creanţă a sa unei alte persoane.
Părţile cesiunii sunt:
cedentul - creditorul care transmite creanţa sa
cesionarul - persoana către care se transmite creanţa
 debitorul cedat - debitorul creanţei transmise
Efectul cesiunii constă în aceea că din momentul realizării acordului de
voinţă, creanţa trece în patrimoniul cesionarului cu toate drepturile pe care
le conferă cedentului.
Faţă de terţi, cesiunea produce efecte numai din momentul notificării
ei debitorului cedat, sau din momentul acceptării de către acesta prin act
autentificat la un notariat potrivit art.1393 Cod civil.
Pot fi cesionate creanţe din livrări de bunuri, prestări de servicii şi
executări de lucrări. Cesiunea trebuie să fie constantă printr-un contract de
cesiune încheiat între bancă şi clientul care cesionează încasările din livrări
la intern sau extern, cu titlu de garanţie.
Cesiunea de creanţă se poate realiza numai prin remedierea titlului, iar
creanţa trebuie să fie certă, lichidă şi exigibilă.
Fiind un contract, cesiunea de creanţă trebuie să îndeplinească
condiţiile de formă şi de fond cerute de lege pentru realizarea oricărui
contract.
Pe baza concluziilor rezultate din negocierea efectuată între parteneri,
adică a condiţiile de creditare se stabilesc: volumul creditului, durata de
acordare a creditului, termenul de rambursare, mărimea ratelor, dobânda,
garanţia creditului.
Scontul comercial reprezintă operaţiunea bancară prin care, în
schimbul unui efect de comerţ (cambie, bilet la ordin), banca pune la
dispoziţia clientului său valoarea efectului, mai puţin agio (taxa de scont şi
comisioanele aferente), fără a aştepta scadenţa efectului respectiv.
Factoringul reprezintă operaţiunea prin care clientul, numit aderent
transferă proprietatea facturilor sale băncii, denumită factor, aceasta având
obligaţia conform contractului încheiat de a asigura încasarea creanţelor
aderentului, asumându-şi riscul de neplată a acestora. Banca, pe baza
documentelor primite plăteşte valoarea nominală a creanţelor, mai puţin
agio fie imediat, fie la scadenţa acestora sau la scadenţa contractuală
stabilită cu aderenţii.
Contabilitatea operaţiunilor privind cesiunea de creanţe se conduce cu
ajutorul contului 201 „Creanţe comerciale”, care se dezvoltă în analitice de
gradul II, astfel:
2011 - Creanţe comerciale
20111 - Scont
20112 - Factoring cu recurs
20113 - Forfetare
 20114 - Factoring fără recurs
20119 - Alte creanţe comerciale
2017 - Creanţe ataşate
Creditul de scont este egal cu diferenţa dintre valoarea nominală a
efectului de comerţ şi agio (scont şi comision).
S = scont,
VN = valoarea cambiei sau capitalul
P = perioada pentru care se scontează efectele de comerţ.
Contabilitatea creditelor de scont se conduce cu ajutorul contului
20111 „Scont şi operaţiuni asimilate”, având funcţia contabilă de activ.
Se debitează cu valoarea efectelor de comerţ scontate de bancă, la
valoarea lor nominală (inclusiv agio), în corespondenţă cu contul 2511
„Conturi curente”.
Se creditează cu valoarea efectelor de comerţ încasate (prin debitul
contului 2511).
Soldul debitor reflectă valoarea efectelor de comerţ, aflate în
portofoliu, scontate şi neajunse la scadenţă.
Dobânzile pentru creditul acordat, reţinute cu anticipaţie se
înregistrează în contul 376 „Venituri înregistrate în avans”, iar comisionul se
înregistrează în contul 7029 „Comisioane”.

Operaţii economice:

se înregistrează valoarea efectelor de comerţ scontate

20111 = 2511
„Creanţe comerciale” „Conturi curente”

se înregistrează agio
2511 = %
„Conturi curente” 376
„Venituri înregistrate în
avans”
7029
„Comisioane”

se înregistrează trecerea la venituri a dobânzilor înregistrate în avans

376 = 70211
„Venituri înregistrate în „Dobânzi de la operaţiunile
 avans” de scont, asimilate şi
alte creanţe”

se înregistrează încasarea efectelor de comerţ de către bancă

% = 20111
2511 „Scont şi operaţiuni
„Conturi curente” asimilate”
111
„Cont curent la BNR”

se înregistrează efectele de comerţ neîncasate la scadenţă (creanţa

trece la restanţă sau la credite îndoielnice)

% = 20111
2811 „Scont şi operaţiuni
„Creanţe asimilate” restante”
2821
„Creanţe îndoielnice”

Pe baza contractului încheiat şi a documentelor primite, societatea

bancară plăteşte valoarea nominală a creanţelor, mai puţin agio, fie imediat,
fie la scadenţă sau la încasarea creanţelor. Facturile preluate de bancă se
clasifică în :
- facturi aprobate, care sunt disponibile imediat sub formă de credit
în contul clientului. Aprobarea e condiţionată de prezentarea unor documente
asiguratorii ale băncii, cum ar fi: certificate de depozit, depozite colaterale,
depozite de cecuri.
• facturi neaprobate(indisponibile) până la încasarea creanţelor
ori până la scadenţa lor contractuală.
Succesiunea operaţiunilor de factoring este următoarea: primirea
facturilor aderentului, gruparea facturilor aprobate şi neaprobate, finanţarea
facturilor aprobate, reţinerea garanţiei de risc de încasare, încasarea
comisioanelor, încasarea creanţei, restituirea creanţei, încasarea agio.
Contabilitatea operaţiunilor de factoring este condusă cu ajutorul
contului 20112 „Factoring cu recurs”, care are funcţia contabilă de activ.
Se debitează cu valoarea nominală a creanţelor mobilizate, în corespondenţă
cu conturile:
25211 „Conturi de factoring disponibile”, în care se înregistrează
facturile aprobate, disponibile pentru creditare imediată;
25212 „Conturi de factoring indisponibile”, în care se înregistrează
valoarea facturilor neaprobate.
Se creditează cu valoarea nominală a creanţelor comerciale încasate,
în corespondenţă cu conturile:
2511 „Conturi curente”
111 „Cont curent la BNR”
Soldul debitor reflectă valoarea nominală a creanţelor comerciale
neîncasate.
Conturile de factoring 2521 „Conturi de factoring” reprezintă conturile
deschise pe numele aderentului, adică conturi de datorii care se detaliază în
două conturi de gradul II şi anume:
=25211„Conturi de factoring disponibile”
=25212„Conturi de factoring indisponibile”
Aceste conturi au funcţia contabilă de pasiv.
Se creditează cu valoarea nominală a facturilor aprobate şi neaprobate,
în corespondenţă cu contul 20112„Factoring”.
Se debitează cu finanţarea factoringului disponibil şi cu a factoringului
după încasarea creanţei.

Operaţii economice:

se înregistrează achiziţionarea facturilor la valoarea nominală,

clasificate în facturi aprobate şi facturi neaprobate
20112 = %
„Factoring cu recurs” 25211
„Conturi de factoring
disponibile”
25212
„Conturi de factoring
indisponibile”

se înregistrează finanţarea factoringului disponibil şi reţinerea dobânzii,

a comisionului şi a unei garanţii pentru riscul de neîncasare.
 25211 = %
„Conturi de factoring 2511
disponibile” „Conturi curente”
376
„Venituri înregistrate în
avans”
25336
„Alte depozite colaterale”
se înregistrează comisioanele şi dobânzile reţinute în avans din
factoringul disponibil, eşalonate lunar la venituri.
376 = %
„Venituri înregistrate în 70212
avans” „Dobânzi de la operaţiunile
de factoring”
7029
„Comisioane”

se înregistrează restituirea garanţiei după încasarea creanţei

25336 = 2511
„Alte depozite colaterale „Cont curent”
BNR”
se reflectă încasarea facturilor

% = 20112
2511 „Factoring”
„Conturi curente”
111
„Cont curent la BNR”

se înregistrează creanţele neîncasate, care se trec în categoria celor

restante sau îndoielnice

% = 20112
2811 „Factoring
„Creanţe restante”
2821
„Creanţe îndoielnice”
 se înregistrează finanţarea aderentului după încasarea facturilor,
reţinându-se doar comisionul fără garanţii şi dobânzi.
25212 = %
„Conturi de factoring 7029
indisponibile” „Comisioane”
2511
„Conturi curente”

se înregistrează facturile neaprobate, neîncasate sau refuzate la

plată, care se restituie aderentului, iar la bancă se înregistrează ştornarea
primirii facturilor.
25212 = 20112
„Conturi de factoring „Factoring”
indisponibile”

3. Contabilitatea creditelor de trezorerie

Acest tip de credite se acordă clientelei nefinanciare pe termen scurt

pentru acoperirea necesarului de lichidităţi privind activitatea de
exploatare şi alte necesităţi. Se cunosc următoarele categorii de credite:
-credite pentru vânzări cu plata în rate
-credite pentru finanţarea stocurilor
-credite pentru importuri
-credite pe bază de linii globale de credit
-avansuri temporare garantate cu certificate de depozite
-credite acordate persoanelor fizice
Pentru acordarea creditelor de trezorerie agenţii economici trebuie să
prezinte băncilor comerciale planul de trezorerie, care se întocmeşte pe baza
balanţelor de verificare şi a ultimului bilanţ contabil, a programului de
activitate şi valorificare a producţiei potrivit contractelor şi comenzilor de
aprovizionare şi desfacere.
De asemenea se analizează CASH FLOW-ul şi B.V.C.-ul solicitantului
de credite.
Pe baza analizei şi verificării de către inspectori a planului de trezorerie
se stabileşte excedentul sau deficitul de trezorerie.
Excedentul reprezintă volumul de credite ce urmează a se rambursa
eşalonat în cursul perioadei următoare.
Deficitul reprezintă volumul de credite noi de care poate beneficia
agentul economic în perioada următoare.
Planul de trezorerie cuprinde:
I. Total (1-2-3+4) -------------------- sume(mii lei)
1.total activ din bilanţ.
2.active circulante necreditabile (degradate) stabilite cu ocazia
verificării garanţiei creditului.
3.stocuri şi cheltuieli ce au fost creditate prin credite speciale.
4.cheltuieli necesare realizării producţiei programate (se iau din bugetul
de venituri şi cheltuieli-BVC).
II. Total (5+6+7-8-9+10) -------------------- sume(mii lei)
5.capital social vărsat
6.rezerve şi alte finanţări
7.fonduri proprii
8.obligaţii de plată
9.credite de trezorerie şi nerambursate
10.situaţii speciale-10 încasări prognozate a se realiza
III. Se stabileşte:
1.Deficitul sau trezorerie negativă = I-II
2.Excedentul sau trezorerie pozitivă = II-III
Contabilitatea creditelor de trezorerie este condusă cu ajutorul contului
202 „Credite de trezorerie”, care se dezvoltă în conturi de gradul II şi anume:
2021 - Credite de trezorerie
20211 - Utilizări din deschideri de credite permanente
20212 - Credit global de exploatare
20213 - Diferenţe de rambursat legate de utilizarea cardurilor
20219 - Alte credite de trezorerie
2027 - Creanţe ataşate
Contul 2027 „Creanţe ataşate” este deschis pentru a evidenţia dobânda
calculată şi care urmează a se încasa de către bancă.
Contul 2021 „Credite de trezorerie” este un cont de activ, care se
debitează, de regulă, prin conturile:
2511 „Conturi curente”, când se acordă credite clientelei.
376 „Venituri înregistrate în avans”, când se acordă credite clientelei
prin carduri.
Se creditează prin conturile:
2511 „Conturi curente”, cu rambursarea creditelor de trezorerie.
 2811„Creanţe restante”, cu creditele nerambursate.
514 „Rezerva generală pentru riscul de credit”, cu sumele utilizate din
rezerva general pentru riscul de credit.

Exemple de înregistrări contabile:

se înregistrează debitul de trezorerie acordat clientelei

2021 = 2511
„Credite de trezorerie” „Conturi curente”

se înregistrează comisionul încasat de bancă pentru creditul acordat

2511 = 7029
„Conturi curente” „Comisioane”

se înregistrează dobânzile calculate, neajunse la scadenţă

2027 = 70213
„Creanţe ataşate” „Dobânzi de la creditele de
trezorerie”

se înregistrează creditele scadente devenite restante

2811 = 2021
„Creanţe restante” „Credite de trezorerie”

se înregistrează dobânzile la creditele restante

2812 = 2027
„Dobânzi restante” „Creanţe ataşate”

se înregistrează încasarea de către bancă a creditelor curente,

restante şi a dobânzilor aferente
2511 = %
„Conturi curente” 2021
111 „Credite de trezorerie”
„Cont curent la BNR” 2811
„Creanţe restante”
2812
„Dobânzi restante”
 2027
„Creanţe ataşate”

Aplicaţie rezolvată:

1. Beneficiarul unei cambii (SC “X”) cu valoare nominală de 5.000 LEI

şi termen de scadenţă 30 iunie a.c. o prezintă băncii sale (sucursala Dolj a
Băncii Transilvania) în vederea scontării pe data de 06 iunie a.c. Trasul
cambiei (SC “Y”) are cont curent deschis la sucursala Dolj a BRD. Taxa
scontului percepută de banca beneficiară a cambiei va recupera sumele de
la tras (SC “Y”). banca percepe un comision de 15 LEI şi o rată a scontului
de 60% pe an.

Rezolvare:
1) Se evidenţiază la sucursala Dolj a Băncii Transilvania valoarea nominală
a cambiei scontate:
20111 = 2511/SC”X” 5.000 LEI

2) Se evidenţiază reţinerea taxei scontului şi a comisionului de către

sucursala Dolj a Băncii Transilvania:
• calculul taxei scontului:
TS = (5.000 LEI * 24zile * 60) / (360*100) = 200 LEI

• evidenţa reţinerii scontului şi a comisionului:

2511/SC”X” = % 215 LEI
376 200 LEI
7029 15 LEI

• se evidenţiază scontul calculat, înregistrat la venituri în perioada

următoare:
376 = 70211 200 LEI

3) Se evidenţiază încasarea cambiei la scadenţă:

• evidenţa la sucursala Dolj a BRD:
2511/SC”Y” = 1621 5.000 LEI

• se evidenţiază reţinerea comisionului:

2511/SC”Y” = 7029 15 LEI
 • se evidenţiază plata efectivă a cambiei prin Casa de Compensaţie
:
1621 = 111 5.000 LEI

4) Se evidenţiază încasarea cambiei de către sucursala Dolj a Băncii

Transilvania:
111 = 20111 5.000LEI

2. SC “X” cu cont deschis la sucursala Dolj a BCR, posesoare a unei

cambii cu valoarea nominală de 8.000 LEI, cu termen de scadenţă 30.12.a.c.,
o prezintă la banca sa pe 10.12.a.c. în vederea scontării. Banca scontează
cambia şi reţine un comision de 2% din valoarea cambiei, iar dobânda
percepută de bancă este de 60%. Trasul cambiei SC “Y” are cont deschis la
sucursala Dolj a BRD.

Rezolvare:
1) Se evidenţiază la sucursala Dolj a BCR valoarea nominală a cambiei
scontate:
20111 = 2511/SC”X” 8.000 LEI

2) Se evidenţiază reţinerea taxei scontului şi a comisionului de către

sucursala Dolj a BCR:
• calculul taxei scontului:
TS = (8.000 LEI * 20zile * 60) / (360*100) = 267LEI
• evidenţa reţinerii scontului şi a comisionului:
2511/SC”X” = % 427 LEI
376 267 LEI
7029 160 LEI

• se evidenţiază scontul calculat, înregistrat la venituri în perioada

următoare:
376 = 70211 267LEI

3) Se evidenţiază încasarea cambiei la scadenţă:

• evidenţa la sucursala Dolj a BRD:

2511/SC”Y” = 1621 8.000 LEI
 • se evidenţiază reţinerea comisionului:
2511/SC”Y” = 7029 160LEI

• se evidenţiază plata efectivă a cambiei prin Casa de Compensaţie

:
1621 = 111 8.000 LEI

4) Se evidenţiază încasarea cambiei de către sucursala Dolj a Băncii

Transilvania:
111 = 20111 8.000LE
I

3. O societate comercială are cont deschis la BCR, Sucursala Gorj şi

la 1.04.200N înregistrează în cont 15.000 LEI În cursul lunii aprilie, unitatea
operativă a băncii efectuează următoarele operaţiuni ordonate de client:

1. pe 2.04.200N depune un ordin de plată în valoare de 8.900 LEI

destinat unui partener cu cont la BRD-SMB, unde BCR-SMB are cont
de corespondent:
2511/S.C = 121/BRD-SMB 8.900 LEI
“Cont curent” “Cont de corespondent la
bănci”

2. pe 3.04.200N BCR-SMB acordă clientului ei un credit de trezorerie

în valoare de 20.000 LEI, cu scadenţă peste 10 zile şi o rată a
dobânzii de 90%/an:
202 = 2511/S.C. 20.000 LEI
“Credite de trezorerie” “Cont curent”

3. pe 5.04.200N banca încasează în numele societăţii comerciale un

cec acceptat şi compensat, în valoare de 30.000 LEI

3716 = 2511 30.000 LEI

“Conturi indisponibile “Cont curent”
privind valorile la încasare”

4. pe 6.04.200N societatea comercială ridică din cont 17.500 LEI

 numerar, pe baza unui cec, în vederea plăţii salariilor:
2511/S.C = 101/lei 17.500 LEI
“Cont curent” “Casa”

5. pe 10.04.200N în baza unui contract de factoring iniţiat în luna

martie, banca virează în contul clientului suma de 2.700 LEI, reprezentând
finanţarea la încasare:
25212 = 2511/S.C 2.700 LEI
“Conturi de factoring “Cont curent”
indisponibile”

6. pe 13.04.200N, societatea comercială rambursează creditul şi achită

dobânda aferentă:
D=(20.000*90*100)/(360*100)=500 LEI
2511/S.C = % 20.500 LEI
“Cont curent” 202 20.000 LEI
“Credite de
trezorerie” 500 LEI
70213
“Dobânzi la
credite de
trezorerie”

7. pe 17.04.200N, societatea comercială depune două ordine de plată:

• unul în valoare de 4.000 LEI destinat unui partener cu cont la BCR-
Sibiu;
• altul în valoare de 11.000 LEI, decontabil prin compensarea
multilaterală şi destinat unui client al Băncii Raiffeisen:
2511/S.C = % 150.00 LEI
“Cont curent” 341/Sibiu 4.000 LEI
“Decontări
intrabancare”
111/c.m 11.000 LEI
“Cont curent la BNR”

8. pe 18.04.200N BCR-SMB confirmă un ordin de plată în valoare de

41.000 LEI sosit la BCR-Cluj pe numele societăţii comerciale:
341/Cluj = 2511/S.C 41.000 LEI
 “Decontări “Cont curent”
intrabancare”

10. pe 26.04.200N, se achită o factură în sumă de 8.000 LEI, emisă de

un furnizor cu cont la aceeaşi unitate bancară:
2511/S.C = 2511/furnizor 8.000 LEI
“Cont curent” “Cont curent”

11. La sfârşitul lunii, banca efectuează calculul dobânzii în condiţiile

unei rate de dobândă la vedere de 20%/an.
Calculul dobânzii se face prin metoda directă, aşa cum reiese din
tabelul următor:

Sume Nr Numere
.
zil
e
D C D C
1.04 Sold 15.000 29 435.000
2.04 Plata prin 8.900 28 249.200
OP
3.04 Încasare 20.000 27 540.000
a credit
5.04 Încasare 30.000 25 750.000
a cec
compens
at
6.04 Ridicare 17.500 24 420.000
numerar
10.04 Încasare 27.000 20 540.000
factură
13.04 Ramburs 20.500 17 348.500
are credit
şi plata
dobânzii
17.04 Plata prin 15.000 13 195.000
OP
 18.04 Încasare 41.000 12 492.000
21.04 Deschide 25.000 9 225.000
re
acreditiv
26.04 Plata 8.000 4 32.000
factura
30.04 Dobânda 445,17 0 0 0
de plătit
30.04 Sold final 14.245,17

D =(81.300*20)/(360*100) = 445,17 LEI

12. Înregistrarea dobânzii aferentă contului curent al societăţii
comerciale este:
6024 = 2511/S.C 445,17 LEI
“Dobânzi la conturi “Cont curent”
curente”

4. Contabilitatea creditelor pentru export

Produsele bancare ce se acordă clientelei nefinanciare pentru

finanţarea operaţiunilor de comerţ exterior îmbracă următoarele forme:
-credite pnetru import .
-credite pentru export
- alte credite pentru export.
Creditele de mobilizare a creanţelor pe termen scurt asupra străinătăţii
se acordă exportatorilor sub forma plăţii creanţelor deţinute de aceştia,
asupra clienţilor străini din momentul exportului. Mobilizarea creanţelor se
efectuează prin scontarea efectelor comerciale, astfel:
➢ cambii trase de exportator asupra băncii şi acceptate de aceasta.
➢ bilete la ordin subscrise de exportator la ordinul băncii şi avalizate
de aceasta (mobilizarea creanţelor prin aval).
Creditele furnizor se acordă exportatorilor rezidenţi prin scontarea
cambiilor trase de furnizorul exportator clientului importator sau de biletele
la ordin subscrise de clientul importator.
Creditele cumpărător se acordă pe termen mediu şi lung direct
importatorilor nerezidenţi. Acestea fac obiectul unei garanţii de stat.
Contabilitatea creditelor de export este condusă cu ajutorul contului
204 „Credite pentru finanţarea operaţiunilor de comerţ exterior”, care se
dezvoltă în două conturi de gradul II (2041 şi 2042) şi 2047„Creanţe
ataşate”, destinat reflectării dobânzilor neajunse la scadenţă.
Contul 204 „Credite pentru export” are funcţia contabilă de activ.
Se debitează prin conturile:
-2511 „Conturi curente”, cu creditele acordate clienţilor pentru export.
-111 „Cont curent la BNR”,
-121 „Conturi de corespondent la bănci (nostro)”
-122 „Conturi de corespondent ale băncilor (loro)”, cu creditele
acordate pentru export, pe baza efectelor de comerţ scontate.
Se creditează prin debitul conturilor:
-111 „Cont curent la BNR”,
-121 „Conturi de corespondent la bănci (nostro)”
-122 „Conturi de corespondent ale băncilor (loro)”, cu creditele
rambursate.
-2511 „Conturi curente”, cu creditele rambursate de clientela cu
activitate de export.
-2811 „Creanţe restante”
-514 „Rezerva generală pentru riscul de credit”, cu sumele utilizate din
rezerva generală pentru riscuri, pentru acoperirea creditelor de export.

Aplicaţie rezolvată:

Societatea comercială X ce are cont curent deschis la sucursala Gorj a

BCR, solicită deschiderea unui acreditiv la dispoziţia furnizorului, cu cont
deschis la o bancă din străinătate, în valoare de 3.000 euro. Valoarea
acreditivului este acoperită printr-un credit pentru import acordat de bancă.
Rata dobânzii practicată de societatea bancară pentru creditul acordat este
de 10% pe an. Creditul acordat este restituit după 20 zile. Cursul de schimb
1€=3,2 lei, la data valutei.
Să se prezinte înregistrările contabile referitore la creditul acordat.

Rezolvare:
1. Se evidenţiază acordarea creditului pentru deschiderea
acreditivului:

2042 = 121 3.000

€
2. Se înregistrează dobânda cuvenită băncii:

2047 = 3721 16,67€

3722 = 70215 53,34

3.000 * 20 * 10
D = 360 *100 = 16,67 €

3. Se înregistrează rambursarea creditului şi încasarea dobânzii:

2511/€ = % 3.016,6
2042 7€
2047 3.000,0
0€

16.67€

5. Contabilitatea creditelor pentru echipament

Acest tip de credite se acordă clientelei nefinanciare pe termen mediu

şi lung pentru finanţarea investiţiilor productive (achiziţii, construcţii,
amenajări) de natura imobilizărilor corporale de uz profesional şi achiziţii de
imobilizări necorporale.
Contabilitatea creditelor pentru finanţarea stocurilor şi
pentruechipament se conduce cu ajutorul conturilor:
205 - Credite pentru finanţarea stocurilor şi pentru echipamente
2051 - Credite pentru finanţarea stocurilor
2052 - Credite pentru echipamente
2057 - Creanţe ataşate
Sunt conturi cu funcţie contabilă de activ. Contului 205 - Credite pentru
finanţarea stocurilor şi pentru echipamente se debitează prin creditul
conturilor 2511 şi 111 la acordarea creditelor.
Se creditează prin: 2511 sau 111 cu creditele rambursate, 2811 şi 2821
pentru creditele echipament, nerambursate la scadenţă sau îndoielnice, 514
– cu sumele utilizate din rezerva generală pentru riscul de credit, constituită
din profitul net, pentru acoperirea pierderilor din credite.

Înregistrări contabile:
se înregistrează creditele pentru echipament acordate clienţilor
2052 = 2511
„Credite pentru „Conturi curente”
echipament”

se înregistrează dobânda calculată şi neajunsă la scadenţă

2057 = 70215
„Creanţe ataşate” „Dobânzi de la creditele
pentru echipament”

se înregistrează achitarea ratei scadente şi a dobânzii

2511 = %
„Conturi curente” 2052
„Credite pentru
echipament”
2057
„Creanţe ataşate”

se înregistrează trecerea la restanţă a creditelor nerambursate

(credite în observaţie).
2811 = 2052
„Creanţe restante” „Credite pentru
echipament”

şi
2812 = 2057
„Dobânzi restante” „Creanţe ataşate”