Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Contribuția Japoneză În Domeniul Calității Moti Silvia 4 BUNA Buna
Contribuția Japoneză În Domeniul Calității Moti Silvia 4 BUNA Buna
Contribuția Japoneză În Domeniul Calității Moti Silvia 4 BUNA Buna
domeniul calității
John Ruskin
Proiectarea avansată
Analiză multicriterială
Metode de estimare și de
Stratificare testare a ipotezelor
Metode de cercetare
Fișă de verificare Metode de analiză senzorială operațională
Diagrama de corelație
Diagrama de control
Profesorul Kaoru Ishikawa este cel care a realizat Diagrama ``schelet de pește``,
diagramă care îi poartă și numele și mai este cunoscută și sub numele de diagrama Ishikawa,
care ajută la captarea atenției asupra celor mai frecvente cauze, dar și efecte care conduc la
non- calitate.
Suficiente
Experiență
Motivație
Exploatate rațional
Spirit de colaborare Calitate
Date prelucrate ``asigurată``
Performante Moderne corespunzător
Bazate pe planuri de
Utilizate corespunzător control
De asemenea, acesta poate să fie efectuat atat de personalul de control specializat, cat
și de către fiecare individ implicat în tot procesul de fabricație.
Pentru ca asigurarea calității să iși atingă obiectivele și scopurile propuse este necesară
implicarea în cadrul întregului proces a tuturor compartimentelor care fac parte dintr-o
întreprindere.
Profesorul japonez Kaoru Ishikawa consideră că rezultatele mai bune înregistrate de
către industria japoneză, comparativ cu industria occidentală, se datorează, în principal
modului foarte diferit de abordare a standardelor calității, la nivelul fiecărui departament al
unei întreprinderi.
În Japonia, preocuparea pentru calitate se realizează într-un mod permanent, dar și în
totalitate.
Filozofia susținută de către profesorul japonez Kaoru Ishikawa în domeniul asigurării
calitații produselor sau serviciilor scoate în evidență următoarele aspecte privind noțiunea de
calitate:
Calitatea produselor sau servicilor este mai importantă decat obținerea unui profit
imediat;
Orientarea politicii calitătii să se realizeze cu predilecție spre client și nu spre
producător;
Întreținerea relației client-furnizor, dar și menținerea unei comunicări eficiente
între aceștia;
Utilizarea cu precădere a metodelor și mijloacelor statistice;
Promovarea unui management participativ.
După al doilea Război Mondial, Japonia practic nu mai avea o economie funcţională,
produsele realizate în această ţară având renumele unor produse de proastă calitate, produse
care în nici un caz nu puteau fi considerate competitive pe piaţa mondială. Exportul, singura
şansă de redresare economică solidă era astfel pus sub semnul întrebării, situaţie în care
necesitatea găsirii unor soluţii reale era de-a dreptul apăsătoare.
Cert este că preocuparea pentru schimbarea acestei imagini a produselor Made în Japan
a fost luată în serios, astfel încât printr-un efort susţinut şi admirabil, calitatea a devenit
preocuparea numărul unu a industriei japoneze. Soluţia a venit din partea comunităţii
ştiinţifice care a propus implementarea unor concepte şi proceduri solide privind calitatea şi
demararea unor acţiuni susţinute de schimbare a mentalităţii oamenilor. Concret aceste idei s-
au concretizat în ceea ce se numesc cercuri de calitate.
Părintele cercurilor de calitate este Kaoru Ishikawa (1915 -1989) care în 1962 a
înfiinţat primul cerc la Nippon Telegraph and Telephone Public Corporation. Apărute în
industria japoneză, acestea s-au răspândit şi la bănci şi comercianţi şi au fost exportate în
întreaga lume. Succesul lor în vest nu a fost atât de mare ca în Japonia, deşi chiar şi aici au
existat limitări. Natura şi rolul acestor cercuri ale calităţii diferă de la o organizaţie la alta. În
Japonia, un cerc al calităţii este format din 5-10 voluntari din acelaşi atelier, care se întrunesc
în mod regulat, fiind coordonaţi de un maistru, maistru ajutor sau chiar de unul din muncitori.
• să respecte relaţiile umane şi să dezvolte un mediu de lucru care să ofere satisfacţii ale
slujbei,
3. creează un cadru prin care ideile vizând ameliorările pot fi enunţate şi apoi
materializate.
• creează un climat de încredere între operatori şi maiştri care reprezintă o bază stabilă
pentru programe de perfecţionare de lungă durată.
• cercurile de calitate evită generarea unor conflicte care prin natura lor consumă
resurse, nervi, dereglează programele de lucru etc.
Această metodă are la bază filozofia îmbunătățirii continue cu pași mici în toate
activitățile organizației pentru satisfacerea așteptărilor clienților dar și implicarea totală în
acest demers a tuturor managerilor și a întregului personal al organizației, fiecare îndeplinind
un rol corespunzător cu poziția deținută.
Genichi Taguch:
a evaluat și, în acelasi timp a comparat într-un mod cantitativ calitatea produselor
și serviciilor;
de asemenea, a folosit pentru prima dată termenul știintific de ``pierdere
financiară``;
a scos în evidența importanța etapei proiectării din cadrul unui proces în asigurarea
calitătii.
Calitatea unui produs sau serviciu se măsoară prin pierderile totale aduse
societății de către respectivul produs sau serviciu;
;
Îmbunătățirea calității unui produs se obține prin reducerea variabilitătii în jurul
valorilor nominale;