Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
metodologia_rezolv_rii_problemelor
metodologia_rezolv_rii_problemelor
Condiţia problemei poate fi exprimată prin una sau cîteva propoziţii sau fraze enunţiative,
conţinînd atît construcţii sintactice directe cît şi indirecte.
Întrebarea problemei poate fi intercalată în condiţia sau să fie formulată Printr-o propoziţie
separată interogativă sau enunţiativă.
De ex.: condiţie cu construcţie sintactică directă. Ana are 3 mere, iar Ion cu 2 mai multe.
Indirectă – Ana are 5 mere, cu 2 mai multe decît Ion.
Datele problemei sunt numerele din problemă (2,3).
Algoritmul scrierii:
1. Cuvîntul „problemă” se scrie cu majusculă pe mijlocul paginii;
2. Schema problemei – pe stânga. Schema poate fi clasică – bazată pe cuvintele cheie;
figurativă – realizată prin segmente sau desene.
3. Cuvîntul „rezolvare”se scrie cu majusculă pe mijlocul paginii.
4. Scrierea operaţiilor care constituie rezolvarea propriu-zisă. Rezolvarea poate fi scrisă în
mai multe moduri:
Cu formulare textuală a fiecărui pas din rezolvare.
Rezolvare:
1) …………………………………………? (.)
3 + 2 = 5 (m.)
2) ………………………………………….? (.)
5 + 2 = 7 (m.)
Această modalitate se numeşte rezolvare cu plan.
Rezolvare:
1) 3 + 2 = 5 (m.) – are Ion;
2) 5 + 2 = 7 (m.) – în total.
Acest mod de scriere se numeşte rezolvare cu justificări.
Scrierea rezolvării printr-un exerciţiu.
5. Verificarea – acest pas nu este obligatoriu pentru toate problemele şi se introduce doar la
solicitarea învăţătorului. Prin verificare de la datele obţinute prin rezolvare trebuie să ajungem la datele
şi relaţiile cunoscute în problemă. Verificarea poate să conţină mai multe operaţii în dependenţă de
numărul relaţiilor cunoscute pe care trebuie să le verificăm.
6. Scrierea răspunsului. În cazul în care rezolvarea se efectuează cu plan, răspunsul se scrie
doar pe scurt. Ex:
Răspuns: 5 mere
În cazul cînd rezolvarea se scrie cu justificări sau prin exerciţiu, răspunsul se scrie pe lung.
Dacă răspunsul se scrie pe scurt, atunci cuvîntul „răspuns”se scrie la mijloc, în caz contrar – de
la începutul rîndului.
Matricea a fost alcătuită de savantul rus metodist Şoroh – Toţki împreună cu un grup de alţi
savanţi. Ea este o formă care structurează toate problemele simple sub aspect metodologic şi de modelizare
acelor aspecte imaginare care se reflectă în conţinutul problemei.
Ciclul Probleme de Probleme de scădere
adunare
I. Directă Inversă Inversă
De aflare a sumei De aflare a primului termen De aflare a celui de-al doilea
termen
II. Inversă Directă Inversă
De aflare a De aflare a restului De aflare a scăzătorului
descăzutului
III. Directă Inversă Inversă
De mărire a unui De micşorare a unui număr De comparare prin scădere
număr cu cîteva cu cîteva unităţi
unităţi
Structura matricei
a cuvintelor-cheie:
1. toate cuvintele-cheie se conţin în enunţ; Iulia avea 8 nuci. Ea a dat prietenelor sale 4 nuci. Cîte
nuci i-au rămas?
2. cel puţin unul dintre cuvintele-cheie nu se conţine în enunţ; Radu avea 8 lei. Cîţi lei i-au rămas,
după ce a cumpărat un caiet de 3 lei?
a succesiunii cuvintelor cheie:
3. cuvintele-cheie se succed în enunţ în ordinea corespunzătoare etapelor procesului descris; Nicu
avea 4 lei. El a cheltuit 3 lei pentru a cumpăra un pix. Cîţi lei i-au rămas?
4. cel puţin două din cuvintele-cheie se succed în enunţ într-o ordine necorespunzătoare etapelor
procesului descris; Anca a cumpărat o ilustrată de 4 lei. Ce rest a primit din 10 lei?
Procedeul metodologic pentru coborîrea gradului de dificultate a percepţiei problemei este
personifcarea, dramatizarea. Elevul repovesteşte problema în cuvinte proprii, aranjînd evenimentele în
ordinea firească şi precizînd cuvintele cheie.
Ciclul III
a) probleme simple de mărire a unui număr cu cîteva unităţi.
b) probleme simple de micşorare a unui număr cu cîteva unităţi.
c) probleme simple de comparare prin scădere.
Schema tuturor problemelor din acest ciclu este alcătuită din 2 rînduri.
Ana … ? cr., cu 3 cr. mai mult
Ion … 3 cr.
Săgeata indică sintagma „decît”. Cuvintele cheie din problemele acestui ciclu vor avea semnificaţia
problemelor din ciclul I. Specificul problemelor din acest ciclu este că acestea pot fi formulate atît într-
o construcţie directă cît şi indirectă.
Ana … 5 cr.
cu ? cr.
Ion … 3 cr.
Săgeata indică sintagma „cu cît”. Întrebări posibile: cu cîte mai multe creioane are Ana decît Ion, cu
cât mai puţine creioane are Ion decît Ana, cine are mai multe creioane şi cu cât, cine are mai puţine
creioane şi cu cât, cîte creioane îi lipsesc lui Ion ca să aibă tot atîtea cîte Ana, cîte creioane trebuie să de
Ana ca să aibă tot atîtea cîte are Ion. Săgeta poate fi în o direcţie sau alta sau în ambele.
Problemele sînt diferite după gradul creşterii dificultăţii de identificare a elementelor
structurale:
întrebarea este separată de condiţie;
- întrebarea este intercalată în condiţie;
- condiţia conţine expresia „tot atât”.
Uniţi printr-o săgeată fiecare problemă cu tipul corespunzător. Scrieţi exerciţiul şi
formula de rezolvare pentru fiecare problemă
Problema care se rezolvă prin două sau mai multe operaţii se numeşte problemă compusă.
Conform curriculumului şcolar, în clasa a II-a se recomandă introducerea problemelor cu 2 operaţii, a
III-a cu 3 operaţii, iar în clasa a IV-a – cu mai multe operaţii.
Operaţia de adunare are 3 sensuri, iar cea de scădere 5 sensuri, deci, în total, ar fi 15 probleme şi
este imposibil de alcătuit o matrice pentru problemele compuse. Deci, tipurile de probleme vor fi
împărţite pe categorii.
I categorie – probleme cu 2 adunări sau scăderi succesive.
Deseori aceste probleme nici nu se includ în categorie problemelor compuse, deoarece rezolvarea
se scrie printr-un exerciţiu.
Exemplul 1. Într-un microbuz erau 14 călători. La staţie au coborît 6 călători şi au urcat 4. cîţi
călători sunt acum în microbuz?
Erau … 14 c.
Au coborît … 6 c.
Au urcat … 4 c.
Sînt … ? c.
Rezolvare:
14 – 6 + 4 = 12 (c.)
La asemenea probleme, schemele nu se respectă cu stricteţe. Acestea probleme pot fi organizate şi
rezolvate în lanţ, pregătindu-i pe elevi pentru rezolvarea problemelor prin metoda mersului invers.
-6 +4
14 8 12
Acţiunile sunt succesive şi se reprezintă prin săgeţi. Elevii vor face corespondenţe între verbul din
problemă şi operaţia aritmetică.
Exemplul 2. Să reformulăm problema ca să fie prin metoda mersului invers. Cîţi călători erau în
microbuz, dacă după ce au coborît 6 şi au urcat 4, în microbuz sunt 12 călători?
12
+6 -4
Exemplu 3. Probleme nontextuale (fără subiect). Am micşorat cu 4 numărul obţinut la mărirea
numărului 9 cu 2 unităţi. Cît am obţinut? Operaţiile nu sunt date în ordinea în care se efectuează, de
aceea trebuie refăcută ordinea operaţiilor: 9 mărit cu 2, l-am micşorat cu 4.
+2 -4
9 11
Elevii trebuie să formuleze după lanţ diverse formulări. De exemplu, adun pe 9 cu 2, din rezultat scad
4. Ce număr am obţinut?
Nicuşor a pus în buzunar nişte castane, dar a pierdut 6 care s-au strecurat printr-o gaură. Apoi, a
mai pus în buzunar 8 castane şi 7 au căzut prin gaură jos. Cîte castane a pus iniţial în buzunar, dacă,
la urmă, s-a ales cu 9 castane?(metoda mersului invers).
II categorie (primele probleme compuse).
Probleme compuse de aflare a sumei, rezolvabile prin formula a + (a +/- b) (conţinut neobligatoriu
în clasa I şi obligatoriu în clasa a II-a).
Exemplu 1. O riglă costă 6 lei, iar un penar este cu 15 lei mai scump. Cît costă rigla şi penarul la un
loc?
Este o problemă compusă. Prima operaţie corespunde primei probleme simple din care se
formează problema compusă – de mărire a unui număr cu cîteva unităţi. A doua problemă simplă are
tipul de aflare a sumei. Legătura dintre problemele simple – răspunsul primei probleme aste o dată a
problemei a doua.
Problemele de mărire sau de micşorare pot fi formulate direct sau indirect.
Exemplu 2: Căpetenia unui trib african poartă poartă la gît o salbă făcută din 30 de gheare de tigru şi
cu 4 mai puţine gheare de leu. Cîte ghiare conţine salba în total?
III categorie – probleme compuse de mărire sau micşorare a unui număr cu cîteva unităţi
rezolvabile prin formula
(a +/- b) +/- c
Problemele din această categorie pot fi compuse din:
o problemă simplă de aflare a sumei şi una simplă de mărire sau micşorare a unui număr;
o problemă simplă de mărire sau micşorare cu cîteva unităţi.
Exemplu 1: Un iepure are 28 de dinţi, iar o vulpe - 42 de dinţi. Ariciul are cu 34 dinţi mai puţin decît
iepurele şi vulpea la un loc. Cîţi dinţi are ariciul?
Exemplu 2. Pentru reparaţia muşuroiului furnicile au adus: 65 fire de iarbă, cu 15 mai multe decît
nuieluşe, află cîte frunze au adus, dacă nuieluşe erau cu 12 mai multe decît frunzuliţe.
IV categorie – probleme compuse de aflare a restului sau scăzătorului, rezolvabile prin
formulele a – (b + c), (a +b) - c
Această categorie include probleme compuse:
De aflare a restului, cînd descăzutul este reprezentat printr-o sumă;
De aflare a restului, cînd scăzătorul este reprezentat printr-o sumă;
De aflare a scăzătorului, cînd descăzutul este reprezentat printr-o sumă;
De aflare a scăzătorului, cînd restul este reprezentat printr-o sumă.
De exemplu:
1) Mama a cumpărat o vază de 64 lei. Ce rest a primit, dacă a achitat cumpărătura cu o bancnotă
de 50 lei şi una de 20 lei? (cuvintele-cheie nu sunt în ordinea în care ar trebui scrise).
2) Diana a cumpărat o carte de 58 lei şi o revistă de 12 lei. Ce rest a primit din 100 lei?
3) Tata a achitat un cec cu 2 bancnote de 20 lei şi a primit 13 lei rest. Află preţul cecului.
4) Pentru o masă festivă au fost procuraţi 50 l de apă dulce. Cîţi litri au fost consumaţi, dacă au
rămas 5 l de limonadă şi 6 l de oranjadă?
V categorie – probleme compuse de aflare a descăzutului, rezolvabile prin formulele
a + (b +/- c), a + (a +/- b)
Această categorie include probleme în care:
Restul este reprezentat printr-o sumă;
scăzătorul este reprezentat printr-o sumă;
relaţia dintre scăzător şi rest aste exprimată prin sintagme de tipul: „cu …mai mult/mai puţin”,
în construcţii sintactice directe sau indirecte.
De exemplu:
1) De pe o stîncă de la malul mării şi-au luat zborul 23 de păsări. Cîte păsări erau iniţial pe
stîncă, dacă au rămas 26 de pescăruşi şi 17 albatroşi.
2) Pe fundul mării, într-o corabie naufragiată, se adăposteau căşuţi de mare. 28 dintre
aceştia s+au mutat cu traiul într-un tufiş de alge, 36 –au mutat într-un recif coralier, iar 45 au
rămas în corabie. Cîţi căluţi de mare se adăposteau iniţial în corabie?
3) Riţa a mîncat 32 de ghinde şi i-au rămas cu 7 mai puţine decît a mîncat. Cîte ghinde a
avut iniţial?
4) Cîte bucăţi de zahăr pregătise dresorul înainte de spectacol, dac i-au rămas 5 bucăţi, cu
26 mai puţin decît le-a dat animalelor?