Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice TRANSELECTRICA - Balanced Scorecard -

By Freddie5

Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice TRANSELECTRICA Balanced Scorecard

1. Prezentare Transelectrica a fost infiintata conform Ordonatei de guvern nr. 627/31 iulie 2000 ca urmare a separarii fostei Companii Nationale de Electricitate (CONEL) in patru entitati independente: Transelectrica, Electrica, Hidroelectrica si Termoelectrica pentru transportul si dispecerizarea, distributia si producerea energiei electrice. Astfel, serviciile de transport si de sistem au fost complet separate de activitatile de producere, distributie si furnizare. Din punct de vedere tehnic sistemul energetic este unitar, administrat de un singur operator, care este Transelectrica. Din 29 august 2006, Transelectrica este listata la Bursa de Valori Bucuresti. Transelectrica isi desfasoara activitatea in conformitate cu legea Energiei si a legislatiei secundare, in principal Licentele Operatorului de Transport si de Sistem, Codul Retelei Electrice de Transport, Codului Comercial si Codul de Metering. 2. Istoric 1882 - Bucuresti, prima centrala electrica Prima centrala electrica a fost pusa in functiune la Bucuresti. Centrala alimenta iluminatul exterior al Teatrului National si al Gradinii Cismigiu. Centrala era amplasata pe Calea Victoriei, in centrul Bucurestiului. in acelasi an, a avut loc primul transport de electricitate intre centrala si Palatul Cotroceni. Acesta s-a realizat printr-o linie electrica aeriana lunga de 3 km cu conductori de cupru si izolatori de portelan. Toate aceste proiecte s-au realizat in chiar anul in care Thomas Alva Edison a pus in functiune, la New York, prima centrala electrica din lume. 1884 - Timisoara, primul oras cu strazi luminate electric Timisoara, unul din cele mai mari orase din Rominia, situat in Vestul tarii, a fost primul oras din Europa care a beneficiat de iluminat stradal electric. Centrala electrica si instalatiile au fost pornite intre 15 si 30 Noiembrie , pentru o perioada de proba. Testele au fost realizate de experti austrieci si maghiari care au concluzionat ca instalatiile erau corespunzatoare din punct de vedere tehnic. Pusa in functiune in Noiembrie 2/9

1884, Centrala Electrica de la Timisoara a pus bazele Sistemului Electroenergetic al Rominiei. 1895 - "Uzina Electrica" din Sibiu si hidrocentrala de la Sadu I La 18 mai 1895 s-a constituit Hermannstadter Elektrizitatswerke A. G. - Societatea Uzinei Electrice din Sibiu, a carei adunare generala constituanta a hotarat construirea uzinei electrice Sadu 1. Proiectul pentru Uzina Sadu 1 prevedea construirea uzinei propriu-zise, pe valea raului Sadu, la 18 km de Sibiu si instalatii de transport si distributie a energiei electrice. Energia electrica produsa se transporta la Sibiu si Cisnadie la tensiunea de 4500 V, prin doua linii. 1898 - "Sinaia I", prima hidrocentrala In aceasta perioada, multe orase din Rominia au dezvoltat strategii pentru generarea si utilizarea energiei electrice. 1890, Cluj: Societatea de Gaz planifica introducerea iluminatului stradal electric in 1901 1893, Galati: Se infiinteaza Societatea de Exploatare a Electricitatii si Gazului 1895, Bacau: Prima folosire a energiei electrice 1896, Craiova: Punerea in functiune a Statiei Electrice Centrale si a ilumnatului stradal electric 1896, Sibiu: Centrala "Electrica" incepe productia pentru hidrocentrala "Sadu 1" 1898, Sinaia: Intra in functiune hidrocentrala "Sinaia 1" (4 grupuri x 250 kW). Ea se afla si in prezent in functiune 1907 - punerea in functiune a hidrocentralei Sadu 2 In anul 1907 s-a construit si pus in functiune in Sibiu statia de transformare de 10/4 kV, in care intra LEA Sadu 2 - Sibiu. in 1905 a inceput constructia si in 1907 a fost pusa in functiune Centrala de la Sadu 2, pozitionata la 5 km in amonte de Sadu 1. Se functiona la tensiunea de 11000 V, transportindu-se energia electrica pana la Sibiu, unde erau montate transformatoare de 11000/4000 V. 1939 - Electricitate in toata tara Pana in 1939, producerea si folosirea energiei electrice s-a extins la nivelul intregii tari. La sfarsitul anului 1939, Rominia avea 229 de generatoare de electricitate, din care: - 113 companii private si concesiuni 85 companii municipale - 10 autoritati comerciale publice - 14 companii cu capital mixt - 7 autoritati de stat 1955 - Infiintarea Dispecerului Energetic National La data de 13 iunie 1955 a intrat in functiune operativa Dispecerul Energetic National, care prin ordin al MEE fusese initial infiintat sub forma de "Serviciul dispecer national", in cadrul Directiei energiei electrice din MEE. Principala functie a Dispecerului National era coordonarea activitatii 3/9

de producere, transport si distributie a energiei electrice din Sistemul Energetic National interconectat, care cuprindea Muntenia si partea centrala si de est a Transilvaniei. Prin treapta imediat subordonata dispecerii energotrusturilor Bucuresti, Sibiu si ai energocombinatelor Constanta, Galati, Bacau, Timisoara si IRE Oradea - se realizeaza coordonarea activitatii sistemelor din zonele respective. Principalele sarcini ale Dispecerului National erau legate de asigurarea alimentarii continue a consumatorilor, repartitia optima a sarcinii intre centralele electrice, reglarea frecventei si a tensiunii. In autoritatea sa de decizie se afla intreaga retea de 110 kV. Prima curba de sarcina a sistemului energetic national, cu varful de 325 MW si cu minimul la golul de noapte de 170 MW a avut loc tot in iunie 1955. Cresterea consumului de enerrgie electrica, datorita in principal dezvoltarii industriale, a impus realizarea de noi legaturi intre sursele si consumatorii de energie electrica sau intre sistemele zonale, atat pentru asigurarea consumatorilor din zonele deficitare ca surse, cat si pentru realizarea unei sigurante sporite in functionare. Astfel sistemul energetic national s-a dezvoltat impetuos, in anul 1960 fiind interconectate practic toate instalatiile electrice din tara. 1958 - Dezvoltarea retelei de transport al energiei electrica In 1958 a luat nastere Sistemul Electroenergetic National, prin interconectarea subsistemelor locale. in 1948, au fost infiintate intreprinderi regionale de electricitate, n urma nationalizarii tuturor companiilor producatoare de electricitate. La Bucuresti, fosta "Societate de Gaz si Electricitate" a devenit "Societatea de Electricitate Bucuresti", ulterior fiind redenumita in "intreprinderea Regionala de Electricitate Bucuresti". La Cluj, "Societatea de Gaz si Electricitate" a devenit "intreprinderea Regionala de Electricitate Cluj". intreprinderi regionale similare au fost infiintate si n alte zone ale tarii, de exemplu Brasov si Sibiu. in paralel cu reorganizarea structurilor existente, au fost create noi entitati regionale, cum ar fi "intreprinderea de Electricitate Bacau" (1951). La Sibiu ia fiinta "Dispecerul Ardeal", subordonat DEN. 1968 - Dispecerul Ardeal se muta de la Sibiu la Cluj Noiembrie 1951- Infiintarea la Sibiu a unuia din primii patru dispeceri de la acea data, ceilalti trei fiind la Bucuresti, Brasov si Cimpina. La data de 16.06.1953 Dispecerul SRE Sibiu a devenit dispecerul Ener-go Trustului 2. La data 01. 04.1958 a luat fiinta Dispe-cerul Ardeal Sibiu. La 01.10.1968 Dispecerul a fost trecut in cadrul IRE Sibiu, sub denumirea de Dispecer Energetic Teritorial Sibiu (DET Sibiu) ca si in alte sase intreprinderi, si anume: Bucuresti, Bacau, Galati, Craiova, Timisoara, Cluj. In perioada anilor `90 IRE Sibiu are un Dispe-cer Energetic Zonal cu autoritate asupra instalatiilor de 110 KV din judetele Alba si Sibiu si asupra Dispecerului 4/9

Energetic Local Sibiu, care detine toate comenzile asupra statiilor telecomandate. 1990 - RENEL In anul 1990 a fost infiintata Regia Autonoma de Electricitate (RENEL) ca urmare a reorganizarii fostului Minister al Energiei Electrice (MEE). RENEL era o structura de stat, integrata vertical, avand ca principale activitati: -producerea, transportul si distributia energiei electrice prin intermediul centralelor conventionale si nucleare -producerea si transportul energiei termice Incepand din 1992, a inceput un proces de reorganizare a RENEL, prin externalizarea unor activitati-suport. 1998 - CONEL 1998 CONEL Prima etapa a restructurarii RENEL a inceput in Iulie 1998 cind, in urma unei Hotarari de Guvern, a fost infiintata Compania Nationala de Electricitate - CONEL. Compania, aflata in proprietatea statului, functiona sub autoritate Ministerului Industriei si Comertului. CONEL realiza functiile de operator de transport si de sistem, precum si de operator al pietei de energie. Ea detinea 100% din actiunile a trei filiale: SC TERMOELECTRICA SA pentru producerea de energie electrica si termica SC HIDROELECTRICA SA pentru producerea de energie electrica - SC ELECTRICA SA pentru distributia energiei electrice la consumatori Activitatile legate de energia nucleara au fost separate de RENEL si au fost organizate in doua structuri: Societatea Nationala "NUCLEARELECTRICA" S.A. si Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare. Prin Ordonanta de Urgenta, in Octombrie 1998, a fost infiintata Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE). 2000 - TRANSELECTRICA Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice "TRANSELECTRICA" S.A. (societate pe actiuni aflata in proprietatea statului) a fost infiintata prin Ordonanta Guvernului nr. 627 / 2000, in urma separarii structurii integrate vertical a fostei Companii Nationale de Electricitate in entitati cu personalitate juridica independenta: - SC TERMOELECTRICA SA pentru producerea de energie electrica si termica - SC HIDROELECTRICA SA pentru producerea de energie electrica - SC ELECTRICA SA pentru distributia energiei electrice la consumatori - CN TRANSELECTRICA SA pentru transportul energiei electrice, operator de sistem si dispecer. 3. Filosofia companiei 3.1 Misiune 5/9

Asigurarea functionarii SEN in conditii de maxima siguranta si stabilitate, indeplinind standardele de calitate, realizand astfel infrastructura pietei nationale de electricitate si garantand, in acelasi timp, accesul reglementat la reteaua electricade transport, in conditii de transparenta, nediscriminare si echidistanta pentru toti participantii la piata. 3.2 Viziune De a deveni autoritatea tehnica si operationala a SEN si operatorul cheie de transport al energiei electrice din regiunea sud-est europeana, functionind interconectat la ENTSO-E si asigurand tranzitul energiei electrice pe piata regionala. 3.3 Obiective Compania doreste mentinerea programului de investitii la nivelul ridicat stabilit initial. Adoptarea unui program national de crestere a eficientei energetice care ar permite reducerea dependentei de importurile de energie, cresterea competitivitatii industriei si reducerea emisiilor gazelor care produc efect de sera. Realizarea de studii de fezabilitate care sa identifice oportunitatea constructiei unei noi hidrocentrale pe Dunare si a unei noi centrale nucleare. Promovarea proiectelor de investitii in domeniul energiei regenerabile (energia eoliana, solara, biomasa, geotermala, inclusiv deseurile urbane) si armonizarea cadrului legislativ. Finalizarea investitiilor in proiectele hidro aflate in diverse faze de executie din surse financiare proprii, precum si in parteneriat public-privat. Promovarea cogenerarii de inalta eficienta si eficientizarea sistemelor de termoficare existente. Intensificarea electrificarii localitatilor izolate: case si catune. 4. Perspective 4.1 Perspectiva financiara 1. Cresterea ratei profitului operational Indicator: Variatia relativa a profitului operational Motivatie: Datorita obiectivului de crestere a eficientei. 2. Respectarea ratei de recuperare a capitalului investit Indicator: Rata de recuperare a capitalului investit Motivatie: Datorita obiectivului de mentinere a programului de investitii la nivelul ridicat stabilit initial. 3. Reducerea cheltuielilor indirecte Indicator: Cheltuieli indirecte / CA neta Motivatie: Datorita obiectivului de crestere a eficientei. 4. Supravietuirea 6/9

Indicator: Fluxurile de trezorerie Motivatie: Pune in evidenta acele activitati care genereaza fluxuri de trezorerie Indicator: Nevoia de fond de rulment Motivatie: Masoara echilibrul financiar pe termen scurt 5. Rentabilitatea capitalului investit Indicator: Rentabilitatea capitalului investit = Rezultat net / (Capitaluri proprii+DTML) Motivatie: Datorita obiectivului de mentinere a programului de investitii la nivelul ridicat stabilit initial. 6. Profitabilitatea Indicator: Rata profitului la CA Motivatie: Arata daca activitatea produce un profit seminificativ. 4.2 Perspectiva clienti 1. Dezvoltarea masei de clienti Indicator: Numarul de clienti noi Motivatie: Datorita obiectivului de intensificare a electrificarii localitatilor izolate. Nu am masurat cu ajutorul cifrei de afaceri, deoarece aceste localitati nu vor aduce venituri semnificative. Indicator: Numarul de gospodarii care nu sunt racordate la reteaua de electricitate. Motivatie: Arata gradul de dezvoltare al retelei de transport si numarul potentialilor clienti. 2. Dezvoltarea imaginii Indicator: Rezultatul evaluarilor facute de clienti Motivatie: Datorita liberalizarii pietei de energie electrica, firma trebuie sa aiba capacitatea de a supravietui si dupa ce nu va mai fi singurul operator de transport al energiei electrice. 4.2 Perspectiva proceselor interne 1. Calitatea Indicator: Numarul de reclamatii Motivatie: Apare in completarea perspectivei de dezvoltare a imaginii. 2. Dezvoltarea proceselor inovatoare Indicator: CA generata Motivatie: Datorita obiectivului de crestere a eficientei. Nu am ales numarul de produse noi, deoarece firma nu va oferi produse noi ci va

7/9

imbunatati costul de transport al energiei electrice cu ajutorul proceselor inovatoare. 4.3 Perspectiva inovarii si invatarii 1. Formarea personalului rulant Indicator: Numarul personalului inalt calificat Motivatie: Acest indicator este legat de calitatea serivciilor oferite si de obiectivul de crestere a eficeintei. 2. Educarea angajatilor Indicator: Numarul de ore de training / angajat nou Motivatie: Acest indicator este legat de calitatea serivciilor oferite si de obiectivul de crestere a eficeintei. 5. Alte perspective 5.1 Perspectiva creditorilor 1. Reducerea dependentei fata de creditori Indicator: Gradul de indatorare Motivatie: Datorita valorii capitalului imprumutat, al faptului ca firma isi desfasoara activitatea intr-o economie bazata pe imprumuturi bancare si al reglementarilor fiscale. 5.2 Perspectiva legala 1. Respectarea prevederilor legale Indicator: Numarul de procese impotriva companiei care se estimeaza a se finaliza cu o decizie nefavorabila. Motivatie: Datorita prevederilor legale stricte din domeniu. Un exemplu important ar fi faptul ca in iunie 2009, Comisia Europeana a lansat o procedura preliminara de infringement impotriva a 25 din cele 27 de State Membre, inclusiv Romnia, din cauza unor posibile incalcari ale legislatiei europene privind concurenta si transparenta in alocarea capacitatilor de interconexiune, precum si pietele nationale de electricitate si gaze naturale, in special prevederile referitoare la sustinerea concurentei in interesul consumatorilor. 6. Tabelul perspectivelor Perspectiva financiara Indicatori Variatia relativa a profitului operational Rata de recuperare a capitalului investit 8/9

Obiective Cresterea ratei profitului operational Respectarea ratei de recuperare a capitalului investit

Unitate de masura % %

R .

P .

Reducerea cheltuielilor indirecte Supravietuirea Profitabilitatea

Cheltuieli indirecte / CA neta Fluxurile de trezorerie Nevoia de fond de rulment Rata profitului la CA Perspectiva clienti Indicatori

% u.m. u.m. %

Obiective Dezvoltarea de clienti

masei Numarul de clienti noi Numarul de gospodarii care nu sunt racordate la reteaua de electricitate. Dezvoltarea imaginii Rezultatul evaluarilor facute de clienti

Unitate de masura nr. nr. -

R .

P .

Obiective Calitatea Dezvoltarea proceselor inovatoare

Perspectiva proceselor interne Indicatori Unitate de masura Numarul de reclamatii nr. CA generata u.m.

R .

P .

Obiective Formarea personalului rulant Educarea angajatilor

Perspectiva inovarii si invatarii Indicatori Unitate de masura Numarul personalului inalt nr. calificat Numarul de ore de training / ore angajat nou Perspectiva creditorilor Indicatori

R .

P .

Obiective

Reducerea Gradul de indatorare dependentei fata de creditori Perspectiva legala Indicatori Numarul de procese impotriva companiei care se estimeaza a se finaliza cu o decizie 9/9

Unitate de masura %

R .

P .

Obiective Respectarea prevederilor legale

Unitate de masura nr.

R .

P .

nefavorabila.

10 / 9

Cuprins
1. Prezentare.......................................................................................................... 2 2. Istoric................................................................................................................. 2 3. Filosofia companiei.............................................................................................5 3.1 Misiune.........................................................................................................5 3.2 Viziune......................................................................................................... 6 3.3 Obiective......................................................................................................6 4. Perspective.........................................................................................................6 4.1 Perspectiva financiara..................................................................................6 .......................................................................................................................... 7 4.2 Perspectiva clienti........................................................................................7 4.2 Perspectiva proceselor interne.....................................................................7 4.3 Perspectiva inovarii si invatarii.....................................................................8 5. Alte perspective................................................................................................. 8 5.1 Perspectiva creditorilor.................................................................................8 5.2 Perspectiva legala........................................................................................8 6. Tabelul perspectivelor........................................................................................8 Cuprins.................................................................................................................11

11 / 9