NUTRITIE SI ALIMENTATIE

PEDIATRICA
NUTRITIA = totalitatea proceselor
fizico-chimice de asimilare si dez-
asimilare a alimentelor in orgs. prin
care se asigura nevoile de crestere si
dezvoltare corespunza-toare varstei,
o activitate fizica si intelectuala
adecvata, promovand o buna stare de
sanatate.
NECESITATILE ENERGETICE
(CALORICE):
Valoarea energetica a alimente-lor se
exprima in kilojouli(kj) sau
kilocalorii(kcal).
O kilocal.reprez.cant de caldura
necesara pt.a creste temp. unui litru
de apa de la 14,5C la 15,5C
1 kcal = 4,184 kj.
Surse de energie principale pt. orgs.
sunt: glucidele si lipidele.
1g.proteine furniz. aprox. 4 kcal.
1g.lipide furniz. aprox. 9 kcal.
1g.glucide furniz. aprox. 4 kcal.
Necesitatile energetice la copil treb. sa
acopere cheltuielile zilnice necesare pt.:
metab. de intretinere+pt. proc. de
termoreglare+pt. activitatile fizice
+pt.nevoile de crestere.
METAB. DE INTRETINERE= METAB. BAZAL+
NEVOI DE FUNCTIONARE

NECESITATI ENERGETICE GLOBALE
- nn. - 80 kcal/kg/zi
- 1-3 luni - 120 kcal/kg/zi
- 3-6 luni 110 kcal/kg/zi
- 6-12 luni 100 kcal/kg/zi
- copil mic 90 kcal/kg/zi
- prescolar 80 kcal/kg/zi
- scolar 50-60 kcal/kg/zi
APORTUL ENERGETIC GLOBAL:
- 1-3 ani 1300 kcal/zi
- 4-6 ani 1700 kcal/zi
- 7-9 ani 2200 kcal/zi
- 10-12 ani baieti 2700 kcal/zi
- fete 2300 kcal/zi
- 13-15 ani - baieti 3100 kcal/zi
- fete 2600 kcal/zi
- 16-19 ani baieti 3600 kcal/zi
- fete 2800 kcal/zi.
Accelerarea cresterii in per. prepu-bertara
necesita un aport caloric supli-mentar.
La un aport caloric de 40 kcal/kg/zi cresterea
ponderala se opreste.
Ratia alim. hipercalorica la sugar det.
stimularea sistemului enzimatic al lipido-
genezei, ceea ce va duce la hipertrofia si
hiperplazia celulelor adipoase in perioada de
sugar. Aceasta va determina obezitate
precoce, cu prognostic nefavorabil.

Ratia alim. hipocalorica va deprima
sistemul nervos simpatic, copilul va
economisi energia pt. nevoile de
intretinere si termoge-neza. Aceasta
va fi urmata de diminuarea pana la
oprire a cresterii ponderale si
staturale cu aparitia malnutritiei.
NECESARUL DE APA:
Cantitatea de apa din orgs. este invers
proportionala cu varsta:
- la embrion apa reprez. 90% din greutatea
corporala
- la copil 70-75%
- la adult 60-65%.
Turnover-ul apei la sugar este mai rapid decat
la adult. Ca urmare, si necesarul de apa/
unitate de greutate este mult mai mare ca la
adult( de cca. 3 ori mai mare).
Nevoile de lichide depind de varsta si de
continutul caloric al alimentelor.
La sugar, consumul de lichide se realizeaza
prin:
- pierderi insensibile care se raporteaza la
suprafata corporala mare a sugarului;
- incapacitatea de concentrare a urinei cu
pierderi urinare care depasesc 40-50% din vol.
de lichide ingerat;
- temp. ambianta crescuta/fototerapie;
- cond. patologice( pierderi digestive, lipsa de
aport).
ROLUL APEI IN ORGANISM:
intra in compozitia celulelor si tesuturilor;
reprez. mediul intern in care se desfasoa-ra reactiile
biologice;
intervine in reactiile de cataliza, hidroliza,
tamponare;
realizeaza solutii;
reprez. calea de transport a numeroase substante;
intervine in termoreglare;
face leg. intre mediul intern si cel inconju-rator.
NECESARUL DE PROTEINE:
Sursa de proteine in primele luni de
viata este exclusiv lactata.
Alimentatia naturala ofera sugarului
un aport proteic ideal d.p.d.v.
cantitativ si calitativ.
Laptele de vaca are un aport proteic
crescut dar utilizare digestiva scazuta.
In alimentatia diversificata se recom.
ca 50% din prot. din alim. sa fie de
orig. animala( lapte,
carne,oua,branza,peste).
Nevoile de proteine:
La sugarul alim. exclusiv la san(in
primele 6 luni) : 1,8-2,3 g/kg/zi.
Sugar alim. artificial : 3-3,5 g/kg/zi.
Peste 6 luni : 1,5-2 g/kg/zi.
Rolul proteinelor in organism:
constituenti ai tuturor celulelor;
asigura reinnoirea tuturor celulelor si
tesuturilor;
intra in compozitia hormonilor si enzi-melor;
asigura forta fizica si intelectuala;
intra in compozitia anticorpilor, asigu-rand
apararea orgs. impotriva infectiilor;
mentine pres. coloid-osmotica si echilbrul
acido-bazic;
rol de transportor pt. unii ioni (Cu, Co, Ca,
Fe, I, Zn), sau al unor pigmenti
(bilirubina).
pot deveni sursa energetica
(neeconomica insa).
Deficitul aportului proteic:
- incetinirea cresterii;
- scade sinteza de enz.,h.,Ig.
- apar edeme hipoproteice si malnutritia
proteica.
Excesul de aport proteic:
- tulb. digestive( diaree de putrefactie);
- suprasolicitarea functiei renale(cata-bolismul
proteic crescut va det. form. de uree in
cantitate mare ce treb. eliminata renal,
solicitand ,astfel, rinichiul);
- amoniul rezulta din catabolismul proteic si
este neurotoxic in cant. mare; daca
amoniemia este crescuta timp indelungat va
determina un coeficient de inteligenta scazut
la acel copil;
- se formeaza celule mari care se vor incarca,
ulterior, cu grasimi.
NECESARUL DE LIPIDE
Surse de lipide pt. orgs.: alim. de orig.
animala si vegetala.
Lipidele alimentare sunt reprezentate de
trigliceride, fosfolipide, colesterol, derivati
metabolizati ai grasimilor (AG saturati, AG
nesaturati, glicerol, corpi cetonici).
AG polinesaturati de tipul acid linoleic, acid
arahidonic sunt esentiali, adica nu pot fi
sintetizati de catre orgs., sursa lor fiind
exogena.
Trigliceridele pot fi:
- cu lant scurt (au putere calorica scazuta
5,3 kcal/g)
- cu lant mediu (cu putere calorica medie -
8,3 kcal/g)
- cu lant lung (cu putere cal. mare 9
kcal/g).
TG cu lant scurt si mediu se absorb usor
digestiv. De aceea intra in compozitia
unor preparate dietetice pentru sugari.
Rolul lipidelor in organism:
principala sursa de energie pt. orgs.
participa la formarea unor celule si tesuturi
(membrane celulare, tes. nervos);
intra in structura unor hormoni,
prostaglandine, leucotriene,anticorpi;
rol in mentinerea integritatii tegumentelor si
fanerelor;
transporta taurina care este absolut necesara
integritatii fotoreceptorilor;
favoriz. absorbtia vitaminelor liposolubile;
rol antitoxic.
Minimum de lipide in ratia alimentara:
1,5 g/kg/zi.Lipidele acopera 35% din ratia
calorica.
Nu se suprima colesterolul alimentar in
perioada de sugar pt. ca este nece-sar pt.
dezvoltarea SN.
Carenta de lipide in alimentatie
determina: oprirea cresterii;lez.trofice ale
pielii,fanerelor si mucoaselor,lez. oculare;
creste adezivit. plachetara.
Excesul de lipide in alimentatie
determina: obezitate; steatoza
hepatica; diaree.
Excesul de AG nesaturati carenta de
vitamina E si hemoliza.
Excesul de AG esentiali formare de
calculi biliari.
NECESARUL DE GLUCIDE
Glucidele trebuie sa asigure 25-55% din aportul
caloric total.
Glucidele sunt reprez. de:
- monozaharide( glucoza, fructoza, galactoza)
- polimeri ai glucozei, dizaharide (mal-toza,lactoza,
zaharoza)
- polizaharide(amidon, glicogen, fibre alimentare).
Lactoza este principalul glucid din lapte.

Fibrele alimentare sunt reprezentate de
celuloza, hemiceluloza, pectine, lignina.
Ele intra in alimentatia sugarului de la
varsta de 4-5 luni.
Aportul scazut de fibre alimentare
favorizeaza o serie de boli ca:
ateroscleroza, dislipidemii, litiaza biliara,
diabet, obezitate,cardiopatie
ischemica,apendicita, diverticulita, cc. de
colon.
ROLUL glucidelor in orgs.:
principala sursa de energie;
rol plastic: intra in structura glicoprot.,
glicolip.,participa la procesul de
mielinizare si dezvoltare a creierului;
sursa de caldura pt. organism;
sustinerea activitatii musculare.
Excesul de glucide determina: obezi-tate,
diabet zaharat, carii dentare.

NECESARUL DE SUBSTANTE MINERALE:
Este mai mare in perioadele de crestere
ale organismului,efort fizic, stari febrile.
SODIU:-principal cation extracelular
- nevoi pt.sugar:1-2mEq/kg/zi.
-surse:lapte de vaca,lapte
matern,legume, fructe, carne ,peste.
-rol:in mentinerea echilibrului
acido-bazic,a pres. coloid-osmotice.
CLOR:-este anion extracelular;
-necesar: 0,3-0,5 g/zi.
POTASIU:- principalul cation intrace-lular;
- nevoi: 2,5 mmol/100cal.
- surse:carne,lapte,cartofi, fructe.
- rol: - in mentin. echilibrului acido-
bazic,a pres. coloid-osmotice.
- intervine in contractia musculara
CALCIU:- principal constituent al osului;
-rol: - reglarea excitabilitatii neuro-musc.;
- participa la procesele de coagulare;
- activ. tripsina si lipaza pancreatica;
- transmite influxul nervos;
- mentine echilibrul acido-bazic;
- realiz. contractia miocardului.
- surse: - lapte si derivate de lapte;
-oua,peste,carne,zarzavaturi,fructe
- nevoi: 400-600mg/zi pt. sugar
- deficit de calciu: rahitism, tetanie, osteo-poroza,
mineraliz. deficitara a dintilor.

FOSFOR: - este constituent principal al
oaselor si muschilor;
- surse:lapte,carne,peste,
viscere,galbenus de ou.
Absorbtia si eliminarea fosforului din
organism este dependenta de vitamina D.
Raportul Ca/P in organism este de 1,7 la
nastere si creste la 2 la adult, raport ce nu
se regaseste in majoritatea surselor
alimentare.
FIER: - intra in structura Hb,mioglobinei,a unor
enzime celulare, citocrom C, ATP.
- necesar: 8-15 mg/zi la prematuri; 5-9
mg/zi la sugar cu GN normala; peste 4 luni-
0,5-1 mg/kg/zi; la pubertate 12-24 mg/zi.
! Rezervele de Fe ale organismului se
constituie in ultimele luni de sarcina. Ele
acopera nevoile sugarului in primele 3-4luni
de viata. De aceea prematurii nu au/ au
rezerve reduse de fier la nastere.
- surse:carne,ficat,galbenus de
ou,lapte,legume,fructe.
Carenta de Fe anem. hipocroma,
microcitara.
Excesul de Fe in tesuturi hemosideroza.
CUPRU: - rol in sinteza Hb;
- stimuleaza cresterea;
- surse: ficat,carne,peste,nuci,legume.
FLUOR: - intra in structura dentara si osoasa.
- deficitul de fluor carii dentare;
- surse: alim. vegetale,apa de baut.
MAGNEZIU: - este cation intracelular;
-surse: din abundenta in legume verzi;
- rol: - in metabolismul Ca;
- scade excitabilitatea neuro-
musculara;
- favoriz. patrunderea vitam.B6 in
celula nervoasa;
- are actiune trofica vasculara.
- necesar: 60 mg/zi pt. sugar; 300-400
mg/zi la adolescent.
- deficit de Mg: convulsii,osteoporoza,
diaree.
ZINC: - constituent al unor metaloenzime si al
unor depozite hepatice;
- se gaseste in cantit. mare in colostru;
- are efect protector impotriva
acrodermatitei enteropatice descrisa la sugarii
intarcati.
IOD: - rol : in sinteza h. tiroidieni; in metab.
energetic.
- surse: sarea de bucatarie imbogatita cu iod;
- absenta in alim.- gusa endemica.
NECESAR DE VITAMINE
VITAMINA A (retinol):
-rol: - la niv. celulei retiniene;
- in troficitatea mucoaselor si
tesuturilor;
- in proc. de crestere ale oaselor si
dintilor.
- surse: lapte,untura de peste,ficat,
galbenus de ou,morcov,spanac,
varza,ardei.
VITAMINA D: - rol: in metab. fosfo-calcic, ca
factor antirahitic.
- surse: - exogene: ou,lapte,unt,ficat,
ulei de peste.
- endogene: sinteza in piele sub
actiunea razelor UV.
- nevoi: 400-800 UI/zi.
VITAMINA E (tocoferolii):
- rol:-antioxidant,in metab. si functia org. de
reproducere, ale glendelor endocrine, muschi,
SN, in procesele de crestere.
-surse:plante verzi,orez,griu,drojdie de bere.
VITAMINA K (K1-7):
- rol: - in proc. de coag. a sangelui;
- in biosinteza colesterolului.
- surse: - spanac,urzici,ficat de porc..
VITAMINA C (acid ascorbic):
- rol: - in formarea colagenului, substantei
intercelulare.
- favoriz. absorbtia fierului.
- surse: citrice, fructe, legume verzi. Se distruge
prin preparare termica a alim.
Deficit scorbut. Excesul oxalurie.
VITAMINA B1: - rol in asigurarea functiei
SN; rol in proc.de oxidoredu-cere.
- surse: cereale,ficat,peste,carne,oua.
VITAMINA B2: - rol: in proc. de
oxidoreducere; in functionarea SNC, a
aparat. vizual, a epidermei.
- surse; lapte,oua,viscere, crustacee,
fasole, mazare verde,spanac,rosii.
VITAMINA B6: - rol in proc. de oxido-
reducere.
- surse: cereale, legume
verzi,carne,peste,galbenus de ou;
- deficit de B6: convulsii,anem. hipo-
croma.
VITAMINA B 12: - rol in hematopoieza
- surse: ficat, creier,splina, crustacee.
- deficitul de B12 anem.pernicioasa.
ALIMENTATIA COPILULUI
ALIMENTATIA SUGARULUI
In primele 4 luni de viataalimentatia
este exclusiv lactata.
Dupa modul de alimentare a sugaru-lui se
descriu 4 tipuri de alimentatie:
ALIMENTATIE NATURALA: alim. cu
lapte exclusiv matern in primele 4-6
luni de viata.
ALIMENTATIA ARTIFICIALA: alim. in primele 4
luni de viata cu laptele altei specii, de obicei
un lapte adaptat, avand ca sursa laptele de
vaca.
ALIMENTATIA MIXTA: alim. in primele 4 luni de
viata cu lapte de mama+ un preparat de lapte
adaptat, atunci cand secretia lactata a mamei
este insuficienta.
ALIMENTATIA DIVERSIFICATA: trecerea terptata
de la o alim. exclusiv lactata la o alim. variata.
Sugarul primeste si alim. nelactate, de
consistenta semisolida, ca o etapa de trecere
spre o alim. completa.
ALIMENTATIA NATURALA
Calitatile superioare ale laptelui de
mama:
1. Furnizeaza o ratie alim. echilibrata. Cuprinde
toate principiile nutritive necesare
dezvoltarii somatice si cerebrale a copilului.
2. Asigura protectia antiinfectioasa si
antialergica.
3. Permite adaptarea automata la nevoile
nutritionale ale copilului.

4. Creaza o legatura afectiva
fundamentala(mama-copil).
5 Are implicatii economice foarte
importante.
6 Asigura prevenirea malnutritiei
protein-calorice.
Masuri de incurajare a alimentatiei naturale (UNICEF, OMS ) in spital
-materiale informative asupra superioritatii alimentatiei naturale ,
-documente medicale privind tehnica alaptarii ,
-aducerea nou-nascutului la sin in prima ora dupa nastere ,
-nou-nascutul sa stea in acceasi camera cu mama lui , un contact skin-to-skin
si in afara orelor de masa ,
-evaluarea alaptarii si incurajarea continua si invatarea mamei cind este
necesar ,
Mama trebuie sa invete ;
-pozitia corecta de alaptere , de siguranta ,
-suptul corect si inghititul ,
-producerea laptelui si repaosul intre supturi ,
-frecventa alaptarii si indici de foame a sugarului ,
-notiuni asupra statusului nutitional a sugarului ,
-cind trebuie mers la pediatru .


Ajutor atunci cind intervin intrebari asupra lactatiei ,
Sugarul trebuie pus la sin de 8-12 ori in 24 de ore ,
Trebuie evitat un termen orar pentru fiecare alaptare, copilul
trebuie pus la sin la fiecare masa , ambii sini ,
Nu se da apa sterila , glucoza sau formule de lapte daca nu
sunt indicate ,
Daca este necesara alimentatie suplimentara cu formule , se
dau cu lingurita sau cu seringa ,
Se evita suzetele , cu exceptia manevrelor dureroase ,
Se evita medicamentele care scad secretia lactata.
Avantajele laptelui de mama fata de cel de vaca
-IgA secretorii actiune antiinfectioasa ,
-lactoferina imunomodulare , chelatoare de fier ,actiune antimicrobiana ,
antiadeziva , factor de crestere pentru mucoasa intestinului ,
-caseina antiadeziva ,stimuleaza dezvoltarea florei bacteriene saprofite din
intestin ,
-oligozaharidele previn atasarea bacteriilor ,
-citochinele-antiinflamatorii, functie de bariera epiteliala ,
-factorii de crestere ,-epidermal supraveghere a lumenului , de reparare a
intestinului ,
-factori de crestere a nervilor promoveaza cresterea neurala ,
-enzime acetilhidrolaza factor de activare a plachetelor blocheaza factorii
de activare plachetara ,
-glutation peroxidaza previne oxidarea lipidelor ,
-nucleotidele accentueaza raspunsul anticorpilor , stimuleaza dezvoltarea
probioticelor .


Afectiuni pe care laptele de mama le previne :
-boli acute diareea , otita medie , infectia
urinara , enterocolita necrotica ,septicemia
,botulismul infantil ,
-boli cronice diabetul zaharat de tip 1,boala
celiaca,boala Crohn ,limfomul , leucemia ,otita
medie recurenta , alergii.
-obezitatea si supraponderabilitatea ,
-spitalizari prelungite ,
-mortalitatea infantila .
Compozitia laptelui de mama:
Laptele de mama se prezinta in 3
variante: colostru,lapte de tranzitie si
lapte matur.
COLOSTRUL: - este un lichid galbui;
- este secretat din ultimul trim. de sarcina
si cateva zile dupa nastere
- este produs in cantitate de 10-100ml/zi.
Secretia creste in fiecare zi progresiv.
Compozitia se modifica treptat spre
laptele de tranzitie si apoi matur.
Caracteristici(colostrul):
- are densitate crescuta;
- este bogat in proteine;
- are continut scazut in lactoza,grasimi si
vitamine hidrosolubile;
- are vitamine liposolubile si Ig in cant.
mai mare decat laptele matur; Ig.asig.
aparare antiinfectioasa;
- este laptele cel mai bine suportat in
perioada neonatala de catre rinichiul
imatur.
LAPTE DE TRANZITIE:
- dureaza de la ziua 4-6-a pana la ziua
10-30-a de viata;
- creste concentratia de lactoza,
fosfor,vitamine din complexul B;
- scade concentratia de proteine si
saruri minerale.
LAPTE MATUR:
- se formeaza intre a 10-30-a zi dupa
nastere;
- compozitia lui nu este constanta pe
parcursul aceleiasi lactatii,in cadrul
aceluiasi supt si intre cei doi sani ai
mamei. Laptele de mama este mai apos
la inceputul suptului(atenueaza senzatia
de sete a sugarului) si mai bogat in
grasimi la sfarsitul suptului (da senzatia
de satietate sugarului).
Laptele matern contine:
87-95% apa
5-13% substanta uscata (proteine,
glucide,lipide,saruri minerale).
Laptele uman este un lapte de tip
albuminos.
PROTEINELE din laptele de mama:- nu
sunt influentate de variatiile aportului
alim. al mamei.
- reprezinta 9-13 g/l pt. laptele matur;
- sunt alcat.din- cazeina 40%
- prot.lactoserului 60%
Acest raport(40/60) s-a demonstrat a fi
variabil in functie de momentul lactatiei.

Cazeina: - este o fosfoproteina
- este usor de digerat (este
dispersata in micelii mici);
- contine taurina (f. imp. in
dezvoltarea creierului si meta-
bolismul colesterolului).
Proteinele lactoserului:
1. Alfalactalbumina- intervine in
digestia lactozei;
2. Lactoferina: - este o glicoprot.
-are rol bacteriostatic
- in absorbtia Feprotectia
sugarului alimentat la san impo-triva
anemiei feriprive in primele 6 luni
de viata.
3. Albuminele serice: conc. este max. in
colostru.

4. Ig. din laptele de mama:IgA secretor,
IgM,IgG,IgE.
IgA secretor - este diferit de IgA seric
- se gaseste in cant. foarte mare in colostru;
- are rol in apararea antiinfectioasa a nn.,atat
la nivelul mucoasei digestive cat si respiratorii;
- nu impiedica colonizarea tub. dig.cu flora
saprofita.
In caz de deficit de IgA secretor in laptele
matern este favoriz. aparitia inf. resp. si a
diareilor cronice.
5. Enzimele din laptele matern:
- rol in digestia laptelui si in apararea
antiinfectioasa;
- sunt: - lizozimul rol bactericid
- alfa amilaza
- lactoperoxidaza rol
bactericid asupra E.coli si
Salmonelei.
Glucidele (hidratii de carbon) din laptele
uman:
- in cant. de 70 g/l 60 g/l lactoza
- 10 g/l oligozaharide
Lactoza este un dizaharid
(glucoza+galactoza). Reprezinta
principalul constituent osmotic al
laptelui.
Oligozaharidele au rol in apararea
antiinfectioasa. Reprez. factor de crestere
pt. Lactobacilul bifidus.
Lipidele din laptele de mama:
- in cant. de 38-40 g/l
- sunt alcatuite din TG (98%),
colesterol,fosfolipide,AGL.
Laptele matern contine AG polinesaturati cu
lanturi lungi in cantitate mare.
Dintre AG din laptele matern cel mai imp. este
acidul linoleic. Acesta este in cantitate de 5 ori
mai mare decat in laptele de vaca.El intervine
in maturarea SN a copilului.
Sarurile minerale din laptele matern:
- 2 g/l(Na,Ca,P,Fe,Cu,Zn,Mg,Se,Mn,Mo);
- Na este in cantitate mai mica in laptele
matern. Ca urmare scade riscul de HTA.
- Ca si P sunt in cant. de 3 ori mai mica decat in
laptele de vaca, dar sunt in raport optim
absorbtiei Ca. (Ca/P este2/1 in l.m. si 1,2/1 in
l.v.).
- Fe este in cant. mai redusa in l.m. fata de l.v.,
dar cu absorbtie foarte buna.

Vitaminele din laptele de mama:
- variaza in raport cu aportul lor in alimentatia
mamei.
Vitamina A: 1000 ui/L- este cantitate suficienta
pt. a proteja nn. de infectiile cutanate.
Vitamina D:- D3-22UI/l-cantitate insuficienta
pt. a proteja sugarul de aparitia rahitismului.
- sulfat de vitamina D1 care este
hidrosolubila; este in cant. de 850 UI/l
cantitate suficienta pt. a proteja sugarul alim.
natural impotriva rahitismului.
Vitamina K in cant. mica in colostru. De
aceea se adm. Vit.K fiecarui nn., in doza
de 0,5-1 mg, pt. a preveni aparitia bolii
hemoragice a nn.
Vitamine din grupul B:
- B1,B3,B6 in cant. mica in l.m.
- B2, B12 in cant. suficienta in l.m.
Vitamina Cacopera nevoile sugarului.
Alte substante ale l.m.: hormoni,PGE2 si
F2; subst.exogene excretate prin lapte.
FACTORI DE PROTECTIE ANTIINFECTIOASA
AI LAPTELUI MATERN:
Factori celulari( macrofage,
PMNn,limf.),Ig,lactoferina, lizozim,
lactoperoxidaza,fractiunea C3,C4, factor
antistafilococic( inhiba cresterea Staf.
auriu); subst. cu rol antiviral; factori
bifidus( favoriz. coloniz. intestin. gros al
sugarului alim. la san cu lactobacilul
bifidus).
Tehnica alimentatiei naturale
Pregatirea pt.alim. naturala incepe inca din
timpul sarcinii,prin pregatirea psihologi-ca a
viitoarei mame.
In primele 24 ore de la nastere nn va fi pus la
san.Daca nasterea s-a produs pe cai naturale si
nn este sanatos,atunci acesta va fi pus la san in
primele 6 ore dupa nastere. Cu cat copilul este
mai precoce pus la san cu atat va creste in timp
durata alaptarii.
In prima zi nn va fi pus sa suga 5 min. la ambii
sani, la interval de 3 ore(pt. a stimu-la secretia
lactata), cu pauza de 6 ore in cursul noptii. NU
se va lua nn de la sanul mamei dupa cele 5
min.(contact mama-copil).
In a 2-a zi nn va suge 10 min.
In zilele urmatoare durata suptului se va
mari la 20-30 min.
La inceput sugarul suge des,dupa meto-dala
cerere.Se favorizeaza secretia lactata.Apoi
sugarul isi regleaza mesele singur.
Nn cu GN sub 3000 g. va primi 7-8 mese/zi.
Nn cu GN peste 3000 g. va primi 6-7 mese/zi.
In primele 2 sapt. - 60-80 ml/masa.
Intre - 1-2 luni 120-150 ml/masa;
- 2-3 luni 150-170 ml/masa;
Peste 4 luni 160-180 ml/masa.
Dar cantitatea de lapte ingerata nu este
aceeasi la toate mesele. De aceea, pt.
aprecierea secretiei lactate a mamei se face
media cant. de lapte primite/24 ore.
Pt. alaptare: - sugarul infasat in scutece
curate;
- mama spala miinile si sanul cu apa si
sapun la fiecare supt.
- in primele zile lehuza va alapta stand in
pat, apoi in pozitie sezand cu picioarele
sprijinite pe un scaunel.
- pozitia sugarului: cu capul, gatul si
spatele sprijinit pe antebratul mamei
a.i.palma mamei sa cuprinda fesele
sugarului.
Se stoarce putin sanul si se indepar-teaza
primele picaturi ce pot fi conta-minate cu
germeni.Se atinge obrazul copilului cu
sanul - apare reflexul de orientare pt.
supt - mama va introduce mamelonul in
gura copilului.
Sanul este tinut de mana libera a mamei
intre index si medius pt. a nu se obstrua
narinele sugarului.
Dupa supt sugarul este tinut in brate, in
pozitie verticala, 5-10 min.,pt. a-l ajuta sa
eructeze.
Apoi va fi asezat culcat,in decubit lateral
stang si apoi drept pt. a favori-za
evacuarea stomacului si reaparitia
senzatiei de foame.
La suptul urmator se inverseaza ordinea
sanilor pt. a realiza o evacua-re completa
a lor si pt. a stimula secretia lactata.
Durata alimentatiei naturale
Alimentatia naturala este obligatorie in
primele 3 luni de viata si este optima daca
dureaza pana la 6-9 luni.
Ablactarea se poate face brusc sau treptat.
Ablactarea treptata este ideala;
- se va inlocui un supt cu cate o masa de
diversificare;
- dureaza saptamani sau luni;
- este bine suportata si de catre copil si de
catre mama.
Ablactarea brusca
- este mai greu suportata
- se face in caz de imbolnavire a mamei
sau de deces al copilului;
- necesita adm. de preparate medica-
mentoase:antagonisti de prolactina
(Bromcriptina- 2 cp/zi,15 zile).
Contraindicatii absolute si relative ale alimentatiei naturale :
-infectia HIV sau HTLV (in unele tari nu )
-tuberculoza
-infectia cu virusul varicelo-zosterian-sa nu vina in cotact direct cu leziunile ,
poate primi Ig specifice ,
-infectia cu herpes simplex cotraindicat venirea in contact cu leziuni active
pe sin ,
-CMV se gaseste in laptele mamei seropozitiva , se transmite prin
intermediul laptelui de mama .
-VHB nou-nascutii trebuie sa primeasca Ig specifice si vaccinare daca mama
este Ag HB s pozitiva . Nu se intirzie alaptarea
-VHC se poate alapta .
-ingestia de alcool limita maxima admisa este de :-2 halbe de bere , sau 2
pahare de vin sau 30 ml de lichior .
-fumatul trebuie descurajat dar nu este o contraindicatie .
-chimioterapia sau radioterapia este contraindicat alaptatul .
CONTRAINDICATIILE alim. naturale:
C.I. materne permanente: TBC pulmonar activ,
septicemie,eclampsie, neoplazii,boli psihice
grave, IRen.,IC, DZ decompensat,
tireotoxicoza, sarcina peste 20 sapt., trat.cu
citostatice,diazepine, anticoagulan-te; mama
cu Ag HBs pozitiv, HIV pozitiv.
C.I. materne tranzitorii: infectii ale sanilor,
ragade mamelonare sangerande,inf.acute
tratate ca antibiotice (cloranfenicol, tetraci-
clina,metronidazol,sulfamide, nitrofurantoin).


C.I. permanente din partea copilului:
galactozemie, intoleranta secundara la AG
nesaturati.
C.I. tranzitorii din partea copilului: sd.
icteric cu BI crescuta.

ALIMENTATIA ARTIFICIALA
COMPOZITIA LAPTELUI DE VACA:
- apa 87,5%
- substanta uscata 12,5%
Este un lapte cazeinos precipita in
flocoane mari;
-necesita un timp mai
mare pt. digestie.
PROTEINELE din l.v.:
- 34 g/l;
- l.v. este de 3 ori mai bogat in proteine
decat l.m. Excesul de prot. este
transformat la niv. ficatului determinand
hipertrofie hepatica.
- se solicita rinichiul pt. excretia
incarcaturii osmotice mari(uree)
determinand hipertrofie renala.
- cazeina reprez. 80% din prot. l.v.
- Proteinele lactoserului:
- imp.este lactoglobulina ea este puternic
antigenica. Este incriminata in alergia la prot.
l.v.
- Lactoferina este in cant. Redusa in
l.v.aparitia anemiei feriprive la sugarii
alimentati cu .l.v.
- Ig din l.v. sunt distruse de enzimele
proteolitice ale sugarului.
- Prot. ce nu se absorb din l.v. determina dezv.
la nivelul colonului a unei flore de putrefactie
bogata in E.coli.
GLUCIDELE din l.v. - sunt in cant. mai redusa
decat in l.m. l.v. se va zahara 5% inainte de a
fi administrat.
LIPIDELE din l.v.- sunt reprez. de o cant. mai
mare de AG saturati(74%), fata de AG
nesaturati(26%).
SARURILE MINERALE
in cant. de 2 ori mai mare in l.v. determinand
osmolaritatea crescuta a l.v.
- raport Ca/P inadecvat ceea ce det. absorbtie
intestinala redusa de Ca.
L.v. se va adm. sugarilor dupa fierbe-re-
are un continut microbian crescut.
Toate aceste deosebiri fata de l.m. fac din
l.v. un aliment nerecoman-dabil
sugarilor pana la 6 luni.
Prematurul sau sugarul de prim
trimestru,daca nu poate fi alimentat
natural,va fi alimentat cu o formula de
lapte adaptata pt. sugari (lapte dietetic
pt. sugari).
FORMULE DE LAPTE:
Se administreaza in urmatoarele situatii:
- hipogalactia materna;
- mame cu activ. socio-profesionala care
nu-si pot permite o alaptare prelungita;
- sugari din leagane.
Desi sunt apropiate calitativ de
compozitia l.m.(prin interventia com-
plexa a producatorului),form. de lapte nu
vor fi niciodata identice ca rezulta-te cu
cele ale l.m.
Form. de lapte se prepara din l.v. care sufera
importante transformari. Laptele adaptat
se prezinta sub forma de pulbere (granule),se
prepara instant (fara preparare termica),nu
necesita nici un fel de adaos.
Valoarea calorica e apropiata de a l.m.
Prin indepartarea unei cant. de saruri
minerale, are osmolaritatea mai mica decat a
l.v.,protejand functia renala redusa a sugarului
mic.
Glicidele sunt reprez. de lactoza.
Lipidele animale sunt inlocuite cu lipide
vegetale (floarea soarelui,soia,
cocos,germeni de griu).
Se adauga vitamine si oligoelemente in
cant. egale cu necesarul zilnic al
sugarului.
TIPURI DE FORMULE DIETETICE
FORMULE DE START(de inceput):
- pt. sugari 0-4 luni
- pot fi adaptate: Humana1,Nutrilon,
NAN1.
- partial adaptate:difera de prep.
adaptate prin compozitia in glucidese
adauga polizaharide la lactoza(amidon
sau dextrinmaltoza): Milumil1, Similac.

FORMULE DE CONTINUARE:
- pt. sugari cu varsta peste 4 luni;
- se adm. in paralel cu diversificarea
alimentatiei pana la varsta de 1 an:
Aptamil2,Bebelac2, Milumil2,NAN2.
FORMULE SPECIALE(adevarate preparate
medicament-se folosesc in diferite afectiuni):
- formule cu continut redus in lactoza/fara
lactoza:Milupa HN 25, Morinaga NL33.

- preparate din soia(lipsesc lactoza si prot.
din l.v.):Alsoy, Nutricare-Soia.
- formule hipoalergenice(sursa de
proteine:hidrolizat proteic):NAN H.A.
- formule speciale pt. prematuri:
Alprem,Pre-aptamil,Humana-pre.
TEHNICA ALIMENTATIEI ARTIFICIALE
PRINCIPII de introducere a alimentatiei
artificiale:
- noul aliment se introduce cand sugarul
este in deplina stare de sanatate;
- fiecare aliment nou se va introduce
treptat,prin tatonarea tolerantei
digestive.

Alimentatia artificiala a sugarului impune
respectarea unor masuri de igiena
suplimentara fata de alim. naturala, in ceea ce
priveste pastrarea,prepararea si manipularea
vaselor necesare prepararii laptelui praf
(biberoane,tetine).
Sugarul este pregatit ca si in cazul alim.
naturale.Nu va fi alimentat culcat in pat pt. ca
exista riscul aspirarii laptelui in caile
respiratorii si exista posibilitatea aparitiei
otitei.
Biberonul se tine oblic a.i. tetina sa fie plina
cu lapte.
La sugarul alimentat cu lapte de vaca:
- la sugarul mic NU se da lapte de vaca
integral,ci diluat cu mucilagiu de orez:
- in prima luna dilutia este de (o parte
lapte,o parte apa de orez 2-3%, indulcit cu 5%
zahar);
- in a 2-a luna dilutia este de 2/3 (2 parti
lapte,o parte M.O. + 5% zahar);
- in luna a 3-a dilutia este de (3 parti
lapte,o parte M.O.+ 5% zahar).
- din luna a 4-a se poate da lapte de vaca
integral ( cand nu se poate adm. un preparat
de lapte adaptat).
ALIMENTATIA MIXTA
Este acceptata in urmatoarele situatii:
nn nu depaseste GN dupa 15-20 zile de
viata.
apoi sporul ponderal este sub 150
g/sapt.

Inainte de a trece la alim. mixta sau artificiala
se elimina 3 posibilitati:
Erori in tehnica alaptarii (aerofagie,mese
administrate la intervale mari de timp).
Factori materni de hipogalactie ce pot fi
corectati (dieta saraca in lichide, program de
odihna pt. mama,reducerea starii de incordare
a mamei, negolirea sanilor dupa fiecare supt).
Boli severe ale nn sau sugarului care nu este
capabil sa suga la san.
In caz de hipogalactie reala se trece la
alim. mixta.
Alimentatia mixta poate fi:
- complementara
- alternativa.
Metoda complementara:
- copilul suge la ambii sani, apoi se
completeaza masa cu lapte praf.
- este o metoda fiziologica.
Metoda alternativa: se alterneaza o
masa de san cu una de lapte praf.
Dezavantaj: in timp scurt secretia
lactata scade si mai mult ( laptele
stagneaza mult in sani).
Laptele nou introdus se adm. cu
lingurita si nu cu biberonul, pt.a
mentine secretia lactata.
ALIMENTATIA DIVERSIFICATA
Diversificarea pt. sugarul eutrofic si
alimentat la san se incepe la 6 luni.
Pt. sugarul alimentat artificial,
diversificarea se incepe la 5 luni.
Reguli pt.diversificarea alimentatiei:
diversificarea incepe cu copilul in
perfecta stare de sanatate;
se introduce alimentul nou pro-
gresiv,prin tatonarea tolerantei
digestive;
alimentul nou se adm. cu lingurita,
din plastic pentru a putea fi incalzita
inainte de alimentare.
nu se adm. simultan 2 alimente noi;
daca la introducerea unui aliment nou
apar semne de intoleranta digestiva
(diaree, varsaturi), atunci se suprima acel
aliment 1- 2 saptamani, pana la refacerea
digestiva si apoi se va incerca
reintroducerea lui cu prudenta
nu se insista cu introducerea unui
aliment nou daca sugarul il refuza. Exista
riscul anorexiei psihogene la sugar.
Alimentatia complementara a
sugarului .

1. Ce reprezint diversificarea alimentaiei?
Alimentele complementare sunt considerate toate alimentele
lichide sau solide, altele dect laptele de mam sau laptele de vac,
nemodificat sau adaptat, formula de nceput sau de continuare.
Organizaia Mondial a Sntii (n continuare OMS) consider c
perioada diversificrii este perioada in care alte alimente lichide
sau solide sunt furnizate sugarului odata cu laptele matern.
Alimentaia exclusiv la sn exclude orice alt aliment lichid sau solid
cu excepia medicamentelor, a picturilor sau siropurilor de
vitamine sau suplimente minerale lund n considerare c este
permis furnizarea de ap sau soluii pe baza de ap, de exemplu
soluii de rehidratare oral.
Aceast formulare extrem de strict are la baza raiunea de a
stimula alptarea, ca fiind prima i singura variant buna, fiziologic,
n alimentaia sugarului mic, pn este nevoie de diversificare.

Alimentatia complementara a
sugarului .

. De ce este necesar diversificarea?
Intestinul nou nscutului i al sugarului mic ndeplinete unele
funcii eseniale, diferite de a sugarului mare, fiind principalul organ
implicat n nutriie. Toate funciile acestuia digestia, secreia,
absorbia i motilitatea fiind adaptate pentru un singur aliment,
laptele.
Dar, ncepnd cu vrsta de 6 luni, laptele de mam nu mai poate
asigura necesarul de energie, micronutrieni sau de proteine pentru
cresterea corespunztoare a sugarului.
Necesarul de energie n primul an de via este crescut. Dup 6 luni
necesarul energetic crete la aproximativ 800 kcal/zi intre 6-8 luni i
la 950 kcal/zi ntre 9-11 luni .
Laptele furnizeaz o cantitate de energie din ce n ce mai sczuta de
la 500 kcal/zi ntre 6-8 luni pn la 375 kcal/zi ntre 9-11 luni.

Alimentatia complementara a
sugarului .

n aceste condiii este necesar o suplimentare de energie prin cea
furnizat de alimentaia complementar de la 200 kcal/zi la 450
kcal/zi ntre 9-11 luni.
Nou nascutul primete prin alimentaia lactat 50% din necesarul
energetic din lipide, dar dup 6 luni proporia scade la 25 %, ns
nc un procent important din necesarul energetic.
Dar dupa 6 luni i necesarul de proteine, fier, zinc, vitamina D i A
nu mai poate fi susinut doar de aportul de lapte de mam,
cantitatea ingerat de sugar fiind insuficient pentru a asigura
cerinele crescute ale sugarului mare.
Copii alimentai artificial, cu preparate de lapte adaptate, au o
cantitate corespunztoare de proteine, fier si zinc prin adaosul
industrial. De asemenea, sugarii alimentai cu formule de lapte au
tendina de a consuma o cantitate de lapte mai mare dect cei
alptai
Alimentatia complementara a
sugarului .

Astfel ar putea fi indicat ca diversificarea s fie fcut la acetia
mai devreme. (1. Foote KD, Marriott LD. Weaning of infants. Arch
Dis Child2003;88:48892.
Propunere neagreat de ESPGHAN, pentru a nu crea confuzii n
rndul pacienilor sau a prinilor (ESPGHAN Committee on
Nutrition-Complementary Feeding: A Commentary by the ESPGHAN
Committee on Nutrition-Journal of Pediatric Gastroenterology and
Nutrition 46:99110 # 2008 by European Society for Pediatric
Gastroenterology, Hepatology, and Nutrition and North American
Society for Pediatric Gastroenterology, Hepatology, and Nutrition )
Dup vrsta de 6 luni, necesarul de fier crete mult, de la 0,27 mg/zi
pn la 6 luni la 11 mg/zi dup aceast vrst. La sugarul alptat 90
% din necesarul de fier este asigurat prin alimentaia
complementra. n aceeai situaie fiind i zincul, necesarul
crescnd de la 2mg/zi la 3 mg/zi dup 7 luni.

Alimentatia complementara a
sugarului .

Cnd se ncepe diversificarea?
Fiziologic funcia renal i cea gastrointestinal se maturizeaz dup
vrsta de 4 luni putnd procesa alte alimente dect laptele, iar
dezvoltarea neuromotorie a sugarului l face competent pentru
procesele de masticaie i deglutiie tot dup aceast vrst .(.
Michaelsen K,Weaver L, Branca F, et al. Feeding and Nutrition of
Infants and Young Children. WHO Regional Publications, European
Series, No. 87. Geneva:World Health Organization, 2000.)
Dup vrsta de 4 5 luni sugarul poate sta n poziie eznd, iniial
sprijinit i apoi singur dup 5-6 luni, devenind astfel pregtit pentru
o poziie propice pentru a primi i alimente semisolide i apoi
solide. Dezvoltarea neuromotorie l ajut s deprind abiliti
motorii de apucare cu ajutorul buzelor i a limbii alimentul oferit cu
linguria, iniial semisolide, i apoi, dupa 8 luni, cele firimiate n
buci mai mari , putnd mesteca i nghii buci cu dimensiuni mai
mari.
Alimentatia complementara a
sugarului .

Dup vrsta de 9 luni pot apuca alimente direct cu mna sau cu
linguria, pe care o poate manevra cu ambele mini , mesteca i
nghii alimente tiate n buci mici dar nepsate, de asemena pot
i doresc, de obicei, s bea din pahar .
n aceast perioad, 9-12 luni , este cel mai bine s introducem n
alimentaia sugarului, de acum mare, a alimentelelor solide, taiate
n bucatele .
Dac trecem de aceast perioad fra a introduce alimentaia
diversificat este posibil ca ulterior sugarul s accepte cu dificultate
alimentele solide.(Northstone K, Emmett P, Nethersole F. The effect
of age of introduction to lumpy solids on foods eaten and reported
feeding difficulties at 6 and 15 months. J Hum Nutr Diet
2001;14:4354.)
Alimentatia complementara a
sugarului .

OMS consider c laptele de mam nu mai poate furniza
cantitatea optim de energie dup vrsta de 3-4 luni, dei
recent tot aceast organizaie revine aratnd c pn la
vrsta de 6 luni copilul poate fi alimentat exclusiv natural.
ESPGHAN (Societatea European de Gastroenterologie,
Hepatologie i Nutriie Pediatric ) consider c vrsta de
peste 4 luni (17 saptmni) este momentul la care, din
punct de vedere fiziologic, aparatele implicate direct in
diversificare, digestiv i renal sunt pregatite pentru trecerea
la alimentaia complementar, din punct de vedere
neuropsihic existnd o diferen de la sugar la sugar n
deprinderea abilitilor practice .
Dup aceast vrst sugarul poate digera i asimila
principiile alimentare ce se gsesc n alimentele introduse
n diversificare.
Alimentatia complementara a
sugarului .

Cum se face diversificarea?
Daca mama care alpteaz are o diet vegetarian sau
vegan i nu primete suplimente minerale i de vitamine,
sugarii alimentai vegetarian sau cu un aport scazut de
produse animale au riscul de a dezvolta deficiee
nutriionale, de energie, proteice, vitamina B12, B6 , D i
calciu. Repercursiunile se manifest prin deficiene n
cretere i n dezvoltatrea neuromotorie.
La aceti copii sunt necesare suplimente, minimum o dat
pe saptamn, de produse alimentare de origine animal,
lapte i pete. (. Dagnelie PC, van Staveren WA. Macrobiotic
nutrition and child health: results of a population-based,
mixed-longitudinal cohort study in The Netherlands. Am J
Clin Nutr 1994;59 (5 Suppl):1187S96S.)

Alimentatia complementara a
sugarului .

Mama care alpteaz continu alptarea n
timpul introducerii diversificrii i dupa
aceasta.
De altfel, este recomandat ca mama s ofere
ca un supliment alimentar suptul dup masa
de aliment de diversificare.


Alimentatia complementara a
sugarului .

Ca reguli generale:
- nu se adaug suplimentar sare sau zahar n
alimentele de diversificare;
- introducerea unui aliment nou, necunoscut de
copil, se face doar n condiii de sntate a
copilului;
- noul aliment se ofer intodeauna cu linguria,
iar, aceasta trebuie s fie din plastic i ncalzit n
prealabil n apa cald;
- alimentele nu trebuie s fie reci sau prea calde;

Alimentatia complementara a
sugarului .

cantitile trebuie s fie mrite progresiv, dublate
zilnic pn se ajunge n 4-6 zile la cantitatea
corespunztoare unui prnz;
- nu se introduc odat, dou sau mai multe tipuri
de alimente noi;
- se respect ora la care s-au introdus alimentele
de diversificare;
- dac sugarul refuz noul aliment nu se insist, se
asteapt 2-3 zile, uneori mai mult 2-3 saptmni
i apoi se introduce din nou, pentru a evita
apariia anorexiei nervoase;

Alimentatia complementara a
sugarului .

- dup vrsta de 8 -10 luni sugarul poate
participa la masa adultului;
- e bine s folosim cana pentru administrarea
alimentelor lichide sau semisolide, de
diversificare;
- atenie pentru vrsta de diversificare a
prematurului care are vrsta efectiv diferit
de cea cronologic.

Alimentatia complementara a
sugarului .

Laptele de vac trebuie introdus n alimentaia
sugarului alaptat ct mai trziu, pentru a preveni
apariia anemiei sugarului. De obicei, trebuie
introdus ca atare n alimentaie abia dup vrsta
de 2 ani.
Preparatele adaptate din lapte de vac pot fi
introduse nc din primul an de via dar e bine
ca aceasta sa se fac dup vrsta de 8-10 luni. Dar
n niciun caz nu trebuie ca laptele de vac s fie
alimentul lichid principal sub vrsta de 1 an.

Alimentatia complementara a
sugarului .

Unele alimente pot determina alergii: petele,
oule, nucile i, mult mai putin folosite in
diversificarea alimentaiei la noi, fructele de
mare. Intoducerea de mai mult de 4 alimente noi
sub vrsta de 4 luni se asociaz cu un risc crescut
de apariie a dermatitei atopice i mai trziu,
chiar dupa vrsta de 10 ani, a alergiilor.(Fergusson
DM, Horwood LJ, Shannon FT. Early solid food
feeding and recurrent childhood eczema: a 10-
year longitudinal study. Paediatrics 1990;86:541
6.)

Alimentatia complementara a
sugarului .

Efectele introducerii alimentaiei diversificate n creterea i
dezvoltarea sugarului.
Efectele diversificrii asupra creterii .
Sunt autori care recomand introducerea diversificrii mai devreme
la sugarii cu o greutate mai mare i mai tardiv pentru cei cu o
greutate mai mic. (Ong KK, Emmett PM, Nobles S, et al. Dietary
energy intake at the
age of 4 months predicts postnatal weight gain and childhood body
mass index. Pediatrics 2006;117:e5038.
Morgan JB, Lucas A, Fewtrell MS. Does weaning influence growth
and health up to 18 months? Arch Dis Child 2003;89: 72833.)
Alimentele de diversificare nu trebuie s aiba un coninut n lipide
prea sczut pentru a nu induce o cretere prea lent a sugarului, ele
lipidele ,nu trebuie s fie mai puin de 22 % din totalul pe o zi .
Alimentatia complementara a
sugarului .

Dei ESPGHAN nu a recomandat o scdere a
concentraiei de lipide din laptele de vac consumat de
copii pna la 3 ani, totui n practica este bine s
recomandm consumul de lapte parial smntnit,
respectiv cu o concentraie de lipide de 1,5-2 % ca
masur de scdere a incidenei obezitii n rndul
copiilor i a prevenirii apariiei aterosclerozei precoce.
(Aggett PJ, Haschke F, HeineW, et al. Committee report:
childhood diet and prevention of coronary heart
disease. ESPGHAN Committee on Nutrition. European
Society of Paediatric Gastroenterology and Nutrition. J
Pediatr Gastroenterol Nutr 1994;19:2619.)

Alimentatia complementara a
sugarului .

Consumul unor alimente cu un coninut ridicat energetic i de lipide
se asociaz cu un risc de 2-3 ori mai mare de apariie a obezitii n
rndul copiilor de vrsta scolar. (Baird J, Fisher D, Lucas P, et al.
Being big or growing fast: systematic review of size and growth in
infancy and later obesity. BMJ 2005;331:92934.
Monteiro PO, Victora CG. Rapid growth in infancy and childhood
and obesity in later life: a systematic review.Obes Rev 2005;6:143
54.
Ong K, Loos R. Rapid infancy weight gain and subsequent obesity
systematic reviews and hopeful suggestions. ActaPaediatr
2006;95:9048.
i coninutul de proteine trebuie adaptat la vrsta i astfel o
cantitate de 4 grame de proteine pe kilogram i pe zi, adic mai
mult de 16% din necesarul caloric zilnic consumat n grupa de vrsta
de 8-24 luni se asociaz cu obezitate mai trziu. Actual
recomandrile sunt ca proteinele sa reprezinte 15 % din totalul
caloriilor ingerate intr-o zi.

Alimentatia complementara a
sugarului
Dezvoltarea neuropsihic este i ea influenat de
alimentaie.
Dei alimentaia natural are un impact pozitiv asupra
dezvoltrii cognitive, mai important dect alimentaia
artificial, diversificarea stimuleaz dezvoltarea
neuropsihic a sugarului diversificat.
Carnea, petele i uleiul vegetal au un impact n stimularea
dezvoltrii psihomotorii a sugarului prin aportul de fier, zinc
i acid arahidonic.(Krebs NF, Westcott JE, Butler N, et al.
Meat as a first complementary food for breastfed infants:
feasibility and impact on zinc intake and status. J Pediatr
Gastroenterol Nutr 2006;42:20714.)

Alimentatia complementara a
sugarului
Introducerea Na Cl n alimentaia sugarului se
face dupa vrsta de 1 an dei sunt autori care
recomand aceasta dup vrsta de 2 ani. Fiind
cunoscut relaia ntre adaosul de sare n
alimente, formarea gustului i chiar a
dependenei de sare a copilului i apariia
afeciunilor cardiovasculare. (. Kallio K, Jokinen
E, Puotsaari T, et al. Salt intake in youngn
children. Nord Med 1998;113:2225.)

Alimentatia complementara a
sugarului
Glutenul poate fi introdus n alimentaia sugarului
alptat nc de la vrsta de 5 luni n cantiti mici
cresctoare, pentru ca s-a dovedit efectul protector
fa de apariia bolii celiace.(Akobeng AK, Ramanan AV,
Buchan I, et al. Effect of breast feeding on risk of
coeliac disease: a systematic review and meta-analysis
of observational studies. Arch Dis Child 2006;91:3943
Introducerea dup vrsta de 7 luni a glutenului se
asociaz cu un risc crescut de apariie a bolii
celiace.(Norris JM, Barriga K, Hoffenberg EJ, et al. Risk
of celiac disease autoimmunity and timing of gluten
introduction in the diet of infants at increased risk of
disease. JAMA 2005;293: 234351.)

Alimentatia complementara a
sugarului
Continuarea alaptrii n timpul introducerii
glutenului n alimentaie i meninerea ei i
dup introducerea acestuia in alimentaie are
cu certitudine un efect protectiv cum de altfel
are i asupra apariiei diabetului zaharat de tip
I. (Ziegler AG, Schmid S, Huber D, et al. Early
infant feeding and risk of developing type 1
diabetes associated autoantibodies. JAMA
2003;290:17218. )

Alimentatia complementara a
sugarului
Diversificarea are o influen important i asupra
educrii preferinelor alimentare i asupra
gustului de mai trziu, n timpul vieii.
Copii avnd o predispoziie genetic pentru
preferina alimentelor srate i dulci i de
respingere a celor acre i amare .
Prefer alimentele cu un coninut energetic
bogat i au tendina general de a respinge noile
alimente ceea ce face uneori diversificarea o
incercare extrem de dificil pentru familie.

Alimentatia complementara a
sugarului
Prinii avnd un rol esenial n educarea gustului
sugarului nc din primele zile de viata prin
evitarea oferirii de soluii alimentare dulci.
A insista n oferirea unui aliment nedorit de copil
este o greeal, l face s fie puin tolerant cu
orice nou aliment, iar variant impus de sugar
, n a zahara sau sra alimentele de diversificare
are un efect nefast asupra sntii de mai trziu.
Alimentatia complementara a
sugarului
Introducerea mierii de albine n alimentaia
sugarului se face doar dupa 12 luni sau mai
devreme dac produsul este tratat termic i
sub presiune crescut pentru inactivarea
sporilor de clostridium botulinum
Alimentatia complementara a
sugarului
Practic:
-diversificarea incepe intre 5- 6 luni in functie de
dezvoltarea sugarului si de greutatea acestuia .
Supa crem de legume este primul aliment introdus n
alimentaia diversificat la ora 13-15. Iniial este sub forma
supei, de fapt un piure mai lichid care treptat n cteva zile
se transform n piure mai dens. Se pot folosi orice fel de
legume cu excepia cepei care poate fi folosit la fierbere,
dar apoi scoas sau chiar pasat dupa fierbere dac
anterior a fost coapt la cuptor. Dup vrsta de 7 luni se
adaug n acest piure uleiul de msline extravirgin, initial
0,5ml apoi cresctor pn la 5 ml pe zi.

Alimentatia complementara a
sugarului
Atenie la obiceiul unor mame de a da aceeai
sup/piure mai multe zile sugarului, este
interzis i trebuie subliniat acest lucru mamei.
n general, copii genetic orientai pentru dulce
si srat i nepregtii de ctre mam din
timpul vieii intrauterine primesc cu dificultate
acest aliment i atunci i schimbm gustul i
mirosul prin adugare de frunze verzi de
mrar, ptrunjel, elin etc.

Alimentatia complementara a
sugarului
dup 2 saptmni, adic la 5 luni i 2 saptmni - 6 luni
se introduce iniial sucul de fructe i legume, la ora 9-
11, care rapid, n cteva zile, se transform n piure de
fructe cu suc de legume crude.
Fructe interzise: kiwi, cpuni, caise, piersici, fructe de
pdure potenial alergizant crescut. Se introduc dupa
vrsta de 1 an .
Legume sub form de suc morcov, elin, sfecl roie,
ptrunjel. Se respect c fiecare nou fruct sau legum
sub forma de suc urmeaz s fie introdus ntr-o
cantitate de 5 ml pentru testarea toleranei.

NU se dau copilului sub 1 an :
zmeura, capsuni, fragi. Sunt
alergizante.
masa de fructe se adm. imediat ce
este preparata.
nu se incalzeste pt. ca se inactiveaza
vitaminele.
Alimentatia complementara a
sugarului
dup 2 saptamini se nlocuiete masa de lapte
de la ora 16-18 cu iaurt, mamalig cu brnz i
smntn de 2 -3 ori pe sptamn, cereale cu
lapte. Glutenul, cum de altfel am subliniat
anterior, se introduce nc de la vrsta de 5
luni i 2 saptmni prin cantiti mici, la cei
alimentai natural.

Alimentatia complementara a
sugarului
dup 2 saptmni, adic spre 6 luni i 2
saptmni se introduce n piureul de legume,
carnea de pasre sau cea de curcan i de vit.
Cantitile sunt crescute succesiv de la 1
linguri de carne fiart i pasat, cte o
linguri zilnic pna la 10 lingurite pe zi,
aceasta fiind cantitatea optim pn la 1 an.

Alimentatia complementara a
sugarului
dup 2 saptmni se introduce glbenuul de
ou iniial zi, apoi carne o zi, apoi de
galbenu , carne i apoi 1 glbenu, urmnd ca
de 2 ori pe saptmn s-i dm glbenu i de
5 ori pe sptmn carne. Oul trebuie s fie
fiert tare, separat. Folosim oul de gain.

Alimentatia complementara a
sugarului
dup 2 saptmni se introduce ficatul de
pasare cu aceeai procedur ca glbenuul.

Alimentatia complementara a
sugarului
Rezult n final pn la un an i dm n
piureul de legume de la ora 13-15 de 3 ori pe
saptmn carne , de 2 ori glbenu de ou i
de 2 ori ficat .
-dup vrsta de 10 luni putem introduce n
alimentaie petele alb, indigen sau chiar cel
oceanic proaspt. La masa de ora 16-18 cu
legume sau cu paste fainoase, de 2 ori pe
saptmn
Alimentatia complementara a
sugarului
O alternativ foarte bun pentru mesele de
legume sau fructe este reprezentat de
sucurile, piureurile de fructe i mesele din
legume cu carne, pete sau ficat gata
preparate, industrial. Avantajul acestora este
controlul deosebit sanitar-veterinar al
produselor, mbogirea produsului cu fier i
uneori vitamine, usurina n administrare.

Alimentatia complementara a
sugarului
Nu vom da n alimentaia sugarului pn la 1
an: miere de albine, zahr, sare, carne de
vnat, miel, porc , ciocolat, cacao.

- dupa 1 an chiftelute de carne preparate
in ulei.
- dupa 3 ani carne de porc sau oaie.
- dupa 6 luni galbenus de ou fiert tare (
de 2 - 3 ori/saptamana).
- dupa 1 an albusul de ou (este alrgizant).
- dupa 5 luni branza de vaci ( in piureul
de legume sau OP+BV).
Alimentatia complementara a
sugarului
Dupa vrsta de 6-9 luni sugarul poate, i este
bine, s ia masa odat cu familia. i oferim
lichide din cana, dupa 6-8 luni, n funcie de
dezvoltatea acestuia.
Treptat pasm mai mare, firmim
alimentele, legumele , pentru a-l stimula s
mestece, cu rol deosebit n apariia dinilor i
a vorbirii, iar dup 9-12 luni i oferim bucatele
din care s mute.

Alimentatia complementara a
sugarului
Dup vrsta de 1 an dei preferina pentru
anumite alimente este format ea nc poate fi
influenat de ctre mediul familial i ulterior prin
ieirea copilului n afara colectivitii familiale, n
alte grupuri n care se ia i masa, cree, gradinie,
la bunici sau alte rude, gustul se poate diversifica.
Tendina este ulterior, la scolari, de a consuma
alimente rapid pregtite, uor de mncat, de tip
fast food.

Alimentatia complementara a
sugarului
Concluzii:
1. alimentaia la sn, exclusiv, n primele 6 luni
de via.
2. introducerea diversificrii dup 17
saptmni dar nu mai trziu de 26 de
saptmni.
3. alimentele de diversificare sunt alimentele
solide sau lichide, altele dect laptele de
mama sau laptele da vac adaptat.

Alimentatia complementara a
sugarului
4. dei nu s-a demonstrat c introducerea petelui sau
a oulelor nu are un efect protectiv n apariia alergiei
la acestea, totui este bine s pstrm limita de vrst
n introducerea lor.
5. n prevenirea anemiei sugarului un rol deosebit l are
diversificarea, dar trebuie folosite alimente cu un
coninut corespunztor de fier biodisponbibil i
evitarea folosirii laptelui de vac neadaptat nainte de
12 luni.
6. glutenul trebuie introdus dupa 5 luni dar nu mai
trziu de 7 luni pentru a prerveni apariia bolii celiace,
a alergiei la gru i a diabetului zaharat de tip I.

Alimentatia complementara a
sugarului
7. sugarii i prescolarii nu trebuie s primeasc
dieta vegetariana. Dac totui familia insist n
aceast abordare, trebuie s primeasc zilnic o
cantitate de 500 ml de lapte de mam sau de
vac i sau produse din lapte.

PROBLEME ALE ALIMENTATIEI SUGARULUI IN PRIMUL
AN DE VIATA
INCIDENTE IN ALIMENTATIA NATURALA:
INCIDENTE DATORATE MAMEI:
1. Engorjarea sanilor : apare in primele zile dupa
nastere cand se produce furia laptelui.
Sanii se maresc mult de volum,devin grei si
durerosi,subfebrilitate. Sugarul nu mai poate
apuca mamelonul in gura; se form. un cerc vicios.
Se recomanda golirea manuala a sanilor;
- comprese calde pe san;
- adm. de ocitocina.
2. Mastita: este produsa de stafilococul auriu.
Se recomanda trat. cu antibiotice.
3. Mamelonul ombilicat sau scurt:
- poate determina abandonarea alaptarii;
- se datoreaza faptului ca sanul nu a fost pregatit in
timpul sarcinii.
4. Hipogalactia se verifica daca e reala prin proba
suptului. Se va accepta ca fiind reala numai daca
se coreleaza cu o curba ponderala
nesatisfacatoare.
Incidente din partea sugarului:
1. Malformatii ale cavitatii bucale a
copilului: vor determina supt
imposibil. Se va adm. lapte de mama
cu biberonul sau cu lingurita.
2. Prematurii care nu au reflex de supt
sau de deglutitie vor fi hraniti prin
gavaj sau cu biberonul cu lapte de
mama ( este cel mai bun lapte
pt.prematuri, fiind f. bogat in
proteine).
3. Regurgitatiile sunt eliminari in cantitati
mici de lapte nemodificat( aprox. 10 ml)
in timpul eructatiilor. Apare la sugarii
lacomi, care inghit aer in timpul
suptului.
4. Varsaturile apar tot la sugarii lacomi cu
reflux gastro-esofagian;
- apar intr-o ora dupa alaptare;
- sunt diferite de varsaturile de origine
organica;
- tratament: - pozitia sugarului pe plan
inclinat la 30; antispastice.

5. Colicile abdominale: - sunt dureri
abdominale aparute brusc si insotite de
agitatia sugarului, cu tipat strident, congestia
fetei, emisie de gaze.
-apar in primele 4 luni de viata.
6. Diareea postprandiala (diareea de san): sunt
scaune moi,de culoare galben-verzuie, emise
in jet,cu zgomot,in timpul mesei sau imediat
dupa supt +/- eritem fesier.Apare numai la
sugarii alimentati natural.Curba ponderala
este ascendenta.
INCIDENTE IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA SI
MIXTA:
1. Anorexia: este consecinta concentratiei
uniforme de lipide in laptele praf.
2. Subalimentatia: apare datorita diluarii
necorespunzatoare a laptelui de vaca sau a
prepararii inadecvate a laptelui praf.
3. Supraalimentatia: se prepara l.p. in
concentratii mai mari decat cele
corespunzatoare.
4. Colicile abdominale: se datoreaza prezentei
lactoglobulinei in laptele de vaca.
5. Constipatia: se datoreaza digestiei
defectuoase a cazeinei din laptele de vaca.
6. Scaune de fermentatie: datorita excesului de
fainoase.
7. Diareea acuta infectioasa: apare prin
suprainfectia laptelui.
8. Alergia la proteinele laptelui de vaca.
ALIMENTATIA COPILULUI 1-3 ANI
Nevoile energetice in aceasta perioada
sunt: 90 kcal/kg/zi + nevoile necesare
activitatii fizice.
Nevoile de lichide: 90-100ml/kg/zi.
Ratia de proteine: 2g/kg/zi.
Surse de proteine: lapte(500ml/zi); 1 ou
la 2-3 zile; 50 g carne de
pasare,vita,peste; ficat,creier; proteine
vegetale.
Lipide: 4-5 g/kg/zi. Surse: unt, ulei
vegetal,smantana,frisca, margarina.
Glucide: 12 g/kg/zi. Surse: paste fainoase,
gris,piine,mamaliga,orez,biscuiti,fructe, legume,
produse zaharoase.
Legume: cartofi,fasole verde,dovlecei,
mazare,radacinoase,spanac,conopida,rosii.
Sub 2 ani NU se dau : fasole uscata,varza.
Copilul va prima 3 mese principale si 2 gustari/zi.
ALIMENTATIA COPILULUI PRESCOLAR
Se vor asigura zilnic prin alimentatie:
- 80 kcal/kg/zi ( 15-18% proteine, 25-30%
lipide, 55-60%glucide);
- lichide 80 ml/kg/zi;
- proteine : 2 g/kg/zi din care 2/3 prot. de
orig. animala si 1/3 prot. de orig.
vegetala.
Surse de proteine: lapte si produse
lactate, carne (de pasare,vita,porc,
peste,mezeluri), oua(1 ou la 2 zile) fierte
sau ochiuri.
Lipide: - 2-3 g/kg/zi. Surse: unt,
smantana, margarina,frisca,uleiuri
vegetale.
Glucide: - 10 g/kg/zi. Surse:
piine,produse de panificatie,paste
fainoase,prajituri,fructe, legume.
Zilnic va primi 3 mese principale si 2
gustari.
ALIMENTATIA COPILULUI SCOLAR
- 50-60 kcal/kg/zi din care 15%
proteine, 30% lipide, 55% glucide.
- lichide 60 ml/kg/zi
- 3 mese/zi si 1-2 gustari zilnice.
Din alimentatia copilului nu trebuie
sa lipseasca carnea,ouale,lactatele si
cruditatile.
ALIMENTATIA ADOLESCENTULUI
Ratia calorica a adolescentului difera in
functie de sex si activitatea fizica depusa.
In medie pt. baieti 2800-3000 kcal/zi;
- pt. fete 2100-2400 kcal/zi.
Necesar de lichide:
- 50-60ml/kg/zi pt.fete;
- 60-85 ml/kg/zi pt.baieti.
Lipide: - vor acoperi 50% din ratia calorica
zilnica;
- unt,uleiuri vegetale.
Proteine: -asigura 13-16% din ratia
calorica zilnica.
- sunt reprezentate de 70% prot.
animale si 30% prot. vegetale.
- surse: carne ( aprox. 200g/zi);
lapte (500ml/zi); branza (50g/zi); oua (1
ou/zi).
Glucide: piine,derivate de cereale,
cartofi, alte legume,fructe,zaharuri
rafinate (in proportie mica).
Se va respecta un program fix de
servire a meselor, cu atmosfera calma,
fara discutii in timpul meselor.
Vor fi 3 mese principale/zi si 1-2 gustari
zilnice.
Sunt interzise la aceasta varsta:
consumul de alcool, tutun, cafea,
condimente.