Examenul vaselor

Conf.un. , d.ş.m. Andrei Ichim

Examinarea
arterelor
Circulatie arteriala
Arteries (1)
Arterial wall
Endothelium

Internal
Intima elastic lamina

Media

Adventitia
External
elastic lamina
Vasoconstriction and
vasodilation
 Bolile arterelor periferice
(artropatiile)
 Se caracterizeaza prin modificari
morfologice si functionale ale peretelui
arterial, care duc la micsorarea calibrului
vascular (uneori pina la ocluzia
completa), ce rezulta in irigaţie
insuficienta a ţesuturilor.
 In peste 90 % cazuri
leziunile organice ale
arterelor periferice au la
bază ateroscleroza
sistemică.
Ateroma (1)
 Ateroma (3)

Obstruction : 0% 30 % 65 % 90 %
Cel mai frecvent sînt afectate
de procesul aterosclerotic
arterele membrelor inferioare
(cel mai frecvent – artera
femorală; apoi bifurcaţia aortei
şi artera poplitea).
 În 10% cazuri afectarea
arterelor periferice este de
origine neaterosclerotică,
cauzată de:
 Trombangiita obliterantă
 Arteriita temporală
 Tromboza sau embolia
arterelor
From Atheroma
To Thrombus (1)
From Atheroma
To Thrombus (2)
From Atheroma
To Thrombus (3)
From Atheroma
To Thrombus (4)
Atherothrombosis
 Arteriopatiile vasospastice
(funcţionale)
Sînt un grup de arteriopatii, în
majoritatea cazurilor fără importanţă
diagnostică, dar care uneori sînt
prezente în patologie sistemică:

 Sindromul Reino
 Livedo reticularis
 Anamneza
 Factorii de risc:
1. Fumatul
2. Hipertensiunea arterială
3. Obezitatea
4. Hipodinamia
5. Dislipoproteinemia
6. Predispoziţia genetică
7. Vărsta > 50 ani
8. Diabet zaharat
Acuzele

 Durerea
1. Durere paroxistică intermitentă
(claudicaţie intermitentă)
2. Durere de repaus
Claudicaţia intermitentă

se manifestă prin durere intensă, cu

caracter de crampă musculară,
provocată de mers.
Intensitatea durerii obligă pacientul să se
oprească din mers
Durerea se repetă regulat după o anumită
distantă şi dispare după un anumit timp
(minute) la oprirea efortului.
 Claudicaţia intermitentă este
provocată de ischemia
musculară de efort din cauza
îngustării pronunţate a arterei
Atheroma (1)
 Atheroma (2)

Obstruction : 0 % 30 % 65 % 90 %
 Durerea in muschii gastrocnemici
apare in afectarea arterei femorale,

 Durerea in regiunea coapsei apare

in afectarea bazinului arterial
iliaco-femoral.
Durerea periodică in
regiunea picioarelor si
miinilor, care apare la
rece, este specifica pentru
s-mul Reino şi este
asociată cu paliditatea
tegumentelor (ele devin
albe).
 Durerea de repaus este
cauzată de o stenoză arterială
avansată, care se asociază cu
schimbari trofice cutanate
(ulcere trofice, gangrenă)
Examenul obiectiv
Xantelasme asociate
hipercolesterolemiei
 Ateroembolie.
Embolizarea cu fibrină, trombocite, colesterol, care
rezultă în necroza degetelor şi gangrena lor
(săgeata galbenă) şi livedo reticularis (săgeţi albe)
Ateroembolie.
 Livedo reticularis. Decolorare roşie a
membrelor inferioare asociată ateroemboliei
Erupţii xantomatoase pe fon de hiperlipidemie
 Boala Biurger.
Gangrena şi ulceraţia degetelor
Boala Biurger
Palparea arterelor
 Se vor palpa arterele:
1. temporale
2. carotide
3. brahiale
4. cubitale
5. radiale
6. femorale
7. în fosa poplitea
8. dorsalis pedis
9. tibiale posterioare
Palparea arterei radiale

 Iniţial palparea se efectuiază

bimanual (cu ambele miini) în
regiunea articulaţiilor
radiocarpale, apăsănd arterele cu
degetele 2 şi 3 spre epifiza
distală a radiusului şi în acest
caz artera se palpează ca un tub
elastic care pulsează.
Proprietăţile pulsului
 1. Simetricitatea
(apariţia simultană a undelor
pulsatile)
Asimetria pulsului pe arterele radiale e
specifică pentru :
 Aneurism cu disecţie a aortei,
 Afectare stenozantă a arterelor
(ateroscleroză),
 Aortoarteriită nespecifică ( boala
Takaiasu),
 Tumori mediastinale.
 Simetricitatea (2)
Asimetria pulsului pe membrele
superioare şi inferioare se întîlneşte:
la copii în coarctaţia aortei
Asimetria pulsului la membrele
inferioare se întîlneşte în :
ateroscleroza arterei
 boala Biurgher (trombangiită
obliterantă).
Boala Biurgher (trombangiită
obliterantă).
 2. Frecvenţa

 La o persoană sănătoasă frecvenţa

pulsului este determinată de FCC şi este
egală cu 49-89 bătăi/min.
 Tahicardia >89 bătăi/min
 Bradicardia < 49 bătăi/min
 Deficit de puls

 Se determină diferenţa între

FCC şi numărul undelor pulsatile
în aceeaşi perioadă de timp.
Deficit de puls avem, dacă
numărul bătăilor cardiace este
mai mare ca numărul undelor
pulsatile, care se determină în
fibrilaţie atrială, extrasistolii.
 3. Ritmicitatea

La o persoană sănătoasă pulsul

este ritmic, regulat, cu intervale
egale.
Iregularitatea lui se determină în:
 fibrilaţie atrială,
 extrasistolii
 AV blocuri de gradul II
 4. Tensiunea
- forţa utilizată pentru a comprima
artera pînă la dispariţia pulsului

 Puls dur (pulsus durus) – în

insuficienţa aortică,
hipertensiune arterială
 Puls moale (pulsus mollis) – în
colaps, insuficienţă cardiacă
 5. Umplerea

 Depinde de debitul cardiac

 La persoane sănătoase
pulsul e plin - pulsus plenus
 În hemoragii – puls gol, de
volum mic - pulsus vacuus
 6. Mărimea (volumul)
- reprezintă suma tensiunii şi
amplitudinii pulsului
Poate fi:
 Puls amplu (pulsus fortus)
 Puls mic ( pulsus parvus)
Tipurile undelor de puls (forma
pulsului)
 1. Pulsus altus et celer
(înalt şi rapid)

 În insuficienţă aortică
2. Pulsus tardus et parvus (puls
rar, cu amplitudine mică)
 În insuficienţă vasculară
 Hipovolemie
 Stenoză aortică
3. Puls dicrotic

 se caracterizează prin
prezenţa unei unde de puls
secundare în diastolă
 4. Pulsus bisferiens
se caracterizează prin prezenţa
unei unde de puls secundare în
sistolă
 în stenoză aortică subvalvulară
 CMP hipertrofică
 5. Pulsus alternans
(puls alternant)
- Unde de puls ritmice de
amplitudine diferită

 Afectare severă a VS
 6. Pulsus bigeminatis
(puls bigeminic)

 În extrasistolie tip bigeminie

7. Puls paradoxal

Se caracterizează prin
reducerea amplitudinii undei
de puls la inspir
Se apreciază în:
 pericardită constrictivă
 Tamponada cordului
Auscultaţia arterelor
 Suflurile care se transmit de-a
lungul arterelor
 Pe artera femorală se auscultă în insuficienţă
aortică :
1. zgomotul dublu Traube (sistolo -diastolic)
2. Suflu sistolo -diastolic (dublul suflu Diurozie)

 Pe arterele carotide în stenoză aortică se

auscultă:
1. Sulu sistolic romboid, aspru.
Suflurile ce se formează în artere:

 În ateroscleroza sau coarctaţia aortei -

se auscultă suflu sistolic în locul
stenozei;
 În locul de dilatare bruscă a lumenului
arterial din cauza mişcării turbulente a
fluxului sanguin – se auscultă suflu
sistolic.
Abdominal Aortic Aneurysm
Aneurysm
Saccular aneurysm (1)
Saccular aneurysm (2)
Fusiform aneurysm
Aneurysm clip
 Focarele de aucultaţie a arterelor

 Artera carotidă
 Artera subclavia
 Aorta abdominală
 Artera brahială
 Artera cubitală
 Artera femorală
 Artera poplitea
Metode paraclinice de
examinare
Angioplasty (1)
Angioplasty (2)
Stent (1)
Stent (2)
Stent (3)
Stent (4)
Stent (5)
Afectare excentrică a aortei – IVUS în comparaţie cu
angiografia
Disecţia arterei iliace externe
Ocluzia arterei iliace comune drepte
Ateroectomia arterei femorale comune
drepte stenozate
Revascularizarea arterelor carotide după
angioplastia cu balon
Examinarea venelor
Venous circulation (1)
Venous circulation (2)
Veins (1)
Veins (2)
Veins (3)
 Acuzele:

1. Durerea – corespunde locului afectării şi

se răspândeşte de-a lungul venelor.
Durerea se intensifică la mişcări, în
ortostatism, la tuse.
 Alte acuze
1. Parestezii, hiperestezii, prurită
cutanată.
2. Edemaţierea membrelor inferioare
3. Febră
4. Palpitaţii
 Anamneza

Varicele şi tromboflebitele se
înregistrază mai frecvent la :

 Persoanele în etate;
 Femei ;
 Persoanele care petrec la
serviciu majoritatea timpului în
ortostatism.
 Factorii de risc pentru
tromboflebită :
 Hipodinamia
 Traume chirurgicale şi
nechirurgicale
 Sepsis
 Graviditatea
 Insuficienţa circulaţiei snnguine
 Varicele
Examenul obiectiv
 La inspecţie :
Circulaţia sanguină colaterală:
1. Sindromul venei cava superioare – se
dilată anastomoza cava-cavală superioară
, în treimea superioară a peretelui toracic
(specific în tumoare mediastinală)
2. Sindromul venei cava inferioare –
anastomoza cava-cavală inferioară – pe
părţile laterale a toracelui şi a
abdomenului (îngreuierea circulaţiei prin
vana cava inferioară)
 Anastomoza porto -cavală

E cauzată de dereglarea circulaţiei

venoase prin vena portae , întîlnită în
ciroza hepatică, tromboza venei portae,
tromboza venelor hepatice.
 Colateralele venoase devin dilatate în
regiunile epigastrică şi paraombilicală
(«capul Meduzei»)
 Edemul
 De regulă sînt localizate distal
regiunii de obstrucţie;
Tegumentele în regiunea dată
devin strălucitoare, subţiate;
Edemele sînt dure, reci;
Culoarea edemului poate varia de
la cianotică pînă la hiperemie sau
paliditate.
Edemul (1)
Edemul (2)
Edemul (3)
La inspecţia tegumentelor
pot fi depistate:
ulcere trofice, atrofia pielii.
 Varice

1. Primar – ereditar
2. Secundar – barieră în calea
circulaţiei venoase (în tromboza
venelor profunde, în insuficienţă
cardiacă)
Turgescenţa jugularelor

 BPCO
 Insuficienţă cardiacă
 Insuficienţă VD
 Stenoză tricuspidiană
 Pericardită constrictivă,
exudativă
Metode de investigaţii
paraclinice
 Varicose vein

Membrane adhesion -
Molecule expression
(ICAM-1, E-selectin,…)

Venous valve

Venous wall
remodeling

Pressure and shear stress

induced gene expression
(TNF, IL-1, …)
Complicaţii tromboembolice venoase
 Tromboza venelor profunde
USG Flebografia