AGRESIUNEA SOLARĂ CUTANATĂ

TUMORI CUTANATE BENIGNE

DERMATOSCOPIA

TUMORI PREMALIGNE

TUMORI CUTANATE MALIGNE NON-

MELANOCITARE

cursul 12
Agresiunea solară
cutanată
Radiațiile ultraviolete

 Lumina solară: spectru de radiații

electromagnetice - 3 categorii principale:
radiații UV, vizibile și infraroșii

 Radiațiile UV – cel mai important factor

implicat în patogeneza tumorilor cutanate non-
melanocitare (KA, CBC, CSC)
Organizația Mondială a Sănătății

 OMS a introdus radiațiile UV solare pe lista

agenților carcinogeni (1992), clasificându-le
drept carcinogeni de grup I în anul 2012

 Modificările climatice actuale și depleția

stratului de ozon cu aproximativ 4% la fiecare
10 ani încă din anii 1970 a determinat
diminuarea filtrării radiațiilor de tip UV-A și
UV-B și creșterea nivelul de radiații ce ajunge
la nivelul solului
Radiațiile ultraviolete

 3 categorii principale: UVC (100-290 nm), UVB (290-320

nm), UVA (320-400nm).
 Radiațiile tip UVB – rol principal în patogeneza
tumorilor cutanate.
 Radiațiile UVA – proporție crescută la nivelul luminii
solare comparativ cu radiația de tip UVB, dar absorbție
redusă la nivelul ADN-ului.

 Efectul carcinogenic – distrucție fotochimică directă la

nivel de ADN prin producția de specii reactive de oxigen –
mutații genice la nivelul keratinocitelor epidermice și
țesutului conjunctiv dermic.
Radiațiile ultraviolete

 Elemente cheie: durata și intensitatea

expunerii UV:

 Expunerea cumulativă, de lungă durată la

radiații UV se asociază cu degradare
cutanată de tip actinic – keratoza actinică și
carcinomul spinocelular.

 Expunerea intermitentă, de intensitate

crescută, mai ales în copilărie – carcinomul
bazocelulare și melanomul.
Canfield Visia Analysis

Overview UV spots
TUMORI CUTANATE BENIGNE
Definiţie

 formaţiuni
 proliferative persistente
 bine delimitate
 nemetastazante
 evoluţie lentă

 au în compoziţie celule din structura ţesutului în care

se dezvoltă (hamartoame)
1. Keratoza seboreică

 sin. veruca seboreică

 formaţiune tumorală epidermică benignă
 sesilă
 consistenţă moale
 rotund-ovalară (1-3 cm )
 culoare maronie-neagră
 suprafaţa verucoasă, onctuoasă, papilomatoasă cu
dopuri keratozice.
 M=F, 40-50 ani.
 localizare pe zonele seboreice.
 semnul Leser-Trelat
 apariţia bruscă de keratoze seboreice multiple, cu
creştere rapidă
 sugerează prezenţa unei neoplazii viscerale
(adenocarcinom gastric, carcinom bronşic, limfom).
 histopatologic: hiperplazie epidermică cu celule de
aspect bazalioid
 evoluţie lentă cu extindere în dimensiuni
 “tumori de coliziune” KS - CBC/ KS - CSC
 tratament:
 electrocauterizare
 îngheţare cu azot lichid
 fotovaporizare laser
2. Keratoacantomul
 formaţiune tumorală epidermică benignă
 sesilă de aspect globulos ( 1-3 cm)
 culoarea pielii
 un dop keratozic în centru
 se dezvoltă pe zonele cu foliculi piloşi.
 frecventă cefalic şi pe dosul mâinilor
 forme particulare:
 keratoacantoame eruptive generalizate Grzybowsky-Năstase
( 1-3 mm, spontan rezolutive)
 keratoacantoame familiale Ferguson-Smith (AD, frecvente
pe zonele fotoexpuse)
 histopatologic
 baza este bine delimitată şi conţine hiperplazie
pseudoepiteliomatoasă
 craterul central: material cornos orto- şi parakeratozic
 evoluţie iniţială cu creştere rapidă (săptămâni) urmată
de o fază involutivă lentă (luni-ani)
 îndepărtare prin:
 excizie chirurgicală
 injectare intralezională de metotrexat
 radioterapie locală
 administrare sistemică de retinoizi (etretinat,
isotretinoin).
Siringoamele
3. Siringoamele
 tumori benigne ale glandelor sudoripare ecrine
 sesile, papuloase
 rotund-ovalare, 1-5 mm 
 consistenţă fermă
 culoare brună
 apar în adolescenţă şi sunt frecvente la femei
 nu se malignizează, nu involuează
 tratament: distrugere prin
 electrocauterizare
 îngheţare cu azot lichid
 fotovaporizare laser
4. Chiste

 tumori cavitare tapetate de epiteliu cu conţinut fluid,

semisolid sau solid
 se dezvoltă din epiteliu keratinizat sau glandular
 forme particulare:
 milia
• chiste de culoare albă, globuloase,  1-4 mm
• acoperite de epiderm subţire
• formate post-traumatic, post-vindecare bule
subepidermice, post-tratament cu DCT
  chist epidermoid
• chist tapetat de ţesut epidermoid
• conţine keratină şi produşi de degradare ai ei
• se dezvoltă în jurul unui folicul pilo-sebaceu
inflamat
• creşte lent şi se deschide la suprafaţa cutanată
sau evoluează spre calcificare
 chist trichilemal
• chist tapetat de perete asemănător tecii
externe a firului de păr
• conţine keratină şi produşi de degradare ai ei
• se dezvoltă pe scalp
• cresc lent şi se deschid la suprafaţa cutanată
sau evoluează spre calcificare
 tratament: incizie şi evacuarea conţinutului şi
peretelui. Antibiotice în caz de suprainfecţie
5. Dermatofibrom

 tumoră mezenchimală
 aspect lenticular
 fermă
 diametru 3-10 mm
 culoare maronie.
 se dezvoltă post-traumatic (înţepătură de insectă,
traumatisme mecanice)
6. Fibrom moale

 tumoră mezenchimală
 pediculată
 de culoarea pielii
 suprafaţa plicaturată
 consistenţă moale
 frecvente în pliuri şi la obezi
7. Lipomul

 tumoră mezenchimală subcutanată

 prin proliferarea ţesutului adipos
 bine delimitată
 consistenţă elastică
 formă lobulară
 evoluează cu deformări inestetice ale zonelor afectate
8. Granulom piogenic

 sin. botriomicom
 formaţiune tumorală angiomatoasă, apărută post-
traumatic şi suprainfectată stafilococic
 aspect sesil, hemisferic, suprafaţă papilomatoasă,
uşor sângerândă şi consistenţă moale
 poate afecta mucoasele (frecvent la gravide)
 tratament: excizie profundă cu distrugerea bazei
tumorale
TUMORI CUTANATE
PREMALIGNE (borderline)

Precancerele cutanate sunt leziuni care se

pot transforma în cancere după o perioadă
de latenţă variabilă.
1. Keratoze actinice

 sin. keratoze solare, keratoze senile

 formaţiuni tumorale sesile dezvoltate pe tegumentele
fotoexpune ce se pot transforma în CSC
 frecvente la persoanale cu fototip cutanat I şi II
 leziuni induse de acţiunea cumulativă a UVB şi UVA
 clinic
 leziuni multiple eritematoscuamoase
 aspect ovalar, diametru 1 mm - 2 cm
 suprafaţa keratozică ("aspră" la palpare)
 scuame aderente
 histopatologic
 hiperkeratoză cu parakeratoză, acantoză
 keratinoblaste cu atipii celulare
 dermul cu mononucleare şi elastoză actinică cronică
 evoluţie cronică, lentă, rar transformate în CSC
 tratament: crio- sau electro-caerizare, fotovaporizare,
aplicaţii de podofilină 25%, retinoizi.
 există şi alte leziuni similare (keratoze) cu malignizare
posibilă:
 keratoze arsenicale
 keratoze la gudron
 keratoze termice (infraroşii)
 keratoze pe cicatrici (metastazează rapid)
 keratoze pe radiodermită cronică (idem)
KA “field cancerisation”
2. Cornul cutanat
 formaţiune tumorală premalignă
 excrescenţă cornoasă încurbată
 de culoare galben-maronie
 dispusă pe o bază eritematoasă, infiltrată
 lungime variabilă
 corn cilidric, piramidal sau răsucit
 localizat pe faţă, scalp, urechi, etc.
 histopatologic
 hiperkeratoză parakeratotică compactă
 epiderm acantotic cu celule atipice
 evoluează lent cu transformare în CSC
 tratament: excizie şi distrugerea bazei tumorale
 3. Boala Bowen

 formaţiune tumorală sesilă

 eritemato-scuamo-crustoasă
 aspect histologic de CSC intraepidermic
 frecventă la vârstnici pe zonele fotoexpuse traumatizate
 clinic
 leziune neinfiltrată, bine delimitată
 acoperită de scuame gălbui sau cruste
 aspect papilomatos
 histopatologic
 hiperkeratoză cu parakeratoză
 acantoză
 papilomatoză
 strat spinos dezorganizat cu celule atipice şi globi
cornoşi
 membrana bazală este intactă
 evoluţie cronică apoi leziunea ulcerează şi se
transformă în CSC rapid metastazant
 tratament: excizie chirurgicală cu margini de
siguranţă oncologică, radioterapie
4. Eritroplazia

 boala Bowen a mucoaselor (la nivelul glandului este

denumită eritroplazie Queyrat).
 placă eritematoasă, bine delimitată, contur policiclic,
aspect "lăcuit", suplă la palpare
 infiltrarea leziunii şi apariţia ulcerării sugerează
dezvoltarea CSC (apare mai rapid şi este mai agresiv
decât cel dezvoltat pe tegumente)
 tratament: excizie chirurgicală, electrocauterizare,
radioterapie, 5-fluorouracil topic.
 5. Leucoplazia

 formaţiuni tumorale sesile keratozice, albicioase,

persistente, dispuse pe mucoase.
 factori declanşatori: traumatisme mecanice, UV, chimici,
termici (fumatul), infecţioşi (papilomavirusuri)
 clinic: plăci albicioase, contur policiclic, suprafaţă
keratozică, aderentă
 evoluţie cronică cu transformare în CSC cu agresivitate
variabilă
 tratament: oprire facor declanşator, electrocauterizare,
5-fluorouracil, excizie chirurgicală.
5. Boala Paget

 adenocarcinom intraepitelial cu originea

 în ductele glandelor mamare (boala Paget
mamară)
 în ductele glandelor sudoripare apocrine (boala
Paget extra-mamară)
placă unică eritematoasă, bine delimitată, acoperită
de scuamo-cruste, secreţie seroasă sau
sanguinolentă
 leziunea se măreşte lent şi are aspect eczematiform
 se asociază unei neoplazii viscerale (rect, uretră, col
uterin sau adenocarcinom mamar)
Boala Paget extramamara

 primara
 Adenocarcinom intraepitelial

 Secundara
 Raspindire pagetoida a unei neoplazii in situ
sau invazive
 histopatologic
 celule Paget
(celule mari,
rotunde, cu
citoplasma clară
şi nuclei mari)
printre celulele
stratului spinos

 tratament: excizie
chirurgicală
(mastectomie şi
evidare
ganglionară!)
TUMORI EPITELIALE MALIGNE
sin
TUMORI CUTANATE MALIGNE
NON-MELANOCITARE (NMSC)
1. Carcinomul bazocelular

 formaţiune tumorală malignă cu originea în celulele

bazale epidermice cutanate sau ale anexelor
 CBC nu afectează mucoasele
 CBC are invazivitate locală şi metastazează excepţional
 leziune relaiv frecventă, mai ales la bărbaţi
 factori declanşatori:
 expunere la soare, UVB, adiaţii ionizante
 factori genetici (rar la africani)
 expunerea la arsenic
 cicatrici / traumatisme repetate
 mecanismul patogenic = este reprezentat de
incapacitatea celulelor tumorale de a se keratiniza,
păstrându-şi capacitatea de diviziune
 clinic
 formaţiune tumorală cu suprafaţa globuloasă
 perle bazaliomatoase: translucide, telangiectatice
 evoluează lent cu mărirea "perlelor", deprimare centrală
şi ulcerare
 asimptomatic
BCC forme clinice

 BCC nodular: 60% din cazuri; frecvent pe fata;

exista perle tipice translucide, telangiectatice;
ulcereaza central; forma extrema = ulcus
rodens
 BCC superficial: 30% din cazuri; M>F; frecvent
pe trunchi; macule-placi eritemoato
scuamoase cu centrul usor atrofic si periferia
cu mici perle translucide.
 BCC morfeiform: 10% din cazuri; papule-placi
eritematoase cu atrofie centrala si margini
indurate; includ formele morfeiform infiltrativ
si morfeiform micronodular.
 histopatologic
 derm: mase epiteliomatoase monomorfe, bine
delimitate de celule keratinocitare bazale dispuse
în palisadă; rare atipii nucleare sau diviziuni
 evoluţie lentă cu invazivitate locală şi metastazare
excepţională.
 tratament
 evită soarele, creme fotoprotectoare
 excizie chirurgicală (chirurgie Mohs)
 cauterizare, fotovaporizare laser, radioterapie, PDT
 5-fluorouracil
 Pacienţii necesită control
2. Carcinomul spinocelular

 origine în celulele keratinocitare

 rată rapidă de creştere, anaplazie, invazivitate locală
şi sistemică
 afectează tegumentele şi mucoasele
 cea mai frecventă tumoră malignă a mucoaselor
 mai frecventă la bărbaţi.
 se dezvoltă pe leziuni pre-existente
 factori predispozanţi:
 factori genetici
 expunere la soare sau UVB
 expunere la radiaţii ionizante
 existenţa de leziuni premaligne (cicatrici, ulcere,
radiodermită)
 carcinogeni chimici (gudron, azbest, arsenic)
 infecţii virale (papilomavirusuri 16, 18, 30, 33)
 fumat, alcool
 CSC al tegumentelor
 pe tegumente agresate actinic
 nodul / placă tumorală infiltrată şi indurată, cu halou
eritematos  centrul ulcerează  crustă pio-hematică
 fixare pe ţesuturile subiacente
 CSC al mucoaselor
 pe leziuni cheilitice
 eroziune persistentă, uşor sângerândă  creştere
exofitică (conopidiformă) sau endofitică
 forme clinice:
 CSC nodular-ulcerat
 CSC ulcero-vegetant (conopidiform)
 CSC ulcerat endofitic (infiltrează ţesuturile subiacente)
 epithelioma cunniculatum (CSC bine diferenţiat)
 histopatologie
 derm invadat de mase epiteliomatoase cu celule
de tip spinos
 aspect general polimorf (celule spinoase, globi
cornoşi, numeroase mitoze atipice)
 clasificare Broders
• gradul I > 75% celule diferenţiate
• gradul II > 50% celule diferenţiate
• gradul III > 25% celule diferenţiate, lipsesc
globii cornoşi
• gradul IV < 25% celule diferenţiate
 evoluţie severă pentru
 localizare mucoasă
 leziuni mari
 grad Broders mare
 metastazeză limfatic (excepţional hematic)
 tratament
 excizie chirurgicală (excizie Mohs)
 electrocauterizare
 radioterapie
 aplicaţii de azot lichid
 chimioterapie (bleomicină, cisplatin), isotretinoin
 pacienţii necesită control frecvent
DERMATOSCOPIE

CRITERII
-LEZIUNI ELEMENTARE-
DERMATOSCOPIE

 Creşte acurateţea diagnosticului clinic cu

5 -30 % în funcţie de
- tipul de leziune cutanată
- experienţa celui ce o utilizează.
CULOAREA

 Maro deschis
 Maro închis
 Negru
 Albastru cenuşiu
 Roşu
 Galben
 Alb
CULOAREA
VASCULARIZAŢIE

 Presiune mică asupra leziunii

 În formă de
virgulă

 Nev
dermic/compus
 Factor predictiv
negativ
semnificativ
pentru melanom
 Punctiforme
 Melanom
 CSC
 psoriasis
 “în ac de păr”
 KS
 Tumori cu
componentă
keratinocitară

 CSC, KA
(dispoziţie
neregulată)
 Glomerulare
 Boală Bowen
 Melanom
 Dermatită de
stază
 Arborescente
 CBC
 STRUCTURI
DERMATOSCOPICE
REŢEAUA PIGMENTARĂ

 Tipica

 Atipica
FORMAŢIUNILE PUNCTIFORME
-DOTS-
Structuri rotunde
 < 0,1 mm
 Culori diferite

 Melanocite intens
pigmentate în stratul
granular, cornos

 Albastru – gri şi roşu –

maro - în zonele de
regresie ale MM (indică
MELANOFAGE ce conţin
pigment sau celule
tumorale intens
pigmentate în derm)
GLOBULE

 > 0,1 mm
 Cuiburi de melanocite,
melanină, melanofage
 Epiderm inferior
 JDE
 Derm papilar

 Benigne – în centrul
leziunii

 Maligne – în periferie
ELEMENTE LINIARE
-STREAKS-
 Cuiburi
melanocitare
dispuse radial şi
care confluează
 “radial streaming” –
extensii paralele la
periferia leziunii
 pseudopode – proiectii
digitiforme de pigment la
periferia tumorii

1. Neregulate - melanom

2. Regulate – nev Reed

ZONE ASTRUCTURALE
 Zone lipsite de
elemente
structurale
identificabile
 Hipopigmentare
 Nu prezintă
granulaţie în
periferie
VĂL ALB-ALBASTRU
 Pigmentare albastruie
acoperita de o peliculă
opacă, albicioasă
 Se regaseşte pe zonele
papuloase ale leziunilor

 Aglomerare de pigment
sau celelule intens
pigmentate în derm

 Trebuie diferenţiat de
zonele de granulare din
zonele de regresie
CHIST MILIA-LIKE

 Structuri rotunde
albe, galbene

 KS, nevi congenitali,

nevi melanocitari
papilomatosi

 Chist keratinos
intraepidermic
ORIFICII COMEDON-LIKE
-CRIPTE, ORIFICII PESUDOFOLICULARE-

 KS, nevi
melanocitari
papilomatosi

 Invaginaţii
epidermice pline
cu keratina
CASH

 CULOARE
 ARHITECTURĂ
 SIMETRIE
 (H)OMOGENITATE
ASPECTUL RETICULAR

 Cel mai frecvent

 Componenta joncţională a nevilor compuşi
Aspectul globular

 Globule agregate
 Nevi congenitali superficiali
Aspect omogen

 Pigmentare difuză
 Fără reţea pigmentară sau alte structuri
distincte
Aspectul “starburst”

 Nev Reed, Spitz

Aspectul paralel

 Palme si plante
Aspectul “multiplu”

 3 sau mai multe combinaţii ale celor anterioare

 Melanom
 Nevi melanocitari dobandiţi
 Nevi congenitali
Leziuni cu aspect “indeterminat”

 Melanom
 Nev atipic
LENTIGO SIMPLEX

 Reţea uniformă
 Margini uniforme, care se termină gradat
 Puncte maro-negre
 Globule maro-negru în centrul leziunii
 Culoare omogenă
NEV JONCŢIONAL

 Reţea uniformă
 Margini uniforme, care se termină gradat
 Unele ochiuri ale reţelei pot avea dimensiuni
diferite
 Globule maro-negru
 Culoare omogenă
NEV COMPUS

 Reţea uniformă
 Margini uniforme, care se termină gradat
 Unele ochiuri ale reţelei pot avea dimensiuni
diferite
 Globule maro
 Aspect de papulă simetrică
 Culoare omogenă/neomogenă
NEV DERMIC

 Nu are caracteristici de leziune melanocitară

 Fără reţea pigmentară
 Globule maro
 “Pseudoreţea”
 Vase sanguine “în virgulă”
NEV ALBASTRU

 Zone albastru oţel

 Fără reţea pigmentară
 Imprecis delimitat
 Văl alb – posibil
 Fără pseudoreţea
MELANOM

 Aspect heterogen
 Asimetrie
 Reţea pigmentară neuniformă
 Margini neregulate
 Zone astructurale
NEV ATIPIC CLARK
 Reţea pigmentară neuniformă, marcată de
întreruperi
 Ochiuri de dimensiuni variabile
 Margini neuniforme
 Neuniform colorat
 Val alb-gri
ANGIOM

 Nu are caracteristici de leziune melanocitară

 Fără reţea pigmentară

 Lagune roşu, roşu-albastru, roşu-negru

 Margini nete
KERATOZĂ SEBOREICĂ

 Nu are caracteristici de leziune melanocitară

 Fără reţea pigmentară - de obicei

 Chiste milia-like
 Orificii pseudo-foliculare, comedon-like
 Suprafaţa rugoasă
CBC PIGMENTAR

 Nu are caracteristici de leziune melanocitară

 Pigmentare tip “maple leaf”

 Telangiecazii
 Vase arborescente
 Culoare gri-maro, gri-negru