In cadrul sistemului nervos central, cortexul este considerat structura

superioara de control. Cu toate acestea separarea neta a functiilor de comanda

si limitarea lor la o singura structura nu este adecvata, in realitate interactiunea
dintre cortex si structurile subcorticale fiind mult mai complexa si bidirectionala.
Lobul frontal ocupa portiunea anterioara a cutiei
craniene; este cel mai mare si ultimul aparut
filogenetic. Este delimita posterior de scizura
rolandica (care-l separa de lobul parietal) si
inferior (pe fata externa a emisferei) de scizura
sylviana (care-l separa de lobul temporal).
Scizura lui Rolando

Scizura lui Sylvius

Are atributii importante in :

- miscarea voluntara (coordoneaza toate structurile majore

implicate in generarea si controlul miscarii);

- vorbire si limbaj;

- rol major in functiile psihocognitive: atentie, concentrare,

flexibilitate cognitiva, initiativa, spontaneitate, integrarea si
interpretarea consecintelor actiunilor (alegerea unei atitudini
comportamentale in defavoarea altora), determinarea
similaritatilor si diferentelor intre evenimente sau situati,
reglarea si suprimarea comportamtentelor si raspunsurilor
emotionale acceptabile sau nu din punct de vedere social.
Functiile motorii sunt cantonate in portiunea posterioara si
superioara a lobului frontal.
Aria motorie principala este originea celui mai important
contingent de fibre din fasciculul piramidal. Este localizata
la nivelul girusului precentral (aria 4 Brodmann). Are
organizare topografica, cu proiectia membrului inferior pe
fata mediala a emisferei, in timp ce trunchiul, membrul
superior si fata se proiecteaza, in aceasta ordine, de sus in
jos, pe fata laterala.
 Stimularea electrica sau, dimpotriva, distrugerea unor
portiuni ale acestei ari duc la miscari involuntare (respectiv
paralizii in cazul distrugerii) ale portiunilor corespunzatoare ale
jumtatii opuse a corpului.
Distrugerea completa a ariei motorii principale (cu
diverse etiologii) se manifesta prin deficit motor hemiplegic
contraleteral, iar hiperactivitatea acestei arii se traduce prin
descarcare electrica anormala (criza epileptica) cu aspect tonic-
clonic a membrelor de partea opusa.
Aria motorie suplimentara este situata anterior ariei
motorii principale fiind formata din ariile 6 si 8 Brodmann.
Lezarea ariei 6 determina deficite motorii cu
caracteristici putin diferite (pierderea indemanarii preciziei, o
dificultate de control a miscarii, intarzierea miscarii, tulburari de
tonus).
Aria 8 este responsabila de dirijarea voluntara a capului
si globilor oculari in directie opusa. Distrugerea acestei zone
determina directinarea capului si globului ocular spre leziune
(AVC si crize epileptice oculocefalogire).
 Leziuni ale portiunilor mai anterioare determina tulbulrari de
comportament:
- Comportamentul de utilizare (pacientul va incepe sa foloseasca
un obiect plasat in fata sa intr-un moment inadecvat)
- Comportamentul de imitatie (pacientul imita gesturile
examinatorului)
- Reflexul de urmarire
- Reaparitia/eliberarea unor reflexe primitive : reflexul de prindere
sau apucare fortata

Sunt localizate in ariie 44-45 de pe emisfera dominanta

(zona Broca). Leziunile acestei zone duc la reducerea sau pierderea
discursului motor si la agrafie. Recuperearea vorbirii se face treptat
incepand cu elemente automate si continuand cu elemente din ce in
ce mai complexe.
Ariile prefrontale

Par a fi responsabile de alegerea comportamentului

corespunzator si de planificarea actiunilor, compararea obiectelor
si conceptelor, atentie, motivatie si comportamente de cautare a
recompenselor.
Este situat in partea laterala a fiecarei emisfere cerebrale si este separat prin
scizura silviana de lobul frontal si de cel parietal.
Functii:
- Memorare (hipocamp) – consolidarea amintirilor immediate. Exemplu:
boala Alzheimer si sindromul Korsakov;
- Formarea sentimentelor si emotiilor ( sistemul limbic);
- Functie auditiva (aria auditiva) – Leziune bilaterala -> surditate; Leziunea
emisferului drept -> amuzie; Halucinatii auditive; Crize epileptice de lob
temporal (“déjà vu” si “jamais vu”)
- Intelegerea limbajului (ariile 37, 39, 40, 22). Leziuni ale acestor arii
determina producerea faziei senzoriale. Exemple : alexie, agrafie, “salata
de cuvinte”
Se afla in partea exterioara a emisferelor, posterior
descizura centrala (Rolando) si deasupra fisurii laterale
(Sylvius) care il separa de lobul frontal si temporal.
Functii:
- Sensibilitatea (ariile 3,2,1): hemihipoestezie controlaterala,
neatentie tactila, crize epileptice senzitive
- Agnozii: anosognozia (pacientul nu isi recunoaste membrele paralizate:
emisfera dreapta), anosodiaforia (pacientul este indiferent fata de
propria boala), hemineglijenta (agoniza spatiala), prosopagnozia
(incapacitatea de a recunoaste figuri cunoscute).
- Apraxia (incapacitatea efectuarii unui act motor). Exemple:
imposibilitatea de a efectua activitati motorii invatate, de a folosi
instrumente, incapacitatea de a reproduce figuri geometrice.
- Tulburari de integrare a corpului si spatiului ( neglijenta spatiala ).
Aria vizuala este proiectata in lobul occipital (ariile 17,18,19).
Leziunile acestor arii produc:
- Afectiuni ale campului vizual: hemianopsie omonima de partea opusa,
cecitate corticala (leziune bilaterala)
- Agnozia vizuala (incapacitatea de recunoastere a unui obiect), agnozia
pentru culori, prosopagnozia, incapacitatea de a identifica fetele.
- Iluzii vizuale (distorsiuni ale imaginilor in cea ce priveste forma,
marimea, conturul, culoarea sau miscarea)
- Halucinatii vizuale (aparitia unor imagini inexistente in campul vizual)