Elemente de bază în conducerea şi realizarea unei

cercetări: formularea întrebărilor de cercetare şi

a ipotezelor

Loredana Ivan
loredana.ivan@comunicare.ro

1
Specificul cercetării în ştiinţele comunicării

 Cercetări exploratorii
 Cercetări experimentale
 Cercetări descriptive/cercetări
explicative
 Cercetări cantitative/calitative

2
Cercetări exploratorii
 Număr mic de participanţi, nu neapărat un
eşantion reprezentativ (dacă e o cercetare
cantitativă)
 Loturi de participanţi de disponibilitate
 Fenomene insuficient explorate
 Preliminar unei cercetări cu un eşantion
reprezentativ, sau unei cercetări cu design mai
complex

3
Cercetări experimentale

 Pot fi exploratorii (explorează un fenomen

puţin investigat pe un lot de participanţi)
 Metoda folosită este cea a experimentului
(natural, de teren sau în laborator)
 Testează ipoteze de cercetare
 Conduce la formularea de noi ipoteze
 Se pot generaliza rezultatele mai greu, dincolo
de particularităţile lotului investigat
 Pot avea un design complex, pot testa ipoteze
noi, inovatoare

4
Cercetări cantitative (I)
 Numărul participanţilor la cercetare este relevant
 Folosirea de eşantioane reprezentative sau discutarea
reprezentativităţii statistice a eşantionului considerat
 Folosirea numerelor procentelor etc., în prezentarea
datelor (figuri, tabele, teste statistice, teste de
semnificaţie etc.)
 Răspunsul fiecărui participant (unitate analizată) este
egal cu al celorlalţi (celorlalte unităţi analizate) sau se
folosesc modalităţi de ponderare a răspunsurilor
 Participanţii sunt trataţi în mod egal (sunt priviţi ca
numere). Analizele se realizează pe eşantionul
considerat (sau subeşantioane)

5
Cercetări cantitative (II)
 Accent pe descrierea şi explicarea unor
realităţi, aşa cum sunt ele (nu pe semnificaţii
atribuite acestor realităţi de către indivizi)
 Realitatea prevalează în faţa semnificaţiilor
atribuite
 Cunoaşterea şi explicarea unor fenomene,
dincolo de bunul simţ, de simţul comun
 Stabilirea legăturilor cauzale, înţelegerea
legăturilor dintre diferiţi factori care pot
interveni în relaţie cu fenomenul de explicat

6
Cercetări calitative (I)
 Reprezentativitatea eşantioanelor considerate nu este
discutată
 Volumul participanţilor este mai redus
 Principiul „nivelului de saturaţie” pentru stabilirea
numărului de participanţi (unităţi analizate)
 Selecţia participanţilor folosind criterii clar specificate,
relevante pentru tema aleasă. Argumente de ce criteriile
de selecţie (selection axes) sunt relevente pentru temă
 Participanţii sunt membrii „tipici” pentru o anume
categorie analizată, au „calitatea” de ideal tipuri
 Cercetarea permite crearea tipologiilor şi descrierea în
profunzime a tipologiilor

7
Cercetări calitative (2)
 Prezintă datele din perspectiva participanţilor
 Accentul pe percepţii, motivaţii, aşteptări, pe descrieri
subiective
 Profunzime în analiza şi interpretarea datelor
 Accentul pe semnificaţiile atribuite de indivizi unor
realităţi, fenomene, experienţe şi nu pe aceste realităţi,
evenimente, fenomene
 Accentul pe descrieri subiective, din perspectiva celor
analizaţi
 Descrierea „din interior” a unor fenomene
 Semnificaţiile atribuite prevalează asupra realităţii

8
Întrebări de cercetare
 Specifice cercetărilor descriptive
 Derivă din obiectivele cercetării, din scopul acesteia
 Specifică în mod clar ce anume dorim să cunoaştem prin
realizarea cercetării respective
 De obicei cercetările calitative uzează doar de întrebări
de cercetare şi nu formulează ipoteze
 De obicei cercetările exploratorii au în vedere doar
întrebări de cercetare şi nu ipoteze
 Cercetările exploratorii permit formularea ulterior a
ipotezelor de cercetare

9
Formularea ipotezelor de cercetare
 Nu înlocuieşte întrebările de cercetare
 Este specifică cercetărilor explicative
 Cercetările de tip cantitativ, spre exemplu
anchetele pe bază de chestionar, permit
formularea şi testarea unor ipoteze de
cercetare – permit construirea unor explicaţii
pentru fenomenele analizate
 Uneori anchetele pe bază de chestionar au
caracter explorativ şi se rezumă doar la
descrierea unor fenomene

10
Ce sunt ipotezele de cercetare
 Enunţuri cauzale probabile ce
urmează a fi testate
Dacă......atunci
Cu cât .....cu atât

 Relaţii cauzale dintre un set de

variabile independente şi o variabilă
dependentă
11
Exemple de ipoteze

 Dacă indivizii sunt fizic atractivi, atunci

probabil ei sunt mai persuasivi, când
transmit un mesaj unei audienţe

 Dacă indivizii au, în general, mai mult timp

liber, atunci probabil aceştia vizitează
muzee mai frecvent

 Dacă indivizii au nivel de educaţie ridicat,

atunci probabil ei vizitează mai des muzee

12
Tipuri de ipoteze
 De tip corelaţie empirică
Dacă indivizii au, în general, mai mult timp liber,
atunci probabil aceştia vizitează muzee mai
frecvent
 De tip uniformitatea cazurilor
Dacă indivizii au nivel de educaţie ridicat, atunci
probabil ei vizitează mai des muzee
 Cu variabile analitice
Dacă părinţii subiectului au un nivel de educaţie
ridicat, atunci acesta vizitează mai des muzee

13
Ipoteze în care una dintre variabile este
mediatoare (cu variabilă analitică)

14
Ipoteze cu variabile mediatoare

15
Model cauzal cu variabile
mediatoare şi moderatoare

17
Cum elaborez ipoteze?
 Le deduc din teorie

 Le deduc din experienţă

 Folosesc analogia

18
Ipoteze complexe
Dacă indivizii au, în general, mai mult timp liber,
atunci probabil aceştia vizitează muzee mai
frecvent
Dacă indivizii au, în general, mai mult timp liber
şi au nivel de educaţie ridicat atunci probabil
aceştia vizitează muzee mai frecvent

Dacă indivizii au, în general, mai mult timp liber

sau au nivel de educaţie ridicat atunci
probabil aceştia vizitează muzee mai frecvent

19
Timp + Vizită
liber muzee
+
Nivel de
educaţie

20
Existenţa unor
oportunităţi Vizită
concurente de
-
muzee
petrecere a
timpului liber

-
Preferinţa
pentru valori
materiale

21
Preferinţa
pentru valori
materiale -

Existenţa unor
oportunităţi
- concurente de
Vizită
muzee
-
petrecere a timpului
liber

Nivel de +

educaţie +
Timp
liber
Operaţionalizarea termenilor
 Exemple de concepte:
-nivel de educaţie
-timp liber
-nivel al inteligenţei
-preferinţă pentru un anumit tip de
valori

23
Definiţie
 Nominală

 Operaţională
-dimensiuni
-indicatori

24
Definiţie nominală
Existenţa unor oportunităţi concurente de petrecere a
timpului liber = def care sunt modalităţile de
petrecere a timpului liber utilizate, în general, de
subiect, cu ce frecvenţă şi care este apreciarea
subiectului (atractivitate, costuri, dezirabilitate)
comparativ pentru fiecare dintre acestea

25
Dimensiunea 1
 Modalităţile de petrecere a timpului liber
-dacă subiectul merge la muzeu în timpul liber. Cu ce
frecvenţă?

-dacă subiectul merge la cinematograf în timpul liber. Cu

ce frecvenţă?

-dacă subiectul merge la teatru, operă în timpul liber.

Cu ce frecvenţă?

-dacă subiectul iese cu prieteni/cunoscuţi la restaurant.

Cu ce frecvenţă?

-dacă subiectul merge la concerte, spectacole. Cu ce

frecventa?
Dimensiunea 2
 Dezirabilitatea socială a modalităţilor de petrecere
a timpului liber
-ce modalităţi de petrecere a timpului liber (dintre
cele menţionate la dimensiunea 1) folosec
prietenii/cunoscuţii săi şi cu ce frecvenţă
-ce modalitate de petrecere a timpului liber
consideră subiectul ca fiind mai utilă/educativă
/relaxantă /apreciată de ceilalţi

27
Dimensiunea 3
 Costuri şi accesibilitate
-ce modalităţi de petrecere a timpului liber (dintre cele
menţionate la dimensiunea 1) consideră subiectul ca find
mai ieftine/mai scumpe
-care sunt modalităţile de petrecere a timpului liber pe care şi le
permite /nu şi le permite subiectul
-cât de facil consideră subiectul că este accesul pentru fiecare
dintre modalităţile de petrecere a timpului liber menţionate
(timp, distanţă, mijloace de transport, existanţa lor în
localitatea unde locuieşte etc).

28
Analiza indicatorilor
 Puterea de discriminare a
indicatorului
 Puterea de respingere
 Puterea de conţinere

29
Care dintre indicatorii...are puterea de
discriminare mai mare?

Migraţie externă indicatori:

1. A dori să că plece pentru mai mult
de 3 luni într-o ţară străină
2. A avea un contract de lucru pe o
perioadă de peste 1 an într-o ţară
străină

30
“prieteni în străinătate”
 A cunoaşte pe cineva în ţara ţintă
 A avea familie în ţara ţintă

31
Indicatori

 Indicatori corelativi intern

 Indicatori corelativ extern
 Indicatori expresivi: A dori să
meargă să lucreze într-o ţară
străină
 Indicatori predictivi: A nu fi
mulţumit de oportunităţile de
muncă ale zonei
32
De la indicatori la indici

Indicele dezvoltării localităţii= IDL

I1 – salariul mediu oferit în zonă pentru o
slujbă pentru care subiectul este calificat
sub 5 mil = “1”
între 5 şi 10 mil = “2”
între 10 şi 15 milioane =“3”
între 15 şi 20 milioane =“4”
peste 20 milioane = “5”
33
I2 = Mărimea localităţii

 Sub 2000 locuitori – “1”

 Între 2000 şi 5000 locuitori - “2”
 Între 5000 şi 10000 locuitori” –”3”
 Între 10000 şi 30.000 locuitori “4”
 Între 30.000 şi 60.000 – “5”
 Peste 60.000 locuitori “6”

34
I3 = Aprecierea subiectului privind
diversitatea ofertelor de muncă, în
domeniu, în zonă

 Foarte puţine sau deloc – “1”

 Destul de puţine – “2”
 Nici puţine nici multe “3”
 Destul de multe “4”
 Foarte multe “5”

35
IDL = ?
IDL = I1 + I2+I3
Sau.....
IDL = I1 + I2

36