FARINGE CURS 3

1 Vegetatiile adenoide.
2 Amigdalita cronică.
3 Tumorile benigne ale faringelui: fibromul nazo-faringian;
4 Tumorile maligne; cancerul cavumului;
cancerul amigdalei palatine
Anatomia rinofaringe
vegetatiile
 Vegetatiile adenoide (amigdala faringiana
Luschka)
• Inflamatia cronica a amigdalei faringiene.Cand
inflamatia cronica este insotita de hipertrofie,
vorbim de vegetatii adenoide.Se intalneste la copii
intre 2-6 ani,dar nu constitue exceptie nici varsta de
40 ani.
• Etiologie – adenoidite acute nevindecate,terenul
limfatic,schimbarile de temperatura,insalubritatea.
Exceptional intalnim vegetatii adenoide tuberculoase
la copiii cu antecedente bacilare sau la batrani.
• Anatomo-patologie – se prezinta ca o masa tumorala
de diferite dimensiuni care ocupa peretii superior si
posterior al rinifaringelui, cu posibilitatea de
extindere pe peretii laterali si pot cobora ca niste
muguri pana in buco-faringe.Vegetatiile mijlocii ca
dimensiune obtureaza partial coanele iar cele mici
ocupa doar bolta rinofaringelui. Consistenta este
moale dar evolutiv pot devenii mai dure
 Vegetatii adenoide - continuare
• Semne clinice - obstructie nazala incompleta,
instalata lent,
• somn agitat,zgomotos (sforait) intrerupt de
perioade de apnee
• Vocea nazonata (rinolalie inchisa),crize de
laringita striduloasa
• Fosele nazale pline cu secretii muco-purulente
(“copiii mucosi”)
• Evolutiv sindromul de obstructie nazala cronica
determina aparitia “faciesului adenoidian”
manifestat prin :nas ingust cu nari
efilate(aspirate),buza superioara mai
mare,prognatism superior,bolta palatina ogivala cu
dintii superiori vicios implantati, taracele se
deformeaza in carena,somnolenta,scadere a
atentiei,torpoare intelectuala (aprosexie), uneori
expresia de copil prost, fara aca inteligenta sa fie
afectata
 Complicatii
• Oculo-conjunctivale
• Laringo-bronsice
• Otite catarale sau purulente
• enurezis
 Diagnostic
• Diagnosticul se stabileste pe
baza semnelor clinice si se
confirma prin rinoscopie
anterioara/posterioara/tuseul
cavumului
• Diagnosticul diferential se va
face cu alte cauze de obstructie
nazala care pot reproduce
faciesul adenoidian (deviatie de
sept,rinite cronice sau
alergice,fibromul nazo-faringian)
 Diagnostic -continuare
• Rx de profil/CT/RMN
• Studiul apneei in somn
RMN – cu substanta contrast
Radiologie –vegetatii adenoide
 Tratament
• Chirurgical – adenoidectomie
Ablatia vegetatiilor adenoide se
poate efectua incepand cu varsta
de 1 an,uneori mai putin,dar nu
realizeaza niciodata o eradicare
completa a tesutului limfoid al
rinofaringelui,astfel ca se pot
reface rapid cu cat varsta
pacientului e mai mica. -
contraindicatiile fiind starile
inflamatorii acute si malformatiile
faringelui
 Tratament
• Dupa interventia chirurgicala este necesara
reeducarea respiratorie
 AMIGDALITA CRONICA
• Inflamatia cronica a amigdalelor
palatine,consecinta puseelor acute
repetate.Cronicizarea este favorizata si de
structura anatomica a amigdalei (prezenta
criptelor glandulare) precum si modul de
reactie imunologica a tesutului limfatic
amigdalian
• Alti factori favorizanti :inflamatiile buco-
dentare,alimentatia rece,climatul
umed,consumul excesiv de condimente,terenul
limfatic si alergic.
• Anatomo-patologie – amigdalele pot fi
normale ca volum,hipertrofiate sau atrofice
 Simptomatologie generala
• Manifestarea clinica nu este bine definita,pacientul
poate prezenta, astenie,subfebrilitati,senzatii
dureroase discrete dupa consumul de apa
rece,inghetata, jena permanenta la deglutitie,
frecvente angine pultacee sau flegmoane
periamigdaliene.Volumul amigdalelor nu reprezinta
un criteriu de diagnostic.
• Valoare are congestia permanenta a pilierilor
anteriori amigdalieni, cazeumul abundent (la
exprimarea cu spatula) fetid,dar mai ales secretii
purulente lichide.
• Adenopatia subangulo-mandibulara (semnul
Kuttner) are valoare mai ales la copil.
• Analizele de laborator nu sunt caracteristice
 .
Amigdalita cronica la copil
1. Este secundara unei perturbari imnologice locale in cursul primilor ani de viata si
poate fi favorizata de o antibioterapie abuziva’
2. Clinic se manifesta prin :
3. Angine repetate (adesea albe),prelungite cu adenopatii importante si astenie
durabila
4. Persistenta intre pusee a unei stari inflamatorii cu amigdale dure/moi/atrofice care
la exprimarea cu apasatorul elimina secretie purulenta
5. Un sindrom biologic inflamator manifestat prin hiperleucocitoza, PCR crescuta
6. ggl cervicali subangulo-mandibulari cronici
7. Eficacitatea redusa a administrarii unei antibioterapii generale
8. .Evolutia da nastere modificarilor statturo-ponderale, absenteism
scolar,complicatii locoregionale (nazo-sinusale,otice,traheo-bronsice) sau
generale
9. Tratamentul – amigdalectomie.
 Amigdalita cronica la adult
• Este caracterizata printr-o reactie fibrocicatriceala importanta a amigdalelor
la care se adauga o atrofie normala a tesutului limfoid
• Simptomatologia locala este moderat manifestata prin anxietate,distonie
neuro-vegetativa,cancerofobie,disfagie unilaterala cu otalgie
reflexa,halena,tuse cu expectoratie fetida,fara semne infectioase generale.
• BFS –amigdale mici,atrofiate,intravelice,cripte cu cazeum (resturi de
keratina/germeni fagocitati/micoza),chisturi intraamigdaliene de culoare
galbuie formate prin ocluzia criptelor.
• Evolutia este cronica dar benigna cel mai frecvent. Punerea in evidenta a
unui reflux gastro-esofagian, poate ameliora evolutia
• Diagnostic diferential : faringita cronica (inflamatia este difuza),boala
digestiva,micoza ( dupa ab prelungita,chimioterapie), diabet guta alergie
• Paresteziile faringiene (globus histericus) – examen local normal
• Dar !!!!! examinarea amigdalei este un gest esential pentru a nu trece de un
posibil cancer amigdalian la debut ascuns intr-o cripta sau indaratul unui
pilier
• Tratament : gargarisme, pulverizatii superficiale cu
laserul,radiofrecventa,crioterapie. Amigdalectomia este indicata numai in caz
de complicatii.
• V.
 Complicatii locale/Complicatii generale

• Complicatii locale
• Flegmonul periamigdalian,adenita cervicala supurata(adenoflegmon latero-
cervical),abcesul retro-faringian,otita medie acuta,sinuzita, mastoidita,celulita
cervicala

• Complicatii generale
• Renale,articulare si cardiace si sunt datorate streptococuluiB hemolitic de grup A
• Patogenia (mult discutata) pare a fi un mecanism imunitar consecutiv punerii in
circulatie a complexelor imune care asociaza AG streptococului Bhemolitic de grp
A si IgG care se depun peste tot in, glomerulii renali, articulatii declansand
activarea complementului si o reactie inflamatorie
 Indicatiile amigdalectomiei
• Amigdalectomia nu mai constitue o interventie asa de frecventa ca in trecut DAR!!!,
pastreaza indicatii mai precise si indiscutabile :
• Pentru rationamente infectioase :
• - in caz de amigdalite acute recidivante (in cursul anginelor care prin frecventa si
gravitatea lor determina modificari staturo-ponderale si scolare importante – pusee in
numar de 3-4 /iarna, 2 ierni consecutive) sau in caz de amigdalita cronica la copil
(amigdalita a carei semne inflamatorii locale si regionale persista 3 luni sau mai mult
si care nu raspund la tratamentul bine condus)
• - in caz de complicatii generale (nefrita, reumatism post-anginos) 􀂃cand
amigdala a constituit focarul infectios de regula streptococic,interventia se va face
sub protectie antibiotica.
• - In caz de obstructie faringiana – la copii cu amigdale hipertrofice, sforait
nocturn, respiratie nocturna dificila cu dispnee, somn agitat cu cosmar, treziri
repetate sau obstructie alimentara
• - La adult – hipertrofia amigdaliana poate cauza sau participa la ‘’Sindromul de
apnee in cursul somnului   ’’ manifestat prin sforait,apnee in somn care are ca rezultat
astenia matinala,somnolenta diurna,cefalee matinala sau nicturie. SAS poate fi
diagnosticat prin inregistrarea polisomnografica a somnului.
 Contraindicatii
Nu exista contraindicatii absolute pentru adenoidectomie sau
amigdalectomie

• Contraindicatii relative trebuiesc studiate de la caz la caz :

• - tulburarile de coagulare, pot fi in general depistate si nu constitue o
contraindicatie atunci cand chirurgia este imperativa
• - despicatura palatina reprezinta o contraindicatie relativa in caz de
adenoidectomie datorita riscului de decompensare a unei insuficiente
velo-palatine potential mascata de hipertrofia adenoidiana, dar nu
contraindica amigdalectomia
• - febra > 38 necesita un repaus de cateva zile
• - terenul alergic si/sau un astm preexistent nu constitue o contraindicatie
pentru adenoidectomie sau amigdalectomie
 Diagnostic diferential
• Amigdalita acuta – febra si fenomene generale
accentuate
• Sifilisul secundar forma hipertrofica –
manifestata prin hipertrofie brusca,
generalizata la intregul inel Waldeyer,insotita si
de semnele clinice cutaneo-mucoase
(pemfigus palmo-plantar)
• TBC-ul –forma hipertrofica simpla,prezinta
paloarea caracteristica a mucoasei,adenopatie
cervicala si mediastinala
• Sarcomul in primele faze de evolutie(biopsia
este necesara), limfomul Hodgkin,leucemia
limfoida.
• Tratament - amigdalectomia
AMIGDALITA CRONICA
COLECTIA DR DINCA D.
ASPECT POST-OPERATOR
 Tumori benigne faringiene
fibromul nazo-faringian 1
• Au evolutie lenta si in majoritatea cazurilor sunt descoperite
intamplator daca au ajuns la un volum suficient de mare
pentru a produce tulburari functionale
• Fibromul nazo-faringian(FNF),este o tumora dura
fibroasa,foarte sangeranda, cu punct de plecare din cavum, ce
apare exclusiv la sexul masculin.
• Cauze – necunoscute dar se pare ca un rol joaca tulburarile
endocrine ale pubertatii masculine.
• Dozajul hormonal arata un exces de 11
dezoxicetosteroizi(hormoni femenini) si un deficit de 17
cetosteroizi( hormoni masculini)
• Anatomopatologic este vorba de o tumora neteda,roz-palida
boselata uneori,dura,inserata sesil la nivelul cadruli coanal.
• Histologic este un angiofibrom cu vase care nu au decat perete
endotelial, fara strat muscular.
• Evolutie – crestere expansiva cu invazia cavitatilor din jur,fose
nazale ,pterigomaxilare,sinusuri,orbita,fosa zigomatica,baza
craniului.
 Fibrom nazo-faringian 2
• Semne clinice – epistaxisuri repetate, respiratie bucala,hipoacuzie prin
obstructie tubara,tulburari de miros si gust.
• Debutul este insidios cu obstructie nazala unilaterala initial apoi bilaterala.
• Evolutiv pacientul prezinta,hipoacuzie de transmisie,exoftalmie(fata de
broasca), disfagie,nevralgie trigeminala,cefalee, anemie.
• Rinoscopia anterioara evidentiaza secretii muco-purulente si polul anterior al
tumorii.
• Rinoscopia posterioara evidentiaza usor tumora
• Nu se recomanda – tuseul cavumului si nici biopsia din cauza riscului
hemoragic
• Examenul radiologic si mai ales angiografia arata prelungirile si pediculii
vasculari.
• Evolutie – letala in maxim 6 ani prin hemoragii sau complicatii endocraniene.
• Daca bolnavul a trecut de 20 ani tumora poate involua.
• Tratament – chirurgical pe cale nazala sau faringiana.Interventia fiind extrem
de hemoragica se recomanda pe langa anestezia generala si transfuzii de
sange,ligatura prealabila a ACE sau embolizarea pediculilor vasculari (metoda
Seldinger).
• Radioterapia poate fi utilizata ca metoda preoperatorie
Arteriografie angiofibrom
angiografie
angiobibrom juvenil nazofaringian
Angiofibrom nazo-faringian
Angiofibrom nazo-faringian
Angiofibrom nazofaringian
Angiofibrom cu exteriorizare bucala
angiofibrom nazofaringian
TUMORI BENIGNE 3
• Fibromixomul (polipul coanal) Ia nastere
pe cadrul coanal sau bolta etmoido-
sfenoidala,sub aspectul unui polip
pediculat in cavum care nu sangereaza.
• Se aseamana cu polipii mucosi ai foselor
nazale dar de consistenta mai dura
• Polipul solitar (sinuso-coanal) Killian
• Polip mucos cu punct de plecare in sinusul
maxilar,mai rar sfenoid,cu un pedicul
foarte lung de care atarna in nazo-faringe
 Tumori benigne ale buco si hipofaringelui 4

• Papiloame
• Lipoame
• angiofibroame
• Fibroame
• Condroame.
• Polipii dermoizi ai faringelui
(teratoame)sunt tumori congenitale
foarte rare,intalnite mai ales la
sugari si care se dezvolta foarte incet
 Teratom amigdala stanga 5

• - aspect post operator

Cancer rinofaringe
 Neoplasmul de rino-faringe
Anatomie-patologica 1
• Cancerul de rinofaringe apartine la trei grupe histologice
principale
• Carcinoame epidermoide sau malpighiene diferentiate
mai.mult sau mai putin keratinizante;
• -carcinoame epidermoide nediferentiate, numite
carcinoame nazo-faringiene (undifferenciated
carcinomas of nasopharyngeal type - UCNT).
• Limfoamele maligne non hodgkidiene (LMNH) care
sunt mai rare.
• Carcinoamele de cavum sunt foarte limfofile si se
insotesc de adenopatii in 60-80% din cazuri,cel mai
frecvent bilaterale.
• Epidemiologie
• In forma de epiteloim nediferentiat,cea mai frecventa,
cancerul de cavum ocupa un loc original legat de 4
factori :
• - o distributie geografica mondiala particulara cu trei
zone endemice, Asia de sud-est (mai ales China de sud),
tarile din Maghreb (Tunisia,Algeria, Maroc) si bazinul
Mediteranean, Alaska ( zona eschimosilor).
 CRF 2
• Diferiti factori intervin in geneza sa:
• Legatura cu virusul Epstein Barr
(prezenta de markeri virali in celulele
tumorale epiteliale si cresterea
nivelului de anticorpi anti EBV
• - Factori genetici
• Factori de mediu
• Alcoolul si tutunul nu sunt
recunoscuti ca factori carcinogeni in
acest tip de cancer
DIAGNOSTIC CRF 3
• Semne clinice
• - diagnosticul este adesea tardiv, semnele clinice cele mai
frecvente sunt :
• Semne otologice – hipoacuzie unilaterala, progresiva ,de
transmisie prin disfunctia tubara,acufene, otofonie
• Semne rinologice – epistaxis recidinant, rinoree
purulenta/sanguinolenta care nu cedeaza la un tratament
clasic,obstructie nazala uni/bilaterala cu aparitie progresiva
• Semne neurologice – paralizie oculomotorie de nerv VI
(abducens), sindromul dureros al hemifetei sau faringelui cu
prinderea nervilor V sau IX, cefalee cronica. Prinderea ultimilor
patru nervi cranieni ( IX,X,XI,XII) se face prin adenopatie la
gaura rupta posterioara.
• (Sindromul GARCIN – prinderea tuturor nervilor cranieni de o
parte)
• Adenopatia – semnul cel mai frecvent intalnit, este o sau
adenopatii cervicale sus situate in teritoriul subdigastric sau
 4
• Bilantul clinic –
• examenul clinic este ghidat de nazofibroscop sau de optice rigide pe cale
nazala sau la 90 grade pe cale orofaringiana.
• Acest examen este completat obligator cu un bilant endoscopic sub AG-
IOT care permite sa se precize aspectul macroscopic al tumorii (ulcerant
/infiltrant) si extensia tumorala ale carei limite se vor preciza pe o
schema.
• Biopsii profunde sunt realizate pentru a preciza matura leziunii.
• Bilantul clinic regional va preciza, extensia ganglionara cervicala,
prezenta unei adenopatii agravand pronosticul si poate modifica
indicatia terapeutica.
• Otoscopia si audiograma au un rol orientativ
• Examenul nervilor cranieni, fundul de ochi si campul vizual, precizeaza
extensia la structurile de vecinatate si in particular BAZA CRANIULUI.
• Bilantul general cuprinde cercetarea metastazelor viscerale, pulmonare,
hepatice,osoase sau cerebrale.
• Bilantul general apreciaza functia cardio-respiratorie, renala si
nutritionala cat si bilantul dentar avand in vedere eventuala radioterapie
Examene complementare 5
• Bilantul radiologic care precizeaza extensia locala a tumorii
• Tomodensimetria indispensabila,precizeaza sediul exact al
tumorii si extensia osoasa la structurile vecine
• RMN – permite precizarea extensiei tumorale la
structurile endocraniene,parafaringiene sau fosa pterigo-
maxilara
• Scintigrafia – osoasa permite aprecierea extensiei
tumorale locale catre baza craniului si evidentierea
metastazelor osoase diseminate
• Dozajul anticorpilor anti – EBV trebuie facut sistematic
inainte de a incepe tratamentul. Nivelul acestora este
ridicat in caz de carcinom epidermoid nediferentiat si
permite urmarirea evolutiei bolii
 Clasificarea TNM 6
• Tis CARCINOM IN SITU
• T1 Tumora limitata la o singura zona a cavumului
• T2 Extensie tmorala in tesuturile moi ale orofaringelui si/sau fosele nazale
• T2a Fara extensie parafaringiana
• T2b Cu extensie parafaringiana
• T3 Invazie tumorala a structurilor osoase si/sau sinusuri maxilare
• T4 Tumora cu extensie intracraniana si/sau atingere de nervi cranieni, fosa subtemporala,
hipofaringe sau orbita

• Adenopatii cervicale
• N0 Fara adenopatii regionale metastatice
• N1 Adenopatie(i), metastatica (e) unilaterala (e) < sau egal cu 6 cm, deasupra fosei
supraclaviculare (adenopatiile situate pe linia mediana sunt considerate homolaterale)
• N2 Adenopatii metastatice bilaterale, ,< sau egale cu 6 cm deasupra foselor supraclaviculare
• N3 Adenopatie metastatica
• N3a > 6 cm
• N3b la nivelul foselor supra-claviculare

• Metastaze la distanta
• M0 Fara metastaze la distanta
• M1 Prezenta metastazelor la distanta
Forme clinice si diagnostic diferential 7
• Formele clinice la copil sunt rare si reprezinta 25% din cancerele cervico-
faciale ale copilului. Diagnosticul este adesea tardiv pentru ca
simptomatologia este asemanatoare cu cea a hipertrofiei vegetatiilor
adenoide
• Limfomul malign non-hodgkinian reprezinta 30% din localizarile tumorale ale
cavumului. Se manifesta prin adenopatii cerviclae inalte dar fara
simptomatologie dureroasa, fara paralizii de nervi cranieni ,fara epistaxis
• Diagnostic diferential
• L a adult poate fi vorba de un kist de cavum,relicva embrionara sau
hipertrofie a vefetatiilor adenoide. Localizarile nazo-faringiene ale
TBC,sarcoidoza sau sifilis au devenit rare.
• La copil sau adolescent poate fi vorba de o hipertrofie adenoidiana sau de un
angiofibrom. Caracterul vascular al angiofibromului la endoscopie permite sa
se suspicioneze diagnosticul la un adolescent de sex masculin si contra-indica
formal biopsia. RMN, va stabili evoca diagnosticul care va fi confirmat prin
arteriografie preoperatorie care permite si o embolizare a leziunii.
 Tratament 8
• Radioterapia : iradierea externa este cu atat mai eficace cu cat este vorba de o
forma histologica nediferentiata. Iradierea se adreseaza bazei craniului si ariilor
ganglionare bilaterale cu o doza uzuala de 70 gray . Curieterapia poate fi
utilizata in caz de relicve tumorale.

• Chirurgia : este numai cervicala ganglionara pentru o evidare ganglionara pe

relicve postcobaltoterapie

• Chimioterapia poate fi propusa in anumite forme histologice (forme

nediferentiate cu adenopatii metastatice).

• Indicatii

• La adult radioterapia poate fi utilizata singura sau in asociere cu chimioterapia.

Tratamentul poate fi urmat de o evidare ganglionara in caz de recidiva
gangkionara cervicala.

• La copil asocierea radio-chimioterapie este cea mai frecvent utilizata. In caz de

limfom malign non-hodgkidian, radioterapia externa este cel mai frecvent
asociata cu chimioterapaia in functie de tipul leziunilor si datele bilantului de
extensie.
 NU
• EVOLUTION ET PRONOSTIC
• La surveillance posthérapeutique doit être clinique et paraclinique avec au minimum une
• fibroscopie du cavum et un examen IRM de surveillance.
• La survie est en moyenne de 30 % pour les carcinomes épidermoïdes, dépendant de l'atteinte
• osseuse qui est péjorative, du caractère différencié ou non de la tumeur et de l'âge (le
• pronostic est meilleur chez le sujet jeune).
• Les lymphomes très radio et chimiosensibles ont un pronostic relativement favorable lorsque
• le d ON RETIENDRA
• -Le cancer du cavum est souvent un carcinome indifférencié. Il s'observe à tout âge,
• notamment chez le jeune. Son épidémiologie est originale par ses facteurs géographiques et
• viraux.
• -Le diagnostic est difficile et les signes d'appel trompeurs (signes d'emprunt).
• -L'examen du rhinopharynx en nasofibroscopie doit être systématique en présence d'un
• dysfonctionnement tubaire chez l'adulte, d'autant qu'il est unilatéral.
• -Une paralysie du VI isolée, doit comporter dans le bilan étiologique, un examen du cavum.
• -L'examen du cavum est également systématique devant une adénopathie cervicale sans
• origine retrouvée, surtout si elle siège à la partie supérieure et postérieure du cou. iagnostic est précoce.
 Neoplasmul amigdalian 1
FOTO COLECTIA DR DINCA D

• Epidemiologie

Cancerele orofaringelui afecteaza cel mai frecvent sexul masculin (>

80% ) care asociaza alcoolul cu tutunul, varsta medie fiind cuprinsa
intre 50-70 ani.
• Franta detine un record in ceea ce priveste cancerele oro-faringelui,
frecventa fiind mai mare in Nord, in Bretania, Normandia Reg.
Parisiana si in Alsacia. Aceste forme de cancer sunt rare in tari ca
Japonia sau Israel.
• Factorii de risc sunt dominati de tutun si alcool. Daca tutunul joaca
un rol cancerigen demonstrat, alcoolul se pare ca are un rol iritativ
la nivelul mucoasei si de agent cocarcinogen vis-a-vis de tutun. Este
de notat ca tutunul si alcoolul nu se adauga unul cu altul ci se
multiplica.
• Igiena buco-dentara defectuoasa este o si o consecinta a
consumului de alcool si tutun dar constitue si o cauza reala de
cancer.
• Factorii de intoxicatie profesionala nu au un rol demonstrat..
• Anumite stari precanceroase ca de pilda placile de leucoplazie se
adauga factorilor favorizanti.
 Neoplasm amigdalian 2
• Semne clinice de debut :
• Jena , dureri faringiene la deglutitia solidelor sau a salivei ;
• Otalgie izolata (otalgia cu tImpan normal = suspiciune leziune orofaringe);
• Adenopatie subdigastrica, este evocatoare de neoplazie atunci cand este dura,regulata, indolora si cu mobilitate diminuata ;
• Sialoragie ;
• Aspect de flegmon care nu reactioneaza la tratamentul clasic bine condus.
•
Examenul clinic comporta 2 etape
• 1. Examenul oro-faringelui

Necesita 2 apasatoare de metal,oglinda laringiana,sursa de lumina si manusi.

Inspectia este primul timp al examinarii si permite un diagnostic de prezumtie
• Palparea este indispensabila pentru a aprecia infiltratia asociata si eventuala extensie la structurile vecine, cel mai frecvent
baza de limba.
Cel mai adesea diagnosticul este evident in fata unei tumori ulcero-vegetanta sau ulcero-infiltrante de dimensiuni mijlocii
ocupand amigdala si depasind unul sau cei doi pilieri.
Uneori diagnosticul este dificil de stabilit :
• - in fata unui mic burjon amigdalian,indurat la palpare si sangerand la contact ;
- in fata unei hipertrifii a unui pilier sau o zona de infiltratie a polului superior amigdalian.
In toate cazurile trebuie sa notam, mobilitatea amigdalei, protractia limbii, existenta unui trismus si mobilitatea valului
palatin, aceste semne permit aprecierea infiltratiei in profunzime a tumorii.
 Neo amigdalian 3
• 3) Un bilant general care cuprinde :
• Radiografia toracica (fata- profil ) pentru diseminarile metastatice eventuale
• ECHO abdomen
• Scintigrafie osoasa
• Evaluarea starii generale clinic si paraclinic in vederea unui tratament
( chimioterapie, chirurgie)
• Clasificare TNM a pacientului.
•
Diagnostic diferential
S e discuta inaintea rezultatelor HP :
- tbc sau sancrul sifilitic(rare azi) ;
- angina VINCENT ;
- ulceratie traumatica;
- un chist cazeos
• - ulceratie trofica ;
- leucoplasie ;
- tumora parafaringiana – amigdala nu este invadata ci impinsa inauntru si inainte.
Neo amigdalian 4
• 2 .Examenul ariilor ganglionare

Examenul trebuie facut pe regiuni si bilateral. Prezenta unui ganglion suspect este frecventa inca
de la prima examinare (70% din cazuri). Acest ganglione are tipic sediul sub-digastric,indurat mai
mult sau mai putin mobil si este unilateral. Sediul sub-maxilar este mai putin frecvent (10-15% ),
si se remarca foarte rar un ganglion contro-lateral.

Anatomie patologica
•Dupa ce am stabilit prezenta tumorii si a extensiei loco-regionale ,se trece la biopsie pentru
confirmarea caracterului malign. Biopsia se realizaeza sub AG care cuprinde si examinarea
endoscopica a cailor aero-digestive superioare (CADS), examen care permite confirmarea
sediului, extensia tumorii si cauta alte localizari la nivelul CADS ( esofagoscopia sistematica)
•
- Carcinoamele malpighiene sau epidermoide bine diferentiate reprezinta varietatea histologica
cea mai frecvent a epitelioamelor amigdaliene.
•
- Carcinoamele epidermoide putin diferentiate sunt foarte limfofile cu peste 80% din ganglioni
suspecti palpabili inca de la prima examinare, aceste forme sunt FOARTE RADIOSENSIBILE.
Bilan d'une tumeur de la loge amygdalienne (4)
1) Bilantul extensiei loco-regionale

In afara examenului clinic este necesar o radiografie a mandibulei (ortopantomograma maxilara

desfasurata) pentru a evidentia o extensie osoasa de vecinatate.
.
.
 Neo amigdalian 5
• Tomodensimetria sau RMN –
pentru extensia profunda
musculara perifaringiana
(peretele extern al amigdalei) si
la baza limbii sau prinderea altor
arii ganglionare
• Cautarea unei a 2-a localizari la
nivelul CADS
 3
• Classification

La classification TNM (tumor node metastasis) des carcinomes de l'oropharynx est celle de l'Union Internationale de
Classification des Cancers (UICC) de 1997 :
• T1s :   épithélioma in situ
T1 :    T dont la dimension selon son plus grand axe est inférieure ou égale à 2 cm
T2 :    2 < T < 4 cm
T3 :    T > 4 cm
T4 :    tumeur étendue à l'os et/ou au muscle et/ou à la peau.

N0 :     absence de ganglion suspect

N1 :     ganglion unique de < 3 cm
N2a :   ganglion unique de 3 à 6 cm
N2b :   ganglions multiples de 3 à 6 cm
N2c :   ganglions bilatéraux ou contro-latéraux < 6 cm
N3 :     ganglion de plus de 6 cm

M0 :   absence de métastase
M1 :   métastase certaine
Mx :   métastase non précisable

Les cancers de la loge amygdalienne sont les plus fréquents, par rapport aux autres localisations de l'oropharynx.
 Tratament neo amigd 6
•Radioterapia externa –
• tratament de electie. Se utilizeaza telecobaltoterapia in doze de 65-70 Gy pe
intreaga loja sau pentru ariile ganglionare 50-65 Gy.
•Se vor lua masuri de protectie a maduvei spinarii (risc de mielita) ingrijire
dentara inainte de tratament si protectie cu Fluor a dintilor pe toata durata vietii.

Tratament chirurgical

Exista 3 tipuri de abord chirurgical pentru exereza tumorala

•- chirurgia pe cale bucala trebuie abandonata datorita riscului de exereza
insuficienta
•- buco-faringectomia-transmandibulara – prinde in monobloc, unghiul
mandibulei, muschii pterigoidien, loja amigdaliana si se poate largi pentru baza
limbii, val, pana la comisura intermaxilara si planseul posterior.Se adauga
evidarea ganglionara submaxilara, subdigastrica, supra omo-hioidiana.
•Se asociaza o alimentatie pe sonda nazo-gastrica si o traheotomie provizorie.
 Tratament neo amigdalian 7
• Chimioterapie
• Cis platine si 5 Fluoro-Uracil in asociatie, pre-
operator sau pre-radioterapeutic.
8

VA MULTUMESC !