REACTII ALERGICE

ACUTE
MANIFESTARI
CUTANATE ACUTE
URTICARIA

• Eruptie brusc instalata, formata din papule si placi eritemato – edematoase, fugace,
mobile, pruriginoase care pot interesa mucoasa orala si sau tegumentele.
ATITUDINE DE URGENTA IN CABINETUL DE
MEDICINA DENTARA
• Administrare 200 mg Hidrocortizon Hemisuccinat i.v in bolus sau i.m, supravegherea
pacientului timp de 60 min
• Daca fenomenele se amplifica si apar alte reactii, mai grave (edem laringian, soc
anafilactic), se vor acorda masurile de prim ajutor iar pacientul va fi transportat de
urgenta la spital.
• Daca fenomenele scad in intensitate sau dispar, pacientul va fi indrumat catre un serviciu
de Alergologie pentru identificarea alergenului.
EDEM ANGIONEUROTIC ACUT (QUINCKE)

• Reprezinta un edem acut, neinflamator, nepruriginos, bine demnarcat care intereseaza

straturile mai profunde ale tegumentului hemifacial, inclusiv tesutul celulo-adipos
subcutanat.
• Apare concomitent cu eruptia cutanata urticariana generalizata.
• Apare brusc, fara semne premonitorii
• Are caracter tranzitor cu o durata de cateva ore sau zile
• Dispare brusc, fara sechele
 CLINIC

• Edem alb, moale, nu lasa godeu

• Localizare :
- pleoape;
- fața;
- obraji;
- mucoasa jugala ;
- mucoasa linguala;
ATITUDINE TERAPUTICA IN CABINETUL DE
MEDICINA DENTARA
• intreruperea tratamentului stomatologic si indepartarea potentialului alergen;
• monitorizarea semnelor vitale
• administrarea de antihistaminice pe cale orala
• administrare de HHC 200 mg i.v sau i.m
• administrare de oxigen 5-10 l/ min
• monitorizare TA
• daca simptomatologia persista si apar reactii severe grave (edem glotic, soc anafilactic) se acorda
masurile de prim ajutor si se apeleaza Ambulanta anti-soc
EDEM ACUT LARINGIAN (EDEMUL GLOTIC)

• Manifestare alergica, rara, grava, cu dispnee accentuata de tip inspirator aparuta brusc,
dupa contactul cu un alergen.
• Atitudine terapeutica:
- intreruperea tratamentului stomatologic
- solicitarea Ambulantei anti-soc
- plasarea pacientului in pozitie sezanda
- administrarea de oxigen
- administrare de HHC in doza de atac 250 mg i.v lent, continuandu-se pana la 500- 1000 mg
- administrare de antihistaminice
- in caz de insuficienta respiratorie severa se poate injecta Adrenalina 0.3-0.5 mg 1:1000,
diluata in 10 ml ser fiziologic subcutanat sau intralingual, sau stick autoinjector (EPIPEN,
EPIPEN 300) 0,3 mg care se administreaza i.m.
- cricotirotomie de necesitate in caz de asfixie
- daca pacientul instaleaza stop cardio-respirator se incep manevrele de resuscitare pana la
sosirea Ambulantei anti-soc.
SOCUL
ANAFILACTIC
CARACTERIZARE

Şocul anafilactic este un şoc cald caracterizat prin colaps

tensional, vasoplegic cu tahicardie. Se poate asocia cu
bronhospasm adesea sever, o erupţie urticariană generalizată,
angioedem, edem laringian şi dureri abdominale cu diaree.
ETIOLOGIE

Şocul anafilactic IgE-dependent poate fi determinat de:

• alimente: nuci, alune, peşte, crustacee, moluşte, lapte de vacă,ouă etc. ; reprezintă cea mai
frecventă cauză de şoc anafilactic;
• medicamente: antibiotice, sulfamide, Aspirina, morfinomimetice, curara, seruri, vaccinuri,
anestezice locale, vitamine (B1, B12, K); a doua cauză, din punctul de vedere al
frecvenţei, al şocurilor anafilactice este cea iatrogenă;
• veninul/înţepăturile de insecte; 
• latex şi alte alergene (polen, acarieni, fanere de animale etc.).
ETIOLOGIE

Şocul anafilactic IgE-independent (reacţia anafilactoidă) poate fi provocat

de:
• endotoxine activatoare ale coagulării; manitol;
• miorelaxante şi anestezice histamino-eliberatoare directe;
• AINS; produşi de contrast iodaţi;
• efortul intens; cauză nedeterminată.
CAUZELE CELE MAI FRECVENTE IN CABINETUL
DE MEDICINA DENTARA SUNT:
• Substantele anestezice locale sau conservantii continuti de acestea (Methylparaben)
• Medicamente (Penicilina, Aspirina, AINS)
• Biomateriale stomatologice diverse
• Latexul natural din care sunt confectionate manusile chirurgicale
SEMNE SUBIECTIVE

• prurit la nivelul buzelor, palatului, ochilor, mainilor si picioarelor

• disfonie, disfagie
• dispnee
• palpitatii
• greata
SEMNE OBIECTIVE

• urticarie
• angioedem
• edem laringian
• wheezing
• tahicardie
• hipotensiune, colaps
• voma, diaree
DIAGNOSTIC CLINIC

• Manifestările clinice depind de susceptibilitatea individului, cantitatea de

substanţă străină administrată, calea şi viteza de administrare.
•  Simptomele survin in ora următoare administrării, dar pot apărea şi după
câteva ore, în formele tardive şi pot fi:
• Semne cutanate: eritem difuz, urticarie, angioedem, cianoză.
• Semne respiratorii: rinoree, stridor, wheezing, dispnee, edem laringian, edem
pulmonar, polipnee, oprire respiratorie.
DIAGNOSTIC CLINIC

•  Semne cardio-vasculare: colaps tradus prin hipotensiune arterială, care domină

tabloul clinic (scade predominant TA sistolică), tahicardie, puls mic, filiform, uneori
nepalpabil, tulburări de ritm şi de conducere, palpitaţii, ischemie miocardică, infarct
miocardic.
•  Semne orale şi gastro-intestinale: edem de limbă, vărsături, diaree, dureri
abdominale.
•  Semne oculare: eritem conjunctival.
FORMELE CLINICE ALE ŞOCULUI ANAFILACTIC

Forma majoră:
• debut brutal, cu senzaţie de rău general, prurit palmar şi plantar, frison, paloare, transpiraţii profuze,
hipotermic;
• respiraţii frecvente şi superficiale, raluri sibilante;
• tulburări digestive cu vărsături şi diaree, uneori sanguinolentă, dureri abdominale;
• tahicardie importantă, uneori cu puls nepalpabil, TA prăbuşită (colaps cardio—vascular), tulburări de
conducere A-V, tulburări tranzitorii de repolarizare de tip ischemie, extrasistole ventriculare frecvente,
multifocale;
• pierderea conştienţei, posibile convulsii.
FORMELE CLINICE ALE ŞOCULUI ANAFILACTIC

Forma moderată:
• simptomatologie incompletă;
• alterarea moderată a stării generale, hipo-TA mai puţin severă;
• tulburările cutanate şi mucoase predomină: eritem cutanat difuz, edem Quincke, plăci
urticariene.
TRATAMENT

• Se efectuează în doi timpi: prespitalicesc şi în spital.

•  Are două scopuri: corecţia şocului şi prevenirea recidivei
(anchetă alergologică obligatorie).
TRATAMENT

Tratament prespitalicesc (1/2)

• Pacient în clinostatism, cu picioarele ridicate. Decubit lateral, dacă varsă.
• Adminstrarea adrenalinei, primul gest în şocul anafilactic, în scopul menţinerii unei TA
satisfăcătoare:
• i.m. 0,5-1 mg, cu repetarea dozei după 15 minute.
• Poate fi utilizată, dată fiind aşezarea bolnavului, în unitul dentar, iar faptul că este uşor abordabilă şi bine
vascularizată permite injectarea în limbă;
• i.v. (dacă este accesibilă rapid), 0,1-0,2 mg ( 1 mg Adrenalină diluată în 10 ml ser), cu repetarea
eventual a dozei la fiecare 10-15 minute.
TRATAMENT

Tratament prespitalicesc (2/2)

• Umplerea patului vascular prin abord venos şi punerea unei perfuzii: 500-2 000 ml ser fiziologic în 30
minute sau mai repede.
• Tratamente asociate: medicaţie de linia a II—a:
• beta2-stimulante (Terbutalină, Salbutamol) inhalante, sau parenteral, în cazul dispneei rezistente la adrenalină.
• Corticoterapie: Hemisuccinat de hidrocortizon: 200 mg i.v.
• Ranitidină i.v. — 50 mg diluate în dextroză 5%, în 5 minute.

• Transport la spital, pentru supraveghere, într-o secţie de terapie intensivă, pentru cel puţin 24 ore, căci
există riscul de recădere (se urmăreşte bolnavul din punct de vedere hemodinamic şi al diurezei).
TRATAMENT

ÎN CAZUL ÎN CARE RESUSCITAREA CARDIO-

RESPIRATORIE DEVINE NECESARA SE RECOMANDA
PRELUNGIREA El. DEOARECE S-A CONSATAT
OBTINEREA RASPUNSULUI FAVORABIL/SUCCESUL
RESUSCITARII CHIAR DUPA INTERVALE ÎNDELUNGATE
DE TIMP.
TRATAMENT

Tratament profilactic
• Profilaxia primară:
• căutarea terenului atopic, existenţa unei patologii de hipersensibilitate.

• Profilaxia secundară:
• identificarea agentului responsabil;
• evitarea oricărui contact între pacient şi alergen;
• premedicaţie cu cortizon şi antihistaminice H1, atunci când urmează să se folosească substanţe cu potenţial
anafilactogen (de exemplu substanţele de contrast iodate) la un subiect cu risc crescut.

• Profilaxia terţiară:
• limitarea consecinţelor unui nou accident.
 ATITUDINEA TERAPEUTICA IN CABINETUL DE MEDICINA DENTARA

• Intreruperea tratamentului stomatologic si indepartarea alergenului suspectat

• Asezarea pacientului in decubit dorsal cu/sau fara ridicarea mb inferioare sau in pozitie ”de siguranta”
• Oxigenoterapie
• Instituirea unei linii venoase periferice si administrarea de sol de ser fiziologic sau Ringer ”in jet”
• In caz de hTA severa se adm Adrenalina 0,1-0, 3 mg s.c, intralingual; daca hTA persista, dupa 3-5 min
se repeta adm. (max 1 mg), pana la stabilizarea TA.
• Administrarea de 200 mg HHC i.m (sau i.v lent)
• In stopul cardio-respirator – resuscitare cardio-respiratorie, solicitare Ambulanta