Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Examen Clinic, Detectie, Diagnostic
Examen Clinic, Detectie, Diagnostic
PACIENTULUI: DETECŢIA
LEZIUNILOR CARIOASE
I. Competenţe în cariologie
II.Glosar
III.Foaia de observaţie
IV.Examenul clinic: detecţia leziunilor
carioase:
1. relevanţa unui câmp curat
2. relevanţa unui câmp uscat
3. palparea
4. magnificaţia
5. separarea interdentară
6. iluminarea
ORCA European Organization for Caries Research
A D E E Association for Dental Education in Europe
Scope of this workshop is to develop a European Core Curriculum for Cariology on the basis of international
consensus on the current and future educational needs in the fields of Cariology and Disorders of Dental Hard
Tissues
This can be achieved by creating a university undergraduate core curriculum and, in addition, by outlining
perspectives for guidelines to support continuing and post-graduate in Cariology and Disorders of Dental Hard
Tissues.
www.orca-caries-research.de
Competenţe majore
În cadrul fiecărui domeniu s-a identificat cel puţin o competenţă majoră care să fie în legătură cu activitatea
domeniului. O competenţă majoră este abilitatea unui medic dentist ca în momentul absolvirii să efectueze sau să
ofere un serviciu ori o sarcină particulară, dar complexă. Complexitatea ei sugerează că sunt necesare abilităţi
(competenţe adiţionale) multiple şi mai specifice pentru a susţine performanţa competenţelor majore.
Competenţe adiţionale
Abilităţile specifice trebuie să fie considerate ca subdiviziuni ale competenţelor majore şi sunt denumite competenţe
adiţionale. Dobândirea unei competenţe majore necesită acumularea şi demonstrarea tuturor competenţelor
adiţionale legate de acel serviciu sau de acea sarcină particulare.
Să fie competent să: un medic dentist ar trebui ca în momentul absolvirii să posede
cunoştinţe teoretice solide şi o bună înţelegere a subiectului, care împreună cu o
experienţă clinică adecvată, îl vor face capabil să rezolve problemele clinice apărute
independent sau fără asistenţă
Evaluarea riscului
Competenţe majore
Fără opţiuni
preventiv/ Lista soluţiilor terapeutice restaurative
terapeutice
Dinte/suprafaţă Pacient
Evaluarea riscului cariogen
Detecţia Mijloace Evaluarea Istoricul dentiţiei/al leziunii
vizuală princomplementare activităţii
inspecţie de detecţie leziunii Evaluarea obiceiurilor
comportamentale
SINTEZĂ
Diagnostic
Diagnostic Prognosticul Prognosticul Evaluarea
de
deleziune
leziune leziunii pacientului pacientului
Plan de tratament
integrat, personalizat
Un interogatoriu mai amănunţit pentru a obtine mai multe detalii despre simptomele si
conditiile de aparitie ale acuzelor existente (ex. dieta, istoricul social, igiena oro-dentară
etc)
Examene complementare
Teste de vitalitate
Radiografia dentara
III. Examene complementare Studiu de model
Analiza dietei
2. Motivele prezentării
Istoric Dureri recente Dureri la Durere şi Tumefiere Durere imediată Durere după Durere O durere vagă, Dureri în trecut,
la rece şi la masticaţie tumefiere localizată. intensă la rece, masticaţia unor intermitentă spontană, fără
cald. Pot fi Localizate Bine localizate Durere cald alimente vagă la intermitentă sensibilitate la
foarte intense moderată fibroase masticaţie. care creşte în rece sau la cald
Sunt iradiate Poate fi slab intensitate. Slab
localizată localizată
Ex. clinic Posibil carie Posibil carie Poate exista o O tumefiere Recesiune Punct de Se poate Pot fi carii sau Pot fi carii sau
sau obturaţii tumefiere intra intraorală lângă gingivală care contact observa linia de restaurări mari restaurări mari
largi sau extra-orală marginea liberă expune dentina. deschis. fractură sau
în dreptul a gingiei; Dureri la rece şi Inflamaţie fisura. Durerea
dintelui afectat dintele poate fi la palpare gingivală.Restur apare după
mobil i alimentare masticaţie
prezente
Teste Hipersensibile Devital Devital Adesea vital Vital Poate fi vital Pot fi Mai slabe ca în Devital
vitalitate sau devital hipersensibile mod normal
Percuţie Pozitivă Pozitivă chiar la Pozitivă Pozitivă la Negativă Uneori pozitivă Negativă dar Negativă Zgomotul
atingere percuţia laterală la percuţia uneori poate fi declanşat este
laterală pozitivă surd
Alte teste - - Febră. Stare Pungi profunde. - Firul interdentar Uneori există o - -
clinice generală La sondaj, se se mişcă liber jenă la
afectată poate elimina între dinţi presiunea
puroiul laterală asupra
unui cuspid
Evoluţia Expunerea Se cronicizează Puroiul poate fi - - - Se ppoate În timp pulpa se Pulpă devitală
OPD drenat prin observa fisura va necroza
sistemul canalr la baza
când durerea cuspidului după
cedează îndepărtarea
obturaţiei.
Poate duce la
fractura
cuspidului
3. Antecedente personale patologice:
A. Generale (istoricul medical):
Alergii la orice medicaţie sau substanţă: penicilină,
anestezic, latex
Patologii în care bolile orale ar fi un risc pentru starea
de sănătate generală: boli cardio-vasculare, tulburări de
coagulare, imunodepresie, etc
Condiţii care cresc riscul pacientului de a dezvolta
afecţiuni oro-dentare: diabet, hiposalivaţie, etc
Medicaţia curentă: xerostomică
Condiţii care ar putea complica tratamentul sau scade
capacitatea pacientului de a urma tratamentul: cu nevoi
speciale fizice sau psihice, etc
Sarcina
Evaluarea prelimiară a riscului de îmbolnăvire
posibilitatea de îmbolnăvire
Factori protectivi: scad riscul de îmbolnăvire, fiind în contradicţie cu
cei de risc
Date clinice şi comportamentale: ele în general nu constituie în sine
3. Date clinice:
Anomalii cranio-faciale
uzurile dentare
anomaliile dentare
Fluoroza
eventuale traumatisme
ocluzia
Detectarea cariilor şi a stării restaurărilor: factori
modulatori ai riscului
Asociaţi cu un risc crescut:
1.
3. Date clinice
Dovezi clinice ale uzurii dentare
Evaluarea fluorozei: factori modulatori ai riscului