OBSTET. GINECOL.

II

DISTOCIILE DE ORIGINE FETALĂ

 INTRODUCERE

Distocia (grec. dis: alterare, tokia: naştere) reprezintă

o naştere anormală prin anomalii ale celor 3 “P”*

Power (contracţie)

DISTOCIA Passage (pelvis)

Passenger (făt)

*American College of Obstetrics and Gynecology (ACOG), 2003.

 Cauzele distociilor de origine fetală*

Anomalii craniene de poziţie:

occipito-iliace transverse (OIST, OIDT)
occipito-posterioare (OISP, OIDP)
Anomalii de prezentaţie:
cefalice deflectate (frontală, facială)
pelviană, aşezare transversală
Prezentaţie compusă: prolabare de părţi fetale
Făt macrosom sau malformat:
disproporţie feto-pelvină, distocie de umeri
hidrocefalie, hidrops
*Cunningham FG, et al. Abnormal labor. In Williams Obstetrics, 19th Ed, 1993.
 PREZENTAŢIA PELVIANĂ

Prezentaţia pelviană este varietatea în care pelvisul

fetal se prezintă primul la strâmtoarea superioară

Pelviană completă Pelviană decompletă

 continuare
Pelviana este eutocică, dacă fătul rămâne flectat, dar
progresiunea capului poate să înceteze după expulzia
pelvisului (cap deflectat) şi nu se mai poate face nimic
ca “maşina să înainteze”*

Degajarea craniului Cap flectat Cap deflectat

*Marpeau L. A propos du débat sur le siège. J Gynecol Obstet Biol Reprod, 2001.
 continuare
Majoritatea autorilor nu mai acceptă dogma clasică a
eutociei în pelvină, studiul lui Hannah demonstrând că
naşterea vaginală este mai nefavorabilă pentru făt, iar
cezariana nu expune mama la un risc mai mare*

*Hannah ME, et al. Planned caesarean section versus planned vaginal birth for breech
presentation at term: a randomised multicentre trial. Lancet, 2000; 356:1375-83.
 continuare
Punctul de reper este sacrul şi are aceleaşi poziţii şi
varietăţi de poziţie, ca şi prezentaţia craniană*

Prezentaţia craniană Prezentaţia pelviană

*Chiovschi Şt. Prezentaţia pelviană. În Tratat de obstetrică, 2006; 8:447-56, 464-67.

 Clasificare
Pelviana poate fi completă (1/3 cazuri), când pelvisul
e însoţit de picioare şi decompletă, care are 3 moduri:
al feselor, când membrele inferioare sunt „în atelă” pe
trunchi (2/3 cazuri), al picioarelor şi al genunchilor*

Completă Modul feselor Modul picioarelor Modul genunchilor

*Chiovschi Şt. Prezentaţia pelviană. În Tratat de obstetrică, 2006; 8:447-56, 464-67.

 continuare
Autorii americani* au simplificat clasificarea denumind
frank breech modul feselor şi non frank breech celălalte

Frank breech Non frank breech Non frank breech

Modul feselor (Complete breech) (Footing breech)

*Cunningham FG, et al. Williams Obstetrics, 19th Ed, Prentice-Hall Int Inc, 1993.
 Epidemiologie
Incidenţa pelvienei este de 3-4,2%, iar la naşterea pe
cale vaginală, mortalitatea şi morbiditatea fetală sunt de
5-10 ori mai mari decât în prezentaţia craniană*

*Lacomme M. Pratique obstétricale. Mason, 2è Edit Paris, 1960, 453.

 continuare
“Il n'est pas bon d'entrer dans la vie à reculons” (nu e
bine să intri în viaţă de-a-ndăratelea) este o maximă ce
datează din secolul al XIX-lea*

*Maillet R, et al. Complications du siège. Hachette Pratique, 2001; 63: 7-15.

 continuare

Etiologia a fost explicată prin blocarea culbutei*:

anomalii uterine (hipotonii, malformaţii, tumori)
feţi multipli sau malformaţi (anencefali, hidrocefali)
pelviană în antecedente, hidramnios, oligoamnios

Fibrom uterin Uter pseudo-unicorn Anencefal Hidrocefal

*În trimestrul III, pelvisul devine cel mai mare segment fetal şi, conform legii lui Pajot
(adaptarea conţinutului la conţinător), ocupă zona mai încăpătoare a fundului uterin.
 continuare

Rata dublă a unor anomalii (anencefalie, spina bifida,

meningocel, luxaţie de şold), par să sugereze “calitatea
slabă”, cu scăderea activităţii şi lipsa culbutei fătului*

Spina bifida Meningocel Mielomeningocel Encefalocel

*Barba AMP, et al. La présentation du siège. Ellipses, Paris, 1995; 435: 162-173.
 Diagnostic pozitiv*

Palparea abdomenului după tehnica Leopold

Tuşeul vaginal în travaliu şi pe membrane rupte
Ecografia obstetricală, care poate depista:
deflexia primitivă a craniului (1%) şi malformaţiile
macrosomia (DBP>9,8 cm, CA>35 cm, >3800 g)

*Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România. Ghidul 27, 2010.

 Manevrele Leopold în prezentaţia pelviană*

1: formaţiune tumorală dură, rotundă la fundul uterin

2: spate şi membre situate în flancurile abdomenului
3: tumoră reductibilă deasupra simfizei (pelvis mobil)
4: tumoră reductibilă sub simfiză (pelvis angajat)

1. Fundul uterin 2. Flancurile 3. Segmentul inferior 4. Angajarea

*Cunningham FG, et al. Williams Obstetrics, 19th Ed, Prentice-Hall Int Inc, 1993.
 Tuşeul vaginal efectuat în travaliu

Pemite diagnosticul pelvienei, poziţiei şi varietăţii de

poziţie (şanţul interfesier are valoarea suturii sagitale)

Sacru (reper)

Şanţ interfesier

Unghi drept între

gambă şi picior

Plantă netedă

Degete mici, egale,

haluce neopozabil

Prezentaţie pelviană completă sacro-iliacă stângă anterioară

 Diagnostic diferenţial
Aşezarea tranversală dorso-superioară sau neglijată,
când trebuie diferenţiată mâna de picior (unghiul drept
între gambă şi picior, planta netedă, degetele mici)*

Aşezare transversală neglijată Prezentaţie pelviană completă

*Chiovschi Şt. Prezentaţia pelviană. În Tratat de obstetrică, 2006; 8:447-56, 464-67.

 continuare
Prezentaţiile facială (semn Budin, triunghi între gură
şi oase malare) şi frontală (nas în loc de sacru)*

Prezentaţie facială Prezentaţie frontală

*Chiovschi Şt. Prezentaţia pelviană. În Tratat de obstetrică, 2006; 8:447-56, 464-67.
 continuare
Prezentaţia compusă (craniu alături de un membru)*
Sarcina gemelară (uter mare, 3 poli fetali, ecografie)*

Prezentaţie compusă Sarcina gemelară

*Chiovschi Şt. Prezentaţia pelviană. În Tratat de obstetrică, 2006; 8:447-56, 464-67.

 Mecanism de naştere

În pelvină se nasc, succesiv, pelvisul, umerii şi capul,

fiecare segment parcurgând cei 3 timpi ai mecanicii de
naştere, angajarea capului fiind simultană cu expulzia
umerilor (8 timpi ai mecanismului de naştere)*

*Chiovschi Şt. Prezentaţia pelviană. În Tratat de obstetrică, 2006; 8:447-56, 464-67.

 Timpul 1: angajarea pelvisului
Diametrul sacro-pretibial se tasează şi se orientează
pe diametrul oblic stâng al strâmtorii superioare*

ial Bit
- pretib ro ha
ro
Sac nte
r ian

Pelviană completă Modul feselor

*Chiovschi Şt. Prezentaţia pelviană. În Tratat de obstetrică, 2006; 8:447-56, 464-67.

 Timpul 2: coborârea şi rotaţia internă a pelvisului

Diametrul bitrohanterian ajunge pe diametrul antero-

posterior al strâmtorii inferioare*

Pelviană completă Modul feselor

*Chiovschi Şt. Prezentaţia pelviană. În Tratat de obstetrică, 2006; 8:447-56, 464-67.

 Timpul 3: degajarea pelvisului

Are loc prin inflexiunea laterală a trunchiului (e dificilă

în modul feselor prin „atela” membrelor inferioare)*

Degajarea pelvisului prin inflexiunea trunchiului

*Chiovschi Şt. Prezentaţia pelviană. În Tratat de obstetrică, 2006; 8:447-56, 464-67.
 Timpul 4: angajarea umerilor

Diametrul biacromial se orientează, pentru angajare,

pe acelaşi diametru oblic utilizat de bitrohanterian*

*Chiovschi Şt. Prezentaţia pelviană. În Tratat de obstetrică, 2006; 8:447-56, 464-67.

 Timpul 5: coborârea şi rotaţia internă a umerilor
Diametrul biacromial ajunge pe diametrul transvers al
strâmtorii inferioare (în concepţia modernă) sau pe cel
antero-posterior (în concepţia clasică)*

Rotaţie pe diametrul transvers Rotaţie pe diametrul antero-posterior

*Mecanismul de naştere descris de clasici era rezultatul efectuării sistematice a marii

extracţii pelviene, capul şi umerii formând un bloc solidar la naşterea spontană.
 Timpul 6: degajarea umerilor şi angajarea capului

Umerii se nasc în diametrul transvers, iar biparietalul

se angajează pe diametrul oblic utilizat de umeri*

Degajarea umerilor şi angajarea capului

*Chiovschi Şt. Prezentaţia pelviană. În Tratat de obstetrică, 2006; 8:447-56, 464-67.
 Timpul 7: coborârea şi rotaţia internă a capului

Rotaţia internă a capului e solidară cu rotaţia umerilor

care ajung pe diametrul transvers, iar capul în OP*

Coborârea şi rotaţia capului

*Chiovschi Şt. Prezentaţia pelviană. În Tratat de obstetrică, 2006; 8:447-56, 464-67.
 Timpul 8: degajarea capului

Are loc în occipito-pubiană prin accentuarea flexiunii*

Degajare capului în OP

*Chiovschi Şt. Prezentaţia pelviană. În Tratat de obstetrică, 2006; 8:447-56, 464-67.

 Particularităţile travaliului*

Pelvisul fetal, fiind reductibil, nu se va acomoda, ca

polul cefalic, la strâmtoarea superioară şi determină:

segment inferior slab ampliat

reflex Fergusson diminuat
activitate uterină redusă
membrane rupte prematur
prolabare de cordon, infecţie

*Chiovschi Şt. Prezentaţia pelviană. În Tratat de obstetrică, 2006; 8:447-56, 464-67.

 Anomaliile naşterii în pelviană

Ridicarea braţelor de-a Deflexiune primitivă

lungul capului sau la ceafă a craniului

Rotaţia în sacro-sacrată Blocarea craniului

(acroşare menton la simfiză)* în excavaţie
“Le mieux est de ne pas être de garde” (R. Maillet)
 Atitudinile la naşterea în pelviană*

Expulzie spontană după metoda Vermelin (rareori)

Extracţie parţială (frecventă) sau totală (neindicată)
Cezariană programată (astăzi, tot mai utilizată )

A. Paré Mauriceau Smellie Lövset Atitudini

1550 1668 1748 1937 active

Atitudini La Chapelle Bracht Vermelin

pasive 1821 1938 1948

Cezariană Wright Kubli

sistematică 1959 1975
*Cunningham FG, et al. Williams Obstetrics, 19th Ed, Prentice-Hall Int Inc, 1993.
Factorii implicaţi în modificarea conduitei

Politica de versiune externă

Reducerea riscurilor cezarienei
Creşterea riscului medico-legal
Scăderea competenţei obstetricale
Studiul efectuat de Mary Hannah
 Versiunea externă

Este recomandată de FIGO*, dar şansele de reuşită

sunt de maximum 50%; dislocarea pelvisului şi rotaţia
fătului în sensul flexiunii sale

*International Federation of Gynecology and Obstetrics (FIGO), 1994.

 Condiţiile versiunii externe*

Examinare gravidă de către anestezist

Ecografie (localizare placentă)
Analize (bilanţ al coagulării)
Anxiolitic de tip benzodiazepină
Perfuzie cu Salbutamol pentru tocoliză
Monitorizare electronică a RCF
Globulină anti D la gravida Rh negativă

*Cunningham FG, et al. Abnormal labor. In Williams Obstetrics, 1993.

 Vesiune externă prin acupunctură

Stimularea punctului extern al unghiei degetului 5 de

la picior prin căldura degajată de combustia unei plante
(moxibustiune) are o rată de succes de 84,6%*

*Ewies A, Olah K. Moxibustion in breech version. Acupunct Med, 2002; 20:26-9.

 Riscul medico-legal şi competenţa obstetricală

Este rezultatul modificării relaţiei între obstetrician şi

gravidă, reglată, până recent, de complexul autoritate
încredere, femeia neparticipând la alegerea conduitei
Odinioară, obstetricianul beneficia de încredere, dar
astăzi el poate fi contestat şi chiar condamnat
Versiunea externă este un gest al altei epoci, pentru
că orice eveniment ulterior va fi atribuit obstetricianului
Sunt uşor de imaginat urmările unei morţi fetale care
apare la două săptămâni după manevră
În urma extinderii cezarienei, obstetricienii au tot mai
puţine cunoştinţe despre mecanica obstetricală
 Studiul Mary Hannah*

Realizat în 26 ţări şi 121 centre, pe 2.088 de gravide

la termen, a demonstrat că feţii născuţi prin cezariană
riscă de 3-4 ori mai puţine decese şi complicaţii grave

*Hannah ME, et al. Planned caesarean section versus planned vaginal birth for breech
presentation at term: a randomised multicentre trial. Lancet, 2000; 356:1375-83.
 Recomandările ACOG (2002)*

Cezariană în pelviana completă (risc de degajare a

piciorului la dilataţie incompletă)

*American College of Obstetricians and Gynecologists. Obstet Gynecol, 2002.

continuare
Manevra Ritgen pentru degajarea pelvisului, apoi
naşterea spontană a fătului până la ombilic*

*American College of Obstetricians and Gynecologists, 2002.

continuare

Tracţiunea orizontală evită hiperextensia gâtului şi

leziunile plexului brahial (paralizia Erb sau Klumpke)*

Tracţiune blândă orizontală Paralizie Duchenne-Erb

*Military Obstetrics & Gynecology, USA, 2009.

continuare

Extracţia umerilor prin manevra Lövset*

*American College of Obstetricians and Gynecologists, 2002.

 continuare
Extracţia craniului cu forcepsul Piper (are ramuri mai
lungi) sau cu manevra Mauriceau*

Extracţia cu forcepsul Piper Extracţia prin manevra Mauriceau

*American College of Obstetricians and Gynecologists, 2002.

 Recomandările SOGR (2010)*

Evaluare clinică a bazinului (cea mai adecvată)

Consiliere (avantaje şi complicaţii ale fiecărui mod
de naştere) şi consimţământ sau refuz scris
Indicaţii pentru cezariana electivă:
deflexiune primară a craniului fetal
făt macrozom (peste 3800 g)
procidenţă sau prolabare de cordon ombilical
prematuritate (în funcţie de viabilitatea fetală)
retard de creştere intrauterină (sub 2000 g)
orice patologie asociată pelvienei

*Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România, 2010.

 Dirijarea naşterii în prezentaţia pelviană (SOGR)*

Oxitocina: indicată doar pentru facilitarea expulziei

Păstrarea integrităţii membranelor (cât se poate)
Monitorizarea permanentă clinică şi prin CTG
Cezariana, dacă pelvisul nu coboară într-o oră
Pacienta în decubit dorsal pentru expulzie
Analgezia epidurală nu trebuie utilizată de rutină
Epiziotomia, la iniţierea manevrelor obstetricale
Abţinerea de la orice manevră până când fătul nu se
naşte până la omoplaţi (risc de extensie braţe şi cap)
*Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România, 2010.
continuare

Manevra Tzovianov pentru progresiunea dilataţiei şi

menţinerea unităţii mobilului fetal
Manevra Bracht, când apar vârfurile omoplaţilor sau
manevra Mauriceau de primă intenţie (cap flectat)
Degajarea braţelor prin manevrele Müller, Pajot sau
Lövset, apoi a capului prin manevra Mauriceau
Forceps, simfiziotomie, cezariană, în caz de eşec
Marea extracţie pelviană doar în urgenţa maternă şi
fetală sau în absenţa condiţiilor de cezariană
 Expulzia spontană (Vermelin)

Femeia naşte în pat, iar obstetricianul supraveghează

naşterea; dacă expulzia capului întârzie sau dacă apar
respiraţii accelerate, fătul este ridicat pe verticală*

*Bănceanu G et al. Tratat de obstetrică. Editura Academiei Române, 2006.

 Manevra Tzovianov

Împiedicarea degajării pelvisului printr-un câmp steril

în timpul fiecărei contracţii, atela membrelor inferioare
fiind păstrată de „cercul” mâinilor operatorului*

Întârzierea degajării pelvisului Păstrarea atelei membrelor inferioare

*Bănceanu G et al. Tratat de obstetrică, Edit. Academiei Române, 2006; 9:532-44.

 Manevra Bracht
Când apare unghiul inferior al omoplaţilor, pelvisul e
apucat cu policele pe coapsele posterioare şi celelalte
degete pe fese şi e susţinut pe simfiză, în timp ce, un
ajutor apasă craniul suprasimfizar*

*Bănceanu G et al. Tratat de obstetrică, Edit. Academiei Române, 2006; 9:532-44.

 Manevra Pajot (extracţia braţului posterior)
Se apucă fătul de picioare cu mâna care priveşte cu
faţa palmară partea ventrală fetală, iar mâna opusă e
introdusă în concavitatea sacrată*

*Bănceanu G et al. Tratat de obstetrică, Edit. Academiei Române, 2006; 9:532-44.

 continuare
Cu mediusul şi indexul „în atelă” pe braţ şi policele în
axilă, se apasă în plica cotului pentru a flecta braţul, ce
cade „ştergând” faţa fătului*

*Bănceanu G et al. Tratat de obstetrică, Edit. Academiei Române, 2006; 9:532-44.

 continuare
Se apucă toracele şi braţul extras între mâini, apoi se
rotează fătul 1800 şi se extrage celălalt umăr*

*Bănceanu G et al. Tratat de obstetrică, Edit. Academiei Române, 2006; 9:532-44.

 Manevra Müller (extracţia braţului anterior)
Cu aceeaşi priză, ca în manevra Pajot, indiferent de
mână, se extrage umărul anterior sau de pe diametrul
transvers al strâmtorii inferioare*

*Bănceanu G et al. Tratat de obstetrică, Edit. Academiei Române, 2006; 9:532-44.

 Manevra Lövset

Dublă rotaţie de 1800 a fătului apucat cu policele pe

sacru şi celelalte degete pe coapse (priză clasică), ce
aduce braţul posterior sub simfiză pentru extracţie*

*Bănceanu G et al. Tratat de obstetrică, Edit. Academiei Române, 2006; 9:532-44.

 Manevra Mauriceau-Levret-Smellie-Veit

Flectarea capului cu indexul şi mediusul introduse în

gură (fose paranazale), ajutorul apăsând suprasimfizar
capul, tracţiunea în jos a fătului, cu indexul şi mediusul
mâinii opuse dispuse „în furcă” pe umeri, apoi în sus

*Bănceanu G et al. Tratat de obstetrică, Edit. Academiei Române, 2006; 9:532-44.

 Manevra Wiegand-Martin

Se deosebeşte de manevra Mauriceau prin faptul că

mâna de pe umerii fătului este plasată suprasimfizar*

*Cunningham FG, et al. Williams Obstetrics, 19th Ed, Prentice-Hall Int Inc, 1993.
 Manevra Burns-Marshall

Când ceafa apare sub simfiză, fătul este ridicat şi se

apasă transabdominal capul fetal*

*Cunningham FG, et al. Williams Obstetrics, 19th Ed, Prentice-Hall Int Inc, 1993.
 Manevra de Praga

Recomandată de Kiwish din Praga, a fost modificată

pentru extracţia fătului din sacro-sacrată; cu 2 degete
„în furcă” pe umeri şi cealaltă mână pe picioare, fătul
este tracţionat peste abdomenul matern*

Manevra de Praga originală Manevra de Praga modificată

*Cunningham FG, et al. Williams Obstetrics, 19th Ed, Prentice-Hall Int Inc, 1993.
 Extracţia capului cu forcepsul

Fătul este apucat de picioare şi ridicat, apoi se aplică

lingurile forcepsului pe cap, care este extras în OP (în
SUA este utilizat forcepsul Piper care este mai lung)*

*Cunningham FG, et al. Williams Obstetrics, 19th Ed, Prentice-Hall Int Inc, 1993.
 Mica extracţie*
Tracţiuni cu degetele „în cârlig” pe plicile inghinale, în
modul feselor, iar în pelviana completă, piciorul apucat
între index şi medius, cu policele pe călcâi, e tras în jos

Pelviană decompletă modul feselor Pelviană completă

*Bănceanu G et al. Tratat de obstetrică, Edit. Academiei Române, 2006; 9:532-44.

 Marea extracţie*
Doar ca timp ultim al versiunii interne la geamănul II
Se apucă piciorul anterior cu indexul şi mediusul “în
furcă” pe articulaţia tibio-tarsiană şi policele pe călcâi

*Bănceanu G et al. Tratat de obstetrică, Edit. Academiei Române, 2006; 9:532-44.

 continuare
În modul feselor, e necesară manevra Mantel-Pinard:
se apasă în spaţiul popliteu pentru flectarea gambei şi
coborârea piciorului*

*Bănceanu G et al. Tratat de obstetrică, Edit. Academiei Române, 2006; 9:532-44.

 continuare
Piciorul apucat este tras în jos, pentru angajarea şi
rotaţia pelvisului în axul antero-posterior al strâmtorii
inferioare, apoi, orizontal şi în sus*

*Bănceanu G et al. Tratat de obstetrică, Edit. Academiei Române, 2006; 9:532-44.

 continuare
Prin tracţiunea orizontală şi în sus de piciorul apucat,
se extrage fesa posterioară, apoi se extrag umerii prin
manevra Lövset şi capul, prin manevra Mauriceau

*Bănceanu G et al. Tratat de obstetrică, Edit. Academiei Române, 2006; 9:532-44.

 Extracţia umerilor şi a capului

Cu priza clasică pe pelvis, se trage în jos până apar

omoplaţii, apoi se extrag umerii prin manevra Lövset,
iar capul, prin manevra Mauriceau*

Priza clasică a pelvisului pentru degajarea umerilor

*Bănceanu G et al. Tratat de obstetrică, Edit. Academiei Române, 2006; 9:532-44.

 AŞEZAREA TRANSVERSALĂ
Axul lung al fătului e perpendicular pe cel al uterului,
iar dacă acestea formează un unghi ascuţit, aşezarea
e oblică sau „instabilă” pentru că devine longitudinală
sau transversală în travaliu*

Aşezare transversală Aşezare oblică

*Cunningham FG, et al. Williams Obstetrics, 19th Ed, Prentice-Hall Int Inc, 1993.
 continuare

Dacă umărul este deasupra strâmtorii superioare, iar

capul şi pelvisul în fosele iliace, aşezarea transversală
este denumită prezentaţie umerală*

*Chiovschi Şt. Aşezarea transversală. Tratat de obstetrică, 2006; 8:464-67.

 Varietăţile de poziţie*

Punctele de reper sunt acromionul în şcoala franceză,

capul şi spatele în şcoala anglo-saxonă: acromio-iliacă
dreaptă a umărului stâng (AID-US), cefalo-iliacă dreaptă
dorso-anterioară (CID-DA) etc.

AID-US; CID-DA AID-UD; CID-DP AIS-UD; CIS-DA AIS-US; CIS-DP

*Chiovschi Şt. Aşezarea transversală. Tratat de obstetrică, 2006; 8:464-67.

 Epidemiologie*

Incidenţa: 1/400 naşteri şi 10% în sarcina multiplă

Cauze materne:
malformaţii şi tumori uterine sau anexiale
modificări ale strâmtorii superioare
multiparitate (hipotonie uterină şi abdominală)
Cauze fetale:
feţi multipli, malformaţi sau cu tumori
prematuritate şi hipotrofie fetală
Cauze anexiale:
placentă praevia, cordon scurt (circulară)
oligoamnios, hidramnios
*Chiovschi Şt. Aşezarea transversală. Tratat de obstetrică, 2006; 8:464-67.
 Diagnostic pozitiv*

Inspecţia abdomenului (axul mare situat transversal)

Palparea abdomenului după tehnica Leopold:
fundul uterin şi segmentul inferior fără pol fetal
craniul şi pelvisul fetal situate în flancuri

1. Fund uterin 2. Flancuri 3. Segment inferior 4. Segment inferior

*Chiovschi Şt. Aşezarea transversală. Tratat de obstetrică, 2006; 8:464-67.

 continuare
Tuşeul vaginal intrapartum pe membrane rupte poate
evidenţia o mână în vagin, axila şi grilajul costal*

*Chiovschi Şt. Aşezarea transversală. Tratat de obstetrică, 2006; 8:464-67.

continuare

Ascultaţia BCF (laterombilical sau subombilical)*

Ecografia obstetricală (cap situat într-un flanc)*

Focarele BCF în transversală Capul fetal în flancul drept al mamei

*Chiovschi Şt. Aşezarea transversală. Tratat de obstetrică, 2006; 8:464-67.

 Mecanism de naştere

Naşterea fătului la termen e imposibilă: după ruperea

membranelor, umărul intră în pelvis, mâna prolabează
în vagin (transversă neglijată), iar uterul are risc major
de ruptură prin destinderea segmentului inferior*

Transversă neglijată Segment inferior supradestins

*Cunningham FG, et al. Williams Obstetrics, 19th Ed, Prentice-Hall Int Inc, 1993.
 continuare

Feţii mici sau cei morţi şi maceraţi sunt expulzaţi prin

mecanismul denumit conduplicatio corpore*

*Cunningham FG, et al. Williams Obstetrics, 19th Ed, Prentice-Hall Int Inc, 1993.
 Conduită
Cezariană la debut de travaliu: extracţia fătului prin
incizie segmento-transversală este dificilă, mai ales
pe membrane rupte, fiind preferată incizia verticală*

Incizie segmento-transversală Incizie segmento-corporeală

*Cunningham FG, et al. Williams Obstetrics, 19th Ed, Prentice-Hall Int Inc, 1993.
Vă mulţumesc !