Teratomul Ovarian

A elaborat:
Lisnicenco Nicolae
Gr. – M1605
 Definitie
Un teratom este un tip rar de tumora care poate contine tesuturi si organe incomplet dezvoltate,
inclusiv par, dinti, muschi si os. Teratoamele apar cel mai frecvent in ovare si testicule, dar pot
aparea si in alta parte a corpului. Teratoamele pot aparea la nou-nascuti, copii sau adulti. Sunt
mai frecvente la femei. Sunt de obicei benigne la nou-nascuti, dar pot totusi necesita indepartare
chirurgicala. Aceste tumori pot, totusi, sa fie maligne, in functie de maturitate si de alte tipuri de
celule care pot fi implicate. Teratoamele benigne tind sa creasca agresiv, desi nu se raspandesc.
Teratoamele maligne tind sa creasca intr-un mod agresiv si sa se raspandeasca in alte parti ale
corpului.
Teratomul Ovarian
 Tipuri/Clasificarea Teratoamelor
Teratoamele sunt descrise in general ca fiind mature sau imature. Teratoamele mature sunt
de obicei benigne (nu sunt canceroase), dar pot sa reapara dupa ce au fost indepartate
chirurgical. Teratoamele imature sunt mai susceptibile sa se dezvolte intr-un cancer – tumora
maligna.

Teratoamele mature pot fi clasificate in:

teratoame chistice – inchise intr-un saculet ce contine lichid;
teratoame solide – formate din tesut, dar nu inchise in sine;
teratoame mixte – ce contin parti solide si chistice.

Teratoamele chistice mature se mai numesc chisturi dermoide.

Chistul dermoid este un teratom chistic matur, care conține păr și alte structuri
caracteristice pielii mature, cât și alte țesuturi derivate din ectoderm. Termenul este aplicat
mai ales teratoamelor suturilor craniului și ale ovarelor.
 Etiologia si Factorii de risc
Teratoamele rezulta dintr-o complicatie in procesul de crestere al organismului, implicand modul
in care celulele se diferentiaza si se specializeaza. Teratoamele apar in celulele germinale ale
corpului, care sunt produse foarte devreme in dezvoltarea fatului. Unele dintre aceste celule
germinale primitive devin celule producatoare de sperma si ovule. Dar, celulele germinale pot fi
gasite si in alte parti ale corpului, in special in regiunea coccigiana si a mediastinului .
Celulele germinale sunt un tip de celule cunoscute sub numele de celule pluripotente. Asta
inseamna ca sunt capabile sa se diferentieze in orice tip de celula specializata care poate fi
gasita in corp. O teorie sugereaza ca afectiunea isi are originea in aceste celule germinale
primordiale. Se numeste teorie de partenogeneza si explica modul in care teratoamele pot
contine diferite tesuturi si chiar poate aparea ca un fat aproape format.
Pentru cele ovariene există o predilecție familială, sugerând prezența anumitor gene în aceste familii, care
le predispun la neoplazii germinale. Un studiu care a examinat efectul dietei în dezvoltarea tumorilor
ovariene a arătat că alimentația bogată în grăsimi polinesaturate și fitoestrogeni este asociată cu
dezvoltarea teratoamelor.
 Fiziopatologia
Teratoamele (în greacă terato însemnând monstru iar onkoma fiind tumefiere) și alte tumori ale
celulelor germinale sunt neoplasme relativ comune la copii. Pot avea localizări gonadale dar
și extragonadale. Localizarea și anumite tipuri tumorale depind de vârsta copilului. Tumorile apar din
celulele germinale postmeiotice. Majoritatea tumorilor maligne produc markeri care pot fi măsurați
serologic. Teratomul este o tumoră încapsulată cu componente tisulare sau organe derivând din mai multe straturi
germinale. Deși teratomul poate fi monodermic sau polidermic, celulele sale se pot diferenția în moduri care
sugerează alte straturi germinale. Țesuturile unui teratom, deși normale luate izolat, pot fi foarte diferite de
țesuturile vecine și dispersate; teratoamele pot conține: păr, dinți, os și foarte rar organe complexe precum: ochi,
coaste, mâini, picioare sau alte părți ale membrelor. De obicei, un teratom nu va conține organe, ci doar unul sau
mai multe țesuturi regăsite în mod normal în organe precum creierul, tiroida, plămânul și ficatul. Uneori, teratomul
are în capsulă unul sau mai multe chisturi cu lichid. Când se dezvoltă un chist mai mare există potențialul ca
teratomul să producă o structură în interiorul chistului, care seamănă cu un fetus.
Deoarece sunt încapsulate, teratoamele sunt cel mai adesea benigne, deși sunt cunoscute și câteva tipuri
de teratoame maligne. Un teratom matur este benign și descoperit adesea la bărbați. Se consideră că teratoamele
sunt congenitale, deși cele mici sunt descoperite tardiv în timpul vieții.
 Tabloul Clinic

Teratoamele adesea nu au simptome la inceput. Cand simptomele se dezvolta, acestea pot fi

diferite in functie de locul in care se afla teratomul. Cele mai frecvente locatii pentru teratoame
sunt coccisul, ovarele si testiculele. Semnele si simptomele comune pentru multe teratoame
includ:
•durere;
•umflare si sangerare;
•niveluri usor crescute de alfa-feroproteina (AFP), un marker tumoral;
•niveluri usor crescute ale hormonului gonadotropina corionica beta-umana (BhCG).

Teratoamele ovariene determină durere abdominală, se pot palpa, distensioneaza abdomenul, sau
determină emeză. Două treimi din fetele afectate prezintă durerea că prim simptom. Durerea acută și
cronică au frecvență egală. În cazul durerii acute, diagnosticul este legat adesea de torsiunea
ovarului cu compromiterea vaselor de sânge. Masele palpabile sunt mai puțin frecvente și apar mai
târziu în evoluție.
 Complicatiile

Complicatiile teratoamelor ovariene includ torsiune, rupere, infectie, anemie hemolitica si

degenerare maligna. Torsiunea este de departe cea mai semnificativa cauza de morbiditate,
aparuta la 3-16% dintre cazuri. Ruptura unui teratom chistic poate fi spontana sau asociata cu
torsiunea si apare in aproximativ 1-4% dintre cazuri. Infectia este neobisnuita si apare doar in
1% dintre cazuri. In forma sa pura, teratomul chistic matur al ovarului este intotdeauna
benign, dar in aproximativ 2% dintre cazuri, poate suferi o transformare maligna intr-unul
dintre elementele sale.
 Diagnosticul
Investigatii de laborator
Când se suspectează o neoplazie germinala se vor măsura markerii tumorali înainte de operație.
Când aceștia sunt pozitivi vor trebui monitorizați înainte de fiecare ciclu de chimioterapie pentru a
determina răspunsul și a verifica recăderile.

•Alfa-fetoproteina este prezentă în tumorile cu următoarele caracteristici histologice:

•elemente hepatice fetale sau ale sinusului endodermic
•carcinom embrionic, teratom.
Beta-gonadotropina corionica umană este prezentă în tumorile cu următoarele caracteristici histologice;
•carcinom embrionic, coriocarcinom
•teratom.
Lactat dehidrogenaza 1 este prezentă în multe tumori cu caracteristicele histologice ale tumorilor
sinusului endodermic. 
După stabilirea diagnosticului histologic și a necesității chimioterapiei se vor efectua următoarele teste:

•hemoleucograma, leucocitele fiind crescute;

•rata de filtrare glomerulară sau clearance-ul creatininic pentru a stabili funcția renală înainte de
începerea chimioterapiei;
•nivelul acidului uric este folosit pentru a evalua riscul lizei tumorale;
•funcția hepatică evaluează eventualele metastaze;
•nivelul bilirubinei, fosfatazei alcaline, alanin aminotransferazei, proteinele totale și albuminemia
determină profilul hepatic înaintea începerii chimioterapiei;
•electroliții, calciul și magneziul trebuie monitorizați zilnic în timpul chimioterapiei. 
 Investigatia Imagistica

Imagistica diagnostică este importantă în stadializarea inițială, monitorizarea răspunsului terapeutic și

detectarea recăderii.
Radiografia toracică poate fi folosită în detectarea metastazelor.
Scanarea CT abdominală și pelvină este esențială pentru stadializarea tumorilor la prezentare și în
recăderi pentru determinarea extinderii și a localizărilor.
Scanarea RMN poate înlocui CT-ul. Este utila pe parcursul terapiei pentru a menține constanta
imagisticii.
Scanarea oaselor este un test de medicină nucleară folosit pentru a detecta boala metastazică. Trebuie
efectuat la debut, cât și după al treilea regim chimioterapic.
Studiile funcției pulmonare sunt folosite pentru a stabili funcția de bază și a determina
riscul toxicității bleomicinei.
Deoarece tumorile germinale pot fi asociate cu anomalii cromozomiale, screeningul genetic este
recomandat.
 Examenul Histologic

În cazul teratomului matur, sunt necesare mostre din întreaga tumoră pentru a elimina
prezența elementelor neurale imature. Patologul trebuie să evalueze tumora la intervale de
1 cm.

Histologic, teratomul imatur poate cuprinde:

gradul 1 - o regiune imatură pe secțiune
gradul 2 - imaturitate în 4 sau mai puține câmpuri pe secțiune
gradul 3 - imaturitate în mai mult de 4 câmpuri pe secțiune.
 Tratamentul
Terapia chirurgicală
Scopul tratamentului este rezecția macroscopică totală a tumorii. Tumora și structurile adiacente
implicate trebuie rezecate în bloc. Teratoamele sunt bine încapsulate și noninvazive, fiind astfel
ușor de rezecat. Excepțiile sunt teratoamele creierului și cele foarte mari, complexe, care se
întrepătrund cu mușchii și alte structuri.

Chimioterapia
Pentru teratoamele maligne, chirurgia este urmată de chimioterapie. Tumorile aflate în localizări
chirurgical inaccesibile, foarte complexe sau posibil maligne sunt uneori tratate inițial chimioterapic.
Caz Clinic
 O tinara de 25 ani, din mediul urban, care s-a prezentat într-un cabinet privat de
ecografie pentru confirmarea și diagnosticul unei sarcini incipiente, având grețuri
matinale, întârzierea menstruației și un test pozitiv de sarcină.
S-a stabilit, prin ultrasonografie, prezența unei sarcini de 7 săptămâni, în evoluție, cu
caracteristici morfologice normale pentru vârsta gestațională, situată intrauterin. Lateral
de uter, în anexa dreaptă și oarecum deasupra uterului gravid, s-a vizualizat în aceeași
ședință de ecografie prezența unei formațiuni tumorale cu următoarele caracteristici:
formațiune bine delimitată, de forma ovalară alungită, de dimensiuni aproximativ 12/6
cm, omogen ecogenă, cu o ecogenitate mai crescută decât a peretelui uterin, fără
semnal Doppler .
Masă tumorală anexială omogenă, bine delimitată, formă ovalară,
dimensiuni aprox. 123,3/60 mm. Sub formațiune se observă uterul
conținând sacul ovular. Embrionul de 7 săptămâni, în această
incidență, nu se vizualizează.
 Anamneza Vietii
În cadrul anamnezei nu s-au decelat antecedente relevante pentru patologie: tânără
de 25 ani, căsătorită recent, cu cicluri menstruale regulate, durata și aspectul
menstruațiilor normale, fără alte sarcini anterioare. Antecedente personale patologice
sau heredo-colaterale fără semnificație. Până la momentul depistării sarcinii și
formațiunii tumorale nu au existat alte examinări ginecologice sau imagistice.

Examenul Obiectiv
La examenul ginecologic, formațiunea, deși dificil de palpat, datorită situării înalte,
apare de consistență crescută, este nedureroasă și mobilă.
 Investigatiile de laborator

Hemograma: (anemie+ leucocitoza ) Markerii Tumorali:

•Alpha-fetoproteina=380 ng/ml-poate fi marita pe
- Hgb: 105g/l fundal de sarcina sau in teratom;
- eritrocite: 3,8*10/l •Beta-HCG=10,5 mUI/ml-la fel poate fi marita pe
- hematocritul: 0,38 %
- Trombocite: 238*10 9/l
fundal de sarcina sau in teratom.
- Leucocite: 12*10 9/l
- Nesegmentate: 8%
- Segmentate: 48%
- Eozinofile: 1%
- Limfocite: 30%
 Investigatii Paraclinice
•RMN dupa virsta de 15 saptamini gestationale:Aceasta se efectuează în
săptămâna 17 și pune diagnosticul de disgerminom ovarian.

•USG repatat: La ecografiile repetate, de după diagnosticul inițial,

formațiunea rămâne cu aceleași dimensiuni și aceleași caracteristici
morfologice, dar devine tot mai dificil de evaluat pe măsura avansării
sarcinii.
 Diagnosticul Prezumtiv

În baza datelor anamnestice, examenului obiectiv, investigatiilor de laborator si

investigatiilor paraclinice se stabileste diagnosticul prezumtiv de: Disgerminom ovarian.
 Tratamentul

Ca atitudine terapeutică s-a optat pentru o operație cezariană electivă la termen, în absența
manifestărilor clinice care să oblige la o intervenție chirurgicală de rezecție a tumorii.
Gravida nu a necesitat internare în timpul sarcinii, iar sarcina a evoluat normal. Operația
cezariană s-a efectuat în săptămâna 39 gestațională, extrăgându-se din prezentație pelviană un
făt viu de 3300g, scor Apgar 10. S-a rezecat în aceeași ședință operatorie și tumora ovariană
dreaptă de 12/7 cm. Tumora, de consistență crescută, cu caracteristicile benignității, a fost
trimisă la examen histopatologic.
Examenul histopatologic macroscopic descrie piesa ca fiind de 11,5/7,5/5,7 cm, reprezentată de
o formațiune chistică cu suprafața externă netedă și conținut reprezentat de sebum și fire de păr.
Microscopic, materialul examinat este reprezentat de perete chistic, tapetat de epiteliu
pavimentos stratificat, în grosimea căruia sunt prezente glande anexe cutanate. Concluzie:
teratom matur ovarian. S-a efectuat externarea în a 3-a zi, firul intradermic a fost suprimat în a
8-a zi, iar controlul postpartum a găsit relații normale la 8 săptămâni de la naștere.
 Diagnosticul Final

In baza examenului histopatologic,diagnosticul final este: Teratom Matur Ovarian

,, Medicina este arta
vindecării, care
teoretic nu are nici o
limită ”

( Petrea Tutea)