VENTILAŢIA MECANICĂ

2010
Mecanica ventilaţiei
Mecanica ventilaţiei

 Condiţia ca aerul să curgă într-un sistem tubular este: să

existe un gradient de presiune

 Volumele pulmonare realizate depind de fluxul gazos

realizat datorită gradientului de presiune
Mecanica ventilaţiei
Care sunt presiunile care guvernează mecanica ventilaţiei?

 Presiunea de deschidere a căilor aeriene (Pawo)

Dacă asupra căilor aeriene nu se exercită presiune, Pawo = 0.
 Presiunea de la suprafaţa corporală (Pbs)
Pbs = 0 = atmosferică
 Presiunea intrapleurală Ppl
Este presiunea din spaţiul potenţial dintre pleura vescerală şi parietală
Ppl -5cm H2O la sfârşitul inspirului şi – 8-10 la sfârşitul expirului
 Presiunea alveolară PA egală cu presiunea intrapulmonară.
Ea se modifică odată cu variaţiile Ppl
Mecanica ventilaţiei
Care sunt gradientele de presiune care guvernează ventilaţia?

 Presiunea transaeriană gradientul de presiune dintre deschiderea

căilor aeriene şi alveole.
PTA = Pawo -PA
PTA este responsabilă de mişcarea aerului în căile aeriene
Reprezintă presiunea determinată de rezistenţa la flux a căilor aeriene.
 Presiunea transtoracică
este gradientul dintre presiunea din spaţiul alveolar şi presiunea de la
suprafaţa corpului
PTT= PA - PBS
PTT reprezintă presiunea necesară pentru a expansiona sau contracta
ambii plămâni şi cutia toracică simultan.
Mecanica ventilaţiei
Care sunt gradientele de presiune care guvernează ventilaţia?

 Presiunea transpulmonară PTP

Este diferenţa de presiune dintre interiorul şi exteriorul plămânului,

adică între alveole şi spaţiul pleural.
PTP = PA – PPL

este responsabilă pentru menţinerea alveolelor în stare destinsă =

presiune de destindere alveolară.
Mecanica ventilaţiei
Care sunt gradientele de presiune care guvernează ventilaţia?

 Presiunea transrespiratorie PTR

Este gradientul de presiune dintre căile respiratorii şi suprafaţa
corpului.
PTR = Paw – Pbs
PTR este presiune necesară pentru inflaţia pulmonară în timpul
ventilaţiei cu presiuni pozitive.
PTR = PTT + PTA
Presiunea transtoracică = presiunea necesară pentru învingerea
elastanţei
Presiunea transaeriană= presiunea necesară pentru învingerea
rezistenţei la flux în căile aeriene
Mecanica ventilaţiei
Variaţia regională a ventilaţiei pulmonare
Proprietăţile mecanice ale sistemului respirator

 Complianţa
C = 1/e
C =  V/ P Valorile normale: 50-170ml/cmH2O
Postura
Poziţia
Nivelul de conştienţă

 La bolnavul intubat şi ventilat mecanic cu plămâni normali,

complianţa variază între 40-50ml/cmH2O la bărbat şi 35-
45ml/cmH2O la femeie, până la 100ml/cmH2O pentru fiecare sex
Proprietăţile mecanice ale sistemului respirator

 Complianţa:

 statică: măsurată când nu există flux de aer la nivelul gurii (sfârţitul

inspirului)
Cpulm = V Texp/(P platou – EEP)

 Dinamică: măsurată când există flux de aer

Proprietăţile mecanice ale sistemului respirator

 Rezistenţa

Raw = PTA / flux H2O/L/s

valori normale: 0.5 - 2 cm H2O/L/s

 Locul pricipal de R – căile aeriene cu calibru mediu

 R  volumul pulmonar   cu inflaţia

Relaţia ventilaţie- perfuzie
Mecanica ventilaţiei

 Spaţiul mort fiziologic: cantitatea de aer care nu

participă la schimburile gazoase

 suma spaţiului mort anatomic (volumul de aer conţinut în

căile aeriene) şi spaţiul mort alveolar (volumul de aer
conţinut în alveolele neperfuzate)  150 ml sau 2ml/kgc
Mecanica ventilaţiei

 Cum se calculează?

VD/VT = (PaCO2- PECO2)/PaCO2= 1-EtCO2/Pa CO2=0,2- 0,3

  în VM cu PP

  prin IOT, decubit dorsal

Mecanica ventilaţiei

 VT 6-8 ml/Kgc în repaus

 MV = FR x VT
 VA = MV – VD x FR = (VT- VD) x FR

 CRF = volumul de aer rămas în plămân la sfârşitul unui expir normal

 2500 ml
 H, sex, poziţia corpului, tonusul diafragmatic
 obezitate, la gravide, afecţiuni pulmonare restrictive
Mecanica ventilaţiei

Volumul şi capacitatea de închidere

 volumul la care începe închiderea căilor aeriene mici în timpul expirului normal
 normal este >CRF
  cu vârsta, ajunge la valoarea CRF în ortostatism la 60 ani, iar în clinostatism la
45 de ani
 explică PaO2 cu vârsta
Mecanica ventilaţiei

 Ventilaţia nu este uniformă !

 Plămânul drept mai bine ventilat decât stângul ( 53 vs. 47)

 Ariile inferioare mai bine ventilate decât cele superioare

 Ventilaţia  C, R, Ti

 Asincronism în umplerea alveolelor în timpul inspirului

 Ti, C, R-  umplerea alveolelor

Mecanica ventilaţiei

 Constante de timp = C x R aw = 0,2 sec

 Pe durata a 5 constante de timp o unitate pulmonară se poate umple

sau goli cu volumul total de gaz pe care-l poate cuprinde la presiunea
şi fluxul pe care le primeşte în acest timp. Calcularea constantelor de
timp este importantă pentru setarea duratei inspirului şi expirului. O
durată de inspir sub 3 constante de timp înseamnă primirea
incompletă a Vt.
Constante de timp

V0

3τ = 96% V0
V

t
Tipuri de ventilaţie mecanică

 Ventilaţia cu presiune negativă

 Ventilaţia cu presiune pozitivă

 Ventilaţia cu frecventă înaltă

Ce este un ventilator?

 Maşină mecanică automată care asigură mişcarea gazului

în şi din plămâni şi care asistă sau preia funcţia muşchilor
respiratori

 Funcţionează prin generarea intermitentă a unui gradient

de presiune între calea respiratorie şi exteriorul peretelui
toracic
Cum se clasifică ventilatoarele mecanicce?

 În funcţie de sursa de putere

electrice
pneumatice
combinate

 În funcţie de presiunea realizată:

cu presiune negativă
cu presiune pozitivă
Ventilatoare cu presiune negativă

 Plămânul de fier

 Ventilatorul tanc

 Cuirasa toracică
Ventilatoare cu presiune negativă
Ventilatoare cu presiune negativă
Ventilatoare cu presiune negativă
Ventilatoare cu presiune negativă

 Usor de utilizat

 Durabile

 Nu necesita protezarea respiratiei

 Pacientul poate vorbi, manca, bea

 Elimina complicatiile legate de caile aeriene artificiale

Ventilatoare cu presiune negativă

Ventilatoarele tanc

 Sunt mari, fac drenajul bronsic si terapia iv dificila

 P negativa aplicata si la nivelul abdomenului determina
baltirea sangelui la acest nivel intoarcerea venoasa si
debitul cardiac
Ventilatoare cu presiune negativă

 Managementul cailor aeriene este dificil in cazul pacientilor cu

secretii abundente sau cu reflexe deprimate
 Nu permit respiratii spontane
 VT este predeterminat de P negativa aplicata, de caracteristicile
plamanului (R,C)
 Cuirasa toracica compenseaza in parte aceste dezavantaje
 Presiunea negativa este limitata la nivelul toracelui si eventual a
abdomenului superior
 Permite respiratia asistata
Ventilatoare cu presiune negativă

 Pacientii cu boli neurologice determinand insuficienta respiratorie, ai

caror plamani sunt altfel normali , pentru mentinerea schimburilor
adecvate de gaze pe durata noptii

 Ventilatia nocturna a pacientilor cu hipoventilatie datorata lipsei

stimulului central, conducand la apnee nocturna

 Ventilatia nocturna a unor pacienti cu BPOC

Ventilatoarele cu presiune pozitivă
clasificare

În funcţie de fluxul inspirator generat:

 Generatoare de flux constant: (necesită presiuni de lucru mari pentru
menţinerea gradientului presional ventilator – pacient)
 Generatoare de flux inconstant: sinusoid, decelerat, accelerat

 Generatoare de presiune constantă (presiuni generate mici,

performanţele realizate depind de Raw, Cpl
Ventilatoarele cu presiune pozitivă
clasificare

În funcţie de tipul de ciclare I/E:

 Ciclare în timp – setarea Ti
Ti nu este influenţată de PIP, Raw , Cpl
PIP = PB+ VT/Cp+ Raw x VT
PB – presiunea bazală
VT/Cp- P elastică
Raw x VT – presiune rezistivă

VT= i x Ti

Ciclare în timp cu limitare în presiune

Ventilatoarele cu presiune pozitivă
clasificare
Ventilatoarele cu presiune pozitivă
clasificare

În funcţie de tipul de ciclare I/E:

 Ciclare în volum: VT presetat, nu depinde de Ti, PIP, i
“MIT”
necesită măsurarea V exhalat între piesa în Y şi
sonda de IOT

 Ciclare în presiune: PIP presetată

VT, Ti ~ Cpl, Raw

 Ciclare în flux: ventilatoare moderne, cu microprocesoare, permit

diverse moduri de ventilaţie
Ventilatoarele cu presiune pozitivă
clasificare
Ventilatoarele cu presiune pozitivă
clasificare
Ventilatoarele cu presiune pozitivă
clasificare
Ventilatoarele cu presiune pozitivă
sisteme de control

 Sisteme cu:
buclă deschisă
buclă închisă

 Panoul de control = interfaţa utilizatorului

VT , FR, P, T, , FiO2
+/- analizoare de oxigen, pulsoximetre, capnografe, senzori de flux şi
presiune
Ventilatoarele cu presiune pozitivă
sisteme de control
Ventilatoarele cu presiune pozitivă

 Expirul: pasiv
P la sfârşitul expirului este 0 sau valoarea PEEP
ventilatoarele vechi permiteau P negativă la sfîrşitul expirului

 Ciclarea E/I:
– Trigger de timp- CMV
– Trigger de presiune- ventilaţia asistată
– Trigger de volum- ventilaţia asistată
– Trigger de flux- ventilaţia asistată
Parametrii utilizaţi pentru descrierea ventilaţiei
mecanice

 Timpul: Ti = timpul de inspir

Te= timpul de expir
Raport I/E

 Volumul: VT = volumul livrat de ventilator pacientului, în ml sau

L/min
Parametrii utilizaţi pentru descrierea ventilaţiei
mecanice

 Presiunea: măsură a impedanţei la flux întâlnită în circuitul respirator

al aparatului şi în căile aeriene ale pacientului
gradul de presiune generat ca rezultat al Raw, Cpl, în cm H2O,
kPa,mm Hg
1mm Hg = 1,36 cm H2O 7,6 mm Hg = 1 kPa

 Rata fluxului: rata cu care volumul de gaz este livrat pacientului

volumul schimbat în unitatea de timp, în L/sec, L/min

 = V/T V=xT
Indicaţiile ventilaţiei mecanice

 Epuizarea pacientului

 Alterarea stării de conştienţă

 Încărcarea bronşică majoră

 Starea de şoc cu insuficienţă respiratorie

 Hipoxemia severă persistentă în ciuda oxigenoterapiei

 Alte patologii justificând ventilaţia mecanică

Obiectivele ventilaţiei mecanice

  travaliului respirator al pacientului

 Îmbunătăţirea balanţei cerere – ofertă de oxigen

 Recrutarea de alveole

 Ameliorarea gazometriei sangvine

Mijloace de realizare

 Ventilaţia convenţională

 Ventilaţia neinvazivă

 Ventilaţia neconvenţională: HFV, HFO, APRV

Tehnici convenţionale de ventilaţie mecanică

 Ventilaţia controlată

 Ventilaţia asistat/controlată

 Ventilaţia asistată
Ventilaţia controlată

 În volum- CMV
 Setarea aparatului: FR = 10-12/min
VT = 5- 12 ml/kgc
TI:TE = 1:1,5;1:2
i = 40 – 100 L/min
tipul i – constant
FiO2 = 0.3- 0.6
PIP < 50 cm H2O
PP < 35 cm H2O
! Nu la toate aparatele se poate seta T i, I/E ( Ti=VT/ i, FR)
Ventilaţia controlată
Indicaţii

 Pacienţii care nu realizează nici un efort respirator, în apnee, sedati

puternic, curarizaţi

 Pacienţi cu depresia SNC

 Pacienţi cu necesităţi de MV crescute

 Pacienţii cu debit cardiac scăzut, pentru optimizarea DO2/VO2

 ! Alarmă pentru apnee / deconectare

Ventilaţia controlată

Setarea aparatului:
 Fluxurile rapide necesită presiuni mari pentru livrarea aceluiaşi V T
risc de leziuni parenchimale sau de căi aeriene, dar permit T e lung şi evită
“air trapping”-ul
 Utile la cei cu obstrucţie bronşică
 Fluxurile lenteTi,Te “air trapping”
 Fluxurile prea lente crează discomfort, pacientul preluând din efortul
respirator
 Pacienţii cu ecesar de MV necesită un i ≥ 4 x MV
 Pepi P°pic P°plat

Pression

debit
 Ce este presiunea de vârf- PIP?

Rezistenţă
Pression

Elastanţă

Pep

Pep Q>0

Vt

Débit
 Ce este presiunea de platou?

Pression
Elastanţă

Pep

Pep

Q=0

Débit
Ventilaţia controlată- ce alte setări?

Pauză inspiratorie sau platoul

 Te, Ti:Te

 recrutarea de alveole

 ameliorarea schimburilor gazoase

 estimarea Pp şi măsurarea Cpl = VT x ( Pp – Peexp)

 NU la cei cu BPOC
Ventilaţia controlată- ce alte setări?

Alarmele de presiune
 PIP, Pp

 PIP,Pp   VT sau  Cpl

EPA, intubaţie selectivă, pneumotorace, compresia abdomenului

 PIP, Pp = ct  Raw, i

cudarea sondei IOT, secreţii, bronhospasm
Ventilaţia controlată

În presiune:

 Setări: FR, PIP, PB, Ti, FiO2

 Avantaje: controlul Paw
reducerea L mecanic
distribuţia mai bună a VT
 Dezavantaje: VT variabil
pattern respirator variabil
 Indicaţii: PCV + Ti la cei sedaţi puternic +/- relaxaţi
Ventilaţia controlată
Dezavantaje

 Sedare +++, paralizie musculară

 Nu îşi poate adapta MV la nevoi  alcaloză respiratorie

 Atrofia muşchilor respiratori

 Apnee la deconectare accidentală

Ventilaţia asistat/controlată (A/C)

 Efortul inspirator al pacientului- trigger pentru declanşarea livrării V T

 În lipsa efortului pacientului, funcţionează ca un mod controlat

 Trigger: de presiune - P cu 1-2 cm H2O sub Peexp, deschide valva de

inspir
de flux -  continuu 5- 20 L/min,   cu 1-3 L/min,
declanşează inspirul
Ventilaţia asistat/controlată (A/C)

Setarea aparatului:

 VT= 7-8 ml/Kgc

 I:E= 1:1,5; 1:2
 PD = - 0.5- 1.5 cm H2O
 FiO2 = 0.3- 0.6
 FR a.î. să asigure 80% din MV de bază
A/C

 Avantaje: împiedică sau întârzâie atrofia mm respiratori

! Atenţie la cei cu debit cardiac scăzut, angină instabilă

 Dezavantaje:- FR cu VT presetat risc de barotraumă,  P

intratoracice  întoarcerea venoasă şi Dc
-nerecunoaşterea efortului inspirator scăzut
-Lmec important la unii   valorii de trigger, VT,
sedare, analgezie
-la cei cu stimul central  risc de alcaloză
(sepsis, intoxicaţie cu aspirină, ciroză etc..)
Ventilaţia asistată - obiective

 Ameliorarea sincronizării pacient- aparat

 Adapatarea la ritmul respirator normal, la nevoile pacientului

 Ţine cont de efortul spontan al pacientului

 Ameliorarea comfortului pacientului necesarul de sedare

 Sevraj mai rapid

Ventilaţia asistată - indicaţii

 Pacient vigil, necurarizat, sedat lejer

 PaCO2 > pragul de declanşare

IMV, SIMV, MMV

 IMV - ventilaţie spontană + ventilaţie impusă cu volum presetat

- setarea: FR de bază, VT de bază
 IMV + suport de presiune – asistarea fiecărui efort inspirator spre o
presiune ţintă
 SIMV – ventilaţie spontană + A/C
- sincronizarea respiraţiilor impuse cu cele spontane pentru a
împiedica respiraţia “dublă”
- setare: FR şi VT de bază
 MMV – setarea unei MV de bază
IMV, SIMV, MMV - avantaje

  riscul de alcaloză

  riscul de atrofiere a mm. respiratori

  necesarul de sedare, relaxare

  riscul de decompensare cardiacă

 V/Q mai bun

 Sevraj mai rapid

IMV, SIMV, MMV - dezavantaje

  riscul de retenţie de CO2

  riscul de oboseală musculară

  L mec al respiraţiei
Ventilaţia cu suport de presiune

 Setare:
PS = 5 – 25 cm H2O, FiO2

ciclaj în flux

limite pt. VM minimă ţi maximă

Ventilaţia cu suport de presiune

 Avantaje:

 VT

 comfortul pacientului

 R dată de sonda de IOT şi de circuitul respirator

 L mec al respiraţiei

mod de sevraj
Ventilaţia cu suport de presiune - limite

 Volumul curent nu este controlat

 Atenţie ! la :  C pl,  efortului inspirator al pacientului

degradarea neurologică sau aprofundarea
sedării  pacientul nu mai declanşează
maşina
Ventilaţia cu PEEP/CPAP - definiţie

 PEEP – presiune pozitivă aplicată în timpul expirului

aparatele sunt prevăzute cu o valvă sau cu un diafragm care
se deschid doar când Pexp > PEEP

 CPAP - presiune pozitivă în inspir şi în expir, în timpul ventilaţiei

spontane
- menţinerea PP ct. necesită i  60 – 90L/min
mască etanşă
- PP exp > 15 cm H2O necesită IOT
Ventilaţia cu PEEP/CPAP

 PEEP + PSV

 PEEP + CMV

 Există un PEEP fiziologic de 2- 5 cm H2O

Ventilaţia cu PEEP/CPAP - indicaţii

 ALI/ ARDS

 EPA

 şunt pulmonar
Efectele pulmonare ale PEEP

  CRF > CÎ  ameliorează V/Q în ariile cu şunt sau efect de şunt

pulmonar  SaO2

 Stabilizează şi expansionează alveolele parţial colabate

 Permite recrutarea de alveole

 Redistribuie apa pulmonară extravasculară din zona interstiţială în zona

peri bronşică şi peri hilară, ameliorând schimburile gazoase
Efectele pulmonare ale PEEP

 PEEP optim

trial  PEEP cu 3 – 5 cm H2O pt. SaO2 > 88 – 90%, PaO2> 60 mm Hg

cu FiO2 <0.6
PEEP optim
Efectele pulmonare ale PEEP

 > 20 cm H2O  supradistensie alveolară cu următoarele

repercusiuni:

 spaţiul mort
 Complianţa pulmonară
 producţia de surfactant
 L mecanic al respiraţiei
 riscul de barotraumă
compresia vaselor pulmonare cuRVP
Efectele extra pulmonare ale PEEP

 RVP  postsarcina VD
transmiterea P intratoracice cordului~ Cpl
 Dc prin  întoarcerii venoase şi deplasarea SIV spre stânga datorită
 VD
  CVS P de umplere  ( lichide +/- inotrope)
 PVCPIC
 Debitul hepatic şi renal
 RFG,  Du
  secreţia de angiotensină şi aldosteron
Auto PEEP-ul

  e = VT/ Te este pricipalul determinant al hiperinflaţiei

dinamice

 Dacă e> e forţat al pacientului, golirea alveolelor nu se

face ţi apare auto PEEP-ul
Auto PEEP-ul

 Hiperinflatie dinamica (minut ventilatia crescuta si Te scazut)

 Scaderea DC, hTA

 Cresterea riscului de barotrauma

 Alterarea sensibilitatii de trigger al ventilatorului

 Cresterea L respirator
Auto PEEP-ul

Intervenţii posibile cu scopul  auto PEEP:

 e prin VT, Te, i, FR

 e forţat prin bronhodilatatoare, diuretice

 PEEP extern ~ 75- 80% din valoarea auto PEEP pentru  Lmec
FiO2

 Se foloseste concentratia minima care ofera o oxigenare arteriala adecvată

 PaO2 >60mmHg si SaO2 >90%

 Toxicitatea O2 : FiO2 =1 - 3ore

FiO2 =0.7 - 48 ore
FiO2 =0.4 bine tolerat>30 zile.

Se manifesta initial prin iritatie traheala, tuse si durere toracica urmate de

scaderea CV si dispnee  hipoxemie asociata cu edem alveolar si
infiltrate pe Rx. alveolele sunt inlocuite prin fibroza
Monitorizarea

 Monitorizare: HR, TA, GSA si puls oximetrie

 Tahicardia si hTA poate indica modificarea setarilor sau necesitatea
sedarii
 Bradicardia si aritmiile ventriculare pot indica hipoxemia
 PEEP poate fi folosit pentru a sustine PaO2 la un FiO2 scazut
 Ajustarea minut ventilatiei se foloseste la titrarea PaCO2 si a pH-ului
 Ventilatorul : PIP, Pp, e , Te
Complicaţiile ventilaţiei mecanice

 Datorate manevrei de IOT/INT/ traheostomie:

- trauma căilor aeriene

- intubaţia esofagiană

- intubaţia endobronşică

- necroza nasului

- sinuzita

- malformaţia mandibulei după ani de folosire a măştii de CPAP

Complicaţiile ventilaţiei mecanice

 Datorate ventilatorului:

- malfuncţia ventilatorului

- malfuncţia alarmelor

- nebulizare, umidificare neadecvate

- supraîncălzirea aerului inspirat

- contaminarea bacteriană
Complicaţiile ventilaţiei mecanice

 Complicaţii medicale:

- hipo/hipervantilaţie alveolară
- displazie bronho pulmonară
- hTA
- insuficienţă vasculară la bolnavii arteritici
- retenţie de apă ( ADH, stimulat de PPV care  AS)
- barotraumă: emfizem sc, pneumomediastin, pneumotorace,
pneumoperitoneau, hemoragii intraalveolare, edem
pulmonar necardiogen, chisturi sub pleurale
Complicaţiile ventilaţiei mecanice

 Complicaţii medicale:

- distensie abdominală

- ulcer gastric

- atelectazie

- pneumonie esp. cu G (-) prin colonizarea retrogradă a faringelui şi

traheei cu germeni din tractul gastro- intesinal

Traumatism cranian

 Indicaţia IOT: GCS<8 sau agitaţie

controlul căilor aeriene (hipotonie faringiană, inhalare,
bolnav încărcat)
 Mod: VCM sau A/C
 Obiective: PaO2≥ 80 mmHg, 35≥ PaCO2 ≥40 mmHg
 Atenţie!
la manevra de aspiraţie traheală
la efectul PEEP asupra PIC
 Capnogramă obligatorie
 sedare+++
Bronhospasmul acut grav – astmul bronşic

 Indicaţii de VM:
alterarea statusului mental
hipoxie severă
hipercapnie progresivă, narcoză cu dioxid de carbon
bronhospasm progresiv sub tratament
torace blocat, silenţium respirator
tulburări de ritm severe
stop respirator sau cardiorespirator
Bronhospasmul acut grav – astmul bronşic

 Ventilaţie cu risc crescut de barotraumă

 Principii: hipercapnia permisivă

evitarea complicaţiilor: barotraumă
hiperinflaţie

hipotensiune
Bronhospasmul acut grav – astmul bronşic

 IOT cu sondă cu calibru mare (minimalizarea rezistenţei din căile

aeriene, evitarea auto PEEP-ului)
 Modul iniţial de ventilaţie: CMV, A/C
 Pacientul sedat, relaxat: BDZ, morfinice, relaxante musculare

 Setarea parametrilor: VT = 5-7 ml/kgc

FR = 6- 10/ min, mai mare în caz de colaps
cardio- circulator datorat acidemiei
flux insp = 60- 100 l/min
FiO2 adaptat în funcţie de PaO2
Te I:E= 1:3, 1:4
Bronhospasmul acut grav – astmul bronşic

 Adaptarea ventilaţiei - funcţie de cantitatea de aer încarcerat în

plămân la sfîrşitul inspirului la Vt, măsurat cu spirometru

 Veinsp să fie sub 20 ml/kgc

 Veinsp ≥ 20 ml/kgc  Vt sau FR

 Veinsp ≥ 20 ml/kgc+ GDS la limită  ventilaţie cu oxigen şi heliu

BPOC acutizat

  cu pacientul astmatic, dar rar necesită curarizare sau hipercapnie

permisivă

 Corectia treptata a hipercapniei (supra corectia duce la alcaloza

metabolica si hipokaliemie

 Scopul: limitarea hiperinflaţiei dinamică cu ventilaţie de spaţiu mort

şi reducerea lucrului mecanic respirator
BPOC acutizat

 Setarea ventilatorului:

Vt = 8 ml/ kgc

FR FR proprie

Fluxinspirator = 40-60 L/min

PP< 35 mm Hg

+/- PEEP extern

ARDS

 Condensare pulmonară prin colaps alveolar şi

bronşicCRF, VF,C pl, hipoxemie refractară la
oxigenoterapie ( şunt important)

 Obiective: oxigenarea minim necesară cu limitarea la

mixm a leziunilor pulmonare datorate baro/volutraumei
ARDS

 Strategie:
- ventilaţie cu volume mici Vt= 6-8 ml/Kgc
- Pplatou<30 mmHg
- debit decelerat
- PEEP optim pentru limitarea închiderii/deschiderii
alveolelor
- PIP<40 mm Hg
- FR= 20- 30/min
ARDS

 Hipercapnia permisivă, până la paCO2 60 mmHg

 se poate creşte FR creşte PEEPi

 Umidificator cu apă

 Spălarea spaţiului mort cu O2 2-4 L/min cu cateter plasat în canula de

IOT deasupra carenei
ARDS

 Obiective PaO2
hipoxia permisivă se poate tolera, dar PaO2> 60 mmHg

 PEEP:-  şuntul prin recrutarea de alveole şi redistribuţia apei

pulmonare
- protejează plămânul prin limitarea ciclurilor de
închidere/deschidere
ARDS

 Decubit ventral

 NO inhaltor

 Almitrină

 Optimizarea debitului cardiac

 Reducerea apei extravasculare pulmonare

EPA

– Sunt intrapulmonar
– Complianta scazuta
– Fluid intraalveolar

 Ventilaţia mecanică ameliorează balanţa cerere/ofertă de oxigen

 PEEP: recrutarea de alveole
redistribuţia apei extravasculare pulmonare
EPA

– VT 8-10ml/kg

– FR 10-12/min

– I/E= 1:2

– PEEP moderat 5-10 cm H2O

– Scaderea L respirator (scade consumul de oxigen al miocardului)

– Moduri asistate posibil

Fistula bronhopleurală

 Scop: ventilaţie şi oxigenare adecvate, permiţând în acelaşi timp

fluxului prin fistulă
 Ventilaţie cu Vt, FR, PEEP,Ti cele mai mici posibile
 HFV- esp la cei parenchim pulmonar normal
 Intubaţie selectivă şi ventilaţie diferenţiată a celor 2 plămîni/
ventilaţie unilaterală
 Poziţionarea cu fistula în regiunea dependentă