Comunicarea în organizații

Elementele comunicării

Cele mai importante elemente ale comunicării sunt :

Emițătorul – inițiatorul comunicării.

Receptorul – cel care primește mesajul.

Mesajul – o idee, o informație.

 Codificarea mesajului ( procesul prin care se structurează mesajul ).

 Decodificarea mesajului ( procesul prin care folosim codul pentru a extrage înțelesul ).

 Codul ( setul coherent de simboluri și reguli ).

Canalul prin care circulă mesajul

 Factorii perturbători – acești factori produc blocaje, sau bruiaje în transmiterea comunicațiilor și au o influență negative.
Reacția – feedback-ul.
 
.
Comunicarea organizațională
Comunicarea organizațională este un process de schimb de mesaje între personae,
grupuri din cadrul organizației, cu scopul realizării obiectivelor. Esențial este ca, în
cadrul organizației, să se realizeze o comunicare eficientă, care “ apare atunci când
oamenii potriviți primesc la timp informația potrivită”.
O bună comunicare conduce la crearea unui sistem de colaborare reciprocă care va
favoriza dezvoltarea organizației. O organizație nu va putea să-și creeze o imagine
favorabilă pe piață sau în fața partenerilor săi de afaceri atât timp cât personalul său este
insuficient informat, ascultat.
Comunicarea organizațională trebuie să prezinte următoarele caracteristici :
Să fie orientată spre finalitate, adică să aibă un plan al obiectivelor organizației.
Să fie multidirecțională, adică să se realizeze de sus în jos, pe orizontală, pe verticală etc.
Sa fie instrumentală, adică să se sprijine pe o varietate de suporturi în funcție de obiectiv.
Să fie adaptată, adică să folosească sistemele de informare specifice fiecărui sector de
activitate.
Să fie flexibilă, pentru a crea structurile favorabile.
 Tipuri de comunicare în organizații

 Comunicarea externă: se adresează clienților, furnizorilor, politicienilor și se axează pe produs,

pe publiciate și marketing. Managerul este considerat veriga de legătură între organizaţie şi
mediul său extern în general şi publicul specific în particular, este singurul purtător de imagine
al organizaţiei. Cu toate cestea, legăturile sale cu mediul extern sunt mai degrabă oficiale, el nu
face altceva decât să se conformeze unor prescripţii de rol şi cel mult de status.

 Comunicarea internă: se referă la schimbul de mesaje ce se realizează în interiorul organizaţiei,

atât pe verticală cât şi pe orizontală, indivizii cooperează între ei în vederea atingerii unui scop.
Tipuri de comunicare
 Vertical este schimbul de informații între lider și subordonați;

 Orizontală - este procesul de transfer de informații între angajați de același nivel;

 Verbal - procesul de comunicare cu scopul de a transmite informații folosind cuvinte;

 Non-verbal - comunicare cu ajutorul expresiilor faciale, gesturilor, vederilor;

 Comunicatii electronice

 Video - și telecomunicații

 Elemente ale structurii sistemului fiziologic uman

 Funcțiile comunicării organizaționale :

Comunicare are tre funcții principale, legate de trei procese din organizație :
o Producția - Funcția de producție se referă la coordonarea și controlul activităților
legate de producerea de bunuri și servicii.
 
o Menținerea - Funcția de menținere are în vedere asigurarea condițiilor de funcționare
a organnizației, adică regulile și politicile.
 
o Inovarea - Funcția de inovație se ocupă de schimbările carea apar în organizație și care
pot afecta misiunea și obiectivele acesteia.
Elementele componente ale culturii organizaționale sunt :

 Miturile și credințele – se leagă de trecutul organizației, de experiența

comună a membrilor ei

 Sistemul de metafore și limbajul specific – se referă la limbajul comun al

membrilor organizației, la termenii necunoscuți, indivizilor din exterior.

 Simbolurile, ceremonialuri, ritualuri.

 Valori și norme.
 Rolurile în grupul de lucru :

1. Centrul – este cel care face propuneri precise despre modul de acțiune al membrilor grupului,
formulează reguli de urmat, la sfârșit enunță soluția.

2. Emițătorul – este cel care își prezintă opiniile, aduce argumente pro și contra, își exprimă acordul sau
dezacordul cu opiinile celorlați.

3. Rceptorul – este persoana care manifestă o atenție mare, pune întrebări și reformulează ideile exprimate
de alții ( dar nu exprimă opinii proprii ).

4. Satelit – este persoana care manifestă o neatenție evidentă față de dezbaterile de grup, are intervenții
verbale care nu au legătură cu sarcina grupului.

5. Absent – e fizic absent, deși face parte din grup și ar trebui să participe la realizarea sarcinii.
Ce se poate face pentru a îmbunătăți comunicarea la locul de muncă?

Creați un spațiu propice comunicării

Începe cu tine însuți

Luați în considerare recenziile anonime
Faceți comunicarea în ambele sensuri
Utilizați cele mai bune canale de comunicare
Comunicați față în față
Urmăriți-vă limbajul corpului

Când comunici:
• Pune-ți telefonul și alte gadget-uri deoparte.
• Fii la același nivel cu interlocutorul (șezând/în picioare)
• Zâmbet.
• Nu vă încrucișați brațele sau picioarele.
• Mentine contactul vizual.
Echilibru
Asculta