C3. Modalități de Plată Internaționale

C3 Modalități de plată internațională
Modalitățile de plată: mecanismul(ele) prin care

documentele, ce atestă(și reprezintă) marfa,
sunt transmise de la furnizor cumpărătorului ,
în schimbul cărora debitorul – pentru a intra
în posesia mărfii și a dobândi dreptul de
proprietate asupra acesteia - plătește prețul
convenit
• Cele mai frecvent folosite modalități de plată
sunt: creditul documentar( acreditivul sau
scrisoarea de credit) , incassoul și ordinul de
plată
3.1.ACREDITIVUL DOCUMENTAR:
tipologie, deschidere , documente specifice
• Acreditiv documentar/credit documentar

– Letter of Credit; Documentary Credit; Comercial
Letter of Credit
– Credit Documentaire; Acreditif Documentaire,
Lettre de Credit Documentaire
– Akkreditiv; Handels Kreditbrief
– Credito Documentario; Accreditivo
3.1.Acreditivul documentar:
tipologie, deschidere , documente specifice
Primele atestări : începutul sec XIX( Paris, Londra,

Amsterdam, Orientul Extrem)
Elementele de structură (sunt valabile şi azi) :
–caracterul documentar,
–fermitatea,
–angajamentul bancar,
–siguranţa şi formalismul
Accepţiunea modernă- după I RM
• Istoric
• 1920 Conferinţa Comerţului Internaţional de la
Atlanta- CCI cu sediul la Paris
• Domenii prioritare – elaborarea de norme
uniforme – facilitarea comerţului ( absenţa
normelor = obstacol major)
• Primul proiect –început 1924, prezentat la
Viena în 1933(Reguli şi uzanţe uniforme
privind AD)- primit cu reticenţă( GB, SUA)
• După II RM atitudinea faţă de uniformizare se
schimbă( SUA principalul exportator avea nevoie de
un sistem de plăţi cât mai riguros şi sigur) . Totuși,
până la Conferinţa de la Lisabona (1951) se utilizau
în mod preponderent reglementările (codificarile)
naţionale( Franţa, Germania sau Londra)
• Noul text al Conferinţei de la Lisabona, a însemnat
primul pas important spre uniformizarea
reglementărilor;
• în 1962 se realizează o nouă revizuire- la care aderă
toate instituţiiile din “Banker’s Almanach”
• Banker’s Almanach : Contrapartidă
KYC (World Check Intelligence )
oferă informații de neegalat pentru
instituțiile financiare globale, pentru
noile contrapartide financiare și
partenerii de afaceri existenți.
permițând creșterea eficienței,
operativității și siguranței
tranzacțiilor.
• Prin intermediul Banker’s Almanach - Baza de date World
Check Intelligence oferă informații precise și fiabile necesare
luării deciziilor în cunoștință de cauză. Are sute de cercetători
specialiști și analiști pe tot globul, aderând la cele mai stricte
orientări de cercetare, întrucât colectează informații din surse
fiabile și de renume - cum ar fi listele de vizionare,
înregistrările guvernamentale și căutările de presă.
• Tot conținutul Banker’s Almanach este cercetat și întreținut în
mod proactiv de o echipă dedicată de peste 140 de analiști de
date, care acoperă 20 de limbi, de largă utilizare în întreaga
lume; procesarea informațiilor se bazează pe o metodologie
riguroasă ,datele provenind direct de la băncile evaluate.
Calitatea informațiilor permite adoptarea deciziilor cheie de
afaceri, evaluarea riscului potențial de inițiere a legăturilor cu
noii parteneri și respectarea regulilor de conformitate specifice.
• Prin KYC se obține acces la: Peste 22.000 de bănci la nivel
global, plus 172.000 Instituții Financiare nebancare și Uniuni de Credit,
peste 266.000 SSI (Sustainable Society Index), 116.000 coduri SWIFT / BIC
și 124.000 de legături de proprietate; ierarhile de proprietate bancară,
inclusiv proprietarii direcți și indirecti și relațiile subsidiare, istoricul acțiunilor
corporative, inclusiv fuziuni și achiziții, modificări de nume și revocări ale
licențelor, detalii complete despre personal, inclusiv membrii consiliului și
contacte de departament.Asigură acces ușor la informațiile de care aveți
nevoie cel mai mult, cu funcționalități puternice de căutare și navigare și
opțiuni de alertă.
• Accesul la această baze de date simplifică foarte mult
procesul de screening al clienților și al terților printr-o
tehnologie de ultimă generație, combinată cu expertiză
umană. Datele și informațiile sunt complet structurate și
agregate putând fi preluate cu ușurință în diverse platforme de
screening , fluxuri de lucru, soluții interne, bazate pe cloud sau
terțe părți.
• În 1974 apare Publicaţia 274 ce sintezează practicile

şi experienţele principale în materie de AD , textul fiind
recunoscut de Comisia ONU pentru Drept
Internaţional
• în 1984( Publicaţia 400)- nouă revizuire impusă de
faptul că 50% din documentele pentru AD erau
respinse datorită neconcordanţelor reale sau aparente
care generau creşterea nr. litigiilor cu acreditive; se
au în vedere noile tehnici de producere şi transmitere
automată a datelor şi mutaţiile în transporturile
internaţionale
• După 1984 se formează un Grup de lucru

având ca misiune:
– Simplificarea Regulilor şi Uzanţelor P.400
– Cuprinderea mai largă a practicilor bancare
internaţionale
– Standardizarea evoluţiei practicilor
– Sporirea integrităţii şi siguranţei AD
(irevocabilitatea, obligaţiile băncii emitente şi
a celeia confirmatoare)
• Publicaţia 500 – la care aderă bănci din

peste 170 ţări (inclusiv România)
- formulare standard( securitatea
formularului, tehnoredactare şi tipărire,
limba , dimensiuni)
- după 2002 - acceptarea sistemelor de
teletransmitere a documentelor
- eUCP( Supliment la PUU privind AD
pentru Prezentare Electronică)
• Iulie 2007 Publicaţia 600
– Revizuire începută în mai 2003
– Reflectarea progreselor din industria bancară,
transporturi şi asigurări
– Revizuirea limbajului şi stilului( eliminarea
interpretărilor inconsecvente : 70% din documente
erau respinse pentru discrepanţe - apariţia
comisionului de discrepanţe)
– Se evită folosirea unor texte repetitive , explicative
si ambiguităţile generate de limbaj( prea vag sau
neclar)
• AD este un angajament irevocabil
asumat de banca emitentă, la cererea
unui client, de a plăti beneficiarului o
sumă de bani contra prezentării
documentelor în conformitate cu
termenii şi condiţiile din acreditiv
• Prin acreditiv documentar
resposabilitatea plății se transferă din
sarcina importatorului în cea a băncii
emitente
Caracteristicile acreditivului
• Formalismul: generat de setul foarte precis de documente
implicat în efectuarea plăţii;
• Independenţa faţă de relaţia contractuală de bază
• Fermitatea angajamentului din partea băncii emitente;
• Adaptabilitatea la multitudinea de operaţiuni comerciale
internaţionale;
• Siguranţa efectuării plăţii generată de numărul de
intermediari implicaţi şi de mecanismul specific de plată;
• Complexitatea relativ ridicată a operaţiunii;
• Costul ridicat generat de comisioanele percepute de bănci
(comisioane de acceptare, de negociere, de confirmare,
de plată).
Comisioane bancare
• ACREDITIVE DE IMPORT / EMISE
• Emitere acreditiv, majorare 0,15%, min. 75 EUR
• Plată idem transferuri Verificare documente 0,10%, min. 50 EUR
• Modificare, anulare 30 EUR
• Speze discrepante (se deduc din plata efectuata in cadrul acreditivului) 50
EUR
• Comision in cazul neprezentarii fotocopiilor suplimentare ale documentelor
de catre beneficiarul acreditivului (se deduce din plata efectuata in cadrul
acreditivului) 10 EUR
•
• ACREDITIVE DE EXPORT / PRIMITE
• Preavizare 20 EUR
• Avizare, majorare 0.15%, min. 75 EUR
• Pre-verificare documente 25 EUR/set de documente
• Verificare documente 0,15%, min. 75 EUR
• Modificare, anulare 30 EUR
• Confirmare 0,25% pe trim, min. 75 EUR
Părţile implicate :
• Ordonatorul AD( applicant) este Importatorul care
editează Cererea de deschidere a AD
• Beneficiarul AD(beneficiary) – este exportatorul
• Banca emitentă- îşi asumă în scris angajamentul
de plată( în anumite condiţii , termene şi cu
prezentarea documentelor specifice)
• Banca corespondentă: notificatoare, plătitoare,
trasă/acceptantă, negociatoare, confirmatoare
AD este o tranzacţie separată de CVI( sau
echivalent); băncile nu sunt în nici un fel implicate
sau obligate de un astfel de contract
• Ordonatorul ( applicant) = este

importatorul într-o tranzacţie comercială cu
bunuri sau servicii
• Iniţiază operaţiunea – completează Cererea de
deschidere a AD adresată Băncii Emitente
(ordonatoare)
• Termenele şi condiţiile specificate în cerere sunt
expresie a clauzelor şi condiţiilor contractuale
negociate cu partenerul comercial ( exportatorul)
• Banca Emitentă (Issuing Bank)
– Operează la solicitarea (scrisă, vezi
anexele) a importatorului(ordonatorului)
– Asumă ( în scris) angajamentul de plată
(condiţiile, termenele şi documentele sunt
cele stabilite de solicitant) ce poate fi
realizat :
• Direct( banca emitentă = banca plătitoare)
• Indirect( plata se face de către banca
desemnată= nominated Bank= banca
plătitoare, sau – uneori-negociatoare)
• Banca corespondentă( este situată – de
regulă- în ţara exportatorului), se mai numește:
– Banca notificatoare (avizatoare- Advising Bank)
– Banca plătitoare (trebuie să fie autorizată de banca
emitentă)
– Banca trasă/acceptantă ( dacă pentru plată se
utilizează cambii trase asupra ei)
– Banca negociatoare ( specific practicilor bancare
anglo-saxone)
– Banca confirmatoare ( asumă un angajament de
plată solidar cu banca emitentă)
• Beneficiarul AD este exportatorul din tranzacţia

comercială
• Negociază( împreună cu importatorul) clauzele și
condițiile acreditivului
• AD este asumat ( de banca emitentă)în favoarea sa
• Va încasa banii în condiţiile, termenele şi după
prezentarea documentelor stabilite( şi care atestă
îndeplinirea clauzelor şi condiţiilor cu privire la livrare)
Mecanismul general
ANTREPOZIT
11
5
EXPORTATOR(Beneficiarul AD) IMPORTATOR(Ordontorul AD)
1
4 2 10
6 7
9
8 BANCA EMITENTĂ
BANCA CORESPONDENTĂ
3
Mecanismul general
• 1. Contractul comercial de vânzare internaţională
• 2. Cererea de deschidere a acreditivului
• 3. Deschiderea AD – notificare către banca beneficiarului
• 4. Notificarea către exportator
• 5. Livrarea mărfurilor
• 6. Depunerea setului de documente
• 7. Iniţierea plăţii( acreditiv confirmat)
• 8. Remiterea documentelor
• 9. Rambursarea sumei plătite
• 10. Remiterea setului de documente originale
• 11. Preluarea mărfurilor de la antrepozit
FORME ȘI TIPURI
• 1. Forme : doar irevocabil ( confirmat sau
neconfirmat)
• 2. Termenul de valabilitate și termenul de livrare
( a mărfurilor)
• 3. Modul de utilizare(plată): la vedere,
diferată(amânată), prin acceptare, prin negociere
• 4. Clauze speciale: transferabil, revolving, stand by,
red clause, reciproce(de compensaţie)
• 5. Folosire combinată : back to back, cesionat , altele
• 6. După rolul clienților : de import și de export
• Termenul de valabilitate a acreditivului,
exprimă perioada de timp în care este
valabil angajamentul de plată al băncii
emitente ; este un element
negociabil( prin clauze contractuale)
• Termenul de livrare( a mărfurilor) se
corelează cu data emiterii acreditivului și
termenul de valabilitate al acestuia
Clauze privind plata
a)AD cu plata la vedere( payment at sight)
• plata se face în momentul prezentării documentelor la banca plătitoare(băncile au
la dispoziție un termen limită de verificare a documentelor, aceasta nu trebuie
să depăşească 5 zile bancare lucrătoare, urmând zilei primirii documentelor.)
• Presupune verificare de fond a documentelor
• DISCREPANŢELE( documente neconforme în raport cu termenii şi condiţiile din
AD); discrepanţele înseamnă lipsa unor informaţii, sau lipsa unor
documente, hârtii, etc
• Respectarea termenului de valabilitate al AD (Dacă în acreditivul documentar nu se
menţionează o dată limită de prezentare a documentelor, setul de documente
trebuie să fie prezentat în maximum 21 zile de la data livrării)
• Livrare, documente, circuitul bancar – mişcarea electronică
b).AD cu plata diferată(amânată)- deffered payment at “x” days se
face la o data ulterioară, stabilită în prealabil, şi menţionată
expres în textul AD (30, 60 sau chiar 180 zile de la data
livrării)= vânzare pe credit(termen scurt), fără riscul de neplată
(importatorul, primind documentele intră în posesia mărfii)
c). AD onorate prin acceptare – se practică la exporturile pe

credit(credit furnizor)(presupune acceptarea unei trate=cambii
trase de către banca emitentă sau de banca desemnată în
acreditivul documentar); efectuarea plăţii va avea loc la
scadenţa acesteia.
d). Plata prin negociere – presupune disponibilitatea modificării
termenului de plată( de regulă acceptarea unor plăți în avans)
• Clauze speciale
• a). Transferabil (primul beneficiar poate transfera
drepturile sale din acreditiv - în totalitate sau parţial- către unul sau
mai mulţi beneficiari secunzi).
• b).Revolving(folosit în cazul livrărilor în tranșe; banca
emitentă se angajează să reânoiască valoarea acreditivului după
fiecare tragere(livrare-plată); clauza şi condiţiile de reânnoire sunt
specificate în acreditiv.
• c).Stand by(banca va efectua plata chiar dacă ordonatorul
nu-şi îndeplineşte obligaţiile definite în conformitate cu contractul
încheiat cu beneficiarul; este utilizat în SUA unde garanţiile bancare
nu sunt premise .
• d). Red clause(Acreditivul permite plata unui avans/uri către
beneficiar înainte de livrarea mărfii. Textul clauzei stipulează
condiţiile efectuării unor astfel de avansuri).
• e).Reciproc(de compensaţie) se caracetrizează prin
aceea că în cuprisul lui se include, pe lângă clauzele " de intrare în vigoare
și de folosire a fondurilor de către parteneri ", o clauză denumita " escrow "
( sau de garanție ) prin care banca emitentă își asumă angajamentul
necondiționat de a efectua plata în cazul când acreditivul partenerului
expiră(datorită faptului că partenerul, în contrapartidă, nu-și îndeplinește
obligațiile ce-i revin ex: exporturi de completare, etc)., fără a fi fost utilizat
măcar parțial,
• f). Back to back este o formă a acreditivului documentar deschis
pe baza unui acreditiv de export, de către exportatorul (care nu este și
producătorul mărfurilor, fiind doar un intermediar al vânzării), în favoarea
producătorului real; prin această clauză exportatorul devine din beneficiar
ordonator.
• g). Cesionat - este acreditivul documentar care face obiectul unei
cesiuni realizată de beneficiarul acestuia ( ca intermediar ) în calitate de
cedent, în favoarea exportatorului real al mărfii care devine, astfel, cesionar
acreditiv.
• Back to back este o formă a acreditivului documentar deschis pe baza unui
acreditiv de export, de către exportatorul (care nu este și producătorul
mărfurilor, fiind doar un intermediar al vânzării), în favoarea producătorului
real; prin această clauză exportatorul devine din beneficiar ordonator.
Livrarea bunurilor (1)
Beneficiarul - Importator Importatorul

exportatorul real real
Exportator
Livrarea bunurilor(2)
AD 1 livrare (8) Deschiderea
AD 2 (6) Deschiderea
Notificare AD 1 AD 1 (3)
(5)
Banca beneficiar Banca Banca

Notificare AD 2 exportator Notificare AD 1 importatator
(7) (4)
Trimiterea Trimiterea
documentelor documentelor
(9) documentelor(10)
Plată (12) Plata (11)
• După domicilierea acreditivului intâlnim :
a) Acreditiv domiciliat în țara exportatorului , este avantajos pentru
exportator datorită faptului că plata documentelor se efectuează imediat
după depunerea și verificarea documentelor , de catre banca avizatoare /
notificatoare ( de regulă poate fi chiar banca sa).
b) Acreditiv domiciliat în țara importatorului , plata se efectuează la banca
emitentă și presupune un interval de timp mai mare datorită
circuitului și verificaril documentelor ( depunere documente la banca
avizatoare , verificare documente de către aceasta și, transmiterea lor către
banca emitentă, verificare documentelor de către banca plătitoare, plata
documentelor ) .
c) Acreditiv domiciliat într-o țară terță plata contravalorii documentelor se
efectuează de către o bancă cu domiciliul într-o altă țară decât cea a
importatorului sau a exportatorului . Utilizarea acestui tip de acreditiv are loc
( în principiu ) atunci cand riscul de țară ( exportatoare și/sau importatoare )
este ridicat.
• Din punct de vedere al rolului clienților :
• Acreditiv de import: acesta este inițiat de importator, care dă
instrucțiuni băncii sale (Banca Emitentă) să deschidă un
acreditiv în favoarea exportatorului/beneficiarului.
• Acreditiv de export: este primit de Banca Avizatoare de la
Banca Emitenta sau de la o alta Banca Avizatoare în format
SWIFT sau letric (foarte rar) în favoarea exportatorilor.
Acreditivul primit letric se va autentifica/testa, astfel încât să se
verifice autenticitatea sa. Beneficiarii acreditivelor de export
pot fi clienții BCR sau clientii altor banci
• Din punct de vedere al formei:

• Conform UCP 600 acreditivele nu pot fi decât irevocabile:
acreditivul documentar irevocabil nu poate să fie modificat
sau anulat fără acordul tuturor părţilor implicate.
• Mecanismul AD neconfirmat; în cazul unui
acreditiv neconfirmat banca emitentă este
singura(bancă) angajată ferm la plată
1
Beneficiarul AD Ordonatorul AD
EXPORTATOR D IMPORTATOR
5 11
4 6 10
2 9
8
Banca desemnată Banca emitentă
(notificatoare, 3
Angajament ferm
acceptantă, ) de plată
7
Explicații: Acreditivul neconfirmat
1. Negocierea contractului de vânzare internațională
2. Ordonatorul prezintă băncii emitente cererea de deschidere a AD
neconfirmat
3. Banca ordonatoare emite angajamentul irevocabil de plată pe care-l
transmite băncii desemnate
4. Banca desemnată notifică ( fără confirmarea angajamentului de
plată)exportatorului deschiderea acreditivului, clauzele și condițiile acestuia
5. Exportatorul livrează marfa( de regulă pe adresa unui antrepozit)
6. Exportatorul prezintă băncii notificatoare setul complet de documente
privind livrarea; aceasta face verificarea privind forma documentelor
7. Setul de documente este transmis băncii emitente ( ordonatoare)
8. Banca emitentă face verificarea de fond a documentelor și inițiază plata
9. Banca emitentă transmite setul original de documente importatorului
10. Banca desemnată creditează contul exportatorului
11. Importatorul( având documentele originale ale livrării) poate intra în
posesia mărurilor contractate
• Mecanismul AD confirmat , la angajamentul ferm al bancii
emitente(BE) se adaugă un angajament independent şi ferm al unei terţe
bănci , banca confirmatoare( autorizată de BE ori la cererea acesteia)
1
Beneficiarul AD Ordonatorul AD
EXPORTATOR D IMPORTATOR
5 10
4 6 7a
2 9
Banca desemnată 8
(notificatoare, Banca emitentă
3
acceptantă, Angajament ferm
trasă, confirmatoare) 7b de plată
Angajament
ferm de plată
Explicații: Acreditivul confirmat
1. Negocierea contractului de vânzare internațională
2. Ordonatorul prezintă băncii emitente cererea de deschidere a AD confirmat
3. Banca ordonatoare emite angajamentul irevocabil de plată pe care-l
transmite băncii desemnate( care este și confirmatoare)
4. Banca desemnată notifică deschiderea acreditivului ( și confirmă
angajamentul de plată) exportatorului, clauzele și condițiile acestuia
5. Exportatorul livrează marfa( de regulă pe adresa unui antrepozit)
6. Exportatorul prezintă băncii confirmatoare setul complet de documente
privind livrarea;
7a. Aceasta face verificarea de fond a documentelor și creditează contul
exportatorului
7b. Setul de documente este transmis băncii emitente ( ordonatoare)
8. Banca emitentă face verificarea de fond a documentelor și efectuează plata
către banca confirmatoare
9. Banca emitentă transmite setul original de documente importatorului
7. Importatorul( având documentele originale ale livrării) poate intra în
posesia mărurilor contractate
• La opțiunea pentru acreditiv confirmat

exportatorul trebuie să aibă în vedere :
– Costul comisioanelor de confirmare şi alte taxe
bancare pe care le suportă ca beneficiarul al AD
– Este recomandabilă utilizarea sa pentru relaţii
economice cu parteneri provenind din ţări cu situaţie
financiară instabilă, sau cu un sistem bancar labil
– Banca confirmatoare(mai ales domicilierea acesteia)
trebuie negociată prin contractul comercial
– Dacă Acreditivele sunt acoperite anticipat- costurile la
importator sunt corespunzător mai mari
• e UCP permite adaptarea terminologiei
UCP 600 la prezentarea în format
electronic a echivalentului documentelor
pe suport de hârtie și furnizând regulile
necesare pentru a permite ambelor seturi
de regului să funcționeze împreună.
• Reprezintă o anticipare a dezvoltării
practicilor în acest domeniu
• 3.2. INCASSO DOCUMENTAR
• Este o altă modalitate de plată documentară utilizată
în schimburile economice internaționale ,
• Incasso-ul documentar reprezintă, pentru contractele

internaționale, o alternativă mai puțin costisitoare la
acreditivul documentar, presupunând însă și anumite
riscuri suplimentare.
• Nu comportă nici un fel de angajament al băncilor

implicate
La folosirea incassoului documentar, băncile implicate
operează documentele comerciale şi financiare, potrivit
instrucțiunilor primite de la exportor, doar pentru :
• obţinerea acceptării sau a chiar plății;
• remiterea lor contra acceptării şi / sau (după caz) contra
plății;
• a transmite aceste documente și în alte condiţii.
Atribuțiile băncilor se limitează în principal la
transmiterea şi remiterea documentelor contra plății
sau acceptării unor efecte de comerț
Băncile nu au nici o obligație privind efectuarea plății în
situațiile în care compărătorul nu vrea sau nu-şi poate
îndeplini obligațiile contractuale.
Cadrul general al plăţilor prin incaso
• Incaso-urile documentare se bazează pe aplicarea Regulilor uniforme

privind incaso-urile (Regles uniformes relatives aux encaissements –
RUE , Publicaţia 522), publicate de Camera Internațională de Comerț
din Paris şi ratificate de cea mai mare parte a băncilor . Prima
reglementare s-a numit “Reguli uniforme pt încasarea hârtiilor
comerciale” elaborată în 1967 de CCI Paris, fiind revizuite în 1979 și
1995.
• Incaso este o modalitate de plată ieftină şi relativ

simplă dar negarantată bancar , neimplicând nici un
angajament privind plata din partea băncilor implicate
în mecanism ( nici chiar în situațiile în care
importatorul, indiferent din ce motive, refuză plata)
Caracteristicile incaso-ului
• Pentru bănci, decontarea prin incaso reprezintă o simplă vehiculare
de documente, de la beneficiar la plătitor, potrivit instrucțiunilor
primite de la beneficiar şi efectuarea operațiunilor de plată / încasare
în relația dintre parteneri.
• Conținutul principal al operaţiunii este remiterea contra plată a
documentelor de la beneficiar la plătitor;
• Prin transmiterea documentelor prin intermediul băncilor se
urmărește ca destinatarul acestora să nu intre în posesia lor decât în
momentul executării obligației de plata sau alta operație bancară
similară (acceptarea cambiei,etc).
• Documentele vehiculate de bănci pot fi de două feluri:
- comerciale (factura, documente de transport, de proprietate, …);
- financiare (cambii, bilete la ordin, cecuri, chitanțe, …).
Elemente specifice derulării plăţii prin incaso
• Incaso-ul documentar este iniţiat de exportator din ordinul său, pe
riscul şi pe răspunderea sa;
• Exportatorul este principalul interesat în precizia, claritatea şi
corectitudinea instrucţiunilor înscrise în documente;
• Exportatorul păstrează în permanenţă rolul de ordonator şi de
conducător al operaţiunii de încasare prin incaso;
• Exportatorul este primul interesat de a da curs oricărei solicitări din
partea băncii;
• În cazul unor instrucţiuni neclare sau incomplete băncile au
posibilitatea fie de a-l contacta pe exportator fie de a executa
operaţiunea aşa cum cred ele de cuviinţă cu respectarea înţelesului
instrucţiunilor primite şi a regulilor privind incaso din Publicaţia 522.
• Înainte de negocierea contractului de vânzare

exportatorul trebuie să evalueze riscurile pe
care le va asuma prin acceptarea incasso-ului
documentar, acestea(riscurile) depinzând de :
– solvabilitatea și onorabilitatea cumpărătorului;
– situația politică, economică și juridică în țara
importatoare;
– controlul schimburilor și restricțiile privind
importurile în țara importatorului;
– posibilitatea de a găsi un nou cumpărător sau de a
repatria marfa ( suportând cheltuielile legate de
această operațiune) în cazul în care cumpărătorul
refuză să primească livrarea
• Spre deosebire de acreditiv, incasso-ul documentar se
caracterizează prin efectuarea prestației contractate fără ca
plata să fie garantată( ”livrare descoperită” ).
• În consecință utilizarea sa nu este indicată decât în cazuri cum
ar fi:
 Vânzătorul (exportatorul) și cumpărătorul (importatorul) au
relații de afaceri bazate pe încredere reciprocă;
 Disponibilitatea de a plăti și solvabilitatea cumpărătorului nu
se pun la îndoială; în cazul în care cumpărătorul refuză
plata, căutarea unui alt cumpărător (sau repatrierea mărfii)
pot necesita cheltuieli importante.
 Traficul internațional de plăți ale țării importatoare nu este
afectat de măsuri de control al schimburilor sau de alte
restricții de acest gen
 Situația politică(cât și economică sau juridică )din țara
importatoare este stabilă;
TIPURI
Incasso-ul poate :
• Incasso simplu (curat), care se refera la remitere
de documente financiare (cambii/ trate, cecuri,
chitanțe de depozit), neînsoțite de documente
comerciale; biletul la ordin se emite de importator
• Incasso documentar, care include remitere de
documente comerciale (facturi, documente de
transport, certificat de inspecție etc.), însoțite (sau
nu ) de documente financiare.
Modalități de eliberare a documentelor.
• Documente contra plată (D/P), eliberarea
documentelor de către banca importatorului se
realizează după efecuarea plății de către
acesta;
• Documente contra acceptare (D/A),
documentele comerciale sunt însoțite de o
cambie( sau bilet la ordin), eliberarea
documentelor de către banca trasului
realizându-se după ce acesta acceptă cambia
(trata);
INCASSO DOCUMENTAR
Băncile se angajează să respecte
instrucţiunile primite de la clienţi cu privire la:
regimul documentelor comerciale sau
financiare
acceptarea şi / sau plata din partea
importatorului
documentele se remit importatorului numai
contra acceptare sau plată
Părţile implicate în plata prin incaso documentar
A. Ordonatorul: în persoana exportatorului este cel care
încredinţează băncii sale operaţiunea de încasare a exportului;
B. Banca remitentă: este banca exportatorului care primeşte şi
execută ordinul de încasare primit de la clientul său;
C. Banca însărcinată cu încasarea orice altă bancă ( având
autorizare de a efectua plăți externe) ce intervine în mecanismul
de încasare ;
D. Banca prezentatoare: banca ce prezintă documentele
importatorului contra plăţii sau acceptării unei cambii;
E. Trasul: persoana căruia i se face prezentarea documentelor
potrivit ordinului sau dispoziţiei de încasare dat de ordonator
(importatorul în cazul de faţă).
• mecanismul general
A
2 8
Exportator
Importator
Emitent 1
(Ordonator) Tras
10 3 6,7 5
4 Banca
Banca
exportatorului Importatorului
(remitentă) 9 (prezentatoare,
colectoare)
• 1. contract comercial de vânzare internaţională
• 2. livrarea mărfurilor( de peferință către un
antrepozit)
• 3. documente şi ordin de încasare
• 4. remiterea documentelor plăţii băncii
importatorului
• 5. notificarea către importator
• 6 - 7 iniţierea plăţii contra documente
• 8. importatorul (având documentele) intră în
posesia mărfurilor
• 9. transferul bancar al sumei de plată
• 10. notificarea încasării către exportator
• De ce se utilizeaz incasso-ul.
• Utilizarea sa este mai sigură decât cea a ordinului de plată simplu;
• Exportatorul are posibilitatea de a păstra controlul asupra mărfii până când
trasul efectuează plata sau acceptă cambia;
• Implică un mecanism mult mai simplu și costuri relativ mici;
• Nu necesită blocarea disponibilitaților trasului din momentul avizării
incasso-ului, ci doar existența fondurilor pentru efectuarea plății.
• Marfurile pot fi contractate cu plata prin incasso atunci cand natura mărfii și
poziția ei pe piață sunt destul de tari, ceea ce trezește interesul
exportatorului și limitează riscul intârzierilor de plată, etc.
• Prețul mărfii și calitatea ei crește interesul importatorului atunci când
acestea sunt competitive. De asemenea conjunctura pieței poate determina
importatorul (spre a folosi un cursul valutar mai avantajos) să efectueze
plata mai repede sau mai târziu( dacă termenul de plată permite aceasta).
Prevenirea și diminuarea riscurilor se pot realiza
prin unele măsuri cum ar fi :
 păstrarea controlului asupra mărfii prin
expedierea ei pe adresa unei bănci sau a unui
terț specializat (tranzitar), operațiune care se
numește vinculație a marfurilor,
 obținerea prin contract a unor clauze de
garantare cum ar fi scrisoarea de garanție
bancară pentru plata prin incasso,
 solicitarea unei garanții( gaj material) sau a
unui avans
• Ciclul mecanismului incassoului documentar cuprinde
7 pași de bază:
• 1. Exportatorul(trăgătorul) este cel ce inițiază
operațiunea de incasso și stabilește condițiile de
derulare a acesteia. După expedierea mărfii, depune
la banca sa( banca remitentă) setul de documente ce
atestă expedierea mărfii în concordanță cu prevederile
contractuale. Documentele trebuie să fie însoțite de o
scrisoare cu instrucțiuni de încasare clare și precise.
Dacă exportatorul nu acceptă plata parțială, este
necesar să se precizeze acest lucru , documentele nu
se vor elibera decât contra plății integrale.
• 2. După verificarea formei( a concordanței dintre

documentele prezentate și instrucțiunile din scrisoarea de
încasare), banca remitentă transmite toate aceste documente
băncii colectoare, în vederea obținerii plății.
• 3. Banca colectoare primește documentele și scrisoarea cu
instrucțiunile de incasare de la banca remitentă, având sarcina
de a le prezenta trasului și a obține încasarea. Ea avizează
trasul, informându-l asupra condițiilor de eliberare a
documentelor. Banca colectoare nu este responsabilă de
efectuarea plății de către clientul său (trasul) dar este
răspunzătoare de îndeplinirea instrucțiunilor băncii remitente
(inițierea protestului, eliberarea documentelor contra
plată/acceptare).
• 4. La îndeplinirea condițiilor privind
acceptarea/plata/și eventuale alte condiții, banca
colectoare eliberează documentele trasului.
• 5. Intrând în posesia documentelor, trasul își poate
ridica marfa din vamă sau antrepozit( terminal de
conteinere, etc).
• 6. În baza aceptului ( sau ordinului)
importatorului , banca colectoare inițiază plata
(transferă contravaloarea documentelor) băncii
remitente.
• 7. La primirea fondurilor de la banca colectoare,
banca remitentă creditează contul
trăgătorului(exportatorul) cu sumele respective.
3.3.ORDINUL DE PLATĂ(OP)
Reprezintă cea mai simplă modalitate de efectuare a
unei plăţi(încasări)
Asigură transmiterea operativă şi cu costuri minime a
unei sume de bani de la debitor către titularul creanţei
Operaţiunea se realizează prin mişcarea banilor- care
trebuie să existe în contul plătitorului- între conturi
bancare
Ordinul de plată reprezintă o dispoziţie revocabilă dată
de ordonator(importator) unei bănci de a realiza
transmiterea unei sume de bani determinate în favoarea
unui beneficiar(exportatorul) pentru stingerea unei
obligaţii băneşti rezultată dintr-o relaţie(comercială sau
financiară) directă între părţi
Ordinul de plată
Plătitor Existenţa unei creanţe
Beneficiar
Ordonator
1.Emiterea
ordinului 3.Informarea Doc/
de plată beneficiarului
simplu sau plată
documentar
Banca Banca
ordonatoare 2.Transmiterea banilor plătitoare
între conturile bancare
• Se utilizează la schemele de plată care
prevăd plăţi în avans
• Importatorul poate achita anticipat anumite
servicii ( de transportul, asigurare, etc)
• Se foloseşte pentru plata exporturilor în
relaţiile dintre parteneri care au contracte pe
termen lung
• Toate plăţile în regim de urgenţă sau care au
caracter cvasiobligatoriu ( taxe, impozite,
cotizații, etc)se fac prin OP
Single Euro Payments Area – SEPA
Zona unică de plăţi în euro este o zonă geografică în
interiorul spaţiului european în care nu există diferenţe
între plăţile interne şi cele transfrontaliere, în care clienţii
pot realiza plăţi sau încasări în euro;
Operațiunile sunt la fel de sigure, rapide şi eficiente ca și

cele în plan naţional, folosind un cont unic şi un set de
instrumente standardizate. Zona SEPA se poate folosi
pentru operaţiuni de transfer de credit, debitare directă,
plăţi cu carduri, alte instrumente prin care un client să
poată face plăţi în euro din contul propriu către orice altă
destinaţie
Termenul IBAN (“International Bank Account

Number), este un standard dezvoltat de
Organizația Internațională de Standardizare
(ISO).
Acest standard a fost introdus și în România din
septembrie 2004.
Pentru fiecare cont bancar ce permite
efectuarea de plăți și încasări, băncile trebuie
să genereze un cod IBAN. ( vezi și C2, slide
8)
Acesta cuprinde un număr de caractere
(ce diferă de la o țară la alta), care
identifică:
• țara unde clientul are deschis contul
(ex:RO)
• banca unde este deschis contul
(identificata prin cele 4 litere din prima
parte a codului – ex: BRDE – pentru
BRD Groupe Société Generale)
• unitatea teritorială unde este deschis
contul
• codul clientului.

C3. Modalități de Plată Internaționale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C3. Modalități de Plată Internaționale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C3 Modalități de plată internațională

Modalitățile de plată: mecanismul(ele) prin care

• Acreditiv documentar/credit documentar

Primele atestări : începutul sec XIX( Paris, Londra,

• În 1974 apare Publicaţia 274 ce sintezează practicile

• După 1984 se formează un Grup de lucru

• Publicaţia 500 – la care aderă bănci din

• Ordonatorul ( applicant) = este

• Beneficiarul AD este exportatorul din tranzacţia

c). AD onorate prin acceptare – se practică la exporturile pe

Livrarea bunurilor (1)

Beneficiarul - Importator Importatorul

Banca beneficiar Banca Banca

• Din punct de vedere al formei:

• La opțiunea pentru acreditiv confirmat

• Incasso-ul documentar reprezintă, pentru contractele

• Nu comportă nici un fel de angajament al băncilor

• Incaso-urile documentare se bazează pe aplicarea Regulilor uniforme

• Incaso este o modalitate de plată ieftină şi relativ

• Înainte de negocierea contractului de vânzare

• 2. După verificarea formei( a concordanței dintre

Operațiunile sunt la fel de sigure, rapide şi eficiente ca și

Termenul IBAN (“International Bank Account

S-ar putea să vă placă și