Examenul segmentului

anterior
Examenul segmentului anterior
Tipuri de examinare
• Examenul în lumină difuză:
• Detalii vizibile cu ochiul liber în condiții de iluminare
obișnuită din încăpere(„diagnostic de la ușă”)
• Pune în evidență de obicei modificări importante (vizibile)
la nivelul anexelor/ G.O.
• Ex.: exoftalmie, ptoză, formațiuni tumorale palpebrale,
strabism , ochi roșu, etc)
• Examenul în lumină focalizată:
• Examenul biomicroscopic:
1. Luminatul lateral
• tehnica simpla de examinare a segmentului anterior - consta in
proiectarea unui fascicul de lumina pe suprafata oculara
• Exista 2 variante tehnice:
• a. Luminatul lateral simplu – se plaseaza o sursa de lumina de aceeasi parte cu
ochiul examinat, sub un unghi de 450, iar intre sursa de lumina si globul ocular
se interpune o lentila convergenta.
• b. Luminatul lateral combinat – metoda similara, se foloseste o lupa
(monoculara sau binoculara).
• Tehnica luminatului lateral se adreseaza medicului generalist; permite
evidentierea modificarilor grosiere din segmentul anterior al globului
ocular.
2. Examenul biomicroscopic
• Metoda utilizata de medicul oftalmolog
• Biomicroscopul /lampa cu fanta (“slit lamp”)
Biomicroscop:
• Sursa de lumina proiectata pe ochiul examinat
• Un sistem ce permite modificarea
latimii/inaltimii fantei luminoase
• Filtre colorate
• Lentile maritoare de diverse marimi: de la 6x
la 40x
• Oculare pentru examinator
• Maner-joy-stick: permite miscarea aparatului
inaine-inapoi, dreapta-stanga, sus-jos.
Tehnica:
• Se examineaza amandoi ochii, incepand cu ochiul drept
• Se examineaza in ordine: pleoapele – filmul lacrimal - marginea
palpebrala - glandele Meibomius – conjunctiva bulbara - fund de sac-
conjunctiva palpebrala – cornee - camera anterioara – iris – cristalin -
vitros anterior
• Se incepe cu maritor mic 6x-10x, fanta luminoasa larga si lumina
difuza pentru un examen general
Pleoapa
- pozitia pleoapelor
- Suprafata cutanată
- Marginea ciliară – cili (2/3 extern
- e)
TIPURI de LEZIUNI:
- ptoză, retracția pleoapei,
- ectropion, entropion
- Lagoftalmie
- Echimoză/ hematom palpebral
- Formatiuni tumorale:
• Benigne: papilom, xantelasma
• Maligne: epiteliom, melanom cutanat
- Inflamatii:
• Blefarită – hiperemie, cruste
• Chalazion, orjelet
- Leziuni traumatice: - plagi palpebrale (+/- interesarea marginii libere ) ;
localizare 2/3 externe/ 1/3 interna – unde sunt localizati canaliculii lacrimali
 Conjunctiva

- TARSALA – fata post. a pleoapei – eversia pleoapei

- BULBARĂ – fata anterioară a sclerei

TIPURI de LEZIUNI:

- Congestie

- Hemoragii subconjunctivale

- Chemozis – edemul conjunctivei bulbare

- Secretie : apoasa, purulenta, pseudomembrane/ membrane

- Foliculi

- papile

- Leziuni traumatice: - hemoragie, hematom, plagi conjunctivale

Cornea

- Modificări de formă, dimensiuni: megalocornee/

microcornee/ keratoconus

- Tulburari de transparenta:
DIFUZA:

- Edem cornean (încețosare difuza)

LOCALIZATĂ:

- Keratita:

• centrală/ periferică

• Superficială/ profunda – testul la fluoresceină

- Cicatrice – leucom cornean

- Suturi corneene – plăgi/ transplant de cornee

 Edem cornean

keratoconus

leucom
Testul la fluoresceină – pune in evidentă
leziunile superficiale (epiteliale):
- Se instilează 1 pic xilină – 1 pic fluoresceină – se spala cu
ser fiziologic (câteva picături)
- Se examinează cu o lumină albastră (de la
oftalmoscop/ biomicroscop:
• Dacă leziunea este superficială (interesează epiteliul)
- leziunea se va colora in verde fluorescent
• Dacă leziunea este profundă si epiteliul este intact –
corneea va rămâne albastră in intregime (coloratie cu
fluoresceină negativă)
Camera anterioară
- spatiul dintre cornee si iris
- Normal contine umoarea apoasă – lichid
transparent
- Se vizualizează mai bine cu o “fantă” de
lumină
MODIFICARI LA NIVELUL CA:
• Profunzime: îngustă, profunzime crescută,
inegală sau absentă (atalamie)
• Leziuni patologice:
o hipopion
o Hifemă
o Fragmente/ cristalinul luxat anterior
o IOL de CA
Iris

MODIFICARI IRIENE:

• Culoare: heterocromie – difuză/ segmentară

• Leziuni patologice:

o iridectomie

o Iridodializă

o Aniridie

o Formatiune tumorală

o Iris bombee

o iridodonezis
Pupila

MODIFICARI IRIENE:

• Culoare: LEUCOCORIE

• Dimensiuni: anizocorie, midriază, mioză

• Formă:

o neregulată – SIP – uveite

o Policorie

o tractionată
3. Determinarea presiunii intraoculare
• exista 2 metode de masurare a presiunii intraoculare:
a. Aplanotonometria – masoara forta necesara pentru a aplatiza o suprafata
standardizata. Aplanotonometria Goldmann este considerata metoda “gold-standard”
de determinare a presiunii intraoculare.
b. Tonometria prin indentatie (tonometrul Schiotz) estimeaza presiunea intraoculara
prin masurarea deformarii corneei indusa de aplicarea unei greutati cunoscute pe
suprafata corneana.
• Valoarea normala a presiunii intraoculare este cuprinsa intre 10-21 mmHg.
• Aprecierea presiunii intraoculare prin metoda comparativa – presupune exercitarea
unei presiuni cu indexul de la ambele maini pe globii oculari ai pacientului, acesta
avand ochii inchisi si privind in jos. Metoda este una aproximativa si grosiera; permite
evidentierea unor valori presionale extreme (foarte crescute sau foarte scazute).
4. Gonioscopia
• reprezinta examinarea unghiului
camerular, zona esentiala in
drenajul umorii apoase.
• Gradul de deschidere a unghiului
camerular este apreciat in functie
de masura in care structurile
unghiului camerular sunt vizibile in
cursul examinarii.
• In functie de tehnica folosita exista
o metoda directa si una indirecta.
 4. Gonioscopia
• Se efectueaza dupa masurarea PIO
• Pupila nu se dilata inainte
• Se plaseaza lentila care are incorporata una sau mai multe oglinzi
5. Ecografia oculara

a. ecografia conventionala – utilizata in special in evaluarea patologiei

de pol posterior, atunci cand tulburarile de transparenta nu permit
examenul fundului de ochi.
b. ecografia biomicroscopica – metoda ecografica ce utilizeaza
frecvente inalte si permite evaluarea exacta a segmentului anterior, in
special a structurilor din unghiul camerular (gradul de deschidere,
relatia cu radacina irisului).
6. Alte metode de investigare a segmentului anterior

• Testul la fluoresceina – pune in evidenta dezepitelizarile conjunctivale

si/sau corneene
• Testul cu roz Bengal – pune in evidenta leziunile necrozante corneene
• Topografia corneana – utila pentru evidentierea keratoconusului si in
prescrierea lentilelor de contact
• Microscopia confocala – permite analiza tridimensionala in vivo a
epiteliului, stromei si endoteliului cornean