STRESUL CADRELOR

DIDACTICE
DIN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL SPECIAL
 I. STRESUL- PROBLEMĂ
ACUTĂ A OMULUI MODERN

• Delimitări conceptuale
– Definiţii, abordări teoretice
– Momente/ stadii ale sindromului general
de adaptare (S.G.A.) – fazele stresului
• Cauze generatoare de stres
• Clasificarea stresului – tipuri, forme de stres
 FAZELE STRESULUI

NIVEL NORMAL
DE REZISTENŢĂ

ALARMĂ REZISTENŢĂ ISTOVIRE

 EVENIMENTELE IMPACTULUI:
• Evenimentul Scala impactului
• Decesul soţului/ soţiei 100
• Divorţul 73
• Închisoarea 63
• Insulte personale grave 53
• Căsătoria 50
• Concedierea 47
• Pensionarea 45
• Schimbarea afacerii 39
• Modificări în situaţia financiară 38
• Decesul unui prieten apropiat 37
• Schimbări în muncă 36
• Schimbarea responsabilităţilor în muncă 30
• Dificultăţi cu legea 29
• Începutul şi sfârşitul şcolii 26
• Schimbări în condiţiile de viaţă 25
• Dificultăţi cu şeful 23
• Schimbări în activităţile sociale 18
• Schimbări în obiceiurile privind hrana 15
• Vacanţa 13
• Crăciunul 12
• Încălcări minore ale legii 11
 II. STRESUL PROFESIONAL

• Costurile stresului
• Semne îngrijorătoare de stres
• Stresul şi performanţa profesională
• Simptomatica stresului uman
• Stres şi personalitate
VÂLTOAREA STRESULUI
Individual

Interpersonal

Organizaţional

Comunitar/
Cultural
Naţional

Internaţional/
Universal
 Surse de stres Simptome individuale
-valoarea presiunii
legate de condiţiile
sângelui;
de muncă
-nivelul colesterolului;
-tabagism, alcoolism;
Surse de stres -depresie;
legate de rolul din -insatisfacţie profesională
organizaţie Individul -motivaţie redusă.
-nivel de anxietate
Surse de stres legate -importanţa nevrozei
de dezvoltarea -toleranţa la situaţii Simptome
carierei ambigue organizaţionale
-absenteism ridicat;
Surse de stres legate -greve prelungite;
de relaţiile -accidente de muncă;
profesionale -performanţe slabe;
-relaţii de muncă dificile.
Relaţia muncă-familie
Surse de stres -probleme familiale;
legate de structura -familie în care ambii
şi climatul membri lucrează;
organizaţional -crize de existenţă
 TIPUL A TIPUL B
COMPORTAMENT GENERAL
Mişcare constantă Mişcare liniştită
Nerăbdare Calm
Expresie tensionată a feţei Expresie relaxată a feţei
Râs în hohote Surâs plăcut
Nemulţumit de postul său, doreşte să avanseze Mulţumit cu situaţia lui
Competitiv la lucru, jocuri şi sporturi Evită situaţiile de competiţie
Se ceartă în mod frecvent Se ceartă foarte rar
CONVERSAŢIE
Rapidă şi cu ton ridicat Cu pauză şi ton scăzut
Cu diferenţe de nivel şi cu emfază Cu ton uniform
Expresivă şi gesticulantă Calmă, cu puţine gesturi
Replici prompte Răspunde după o pauză

Dă răspunsuri scurte şi directe Dă răspunsul pe larg

Grăbeşte pe interlocutorul său
Ascultă cu atenţie
(îl zoreşte cu gesturi repetate)
Întrerupe Aşteaptă pentru a răspunde
Persoanele care, în felul lor de a fi şi în stilul lor de viaţă, se apropie de extrema A sunt mai predispuse la stres şi
îmbolnăviri coronariene. Pe de altă partepersoanele din tipul B au mai puţine riscuri cardiace; dar, dacă se află în faţa
extremei se pot vedea lipsiţi de energie pentru a putea face faţă provocărilor zilnice.
 III. SPECIFICUL ACTIVITĂŢII INSTRUCTIV-
EDUCATIVE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SPECIAL
PENTRU DEFICIENŢII DE AUZ
Cadrele didactice din învăţământul special
desfăşoară activităţi de:
• Predare a propriei discipline
• Perfecţionare în învăţământ special, în integrare socială şi
profesională
• Deprindere a limbajului mimico-gestual
• Compensare
• Reeducare
• Corectare
• Recuperare
• Demutizare
 IV. BOLILE STRESULUI
• Boli de adaptare la stres
• Afecţiuni fizice legate de stres
• Tulburări emoţional comportamentale
• Tulburări ale activităţii intelectuale

Strategii de adaptare la stres:

• A gândi clar şi pozitiv
• A obţine şi a oferi sprijin
• A deveni mai sănătos fizic
• A te relaxa
• A reevalua situaţia într-o altă lumină
• A-ţi armoniza aspiraţiile cu aptitudinile
• A-ţi oferi anumite plăceri măcar o dată pe săptămână
V. METODOLOGIA CERCETĂRII

Scopurile cercetării:
• Stabilirea nivelului de stres la cadrele didactice
din învăţământul special
• Evaluarea stresului individual şi identificarea
variabilelor ce generează stresul în
învăţământul special
 Ipoteză generală
Datorită specificului activităţii, cadrele
didactice care îşi desfăşoară
activitatea în învăţământul special au un nivel
ridicat de stres (intervin mai multe variabile, mai
multe surse generatoare de stres).

Ipoteză de lucru
Frecvenţa tendinţelor depresive la cadrele
didactice din învăţământul
special este direct proporţională cu nivelul
stresului individual.
 Descrierea eşantionului:
– Vârsta
– Experienţa în activitatea didactică
– Vechimea în învăţământul special
– Specializarea
– Gradul didactic
– Sex
Instrumente de cercetare

– Chestionarul Melgosa
– Scara de depresie Beck
 Variabile identificate ca surse de stres:

• Cerinţele activităţii didactice

• Elevii
• Colegii de catedră
• Părinţii elevilor
• Conducerea şcolii
• Programele încărcate
• Situaţia financiară
• Probleme personale