CONDUITA IN URGENTE MEDICO -

CHIRURGICALE

Curs 6 – INTOXICATII
ARSURI

Dr. Gabriela Turcu

 INTOXICATII MEDICAMENTOASE

 cel mai frecvent - clasa barbituricelor (fenobarbital, ciclobarbital) si

benzodiazepinelor ( diazepam, meprobamat)

 intoxicatii accidentale la copii si voluntare la adulti

 alte medicamente – intoxicatia digitalica, intoxicatia cu antibiotice

 pentru aparitia intoxicatiei cu barbiturice prezinta importanta

momentul ingestiei in legatura cu alimentatia, intrucat absorbtia
este lenta dupa mese, rapida pe nemancate si foarte rapida in
asociere cu alcoolul
 INTOXICATII MEDICAMENTOASE

Simptome – depind de doza ingerata

 in doze moderate: hipotonie, dificultati de vorbire, somnolenta,

uneori agitatie
 in doze mari: bradipnee, hipotensiune arteriala, pierderea
cunostintei, cianoza, hipotermie
 in formele grave: coma profunda cu insuficienta respiratorie si
circulatorie acuta si mioza, care este semn de gravitate; moartea
se produce datorita insuficientei respiratorii si circulatorii acute.
 INTOXICATII MEDICAMENTOASE
 Tratament in urgenta – indepartarea cat mai rapida a toxicului
 daca starea pacientului permite: provocarea varsaturilor, spalatura
gastrica, administrare de purgativ
 perfuzare cu solutii macromoleculare pt mentinerea TA, cu manitol
sau glucoza hipertona pt fortarea diurezei, hidratare cu Ringer
 Pacient in coma - se mentin manevrele de mai sus (mai putin
provocarea varsaturii), administrarea de oxigen 6-8l/min, dupa
eliberarea cailor respiratorii, eventual intubatie traheala sau
traheostomie
 in caz de insuficienta respiratorie acuta sau stop respirator se
instituie respiratie artificiala
 INTOXICATIA CU MONOXID
DE CARBON
 cel mai frecvent accidental, in mediu industrial, casnic, incendii
 CO = gaz incolor, inodor, produs prin arderea incompleta a unor
materiale cum ar fi lemnele, carbunii, gazul metan

 Manifestari clinice
 neurologic – oboseala, vertij, greata, varsaturi, labilitate emotionala,
parestezii, letargie, somnolenta, cefalee, coma, convulsii, stop respirator
 cardiovascular – durere toracica, palpitatii (aritmii), hipotensiune, stop
cardiac la concentratii mari de carboxiHb
 alte efecte – necroza tubulara acuta, edem pulmonar toxic, coagulare
intravasculara diseminata, leziuni tegumentare (flictene)
 INTOXICATIA CU MONOXID
DE CARBON
 Conduita de urgenta

 ABC, eventual resuscitare cardiopulmonara in caz de stop

cardio-respirator
 in forme usoare se administreaza oxigen, eventual intubatie
orotraheala in cazul comei sau insuficientei respiratorii
 in forme severe se administreaza oxigen hiperbar
 INTOXICATII CU CIUPERCI

 Exista peste 30 de specii de ciuperci care pot da intoxicatii

 ciuperci cu perioada scurta de incubatie simptomele apar

la 15 min – 3 ore de la ingestie

 ciuperci cu perioada lunga de incubatie simptomatologia

apare la 5 – 12 ore de la ingestie, sau chiar mai mult (20 de ore)
intoxicatii de o mare gravitate, de
regula mortale.
 INTOXICATII CU CIUPERCI

Simptome

 intoxicatia cu ciuperci cu perioada scurta de incubatie:

hipersalivatie, greata, diaree, dureri abdominale, lacrimare,
transpiratii, dispnee, stare de agitatie, convulsii, tremuraturi,
confuzie, halucinatii, bradicardie, hipotensiune, mergand pana la
coma

 intoxicatia cu ciuperci cu perioada lunga de incubatie: greturi,

varsaturi, colici abdominale, diaree sanguinolenta, icter,
hepatomegalie, oligoanuire, cefalee, confuzie, convulsii, coma
 INTOXICATII CU CIUPERCI

Tratament in urgenta

 provocarea de varsaturi si spalatura gastrica – pt cele cu actiune

rapida

 perfuzii cu solutii glucozate si clorurate, mialgin sau antispastice pt

calmarea colicilor, tratarea insuficientelor hepatice si renale acute si
tratamentul socului care poate surveni
 INTOXICATIA ETANOLICA

Simptomatologia - evolueaza in 3 faze:

 faza de excitatie – logoree, volubilitate, tendinta la violenta, facies congestiv,
congestie conjunctivala
 faza de incordare motorie – confuzie, agitatie psihomotorie, tulburari de
echilibru si coordonare, tulburari de vorbire, contractura musculara accentuata
 faza de coma etilica – relaxarea musculaturii corporale, areflexie, midriaza,
relaxare sfincteriana, facies vultuos, uneori paloare cadaverica, puls tahicardic
si aritmic, hipotensiune arteriala, halena alcoolica
 exista riscul asfixiei prin aspiratia varsaturii gastrice sau aparitia
bronhopneumoniei de aspiratie; decesul poate surveni prin deprimarea
respiratiei de cauza centrala, obstructie respiratorie, edem pulmonar acut,
accident vascular cerebral
 INTOXICATIA ETANOLICA

Conduita in urgenta

 in formele usoare - provocarea de varsaturi, spalatura

gastrica sau doze succesive de cafea concentrata; in caz
de coma, spalatura gastrica se face dupa intubatia
traheala

 perfuzie cu solutii macromoleculare, glucoza, vitamina

B1, B6, eventual diazepam
 MUSCATURA DE SARPE

 Vipere - venin cu actiune hemolitica si hemoragica, foarte toxic

 Simptome
 locale – durere intensa, ca o arsura, eritem perilezional (piele inrosita cu
tendinta la innegrire) si edem care se extinde foarte repede; in 12-24 ore
apar flictene cu continut serohematic, echimoze, petesii, care duc la necroza
tesuturilor si gangrena
 generale – slabiciune, ameteala, senzatie de lesin, greturi, varsaturi
sanguinolente, hemoragii in 24-48 de ore: epistaxis, hematemeza, melena,
hematurii, gingivoragii; pupile dilatate cu tulburari de vedere, obnubilare,
coma, stare de soc
 moartea apare la 3-4 zile prin hemoragii, insuficienta renala acuta,
stop respirator
 MUSCATURA DE SARPE
Tratament in urgenta
 pt incetinirea ritmului de intrare in circulatie a veninului, se linisteste
accidentatul, se aplica garouri superior si inferior de plaga, se fac incizii pe cele 2
puncte de muscatura sau o incizie intre cele 2 puncte ale muscaturii, urmata de
aspirarea lichidului din plaga; deasemeni injectarea unui vasoconstrictor local
in paralel cu aplicatii reci

 se va incerca neutralizarea veninului cu ser antiviperin, in paralel cu

administrarea de ATPA si antibiotice cu spectru larg

 se vor trata manifestarile care apar – tratarea socului; in caz de hemoragii –

transfuzii, corticoizi; in caz de coagulare intravasculara diseminata – heparina;
tratarea insuficientei renale si respiratorii
 ARSURILE

 In functie de mecanismul de producere, arsurile pot fi:

 termice – lichide fierbinti, gaze sau vapori supraincalziti,

corpuri incandescente, flacara, radiatii
 chimice – acizi, baze
 electrice – date de flama electrica

 Gravitatea unei arsuri - functie de suprafata si de

profunzimea arsurii
 ARSURILE
 Profunzimea se exprima in patru grade:

 GR.I – eritem, edem, caldura locala, usturime; vindecare in 7 zile

 GR.II – “flictena alba” cu continut serocitrin, limpede, transparent,
eritem, edem; vindecare cu “restitutio ad integrum” in 14 – 21 de zile
 GR.III – “flictena rosie”, continut sanguinolent, tulbure, vindecare cu
cicatrice, escara subtire, elastica, de obicei alba
 GR.IV – escara dermica totala, cu epiderm si derm distruse in
totalitate, cu distrugerea muschilor, osului, cu evolutie spre escara;
vindecare imposibila, necesita grefa cutanata
Arsuri
 ARSURILE
 Pt aprecierea suprafetei arsurii, se utilizeaza “regula lui 9”,
care se bazeaza pe faptul ca segmentele corpului pot fi
evaluate prin cifra 9 sau multipli ai acestuia. Astfel:
 capul si gatul reprezinta aprox. 9% din suprafata corpului
 fiecare membru toracic – 9%
 fiecare membru plevin – 18%
 trunchiul anterior si posterior – fiecare cate 18%

 Prognosticul unei arsuri care depaseste 30% este rezervat.

 ARSURILE
In evolutia unui ars se deosebesc 4 etape, incomplet delimitate:
 std I – primele 3 zile, corespunzatoare socului postcombustional: sdr.
de deshidratare (hipovolemie, edem, oligoanurie), sdr. digestiv (varsaturi,
hemoragii)
 std II – primele 3 saptamani – in arsuri severe complicatii
infectioase, hepatice, digestive, insuficienta renala acuta, sindrom
hemoragic; la sfarsitul acestei etape: arsurile de gr. I si II sunt
vindecate, cele de gr. III au escarele in curs de eliminare
 std III – primele 60 de zile – cresc sansele de vindecare, se pot aplica grefe
 std IV – pacientii arsi, ce nu au fost tratati precoce si corect, la care persista
plagile; organismul este epuizat si sensibil la agresiuni minore, putandu-se
decompensa ireversibil
 ARSURILE

Conduita in urgenta
 degajarea victimei din focar, stingerea flacarilor,
indepartarea hainelor cand este posibil
 linistirea pacientului si calmarea durerilor cu
algocalmin, romergan, mialgin
 resuscitarea cardiorespiratorie, atunci cand este
nevoie
 se administreaza oxigen, se prinde o linie
venoasa pe care se administreaza glucoza, se
face ATPA
 se instaleaza o sonda urinara si se face toaleta
chirurgicala a plagii
 INSOLATIA
 Consecinta expunerii prelungite sau necontrolate la soare
 Manifestari insolatia propriu – zisa
sincopa calorica

Insolatia propriu-zisa
 Clinic – cefalee, ameteli, fotofobie, dureri ale globilor oculari,
congestia fetei, neliniste
 greturi, varsaturi, inapetenta, la care se pot adauga rigiditatea
cefei si coma, in insolatiile grave
 INSOLATIA

Conduita
 scoaterea de sub influenta razelor, comprese reci pe cap
 administrarea de antalgice – aspirina, vitamina C
 in caz de coma se asigura libertatea cailor aeriene si se
administreaza oxigen
 se face hidratarea prin perfuzii cu ser fiziologic, Ringer, dextran
in caz de hipotensiune
 combaterea edemului cerebral prin diureza fortata cu manitol
si furosemid
 HIPOTERMIA - DEGERATURILE

 Degeraturile sunt leziuni tisulare consecutive actiunii frigului

Clinic
 degeraturile intereseaza mai ales extremitatile: nas, urechi,
fata, maini si picioare
 manifestarile clinice merg de la senzatia de arsura locala la
cea de durere importanta, in functie de severitatea leziunilor
 HIPOTERMIA - DEGERATURILE

In functie de severitate - 4 grade:

 gr.I – eritem, edem, hiperemie, prurit local, descuamare
tegumentara in 5-10 zile
 gr.II – eritem, edem, flictene clare, descuamare pielii cu formare d
escare
 gr. III – afectare profunda pana la tesutul subcutanat, edem,
tegumente de culoare gri-albastrui, flictene violacee sau
hemoragice, necroza tegumentara, gangrena in cateva zile
 gr. IV – gangrena uscata - sunt afectati muschi, tendoane, oase,
tesuturile sunt uscate, cianotice, necrozate, cu flictene, edem,
gangrena apare in cateva ore
 HIPOTERMIA - DEGERATURILE

Tratament

 in prespital: combaterea hipotermiei si a deshidratarii,

scoaterea hainelor umede si reci, evitarea pierderilor
de caldura, reincalzire treptata

 in spital – baie calda, analgezice parenteral

 HIPOTERMIA - DEGERATURILE

Hipotermia generalizata – scaderea temperaturii rectale sub

35oC duce la instalarea hipotermiei paralitice

 manifestari - imobilitate, astenie musculara, somnolenta,

bradicardie, bradipnee, hiporeactivitate
 stadiul de coma hipotermica se instaleaza cand temperatura
centrala rectala tinde spre 30oC
 temperatura compartimentului exterior este cu 10 grade mai
mica decat cea a compartimentului interior.
 HIPOTERMIA - DEGERATURILE

Hipotermia generalizata
 Conduita – impiedicarea pierderii de caldura prin plasarea accidentatului
intre doi salvatori
 se evita mobilizarea activa sau pasiva a persoanelor aflate in hipotermie
mai avansata, deasemeni se evita frictionarile energice deoarece se
amesteca sangele periferic, cu cel putin 10 grade mai rece decat cel
central si poate surveni moartea prin scaderea temperaturii viscerale
 incalzirea se va face treptat, cu monitorizarea functiilor vitale, se
administreaza perfuzii, oxigen
 ingestia de alcool este posibila numai daca temperatura rectala a atins 35
o
C.