NOŢIUNI INTRODUCTIVE

PRIVIND BUGETELE PUBLICE

Seminar
 NOŢIUNEA DE BUGET ŞI NOŢIUNEA DE
BUGET PUBLIC

Bugetul poate fi definit ca fiind un procedeu

economico-financiar, cu caracter EVALUATIV,
PROGRAMATIC şi COMPARATIV, compus din două
părţi, respectiv din partea de venituri şi partea de
cheltuieli, care se întocmeşte pentru o perioadă
determinată, în legătură cu resursele financiare ale
oricărei persoane fizice sau juridice.
CARACTERISTICI:
 Este un instrument de lucru în domeniul economico-financiar;
 Este un act de programare pentru viitor a anumitor activităţi care presupune cheltuirea unor
resurse financiare şi implicit constituirea acestor resurse;
 Este un act de evidenţiere a datelor cuprinse în conţinutul său pe măsură ce activităţile
programate, se desfăşoară;
 Este un act de urmărire a modului în care sau realizat activităţile programate;
 Este format din două părţi, partea de venituri şi partea de cheltuieli, fapt ce permite
programarea, evidenţierea şi urmărirea distinctă şi comparativă a acestora;
 Se întocmeşte pentru o perioadă determinată de timp;
 Se referă la resursele financiare, fie ale unei persoane fizice, fie ale unei persoane juridice sau
ale oricărei asocieri de persoane, chiar şi fără personalitate juridică, (fapt ce implică şi căutarea
surselor de finanţare pentru realizarea obiectivelor propuse
 Noţiunea de buget public a fost definită de
lege ca fiind “documentul prin care sunt

NOȚIUN
prevăzute şi aprobate în fiecare an
veniturile şi cheltuielile sau, după caz,
numai cheluielile, în funcţie de sistemul de
EA DE finanţare a instituţiilor publice”.

BUGET
PUBLIC
art. 2, pct. 6. din Legea nr. 500/2002
privind finanţele publice, cu modificările
ulterioare
NOȚIUNEA DE BUGET
PUBLIC
O opinie foarte interesantă este
aceea potrivit căreia bugetul este
În literatura de specialitate este
programul prin care se prevăd şi
consacrată concepţia că bugetul
se aprobă veniturile şi cheltuielile
public reprezintă actul juridic
destinate exercitării funcţiilor
necesar pentru stabilirea şi
statului şi satisfacerii altor nevoi
autorizarea prealabilă a veniturilor
publice pentru o perioadă
şi cheltuielilor publice.
determinată (de obicei un an)
program ce îmbracă forma legii
 NOȚIUNEA DE
BUGET PUBLIC
În literatura de specialitate străină se arată despre bugetul public că este un
concept dificil de definit deoarece cunoaşte mai multe direcţii de determinare .
Astfel, este considerat ca fiind, în acelaşi timp:
 un act politic major;
 un instrument financiar-contabil influenţat de conjunctura economică;
 un act de programare economică,
 un act juridic, sub aspect formal (caracteristică ce se dobândeşte ca urmare a
adoptării actului normativ care îi conferă forţa juridică necesară aplicării).
NOȚIUNEA DE BUGET
PUBLIC
Definim bugetul public ca fiind un
program prin care se prevăd şi se
aprobă veniturile şi cheltuielile unui
corp public pentru o perioadă
determinată, adoptat printr-un act
normativ, care să îi confere forţa
juridică necesară punerii lui în
aplicare.
 Într-o primă teorie, bugetul de stat este considerat un
act administrativ

NATURA O a doua teorie-bugetul de stat este o lege întrucât este

o emanaţie a puterii legislative
JURIDICĂ A
BUGETULUI A treia teorie se referă la faptul că bugetul de stat este
PUBLIC. o lege în partea de venituri şi act administrativ în partea
de cheltuieli,
 
A patra teorie se bazează pe distincţia dintre sensul
formal şi material al legii. Astfel, s-a apreciat că bugetul
este o lege numai în sens formal, nu şi în sens material.

Act de planificare financiară care în urma adoptării sale

de către Parlament printr-o lege emisă în acest scop
dobândeşte natura juridică de lege.
NATURA JURIDICĂ
A BUGETULUI
Putem concluziona, faţă de toate aspectele prezentate în această
secţiune, că bugetul public are natura juridică de program ce
îmbracă forma unui act normativ, care să îi confere forţa juridică
necesară aplicării lui. Pentru toate aceste motive se poate afirma că
bugetul (care este un program) se aprobă, iar actul normativ care îi
conferă forţa juridică necesară aplicării (de exemplu, legea bugetară
anuală, în cazul bugetului de stat) se adoptă.
  

STRUCTURA BUGETELOR PUBLICE

 

Aşa cum rezultă şi din definiţiile anterioare, orice buget,

deci şi bugetele publice, se compun din două părţi: partea
de venituri şi partea de cheltuieli.

Banii publici (fondurile băneşti publice) sunt

administraţi şi circulă prin intermediul bugetelor publice,
indiferent la care dintre ele ne-am referi, sub forma
veniturilor, respectiv a cheltuielilor bugetare.
 Noțiunea de venit bugetar
Noțiunea de venit bugetar

NOȚIUNEA DE VENIT BUGETAR

 
Veniturile publice au fost definite în literatura de specialitate ca fiind mijloacele practice de
constituire a fondurilor băneşti publice. Modalităţile de realizare a veniturilor bugetare sunt
instituite în raport cu necesitatea repartiţiei venitului naţional, cu structura economiei naţionale, cu
gradul de dezvoltare teritorială a ţării şi cu nivelul de dezvoltare al forţelor de producţie.
Veniturile bugetare presupun existenţa unor surse instituite de lege, care sunt prelevate de la
persoanele fizice şi juridice sub forma impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor surse (amenzi,
dobânzi penalităţi etc.) şi care sunt menite să alimenteze bugetele publice.
Mai mult decât atât, s-a mai arătat că prin venit bugetar se înţelege o sumă de bani care se
varsă la buget de către o persoană fizică sau juridică, în conformitate cu legea \
 CLASIFICAREA VENITURILOR BUGETARE

A. După criteriul PROVENIENȚEI, distingem:

a. Venituri de la agenţi economici;
b. Venituri de la persoane fizice, care la rândul lor
pot fi:
 Venituri de la persoane fizice implicate în
activităţi economice;
 Venituri de la populaţie.
CLASIFICAREA VENITURILOR BUGETARE

B. După criteriul locului acestor venituri în repartiţia venitului naţional:

a. Venituri ce se realizează prin redistribuirea veniturilor nete ale agenţilor economici;
b. Venituri ce se realizează prin redistribuirea veniturilor nete ale populaţiei.

C. După criteriul destinaţiei:

c. Venituri destinate bugetului de stat;
d. Venituri destinate bugetului asigurărilor sociale de stat;
e. Venituri destinate bugetelor locale;
f. Venituri destinate altor bugete publice.
CLASIFICAREA VENITURILOR BUGETARE

D. După criteriul modului de aşezare:

a. Impozite;
b. Taxe;
c. Contribuţii;
d. Alte venituri.
E. După criteriul înscrierii în evidenţa curentă:
e. Venituri cu debit;
f. Venituri fără debit.
 NOȚIUNEA DE CHELTUIALĂ BUGETARĂ

-reprezintă modalităţi de repartizare şi utilizare a fondurilor băneşti bugetare în

vederea satisfacerii trebuinţelor generale ale societăţii. Fiecare buget public are
stabilite prin lege propriile categorii de venituri menite să le alimenteze, precum şi
propriile categorii de cheltuieli pe destinaţiile precizate de legiuitor.
Spre deosebire de cheltuiala publică (care este generată de nevoia publică),
cheltuiala bugetară este acea sumă de bani alocată de la un buget public conform
destinaţiei stabilită prin acel buget.
Totalitatea sumelor ce se alocă de la bugetele publice pentru satisfacerea acelor
trebuinţe stabilite prin respectivele bugete formează sistemul cheltuielilor bugetare.
 A. După criteriul teoretic, distingem:
• Cheltuieli bugetare care au în vedere
elementele economice – la rândul lor, se
împart în:

CLASIFICAREA • Cheltuieli care reprezintă o avansare de

CHELTUIELILOR venit naţional (de exemplu, cheltuieli
BUGETARE pentru investiţii);
• Cheltuieli care reprezintă un consum de
 
venit naţional (de exemplu, cheltuieli
pentru funcţionarea autorităţilor publice
ale statului).
• Cheltuieli care au în vedere destinaţia
specifică (de exemplu, cheltuieli pentru
sănătate).
CLASIFICAREA CHELTUIELILOR BUGETARE

B. După criteriul structurii cheltuielilor, distingem:

a. Cheltuieli bugetare ordinare, care la rândul lor cuprind următoarea structură (fără de
care nu se poate desfăşura nici o activitate):
 Cheltuieli curente, formate şi ele cel puţin din următoarele categorii de cheltuieli:
 Cheltuieli materiale;
 Cheltuieli de personal;
 Cheltuieli de capital.
b. Cheltuieli bugetare extraordinare, care au caracter excepţional.
 CLASIFICAREA CHELTUIELILOR BUGETARE

C. După criteriul destinaţiei lor, distingem:

a. Cheltuieli social-culturale (de exemplu, cheltuieli pentru învăţământ, sănătate, cultură, sport, tineret, culte religioase etc.);
b.Cheltuieli pentru apărare naţională (de exemplu, cheltuieli militare, pentru ordine publică, siguranţă naţională);
c. Cheltuieli pentru funcţionarea aparatului de stat (de exemplu, cheltuieli pentru funcţionarea autorităţilor publice centrale sau locale,
după caz);
d.Cheltuieli pentru acţiuni economice (în domenii ca: industrie, agricultură, silvicultură, transporturi, infrastructură, protecţia
mediului etc.);
e. Cheltuieli pentru protecţia socială (ex.cheltuieli pentru plata pensiilor din sistemul public de pensii, pentru plata indemn. pentru
şomaj);
f. Cheltuieli pentru constituirea unor fonduri de rezervă bugetară
g.Cheltuieli pentru diverse alte acţiuni (de exemplu, cheltuieli pentru construcţia de locuinţe, cheltuieli pentru cercetare ştiinţifică
etc.).
 
SUBSISTEME ALE SISTEMULUI
BUGETAR PUBLIC NAŢIONAL

Sistemul bugetar public naţional

este format din:
a. Subsistemul bugetar public central
b. Subsistemul bugetar public local
NOȚIUNEA DE BUGET
GENERAL CONSOLIDAT
Noțiunea de buget general consolidate-
nu este o entitate bugetară distinctă și
autonomă în cadrul sistemului bugetar public
național, ci reprezintă o însumare a tuturor
veniturilor, respectiv a tuturor cheltuielilor
bugetare publice.
BUGETUL CONSOLDAT
Astfel, potrivit Legii nr. 69/2010 a responsabilității fiscal-bugetare, prin bugetul general consolidat se înțelege

ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar, incluzând bugetul de stat, bugetul asigurărilor

sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-

teritoriale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice

finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat şi din bugetele fondurilor

speciale, după caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite

din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din

fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, precum şi al altor entităţi clasificate în administraţia

publică, agregate, consolidate şi ajustate conform Regulamentul UE nr. 549/2013 pentru a forma un întreg.

 SUBSISTEMUL BUGETAR
PUBLIC CENTRAL
 bugetul de stat;
 bugetul asigurărilor sociale de stat;
 bugetele fondurilor speciale;
 bugetul trezoreriei statului;
 bugetele instituţiilor publice autonome;
 bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz;
 bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;
 bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror
rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice;
 bugetul fondurilor externe nerambursabile.
 
SUBSISTEMUL BUGETAR
PUBLIC LOCAL
-este compus din bugetele ce aparţin
unităţilor administrativ-teritoriale, toate
intrând sub incidenţa Legii nr. 273/2006
privind finanţele publice locale.
SUBSISTEMUL BUGETAR PUBLIC
LOCAL

 bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor

municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti;
 bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele
locale, după caz;
 bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;
 bugetului împrumuturilor externe şi interne, pentru care rambursarea,
plata dobânzilor comisioanelor, spezelor şi a altor costuri se asigură din
bugetele locale
 bugetului fondurilor externe nerambursabile