Managementul durerii - Curs 8 -

Sef Lucrari Univ. Dr. Andrada Mirea

AFECŢIUNI CRONICE CARACTERIZATE PRIN EXISTENŢA

PUNCTELOR TRIGGER
 Durerea musculară
Mialgia este un simptom important de boală,
neexistând însă un paralelism între intensitatea ei şi
severitatea bolii, deşi experienţa dureroasă este întotdeauna o realitate,
o experienţă complexă perceptuală, emoţională şi mentală, care la rândul ei se
asociază cu un răspuns reflex autonom psihic şi comportamental, cu manifestări
reacţionale provocate de lezarea ţesutului muscular sau a structurilor subiacente
acestuia.
Durerea musculară poate fi
acută sau
cronică
Diferenţele dintre durerea acută şi cea cronică nu se
rezumă doar la criteriul temporal, ele sunt multiple.
 Durerea musculară
Din punct de vedere fiziopatologic, DUREREA
ACUTA se asociază adesea cu anumite manifestări
consecutive activării sistemului vegetativ simpatic
(tahicardie, creşterea debitului cardiac şi a
tensiunii arteriale, scăderea motilităţii gastrice,
vasoconstricţie, creşterea ventilaţiei pulmonare,
contracţia musculaturii scheletice indemne,
diaforeză = transpiratie abundenta, midriază =
marirea diam. pupilei), iar psihoemoţional cu
anxietatea.
 Durerea musculară
DUREREA musculară CRONICA nu determină
răspunsuri din partea sistemului nervos vegetativ, mai
mult, odată cu prelungirea suferinţei dureroase
musculare, activitatea acestuia scade.
Bolnavii cu mialgii cronice prezintă o depleţie de
serotonină şi endorfine, ducând la scăderea treptată
a pragului dureros şi a toleranţei la durere. Scăderea
nivelului de somatomedină C (hormon de creştere)
explică legătura dintre tulburările de somn non REM
şi durerea musculară. Durerea cronică determină
răspunsuri psihice, care predispun la depresie,
 Fibromialgia
O afecţiune controversată, caracterizată prin
existenţa unui număr mare de puncte musculare
dureroase
este FIBROMIALGIA.

Este întâlnită, la noi

în ţară, cu o frecvenţă
de 15-20% în sistemul
reumatologic.
Fibromialgia
Femeile (90-95%)
dezvoltă cel mai frecvent
polifibromialgie.
Cele mai multe paciente
prezintă:
 astenie,
 somn neodihnitor,
 crampe matinale,
 dureri musculare
exacerbate de exerciţiul
fizic,
 redoare matinală
articulară,
 cefalee.
 Fibromialgia
La aceste manifestări comune, circa 1/3 din cazuri
asociază suferinţe funcţionale: colon iritabil,
cefalee, migrenă, sindrom premenstrual,
fenomene Reynaud (vasospasm), tulburări de tipul
uscarea mucoaselor
(Sicca syndrome).
Multe paciente raportează durerile la
nivelul articulaţiilor, mimând orar
inflamator şi redoare matinală
(examenele clinic, radiologic şi

scintigrafic sunt negative).

 Fibromialgia
La examenul obiectiv, de regulă normal, se descriu
11-18 puncte trigger în care apăsarea determină
dureri vii, cu tendinţă la apărare.
 Fibromialgia

Localizările punctelor trigger obişnuite în fibromialgie sunt:

 Partea inf. a coloanei cervicale (lig. interspinale C4-C6);
 Partea inf. a coloanei lombare (lig. interspinale L4-S1);
 Muşchiul suboccipital (partea post. de la baza craniului);
 Partea mijlocie supraspinoasă;
 Partea mijlocie a m. trapez superior;
 Inserţia pectoralului;
 Partea lat. a epicondilului
(situată la 1-2 cm sub epicondil);
 Marele trohanter;
 Muşchiul fesier mijlociu
(cadranul ext. al fesei);
 Durerea miofascială
Sindromul durerii miofasciale, diferenţiat de autori
de fibromialgie, are o topografie regională (lombar
jos, cervicooccipital, presacrat, al membrelor).
Infiltraţia locală cu procaină în punctele trigger, amendeaza
temporar, durerile.
Durerea miofascială
 Astenia cronică

Astenia cronică apare la trezire, se însoţeşte de alte

manifestări psihice (depresie mascată) şi comportă
modificări EEG (intruzia de unde alfa în faza
nonREM sau delta a somnului). Investigaţiile de
laborator sunt negative.