Arsurile

Introducere
• Arsura reprezinta cel mai sever tip de traumatism pe care il poate
suferi o fiinta umana
• Reprezinta o urgenta medico-chirurgicala
• Plaga arsa este rezultatul actiunii caldurii asupra tesuturilor, aceasta
devenind lezanta cand depaseste 46 grade C
• Gravitatea leziunii este direct proportionala cu temperatura si timpul
de actiune a agentului vulnerant
 Diagnostic
• Diagnosticul de arsura se stabileste tinand cont de urmatorii
parametri:

• Factorul cauzator (etiologia arsurii)

• Profunzimea leziunii (gradul arsurii)
• Localizarea plagilor arse
• Suprafata corporala afectata de arsura (%)
• Timpul scurs de la producerea accidentului
 Mecanism de producere
• Arsuri termice:
• Lichid fierbinte – oparire-varsare sau imersie
• Vapori fierbinti
• Flacara/explozie
• Contact cu corpuri incinse

• Arsuri electrice:
• Voltaj casnic
• Voltaj inalt : arsuri prin flama electrica si
electrocutii
• Arsuri chimice – acizi/baze
• Iradiere
 Tegumentul
• Epiderm
• Superficial
• Profund - Malpighian
• Derm
• Superficial – papilar
• Profund - reticular
• Hipoderm
 Leziunea locala de arsura
• 3 zone concentrice de arsura:
• Coagulare (necroza)
• Staza-la periferia zonei centrale,
Cu principalul efect-ischemia
• Hiperemie-la extrema periferie
 Evaluarea profunzimii arsurii
• Arsuri superficiale (epidermice, grad I)

• Arsuri partiale superficiale (dermice superficiale, grad II A)

• Arsuri partiale profunde (dermice profunde, grad II B)

• Arsuri totale (“toata grosimea dermului”, subdermice, grad III-IV)

 Arsuri superficiale – grad I
• Arsura solara (tipic)
• Intereseaza epidermul
• Eritem, edem, durere
• Fara flictene
• Nu necesita tratament decat daca afecteaza o suprafata intinsa a
corpului si se asociaza cu simptome generale
• Se remit spontan in 3-5 zile
 Arsuri partial superficiale – grad II A
• Intereseaza epidermul si dermul superficial
• Flictene (vezicule) cu continut serocitrin
• Dermul este roz, umed, foarte dureros
• Vindecare <14 zile, fara cicatrici
 Arsuri partial profunde – grad II B
• Intereseaza epidermul si dermul superficial si profund
• Flictene (vezicule) cu continut serohemoragic
• Dermul este roz-albicios, umed, dureros
• Vindecare > 21 zile, cu cicatrici definitive, frecvent cu aspect
hipertrofic sau cheloid
• Indicatie de chirurgicalizare precoce/grefare
• La nivelul zonelor functionale se prefera lambourile sau grefele toata
grosimea
Arsuri toata grosimea dermului – grad III
• Intereseaza epidermul si tot dermul
• Escara alba, avasculara, insensibila
• Nu se vindeca spontan
• Intotdeauna indicatie chirurgicala
• Lasa cicatrici definitive
 Arsuri grad IV - Carbonizari
• Intereseaza epidermul, tot dermul, plus structurile subdermice: fascii,
muschi, tendoane, nervi, vase, structure osteoarticulare
• Produse prin flacara sau electrocutie
• Risc mare de pierdere a segmentului afectat (amputatii de necesitate)
• Tratament chirurgical de urgenta
 Factori de gravitate in arsuri
• Varsta
• Suprafata arsa
• Profunzimea arsurii
• Localizarea
• Agentul etiologic
• Traumatismele concomitente
• Transferul tardiv intr-un centru specializat
• Afectiuni si carente preexistente
• Statusul socio-economic
 Scoruri de gravitate (ABA)
• Arsuri minore
• Arsuri partiale <5-10% sc la copil si <15% la adult
• Arsuri totale <2% sc la adult
• Arsuri fara afectarea zonelor functionale
• Arsuri moderate
• Arsuri partiale 10-20% sc la copil si 15-25% sc la adult
• Arsuri totale 2-10% sc
•Arsuri majore
•Arsuri partiale > 20-25% sc
•Arsuri totale >10% sc
•Arsuri electrice si chimice la copil
•Traumatisme asociate, boli concomitente, sarcina,imunodepresie
•Orice arsura la sugar
 Criterii de internare a arsurilor (ABA)
• Arsuri partiale >10%sc
• Arsuri la fata, maini, picioare, perineu, periarticular
• Arsuri toata grosimea dermului la orice grupa de varsta
• Arsuri prin electrocutie
• Arsuri chimice
• Arsuri care asociaza leziuni inhalatorii
• Arsuri care se asociaza cu afectiuni preexistente
• Orice arsura cu traumatisme asociate
• Arsuri pediatrice
• Arsuri la pacienti cu nevoi special sociale, emotionale si de reabilitare
 Suprafata
• Regula lui 9
• 9% cap gat si membre superioare
• 18% trunchi ant si post, membre inferioare
• 1% perineu.
• Palma pacient – 1%
 Componentele reactiei sistemice
• Hipovolemia (datorita pierderilor lichidiene)
• Alterari electrolitice
• Hipoproteinemia
• Modificari hematologice (anemie, trombocitopenie)
• Alterarea proteinelor tisulare
• Acidoza metabolica
• Alterarea metabolismului bazal
• Modificari hormonale
• Imunodeficienta secundara
• Alterari ale unor organe si sisteme
 Hipovolemia
• Pierderile lichidiene la nivelul:
• Plagii arse (prin exudare)
• Spatiul interstitial (in tesuturile inconjuratoare prin hiperpermeabilitate
capilara, dar si in zone indemne datorita hipoproteinemiei)
• In sectorul intracellular (datorita hipoxiei)
•Aceste pierderi:
•Stau la baza instalarii socului hypovolemic (faza de soc: primele 48-72 ore postarsura)
•Sunt maxime in primele 6-8 ore postarsura, continua si sunt semnificative in urmatoarele
24-36 ore)
 Raspunsul organismului la hipovolemie
• Vasocontrictie sistemica (hipoxie tisulara, eliberarea de enzyme
proteolitice – acidoza – cresterea permeabilitatii la nivelul
microcirculatiei – accentuarea pierderilor lichidiene)
• Scaderea debitului cardiac
• Cresterea frecventei cardiace
• Hemoconcentratie
• Oligurie
• In absenta tratamentului adecvat – se instaleaza socul ireversibil
 Tulburari electrolitice
• Se constituie odata cu hypovolemia
• Constau in pierderi de Na si cresterea K
• Modificari ale Ca, P, Zn, Mg
• Monitorizarea pacientului
• Pierderile de Na trebuie compensate!!
 Hipoproteinemia
• Se datoreaza:
• Initial pierderilor prin plaga arsa
• Extravazarii in tesuturi
• Scaderii sintezei hepatice
• Necorectata:
• Agraveaza edemul tisular
• Mentine hipoperfuzia
• Creste riscul complicatiilor sistemice
• Agraveaza leziunile locale si reduce potentialul de vindecare
•Aportul de albumina umana si plasma proaspata au rolul:
•Initial de desocare
•Apoi de sustinere nutritionala
 Tulburari proteice si metabolice
• Dupa primele zile, proteinele tisulare sunt utilizate pentru a compensa
necesarul energetic crescut al pacientului ars
• In lipsa suportului nutritional adecvat, organismal isi consuma
proteinele structural si duce la pierderea masei musculare
• In faza initiala scade rata proceselor celulare
• Dupa depasirea fazei de soc: hiperactivitate metabolica – scadere
ponderala
• Toate acestea impun un efort terapeutic intens, asigurarea unei ratii
nutritive care sa fie hipercalorica si hiperproteica
 Obiective principale in tratamentul
arsurilor
• Supravietuirea pacientilor
• Prevenirea complicatiilor de faza acuta
• Prezervarea functiilor segmentelor afectate
• Un rezultat cosmetic acceptabil
• Limitarea consecintelor psihologice
• Reinsertia sociala a pacientului, rapida si de buna calitate
 Tratamentul arsurilor
• Ideal – in sistem esalonat – loc accident – transport unitate primara –
unitate definitiva

• Tratament prespitalicesc
• Tratament general
• Tratament local
• Recuperare si kinetoterapie
• Reisertie socioprofesionala
• Sechele
 Principii terapeutice
• Reanimare lichidiana adecvata varstei si masei totale de tesut ars
• Suport nutritional si immunologic sustinut
• Chirurgicalizarea precoce
• Chirurgicalizarea precoce si seriata a arsurilor extensive
• Prevenirea si controlul efficient al complicatiilor septice
• Reabilitare precoce, active si sustinuta
 Nivel prespitalicesc
• Extragerea victimei de sub actiunea agentului cauzal
• Indepartarea hainelor aprinse
• Transport cu asistare avansata a functiilor vitale
• Daca exista semne de inhalare de fum oxigen umidifiat 10-12 l/ minut
• Daca nu respira – intubat si ventilat cu oxigen pur.
• Socul – elevarea membrelor si administrare de oxigen.
• Administrare de fluide iv Ringer lactat – daca se estimeaza peste 30 minute de
trasnport sau exista semne de soc.
• Local – lavaj cu ser fiziologic sau apa rece – 1-5 grade – 30 minute, cele sub (5 si
mai mult.
• Transport la Centru de Arsi – daca se ajunge in 30 minute / la Unitate de
Urgenta daca dureaza peste 30 Minute
Tratament spitalicesc
• Evaluare suprafata si profunzime leziuni
• Status respirator si cardiovascular.
• Proceduri de REANIMARE
• Respirator – 3 componente – leziuni inhalatorii CRS, IR acuta si
intoxicatie CO.
• Asigurare cale respiratorie, ventilatie, adm oxigen, traheostomie,
escarotomie trunchi etc.
• Ventilatie mecanica
• CO – oxigen hiperbaric (afinitate 280X)
• Profilaxie tetanica, administrare antialgice.
Centru de arsi
• Tratament antialgic – invers proportional cu profunzimea.
• Morfina – are avantaje farmacologice – usor de titrat si de
combatut efectul depresiv respirator – pana la 50mg/h

• Preventia eeroziunilor gastrice – preventiv antiH2 si antacid

• Preventie Insuficienta Renala – reanimare efectiva, combaterea

infectiei locale sau generale.
Tratamentul leziunii de arsura
• Toaleta
• Lavaj abundent – solutii atiseptice neiritante:
Clorhexidina in ser fiziologic, hipoclorit de sodiu,
Povidone-iodine
• Debridarea flictenelor sparte si a celor de mari
dimensiuni
• Aplicare de topic antibacterian local
(epitelizante: arsurile de gr IIA, detersante: arsurile
Grad IIB-III)
• Pansamente – zilnic sau 2x /zi
 Tratamentul chirurgical in etapa acuta
• Momentul interventiei chirurgicale:
• Excizie-grefare imediata (24 ore)
• Excizie-grefare precoce (in primele 5 zile)
• Excizii secventiale, seriate, care incep la 2-4 zile de la arsura si continua in
etape saptamanale
• Grefarea plagilor granulare, la 21 zile de la arsura, dupa detersia
conservatoare a escarelor
 Tratament chirurgical
• Indicatii – leziuni profunde sau extinse fara potential de vindecare in 21 de zile,
complicatii ale celor intermediare, prevenirea complicatiilor leziunilor
circumferentiale.
• ESCAROTOMII – pe aspectele lateral si medial ale membrelor, trunchi, penis etc.
 Inciziile de decompresiune
• Edemul perilezional determina fenomene ischemice la nivelul lojelor
inextensibile, respectiv leziuni in garou in cazul arsurilor circulare
• Evitarea complicatiilor ischemice se face prin practicarea inciziilor de
decompresiune, care se fac:
• In axul segmentului
• Din tesut sanatos in tesut sanatos
• Pe linia medicana a fiecarei loje interesate
• Intereseaza epidermul si dermul
• In arsurile foarte profunde se fac si faciotomii
 Excizia escarelor postcombustionale
• Excizia tangentiala:
• Indepartarea succesiva a straturilor de escara, pana se ajunge in tesut sanatos
• Are avantajul de a nu implica modificari ale conturului, pastreaza tesuturile
viabile si da un rezultat cosmetic de mai buna calitate
•Excizia fasciala:
•Este rezervata arsurilor extensive, predominant toata grosimea dermului, de obicei prin
flacara, in care salvarea vietii pacientului este obiectivul cel mai important
•Se excizeaza in bloc tesutul necrotic, pana la fascie
•Dezavantaj: modificari definitive ale conturului zonei respective
Debridarea enzimatica a arsurilor
• - arsuri profunde (grad IIB- III)
• Necesita toaleta primara a arsurii ; 2 ore pansament imbibat cu soutii
antibacteriene; indepartarea acestora; izolarea leziunii de arsura de
tegumentul indemn printr-o bariera adeziva din unguent de parafina;
inciziile de decompresiune trebuie isolate de escara postarsura cu
unguent gras steril;
• Aplicare agent de debridare enzimatica intr-un strat de aproximativ
1,5-3 mm; pansament oclusiv
• Indepartarea agentului dupa 4 ore cu ajutorul unei spatula; lavaj
abundant cu ser fiziologic; pansament cu solutie antibacteriana
• Zona debridata trebuie acoperita prin grefare pentru a preveni
deshidratarea, formarea de pseudoescare sau infectiile
Contraindicatii:
- Arsuri chimice
- Plagi de arsura penerante sau cu expunerea unor material straine
(implant, stimulator cardiac etc)
 Acoperirea defectelor cutanate
• Ideal, acoperirea se face cu autogrefe recoltate cu electrodermatomul
• Zonele de predilectie pentru recoltare: scalpul, coapsele, fesele,
gambele, toracele posterior, etc. Zonele donatoare se vindeca sub
tratament local in 7-10 zile po si pot fi refolosite intr-un timp ulterior
• La copil, scalpul este o zona donatoare de foarte buna calitate, ce
poate fi refolosita seriat, avand si avantajul ca nu lasa sechele
cosmetic
• Suprafata autogrefei se expandeaza cu meshgraft-ul
• Se pot folosi si substituenti de piele
 Tratamentul general al arsurilor
• Reanimare hidro-electrolitica
• Reanimare respiratory
• Prevenirea disfunctiilor cardiovasculare si de coagulare
• Prevenirea disfunctiilor digestive
• Prevenirea disfunctiilor renale (monitorizarea diurezei)
• Ameliorarea functiei imunitare
• Administrarea de vitamin
• Prevenirea riscului septic
• Compensarea pierderilor proteice
• Terapia durerii
 Reanimarea hidro-electrolitica
• Formule cu cristaloizi:
PARKLAND: Ringer lactat, 4ml/kg/%sa
BROOKE: Ringer lactat 2ml/kg/%sa
Formule cu coloizi:
EVANS: ser fiziologic 1ml/kg/%sa + coloizi 1ml/kg/%sa+ 2000 ml
Dextroza 5%

Formule pediatrice:
GALVERSTONE: 5000ml/m2 sa + 2000 ml/m2 sc
 Suportul nutritional
• Necesarul proteic:
• Copil: 3g/kg+1g/%sa
• Adult: 1g/kg+3g/%sa

•Necesarul caloric:
•Copil: 1800kcal/m2+2200kcal/m2 sa
•Adult: 25 kcal/kg+40kcal/%sa

Singura modalitate de a intrerupe catabolismul proteic marcat este indepartarea rapida a escarelor
si acoperirea tegumentara prin grefare
 Reabilitarea postcombustionala
• Programul trebuie instituit precoce, inca din faza acuta (48-72 ore)
• Obiectivele:
• Reabilitarea functionala
• Prevenirea contracturilor
• Prevenirea redorilor articulare
• Controlul fenomenelor inflamatorii si hipertrofice
• Controlul cicatrizarii
• Combaterea escarelor de decubit
 Managementul cicatricilor
• Sechelele majore postarsura sunt reprezentate de:
- hipertrofia cicatriciala (rosiatica, ferma, dureroasa) care nu
depaseste marginile initiale ale arsurii
- cheloid (depaseste marginile initiale ale arsurii)
-retractia cicatriciala, instalata mai ales la nivelul pliurilor de flexie,
sub forma unui cordon fibros, rosu, inextensibil, dureros.
Momentul reconstructiei:
- Daca este posibil, se amana pana la maturarea cicatriciala complete
- Principala prioritate este cea functionala, urmata de reconstructia
functiilor active
Managementul cicatricilor
• Masaj
• Unguente – CONTRACTUBEX, KELOSOFT etc
• Presoterapie
• Folii de silicon
• Injectii cu steroizi – atentie la doza
• Pruritus – topice cu vit E, antihistaminice local sau general , dusuri reci
Reconstructia
• Cat asteptam – cicatricea este matura la 2 ani – daca exista deficit
functional mai repede.
• Z plasty – baza reconstructiei
• Expandare tisulara
• Lambouri tisulare
Expandarea tisulara
• Presupune marirea suprafetei unei zone tegumentare
adiacente ariei ce trebuie reconstruite prin introducerea unui
implant siliconic ce se augmenteaza volumetric progresiv
• Are avantajul furnizarii unui exces local de tesut de culoare si
textura asemanatoare cu zona receptoare si reduce partial
sau complet necesarul de tesuturi din zone donoare aflate la
distanta
Indicatiile expandarii tisulare
• reconstructii postcombustionale
• reconstructii postmastectomie
• tratamentul alopeciilor
• reconstructia extremitatilor, a capului si gatului
• expandarea pediculilor vasculari sau nervosi.
 Caz-T.E., 36 ani; neoplasm operat sân stg.;
reconstrucţie cu lambou musculocutanat de m.
latissimus dorsi transpoziţionat, expander
tisular, proteză siliconica.
Rezultat la 3 luni postoperator
Pacienta R.M , în vârstă de 18 ani, prezintă sechele postarsură facială cu cicatrici postcombusţionale
cu lipsa de substanţă la nivelul piramidei nazale , predominent la nivelul aripii nazale stângi, cicatrici
postcombustionale la nivelul regiunilor suprasprâncenoasă, frontală , temporală stângi, buzei
superioare şi unghiului intern orbitar stâng.
Se secţionează pediculul lamboului frontal la 21 de zile după prima intervenţie chirurgicală .
Rezultatul estetic postoperator este foarte bun .
 Pacientul R.M în vârstă de 40 de ani prezintă sechele
postcombustionale severe si complexe:
-absenţa globului ocular stâng , pacientul are proteză oculară
stângă;
-cicatrici la nivelul pleoapei superioare şi inferioare stângi ;
-cicatrici multiple retractile în regiunile suprasprâncenoasă ,
frontală şi parietală stângi;
-multiple cicatrici geniene stângi;
-cicatrici cu deformare la nivelul dorsumului nazal şi lipsa de
substanţă la nivelul aripii nazale stângi;
-cicatrici la nivelul pleoapelor superioare şi inferioare drepte şi
a regiunii geniene drepte.
Pacientul a suferit numeroase intervenţii pâna la momentul
prezentării actuale.
S-au practicat corecţii la nivelul pleoapelor şi orbitei stângi pentru o mai bună contenţie a
protezei oculare –OS. De asemenea s-a urmărit efectuarea reconstrucţiei nazale, după excizia
leziunilor cicatriciale.
S-a montat un expander în regiunea frontală dreaptă pentru a se crea suficient ţesut pentru
reconstrucţia piramidei nazale, având în vedere compromiterea unei zone anatomice mari de
către combustie şi cicatricile acesteia , ce necesită excizia lor.
Utilizarea unui expander tisular plasat la nivelul bratului
posterior si umarului stang, pentru corectia unor bride
cicatriceale axilare.
 Arsuri electrice
• Electricitate – flux de electroni intre atomi
• Amperaj – defineste nr de electroni
• Voltaj-campul de forta intre care se misca electronii
• Rezistenta corpului
• variabila 1 milion ohm – pana la 100 ohmi
• Curentul alternativ / continuu
• Arc electric
• fenomen de descarcare
• flama de pana la 4000 grd celsius.
Clasificare

VOLTAJ INALT:
 Arsuri produse de surse de curent industriale, ale
cailor ferate, stalpilor de inalta tensiune (>1000 V)


VOLTAJ REDUS
 Arsuri produse in locuinte (110-230 V)

Sindromul electrocuţiei prin voltaj înalt constă în
 grade variate de arsură cutanată, asociate cu
distrugeri cutanate profunde, „ascunse şi ample;
 agresiunea electrică duce la necroză tisulară
progresivă, care depăşeşte cu mult amploarea şi
localizarea leziunilor cutanate, asemănându-se
oarecum cu traumatismele complexe prin strivire.
 distrugeri tisulare profunde: leziuni musculare
ireversibile, cauzate de curentul electric, sau necroză
ischemică progresivă, apărută ca urmare a leziunilor
macro-şi microvasculare.
Diagnostic

In electrocuţii, se pot observa trei tipuri de leziuni tegumentare:
 arsuri prin contact la punctul de intrare şi la cel de ieşire a
curentului electric;
 arsuri prin arc electric;
 arsuri termice (aprinderea hainelor).

Trebuie stabilit anamnestic dacă pacientul a suferit stop cardiac şi
a fost resuscitat la locul accidentului, iar examenul obiectiv trebuie
să identifice traumatismele asociate care sunt destul de frecvente
(cădere de la înălţime, cădere sau proiectare de la acelaşi nivel),
asociate sau nu cu pierdere de cunoştinţă.
Examen obiectiv

Trebuie să evalueze
 permeabilitatea căilor aeriene
 prezenţa sau absenţa unui pneumotorax (relativ frecvent
în cazul leziunilor prin voltaj înalt),
 frecvenţa ritmul cardiac (cu monitorizare EKG continuă)
 circulaţia periferică şi eventuala necesitate a efectuării de
escarotomii şi fasciotomii
 status-ul neurologic, nivelul de conştientă, orientarea
temporospaţială şi eventualele semne de focar neurologic
Examen local

-marca de intrare ( de obicei mai mare, cu leziuni de arsura
de gr III-escara)


-marca de iesire ( de obicei mai mica-intotdeauna se
cauta!!!) de regula in linie diagonala a corpului
Investigatii paraclinice

hemoglobinurie, mioglobinurie;

creatinina şi CPK pot fi crescute, ca urmare a distrugerilor musculare;

ALAT, ASAT şi LDH sunt crescute în cazul leziunilor miocardice;

EKG, cu monitorizare continuă pentru pacienţii care au suferit stop
cardiac şi au fost resuscitaţi, sau prezintă anomalii EKG;

radioscopie (Rx) toraco-abdominală;

Rx la extremităţi, coloana cervicală, craniu -pentru evidenţierea
fracturilor (10% din electrocuţiile prin voltaj înalt prezintă fracturi;
ele se pot produce prin cădere, prin contracţiile musculare
violente şi prin efectul direct al curentului electric).
 Tratament

La locul accidentului, primele gesturi sunt:

deconectarea victimei de la sursa de curent electric (cu respectarea
măsurilor de precauţie, pentru a nu se produce accidente colective
şi pentru a nu agrava eventualele traumatisme ale victimei);

stingerea hainelor, dacă este cazul;

resuscitarea cardiorespiratorie dacă victima este în stop
cardiorespirator; monitorizare EKG, eventual IOT şi suport ventilator;

îndepărtarea resturilor de materiale arse, a accesoriilor care pot
agrava leziunile prin mecanism de garou (inele, ceas, brăţară, curea
etc).

aspiraţia gastrică continuă poate fi necesară 24-48 de ore.

reanimarea lichidiană este dificilă ca urmare a leziunilor tisulare
profunde, necesarul de lichide este mai mare decât ceea ce se poate
evalua în funcţie de suprafaţa arsă vizibilă la nivel cutanat şi trebuie
supraevaluat cu 25-30%

ca urmare a riscului major de insuficienţă renală prin precipitarea
hemoglobinei şi a mioglobinei, trebuie obţinută o diureză
suplimentară, cu sau fără administrare de manitol. Urina este testată
pentru pigmenţi si în cazul în care testul este pozitiv, aceasta
indică necesitatea menţinerii unei diureze de 70-100 ml/oră, până la
dispariţia pigmenturiei; alcalinizarea urinii creste solubilitatea acestor
pigmenti in urina
Tratament chirurgical

Intervenţia iniţială, de decompresiune şi debridare largă a
ţesuturilor devitalizate trebuie practicată de urgenţă, iar închiderea
plăgii se poate practica după 3-5 zile.

Toaleta locala zilnica cu substance antiseptice

Ca urmare a faptului că majoritatea ţesuturilor lezate sunt
concentrate în zona profundă, periosoasă,se produce un edem
profund, chiar şi sub un tegument care pare iniţial de aspect
normal; de aceea sunt indicate de urgenţă escarotomii şi fasciotomii
largi, precum şi decompresia nervilor median şi ulnar.

In electrocuţiile prin voltaj înalt, debridarea este o manevră dificilă;
uneori, necroza de coagulare se întinde până la 25-30 cm la distanţă
de poarta de intrare şi, respectiv, de ieşire a curentului electric.

Zonele de tegument rece sugerează prezenţa subiacentă a unor
leziuni de necroză ireversibilă, în timp ce zonele de tegument
congestive sugerează leziuni profunde parţiale (20-80%).

Grefele de piele sunt, de obicei, suficiente pentru închiderea iniţială a
plăgii, la 3-5 zile de la accident, însă,la nivelul extremităţilor, pot fi
necesare procedee microchirurgicale complexe.

In ciuda progreselor terapeutice remarcabile ale ultimelor decenii, atât
în plan chirurgical cât şi al tehnicilor de monitorizare şi reanimare,
multe din electrocuţiile prin voltaj înalt se soldează cu amputaţii ale
extremităţilor afectate.
• Pacientul care supravieţuieşte unei
electrocuţii majore poate necesita o
perioadă lungă de reabilitare, protezare şi
reinserţie socială.
Efecte
• Cantitatea de curent 1 mA perceptibil, 10 mA contractii, 50-100 deces
• Traiectul urmat – fracturi, depresie nervoasa centrala
• Durata de contact
• Aria de contact
• Rezistenta corpului
• Voltaj - > 1000V = inalt voltaj
Prim ajutor
• Inchiderea sursei
• Indepartarea de sursa
• CPR - ABC
Voltaj normal
• Localizare – mana (adult) sau gura (copil)
• Traseul calea de minima rezistenta
• Spitalizare
• Tratament local al arsurii, imobilizare
• La 48-72 de ore – excizie grefare leziuni profunde.
• Reconstructie.
Voltaj inalt
• Arc electric – nu trece prin corp dar are contact cu el complicat sau nu cu flama (leziuni
suplimentare)
• Curent electric – pasajul prin corp
• Rezistenta tesuturilor – tegument si schelet mare, restul scazuta
• Traseul curentului – aici – traseu unic prin toate tesuturile mai periculaos mana-mana decat
mana-picior
• Leziunile de intrare (escarificate, depresate) si iesire (explodate)
• Distructii tisulare profunde neaparente initial
• Osul – rezistenta mare – generator de Q
Modificari postinjurie
• Ischemie musculara – in 6-8 ore ireversibila – escarotomii si
fasciotomii
• Eliberare de mediatori in circulatia generala
• Leziuni nervi periferici
• Depresie miocardica
• Leziuni vasculare
• Insuficienta pulmonara acuta
• Hipo K severa
Tratament
• Depletia lichidiana – greu de estimat
• Factori predictivi – hematocrit si diureza
• Ringer lactat astfel incat sa avem 50-100 ml/h diureza.
• Daca exista Hb in urina - 100 ml/h
Tratament
• Individualizat pe regiune
• Deschidere larga a traiectului cu aprecierea leziunilor profunde
• Escarotomii
• Fasciotomii
• Excizie grefare
• Excizii musculare – grefe, lambouri.
Arsuri chimice
• Agenti cauzali:
• Acizi
• Baze
• Ciment
• Fenol
• Exfolianti
• Nitrati
• Fosfor
• Hidrocarburi
Mecanism
• Reactii chimice locale
• Exoterme – Q
• Dependent de agent
• Acid – denaturare proteine – leziuni uscate
• Baze – dizolva proteine si colagen – leziuni umede
• Oxidant, exfoliant.
• Concentratia, durata de actiune
• Efecte sistemice
Tratament
• Identificare agent cauzal
• Indepartarea agentului cauzal
• Lavaj continuu cu apa – baze apoi hidroterapie.
• Acizi – neutralizare specifica functie de acid implicat.