FITOTEHNIE

Ioan PUIU

1
 Cartoful (Solanum tuberosum)

Importanţa
•Cartoful prezintă o deosebită importanţă în alimentaţia

oameni­lor, în furajarea animalelor şi pentru industrie

•Din punct de vedere agrofitotehnic cartoful este o plantă

care valorifică solurile uşoare, nisipo-lutoase (chiar

nisipoase la cartoful destinat consumului timpuriu) din

zonele mai umede şi răcoroase

2
 Cartoful (Solanum tuberosum)

Importanţa agronomică
•Având numeroase soiuri cu perioadă de vegetaţie diferită, recoltând­u-se de la sfârşitul
lunii mai până în octombrie, cartoful favorizează eşalonarea lucrărilor agricole, fiind
folosit şi ca plantă premergătoare ­a grâului de toamnă (după cartof terenul rămâne afânat,
curat de buruieni, într-o bună stare de fertilitate)

3
 Răspândire și origine

•Cartoful ocupă locul al 13-lea în rândul plantelor cultivate cu o suprafață de 18,1 mil. ha

•Este planta cu cea mai mare plasticitate ecologică, fiind întâlnită în peste 140 de țari

•Cartofii sunt originari din America de Sud, din regiunea Munților Anzi

•În perioada precolumbiană, în zonele aflate azi în Chile, Peru, Ecuador și Columbia, se
cultivau circa 200 de cultivare de cartof
•După grâu, porumb și orez, cartofii reprezintă a patra sursă de energie alimentară
 Răspândire și origine

•Țările cu cele mai mari suprafețe cultivate cu cartof sunt: China (5,780 mil. ha), India
(2,248 mil. ha) si Uniunea Europeana (1,401 mil. ha)
•România are o suprafață de cca. 75.000 ha și a obținut o producție de 1,187 mil. to
(15,8 to/ha) în 2022
7
8
 Sistematică. Soiuri

• Cartoful aparţine fam. Solanaceae

• Cultivăm soiuri de cartof autohtone şi soiuri de import, grupate în funcţie de lungimea

perioadei de vegetaţie, de întrebuinţări etc
• Importanţa soiului în producţia de cartof se materializează prin participarea lui cu 40 -
60% din nivelul recoltei de tuberculi

9
 Soiuri

• Din punct de vedere al perioadei de vegetaţie, soiurile de cartof se împart în:

 timpurii, cu perioada de vegetaţie sub 90 zile

 semitimpurii cu perioada de vegetaţie între 90 şi 110 zile

 semitârzii, cu perioada de vegetaţie între 110 şi 130 zile

 târzii, cu perioada de vegetaţie mai mare de 130 zile

10
 Soiuri

După calitatea tuberculilor:

•Clasa A – puțin făinoși, folosiți la salată, nu se sfărâmă la fierbere și au consistenţă tare

•Clasa B – tuberculi puţin făinoşi, nu se sfărâmă la fierbere sau crapă puţin uneori, sunt
consistenţi
•Clasa C – tuberculi făinoşi, cu o consistenţă redusă, care crapă în timpul fierberii

•Clasa D – foarte făinoşi, se sfărâmă complet în timpul fierberii şi au consistenţă redusă, sunt
utilizați în industria amidonului

11
 Soiuri

• Ţinând seama de modul de utilizare, soiurile de cartof se grupe­ază în:

 - soiuri de masă, cu un conţinut mai redus în amidon (14 - 17%), periderma fină, netedă, ochi
superficiali şi gust plăcut
 - soiuri industriale, foarte productive, cu un conţinut ridicat în amidon (20 - 25%)

 - soiuri furajere, bogate în amidon şi proteine

 - soiuri mixte, care pot fi folosite în scop culinar, furajer şi pen­tru prelucrări industriale

12
 Soiuri

• În România, 28 de soiuri de cartof au fost omologate şi autorizate și sunt cuprinse în

Catalogul oficial al soiurilor din România din anul 2023:

Albata, Asinaria, Azaria, Brasovia, Castrum, Cezarina, Cosiana, Darilena, Ervant Escalade,
Marvis, Productiv, Sarmis, Secuiana, Sevastia, Temerar, etc

13
 Cerinţe faţă de climă şi sol

Răspândit astăzi în întreaga lume, până la aproape 70° latitudine nordică, cartoful se
caracterizează printr-o mare varietate de soiuri, adaptate la diferite condiţii de climă şi sol (mare
plasticitate ecologică)

Temperatura
•Cele mai mari suprafeţe cultivate cu cartof se găsesc între 40 şi 60° latitudine nordică, la
altitudini ce variază între 500 şi 900 m în climatul temperat şi 300 - 600 m în climatul nordic
•Cartoful este considerat o plantă a climatului temperat, dar care se diferenţiază mult faţă de
zona de origine

14
 Cerinţe faţă de climă şi sol

• Suma temperaturilor medii zilnice la care diferite soiuri de cartof realizează producţii
normale oscilează între 1.500 - 3.000°C
• Temperatura minimă pentru germinarea tuberculilor este de circa 7°C, iar cea optimă pentru
răsărire este de 12 - 15°C
• Temperatura optimă pentru formarea şi creşterea tuberculilor este de circa 17°C

15
 Cerinţe faţă de umiditate

• Între producţia de cartof şi umiditatea solului există o corelaţie pozitivă

• Seceta chiar de scurtă durată ca şi excesul de apă fie el chiar temporar au repercusiuni
negative asupra creşterii plantelor, asupra nivelului producţiei şi calităţii acesteia
• În perioada de la plantare la răsărire (15 - 30 de zile) cartoful este mai puţin pretenţios,
folosind rezervele de apă din tubercul

16
 Cerinţe faţă de umiditate

• Consumul specific de apă oscilează între 167 şi 659 (250 - 550 mm), în funcţie de soi
condiţiile climatice, cartoful fiind considerat ca plantă de umidi­tate moderată
• Uniformitatea repartizării precipitaţiilor are o importanţă majoră, comparativ cu cantităţile
înregistrate în cursul anului în timpul perioadei de vegetaţie (lunar 90 - 130 mm
precipitaţii)

17
 Cerinţe faţă de lumină şi sol

Cerinţe faţă de lumină

•Cartoful realizează cele mai mari producţii la lumină intensă

•Lungimea zilei de 10 - 12 ore este socotită ca optimă pentru formarea tuberculilor

Cerinţe faţă de sol

•Cartoful este o plantă foarte pretenţioasă faţă de sol, deoarece stolonii şi tuberculii sunt
tulpini subterane, iar sistemul radicular este slab dezvoltat
•Solul trebuie să asigure o bună aerisire a stolonilor şi tuberculilor, să prezinte rezistenţă mică la
creşterea acestora şi să pună la dispoziţia plantelor substanţele nutritive necesare

18
 Cerinţe faţă de sol

• Trebuie să fie bine aprovizionat cu humus, azot, fosfor, potasiu, precum şi cu

microelemente, el participând cu 77% la producţia de cartof când toţi ceilalţi factori
tehnologici sunt optimi
• Textura solului pentru cartof, în ordine descrescândă, este nisipo-lutoasă şi lutoasă

• Faţă de reacţia solului cartoful nu este prea pretenţios, obţinându-se rezultate bune pe
solurile cu pH-ul între 4,5 - 7,5 (pH optim 6 - 6,5)

19
Zone ecologice

20
 Tehnologia de cultivare

Rotaţia
•Rezultatele cele mai bune se obţin după graminee şi leguminoase perene furajere (lucerna
în zona de câmpie, trifoiul roşu în zonele umede), leguminoase anuale (dacă nu se folosesc
pentru grâu), cereale păioase (grâu, secară, orzoaică, orz)

•Rotaţia cea mai corespunzătoare este de 4 ani, dacă nu s-a manifestat atac de Globodera

rostochiensis (nemato­dul auriu)

21
 Rotaţia

• Cartoful nu se cultivă după plante din familia Solanaceae şi nici în monocultură

• După cartoful destinat consumului timpuriu, se pot cultiva plante succesive: porumb
pentru siloz, porumb pentru boabe, fasole, castraveţi şi varză de toamnă
• După cartoful pentru consum de vară se obţin rezultate foarte bune la grâu, secară, orz
de toamnă, triticale, rapiţă

22
 Fertilizarea

• Pentru o producţie de 1.000 kg tuberculi şi părţile aferente de biomasă, după diferiţi autori,
este de 5,6 kg azot, 1,8 kg P2O5 7,5 kg K2O, 3,1 kg CaO şi 1,6 kg MgO

• Azotul se foloseşte în cantităţi mai mari la cartoful timpuriu, la care este necesară o creştere
mai rapidă a plantei şi, pe această bază, a tuberculilor, pentru a obţine o recoltă cât mai
timpurie
• Azotul este elementul determinant asupra producţiei de cartof. La 1 kg azot se obţin în ţara
noastră, între 40 şi 110 kg tuberculi

23
 Fertilizarea

• Fosforul determină sporuri de producţie mai mici decât azotul, până la 40 - 50 kg tuberculi
la 1 kg substanţă activă (P2O5)

• Potasiul determină sporuri de producţie cuprinse între 10 - 15 kg tuberculi pentru 1 kg

potasiu substanţă activă (K2O)

• Potasiul trebuie utilizat în primul rând la soiurile semitardive şi tardive, deoarece menţine
foliajul în stare de funcţionare în intervalele de secetă

24
 Fertilizarea

• Fertilizarea organică asigură importante sporuri de producţie prin aportul în elemente

nutritive şi prin îmbunătăţirea însuşirilor fizice, microbiologice şi hidrofizice ale solurilor
• Gunoiul de grajd este folosit cu pre­cădere pentru fertilizarea culturilor de cartof, realizându-
se sporuri de producţie de 4.000 - 10.000 kg tuberculi la ha
• În experienţe executate în zona Făgăraş, s-au realizat sporuri de 370 kg tuberculi la tona de
gunoi
• Gunoiul de grajd se administrează la cartof în cantităţi de 30 - 40 t/ha

25
 Fertilizarea

• Pe solurile nisipoase îngrăşămintele verzi (lupin, lucernă mazăre, trifoi) pot substitui
gunoiul de grajd în anii cu condiţii climatice favo­rabile
• Gunoiul de grajd, fosforul şi potasiu se aplică, de regulă, sub arătura de bază

• Îngrăşămintele cu azot se administrează numai primăvara la pregătirea patului germinativ

sau în două etape: la pregătirea patului germinativ şi în vegetaţie, odată cu lucrările de
îngrijire (prăşit mecanic) sau după tuberizare (10 - 35 zile după răsărire)

26
 Lucrările solului

• Au menirea de a asigura un substrat cât mai afânat cu un regim aero-hidric corespunzător

biologiei cartofului, prin acumularea apei şi elementelor nutritive în sol şi distrugerea
buruienilor
• Solul se mobilizează la adâncimea de 28 - 30 cm pe majoritatea tipurilor de sol, dovedindu-
se superioară arătura cu subsolaj suplimenta­r de 10 - 15 cm, făcând posibilă o bună
dezvoltare a plantei, mai ales a tuberculilor în cuib, facilitându-se executarea unui bilon
mare la plantare, cu posibilităţi mai bune de executare a lucrărilor de îngrijire în timpul
perioadei de vegetaţie şi pentru recoltarea mecanizată

27
 Lucrările solului

• Pe solurile mai grele, scarificarea terenului (afânarea adâncă) a dat rezultate bune

• Importanţă deosebită prezintă momentul optim de executare a arătu­rii, pentru a preîntâmpina

formarea bulgărilor
• Lipsa bulgărilor permite plantatul corect cu bilon uniform, o eficacitate mai bună a
erbicidelor, uşurează recoltarea mecanizată, reduce rănirea tuberculilor, costurile de curăţire,
transport şi păstrare a tuberculilor
• Arătura se efectuează imediat după recoltarea plantei premergătoare, administrarea
îngrăşămintelor organice şi celor chimice cu fosfat şi potasiu, tocarea eventualelor resturi
vegetale
28
 Lucrările solului

• Nivelarea solului (înainte sau după arat) este extrem de importa­ntă în cultura mecanizată a
cartofului, influenţând pozitiv uniformita­tea adâncimii de plantare, forma bilonului,
erbicidarea şi recoltarea
• În primăvară, patul germinativ se pregăteşte numai după ce solul s-a zvântat, evitând
formarea viitorilor bulgări (cultivator, combinator)
• Se realizează o adâncime de lucru până la 16 -18 cm şi un grad de mărunţire de 92 - 95%

29
 Materialul de plantat şi plantarea

• Materialul de plantat trebuie să aparţină soiului şi categoriei biologice stabilite pentru zonă,
să fie sănătos, iar mărimea tuberculilor să fie de 40-60 g (35-55 g)
• Calitatea materialului de plantare este hotărâtoare în realizarea producţiilor mari la cartof

• La cartoful extratimpuriu şi timpuriu se obţin sporuri de producţie de 3,5 - 7 t/ha prin

încolţirea tuberculilor înainte de plantare
• Încolţirea tuberculilor începe cu 30 - 40 zile

înainte de plantare

30
 Materialul de plantat şi plantarea

• În producerea cartofilor de consum extratimpurii şi timpurii se practică sistemul de

înrădăcinare a tuberculilor preîncolţiţi la lumină
• Imediat ce s-a terminat încolţirea la lumină, tuberculii se stratifică în coşuri de nuiele cu
mraniţă sau turbă, rumeguş de lemn sau cu nisip, sau mraniţă şi nisip în proporţii egale

31
 Materialul de plantat şi plantarea

• Tuberculii încolţiţi se ţin pentru înrădăcinare 8 - 10 zile, timp în care colţii cresc puternic şi
la baza lor apar şi se dezvoltă rădăcinile
• În momentul plantării tuberculii se transportă în câmp în lădiţele sau coşurile de înrădăcinare,
plantându-se cu multă grijă, pentru a nu se rupe colţii şi rădăcinile

32
 Epoca de plantare

• Pentru plantarea tuberculilor neîncolţiţi epoca optimă de plantare este determinată de

zvântarea solului până la adâncimea de plantare, plus încă 3 - 4 cm, în aşa fel încât să se
poată efec­tua lucrările de pregătire a solului fără tasări puternice
• Nu trebuie să se aştepte realizarea în sol a 7°C, la care începe pornirea colţilor, deoarece pot
interveni ploi care să întârzie lucrarea de plantare
• Calendaristic cartoful extratimpuriu şi timpuriu se plantează între 5 şi 15 martie în zona
nisipurilor din Olte­nia şi între 5 - 25 martie în restul zonelor de cultură

33
 Epoca de plantare

• Tuberculii neîn­colţiţi trebuie plantaţi până la 20 martie în zona de câmpie, până la 10 - 15

aprilie în zona favorabilă şi până la sfârşitul lunii aprilie în zonele cu climă foarte
favorabilă
• Densitatea plantatului: cercetările efectuate în ultimii ani arată că producţiile la cultura
cartofului oscilează relativ puţin la desimi cu­prinse între 45 mii şi 70 mii de tuberculi
(cuiburi) la ha, iar planta îşi autoreglează numărul de tulpini iniţiale, care se dezvoltă
viguros, în funcţie de condiţiile de mediu (3.000-4.000 kg/ha)
• Costul materialului de plantare poate reprezenta 25 - 40% din cheltuielile de producţie

34
 Plantarea cartofului

• La aceeaşi normă de plantare se preferă tuberculi mai mici faţă de cei mari, deoarece se
formează un număr mai mare de tulpini principale la hectar, un număr mai mare de tuberculi
şi producţie mai mare
• Pentru cartoful ce se recoltează la maturitate, asigurarea unui număr de 220 - 240 mii
tulpini la ha este suficient pentru a realiza producţii la nivelul potenţialului soiului, în
condiţii tehnologice corespunzătoare

35
 Plantarea cartofului

• Această densitate se asigură cu 45 - 55 mii de tuberculi plantaţi la hectar, cu mărimea de 30

- 45 mm (diametrul transversal), respectiv 40 - 60 g fiecare, considerând că un tubercul
asigură pornirea în vegetaţie a 4 - 5 tulpini iniţiale viguroase
• Pentru culturile de cartof extratimpurii şi timpurii se plantează un număr de 65 - 75 mii
tuberculi sau porţiuni de tuberculi a câte 3 - 4 colţi, ceea ce înseamnă 240 - 280 mii de
tulpini la ha

36
 Plantarea cartofului

• Distanţa între rânduri este de 70 cm, ceea ce uşurează mult lucrările de îngrijire, fără a se în­
registra diferenţe semnificative de producţie la hectar faţă de distanţa de 60 cm între rânduri
• Adâncimea de plantare: cartoful se plantează mecanizat, de regulă ­la 7-9 cm adâncime

37
 Plantarea cartofului

• Discurile de la maşinile de plantat trebuie să fie astfel reglate încât să rezulte un bilon
uniform încheiat simetric faţă de coamă, lat la bază de circa 38 - 42 cm şi înalt de 12 - 15 cm
deasupra părţii superioare a tuberculilor
• Distanţa între tuberculi pe rând este cuprinsă între 19 și 27 cm

• De regulă, plantarea se face mecanizat în biloane

38
 Lucrările de îngrijire

Combaterea buruienilor
•Toate ţările europene şi ameri­cane cu agricultură avansată practică combaterea integrată o
buruienilor, bazată pe metode preventive, agrotehnice, chimice şi biologice
•Metodele chimice se bazează pe folosirea unui sortiment diversificat de erbicide:

1.Erbicide cu aplicare în preemergenţă: Challenge - 4 l/ha, Clomate – 0,25 l/ha, Racer - 3-4
l/ha, Proman -3-4 l/ha, Surdone (As Super) - 0,7-1,2 kg/ha, Sencor liquid - 0,9 l/ha (max. 1,5
l/ha total), Stomp Aqua – 2-4 l/ha, Boxer 3-5 l/ha, Dual Gold 1-1,5 l/ha, Metric 1,2 l/ha, Arcade
4-5 l/ha etc

39
 Combaterea buruienilor

2. Erbicide cu aplicare în postemergenţă: Basagran (Benta) – 2 l/ha, Pledge – 90-120

gr./ha, Titus (Rincon) – 40-60 gr./ha, Pantera -1-2 l/ha, Targa Super - 1-2 l/ha, Agil - 0,7-1 l/ha,
etc

Pentru completarea acţiunii erbicidelor se mai execută 1 - 2 lucrări mecanice de

distrugere a buruienilor dintre rânduri şi de refacere a bilonului

40
 Combaterea patogenilor

• Dintre numeroşii agenţi patogeni care produc boli amintim:

• Ervinia carotovora var. atroseptica - înnegrirea bazei tulpinii;
• Erwinia carotovora var. carotovora - putregaiul umed;
• Rhizoctonia solani - rizoctonioza;
• Phytophtora infestans - mana;
• Fusarium sp. - putregaiul uscat;
• Alternaria solani - alternarioza;
• Corynebacterium sepedonicum - putre­gaiul inelar;
• Synchytrium endobioticum - râia neagră;
• Streptomyces scabies - râia comună

41
 Combaterea bolilor

• Momentul aplicării tratamentelor este indicat prin buletine de avertizare

• Întârzierea cu 4 - 5 zile a tratamentului faţă de momentul avertizat, diminuează cu 70 -

80% eficacitatea protejării foliajului la mană, prin faptul că această intervenţie nu mai este
preventivă
• Fungicide folosite:

1. Tratament tuberculi: Maxim - 50 – 100 ml/to, Proradix (biologic - Pseudomonas sp.) 20

g/to

42
 Combaterea bolilor

2. Tratamente în vegetație cu fungicide simple: Amistar – 0,5-3 l/ha, Curzate – 0,20-0,25

kg/ha, Bravo – 1,5-2 l/ha, Alcupral – 3 kg/ha, Funguran 2-3 kg/ha, Banjo (Nandu) – 0,3-0,4 l/ha,
Folpan - 1,5 -2 kg/ha, Serenade (biologic-Bacillus subtilis) - 5 l/ha, etc

3. Tratamente în vegetație cu fungicide compuse: Acrobat - 2 kg/ha, Armetil - 2,5 kg/ha, Banjo
Forte – 1 l/ha, Curzate Manox -2,5 kg/ha, Drago – 2 kg/ha, Equation Pro – 0,4 kg/ha, Fanion –
2,5 kg/ha, Infinito -1,4 l/ha, Ortiva Opti – 2-2,5 l/ha, Ridomil Gold Plus - 3 kg/ha etc

43
 Combaterea dăunatorilor

• Gândacul din Colorado - Leptinotarsa decemlineata

• Alți daunatori: afide, buha semănăturilor, cărăbuși, viermi sârmă, lăcuste, cosași etc
• Insecticide simple folosite în vegetație: Mospilan – 0,1 kg/ha, Faster (Fastac, Alfametrin) –
0,1 l/ha, Bactospeine (Bacillus thuringiensis) – 0,6 – 1 kg/ha, Fury - 0,2 l/ha, Trika Expert –
10 -15 kg/ha, Coragen – 50 ml/ha, Decis 30-40 gr/ha, Vantex 0,12 l/ha, etc
• Insecticide compuse folosite în vegetație: Nurelle (Daskor) – 0,75 l/ha, Pyrinex Quick – 1 l/ha
• Se fac 4 - 8 tratamente pentru combaterea bolilor şi 2 - 4 tratamente pentru combaterea
gândacului din Colorado
• Pentru combaterea nematozilor (Meloidogyne spp.): Vellum Prime 0,625 l/ha
44
 Irigarea

• Cercetările au evidenţiat că cea mai mare nevoie de apă se manifestă de la tuberizare până
la maturitate
• În anii cu primăveri secetoase se recomandă să se facă o udare de aprovizionare sau o
udare imediat după răsărire
• Umiditatea solului trebuie să se menţină în tot timpul perioadei de vegetaţie la minimum 70
- 80% din capacitatea pentru apă a solului

45
 Irigarea

• Consumul total de apă la cartof are valori de 3.500 – 7.000 m 3/ha, 60 - 70% din acest
consum realizându-se în perioada de formare şi creştere intensă a tuberculilor (iunie, iulie,
august)
• Pentru realizarea acestor consumuri de apă, umiditatea solului nu trebuie să scadă sub
valoarea plafonului minim de 50 - 70% din I.U.A. (intervalul umidităţii active) pe
adâncimea de 40 - 70 cm

46
 Recoltarea

• Cartoful pentru consum extratimpuriu şi timpuriu se recoltează începând din luna mai,
atunci când greutatea tuberculilor a depăşit 30 g
• Cartoful pentru consumul de toamnă-iarnă şi pentru industrializare se recoltează când 2/3
din tulpini (vreji) s-au uscat, restul de 1/3 având încă culoarea galbenă
• Recoltarea se face numai pe vreme bună şi la umi­ditatea corespunzătoare a solului

• Cele mai bune rezultate se obţin cu combinele pentru cartof (ex. Grimme, Ploeger etc), dar
în practică sunt și mașini de recoltat tractate pe 1-2 rânduri

47
 Recoltarea

• Vrejii se distrug cu 7 - 8 zile mai înainte de recoltare, pe cale chimică la îngălbenire totală,
folosind Reglone 5 l/ha sau pe cale mecanică cu maşini de tocat resturi vegetale
• Combinele de recoltat dislocă pământul cu tuberculi, separă pământul şi resturile vegetale,
încarcă tuberculii în remorca de transport, staţionar, din buncărul combinei sau din mers în
remorca tractată paralel cu combina
• În ţara noastră se obţin producţii de 10 - 25 t/ha la soiurile extratimpurii, 15 - 25 t/ha la
soiurile timpurii şi semitimpurii şi 25 - 50 t/ha la soiurile semitârzii şi târzii

48
 Păstrarea tuberculilor

• Se păstrează cantităţi mari de tuberculi: o parte ca material de plantare, altă parte pentru
consum curent sau pentru industrializare
• Păstrarea tuberculilor se poate realiza fără pierderi dacă au o stare fitosan­itară bună,
recoltarea s-a făcut la maturitatea deplină, pe vreme fără ploi şi relativ caldă, s-au îndepărtat
impurităţile, iar eventualele răni s-au vindecat în totalitate
• Totuşi datorită conţinutului ridicat în apă, pierderile în timpul păstrării sunt relativ mari, cele
mai bune rezultate obţinându-se în depozite frigorifice cu ventilaţie mecanică

49
 Păstrarea tuberculilor

• În condiţii ideale păstrare pierderile au oscilat între 4,53 şi 8,23%, în funcţie de soi şi pentru
o perioadă de 6 luni
• În tuberculii de cartof supuşi procesului de păstrare au loc: respiraţia, transpiraţia şi activităţi
microbiologice
• Depozitele permanente cu ventilaţie mecanică sunt prevăzute cu canale principale şi
secundare de aerisire, care să asigure ventilarea sub presiune pentru un strat de tuberculi de
4-6 m

50