5/5/12

Anatomia i Fiziologia Sistemul musculoscheletic ndeplinete trei sistemului funcii majore: Asigur corpului o form musculoscheletal Protejeaz organele vitale interne

Asigur micarea corpului Scheletul uman este mobil datorit articulaiilor. Articulaiile reprezint locurile de conexiune a oaselor. Articulaiile sunt stabilizate prin intermediul unui esut conjunctiv de forma unor bandaje numit ligamente. Dou tipuri de articulaii cel mai frecvent ntlnite n organism sunt articulaiile sferoide cum sunt cele ale Click coapsei i articulato edit Master subtitle style falangelor. iile n lact ca cele ale Muchii sunt ataai de oase prin tendoane i acestea permit micarea de-a lungul articulaiei. Muchii ce mic corpul sunt numii muchii scheletici sau voluntari, controlai de encefal pentru a mica oasele

conjunctiv rezult atunci cnd o for excesiv sau anormal este aplicat asupra sistemului musculoscheletic. Exist trei mecanisme prin intermediul crora aceast for poate fi aplicat:

Traumele oaselor Mecanismul traumatismului Traumele oaselor, muchilor, i a esuturilor

5/5/12

Fora direct- n acest mecanism, fora este aplicat

direct osului sau altei structuri. Traumatismul survine n locul unde este aplicat fora.

Fora

corpului ntr-o zon i transmis prin oase pentru a cauza o traum n cealalt parte. curbare, greutatea i micarea corpului contribuie la aplicarea unei leziuni anormale asupra oaselor i articulaiilor corpului.

indirect- n acest caz, energia este aplicat

Fora

Curbat- La traumele obinute n urma forei de

5/5/12

Tipurile Traumele sistemului musculoscheletic sunt clasificate n deschise i nchise.

Traumele oaselor sau articulaiilor

La

prezena dereglrii continuitii pielii extremitii n regiunea fracturii, aa fractur se numete fractur deschis

Fractura

fr lezarea continuitii pielii extremitii , este numit fractur nchis.

De asemenea, traiectul fracturii poate avea aspecte foarte variate, dupa mecanismul de producere:

5/5/12

Fracturi transverse Fracturi oblice Fracturi spiroide Fracturi cu 3 fragmente Fracturi cominutive Fracturi cu dublu etaj Fracturi cu nfundare, deplasate. La fel pot fi fracturi complete, interesnd ntreaga circumferinta a osului sau incomplete (partiale).

La batrni sau la persoane cu diverse afectiuni osoase pot aparea fracturi n urma unor traumatisme minore, sau chiar la efectuarea unui pas gresit.

5/5/12

Semne i Simptome La prezena traumatismului oaselor, tendoanelor, muchilor sau ligamentelor este necesar de a efectua examinarea pentru depistarea anumitor semne i simptome. n timpul evalurii pacientului cu o posibil traum musculoscheletic, trebuie s evaluai atent pentru a determina prezenta oricror din aceste semne: Semne de probabilitate:
durere

spontana sau ntru-n punct fix, exacerbata la palpare sau mobilizare impotenta functionala a membrului afectat si scurtarea regiunii

deformarea

Semne de certitudine (semne sigure):

5/5/12

mobilitate anormala n focar perceperea palpatorie de crepitatii osoase netransmiterea miscarilor distal de focarul de fractura ntreruperea evidenta ( la inspectie sau palpare ) a continuitatii osoase

O fractur reprezint orice dereglare a continuitii unui os. Fracturile pot cauza o incapacitate total sau n unele cazuri decese prin afectarea organelor i/sau arterelor vitale. Pe de alt parte, de cele mai dese ori ele pot fi tratate astfel, nct s se obin o recuperare complet.

Fracturile membrului superior:

Fracturile

claviculei se produc mai frecvent prin traumatisme indirecte si mai rar directe, sediul de predilectie constituind-ul zona medie a claviculei. Pozitia n care trebuie sa se efectueze imobilizarea

 Fracturile

humerusului (bratului) se produc mai

5/5/12

frecvent prin traumatism direct. La imobilizarea fracturii drept atela putem folosi chiar toracele de care se fixeaza segmentul fracturat cu ajutorul unei esarfe.
Fracturile

antebratului se produc mai frecvent prin

traumatism direct. Imobilizarea fracturii se poate face cu oricare tip de atela speciala sau folosind atele improvizate.

Fracturile membrului inferior:

5/5/12

Fracturile femurului se produc prin traumatism direct sau

indirect. Pentru imobilizare se folosesc doua atele inegale. Atela mai lunga se aplica pe fata laterala externa a membrului inferior si se ntinde de deasupra oaselor bazinului pna la calci. Atela mai scurta se aplica pe partea interna si se ntinde de la regiunea inghinala pna la calci. Cnd femurul este fracturat n apropierea genunchiului imobilizarea se poate realiza folosind o singura atela trecuta prin partea din spate a membrului din regiunea fesiera pna la calci.

Fracturile gambei sunt foarte frecvente iar imobilizarea

poate fi facuta cu orice tip de atela.

 Fractura

de rotula se produce prin cadere n genunchi, se imobilizeaza n atele posterioare.

5/5/12

Fracturile

la nivelul bazinului. Odata depistata fractura la acest nivel pacientul ramne nemiscat, nu

 Fracturile

costale nu se imobilizeaza. Exceptie situatia

5/5/12

voletului costal.

Voletul costal este minimum dubla fractura a doua coaste nvecinate. Imobilizarea se face prin nfundarea zonei respective mpiedicnd astfel miscarile segmentelor la acest nivel. Semnele si simptomele constau n dificultatea respiratiei, miscarea paradoxala a segmentului (n inspir cnd toracele se destinde fragmentul se nfunda; la expir cnd toracele se micsoreaza fragmentul se deplaseaza spre exterior), durere, cianoza.

Entorsa

Forma minora a traumatismelor articulare, n care nu se pierde contactul permanent ntre suprafetele articulare si consta din ntinderea sau ruptura unuia sau mai multor ligamente ale unei articulatii. Primul ajutor consta n imobilizarea provizorie acest lucru v-a ameliora durerea, care este de o mare intensitate.

5/5/12

Luxatia Este leziunea care consta din pierderea contactului normal dintre suprafetele articulare ale oaselor care formeaza o articulatie (deplasarea capetelor osoase ale unei articulatii). Dupa modul de producere luxatiile pot fi complete sau incomplete. Primul ajutor consta din imobilizarea provizorie a membrului afectat fara a tenta reducerea luxatiei. Accidentatul se transporta la spital.

5/5/12

Traumatismele partilor moi n functie de starea tegumentului traumatismele pot fi nchise - contuzii - sau deschise - plagi.
Contuziile

5/5/12

Sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic, care produce leziuni tisulare,pastrnd nsa integritatea tegumentelor. n fuctie de forta de actiune al agentului vulnerant, contuziile pot fisuperficiale, profunde sau mixte.
Echimoza

este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii vaselor sangvine din tesutul subcutanat (apare ca o zona rosie albastruie, care n cteva zile si modifica culoarea, devenind vnata, apoi galben-verzuie). este o tumefiere dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza acumularii ntre tesuturi

Hematomul

 Plgile

5/5/12

Plgile sunt leziuni produse de agenti mecanici, fizici, chimici. n cazul plgilor, o mare importanta prezint intervalul dintre producerea lor si momentul aplicarii primului tratament. Astfel, se considera o plaga recenta aceea careia i se aplica tratament ntrun interval de 6-8 ore de la producere (plaga neinfectata), peste acest interval majoritatea plagilor fiind infectate. Subiectiv plgile sunt marcate prin durere, obiectiv remarcam alaturi de prezenta plagii si hemoragie de intensitate variabila, care o nsoteste. Tratamentul plgilor urmareste prevenirea complicatiilor si obtinerea unei vindecari ct mai rapide si de buna calitate. Consta din toaleta locala a plagii si pansarea lor.

 Sindrom

de strivire indelungata

5/5/12

Traumele mecanice in caz de cutremur de pamint, explozii, accidente, alunecari de teren, etc., pot avea urmari specifice, cind o parte de sinistrati pot sa ramina striviti (partial) de diferite obiecte grele (lemn, beton, pamint) pentru diferite durate de timp, pina la sosirea salvatorilor si a tehnicii necesare. In toate aceste cazuri, eliberarea nechibzuita a sinistratului de sub strivire, poate duce la inrautatirea brusca a starii sinistratului (scaderea brusca a tensiunii arteriale, posibil hemoragie, pierderea cunostintei, urinare involuntara) si la agravarea pronosticului general. Aceasta stare a primit denumirea de sindrom de strivire indelungata sau kras-sindrom. Starea se explica prin eliberarea vaselor sangvine in timpul eliberarii membrului strivit si patrunderea in sange a unei doze mari de toxine din tesuturile membrului strivit, ceea ce provoaca un soc toxic pronuntat si

Acordarea ajutorului in caz de sindrom de strivire indelungata:

Inainte

5/5/12

de eliberarea membrului strivit, se vor administra analgetice. va aplica garoul pe membrul strivit inainte de eliberarea lui. este cunoscut cu precizie timpul strivirii, acest fapt este decisiv in selectarea tacticii: un timp de strivire mai mic decit timpul permis pentru aplicarea garoului garoul se va lasa aplicat doar in caz de hemoragie, in alte cazuri se scoate imediat. o durata a strivirii pina la 6-8 ore membrul strivit mai poate fi salvat. o durata mai mare membrul probabil va fi

Se

Daca

Pentru

Pentru

Pentru

Asistena medical urgent a traumatismelor oaselor sau articulaiilor : Atunci cnd ntlnii la un pacient o extremitate dureroas, tumefiat,sau deformat, presupunei prezena unei traume musculoscheletice. Tratai orice trauma ca o fractur. Chiar dac nu este prezent o fractur, volumul de asistena este acelai. Asistena medical a pacienilor cu traume ale sistemului musculoscheletal include urmtorii pai:
Efectuarea

5/5/12

unei evaluri obiective a locului accidentului. Asigurarea msurilor de protecie personal i a pacientului. Studiai zona pentru a detecta orice mecanism posibil de traumatism o evaluare iniial pentru a v asigura c la pacient cile respiratorii sunt permeabile, respiraia i circulaia adecvate. Dac cile respiratorii,

Efectuai

Imobilizarea

Scopul asistenei traumelor musculoscheletice este stabilizarea locului traumei, pentru a reduce riscul unei traume ulterioare i atenuarea durerii. Cele mai obinuite modaliti de stabilizare a acestor traume este imobilizarea. Reinei, ns, c se va ncepe imobilizarea traumelor dup corectarea sau stabilizarea strilor cu risc vital.

5/5/12

Prin imobilizare se obine stabilizarea scheletului, care a fost dereglat datorit traumei. Imobilizarea previne sau minimizeaz micrile ulterioare a oaselor

Regulile de baz a imobilizrii

Indiferent de tipul imobilizrii pe care o utilizai, exist cteva instruciuni generale ce trebuie luate n considerare la aplicarea unui dispozitiv - atel. Acestea includ:

5/5/12

naintea imobilizrii evaluai pulsul, funcia motorie, i sensibilitatea n extremitile distal traumei. Dup ce ai efectuat imobilizarea, reevaluai pulsul distal, funcia motorie, i

Tipurile de imobilizri ( atele) O larg varietate de dispozitive de imobilizare sunt disponibile pentru stabilizarea diverselor traume musculoscheletice. Unele din aceste dispozitive sunt utilizate doar pentru unele tipuri de traume i sunt contraindicate n alte traume sau situaii.

5/5/12

Atele rigide aceste atele sunt ideale pentru stabilizarea extremitilor traumatizate ce implic diafizele oaselor lungi, cum sunt cele ale antebraului i a piciorului. Exemple de imobilizri rigide includ: atele din lemn cu strat moale, atele din placaj, atele Cramer. Atele de traciune atelele de traciune sunt special destinate pentru stabilizarea traumelor treimei mediale a coapsei. Exemplele de imobilizri de traciune sunt atelele Hare i Sager, Diterix. Atele pneumatice n atelele pneumatice se folosete att presiunea aerului (pentru a umfla atela) ct i vacuumul pentru imobilizarea traumelelor. Aceste atele

Pantalonii pneumatici antioc (pe post de atel) pantalonii pneumatici antioc pot fi folosii ca o atel pentru pacienii cu o traum pelvian sau pentru cei cu multiple traume ale extremitilor inferioare ce necesit o imobilizare rapid.

5/5/12

Pericolele unei imobilizri incorecte

Imobilizarea trebuie efectuat atent i corect. Imobilizarea ce e efectuat incorect sau cea care e efectuat fr o atenie adecvat pentru starea

5/5/12