P. 1
SUBIECTE PROTETICA UNIDENTARA

SUBIECTE PROTETICA UNIDENTARA

|Views: 418|Likes:
Published by pisalina

More info:

Published by: pisalina on Jul 19, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/09/2014

pdf

text

original

SUBIECTE PROTETICA UNIDENTARA

1.Clasificarea leziunilor coronare Pot fi : - de forma (incisivul central superior sub forma de tarus) de volum (forma nanica a incisivului lateral superior) - de pozitie (caninul superior in vestibulo sau in palatopozitie) - de culoare (datorita igienei defectuoase, medicamentatiei pe baza de sulf, bismut si tratamente conservative sau restauratoare defectuoase) 2.Cauzele leziunilor coronare sunt: - caria dentara simpla/complicata - abrafiunea fiziologica(cu varsta)/patologica - fracturi dentare tratamentul cariei dentare simple si complicate se realizeaza prin restaurari morfologice directe , abraziunea si fracturile dentare prin restaurari morfologice indirecte. 3.Principiile tratamentului protetic al leziunilor coronare

1. biofunctional – principiul biofunctional are ca scop reabilitarea functiilor aparatului
dento-maxilar : masticatia, fonatia, fizionomia, si functia ocluzala Masticatia : - realizarea de contacte dento-dentare cuspid-fosa multiple, stabile, uniform repartizate - se contraindica modelajul aplatizat - suprafete morphologic cuspidate - se contraindica subdimensionarea in sens vestibulo-oral deoarece scade eficienta masticatorie - din punct de vedere al modelajului anatoform functional se indica restaurarea de contacte dento-dentare de tip cuspid-fosa (contact stabil , functional, efficient in functia masticatorie). Este cel mai indicat tip de contact dento-dentar la restaurarile partiale fixe. Fonatia : - functia fonnetica se restaureaza cel mai rapid cand se realizeaza correct lucrarea fixa. Caracteristici ce trebuie respectate :- in regiunea frontala coroana de invelis trebuie sa se inscrie in configuratia arcadei , avand un traiect arcuat - dimensiunea cervico- incizala si vestibulo-orala va fi identical ca a dintilor naturali - modelajul fetelor axiale dar in special al celor orale va fi identic cu al dintilor naturali (creste marginale,cingulum in1/3 medie, convexitati,relief concav-convex). Se contraindica modelajul aplatizat al fetelor orale , subdimensionat in sensul vestibulooral si cervico-incizal. Daca aceste caracteristici nu sunt respectate genereaza tulburari de fonatie, stigmatism,sasait. Fizionomia :- consta in realizarea volumului , formei,si culorii dintilor artificiali identice cu ale dintilor naturali - volumul , forma se obtin prin modelajul individualizat al elementelor dentare pentru a obtine armonia dente-dentare caracteristica cazului clinic - din punct de vedere estetic se vor realiza coroane integral ceramie pentru zona frontala. Se pot realiza si din materiale hibride (ceromeri) ce confera o estetica foarte buna dar rezistenta lor este inferioara maselor ceramice.

2.biomecanic – coroanele de invelis se concep din punct de vedere biomecanic sa fie rezistente fizico- chimic, sa se insere pe infrastructura si sa fie stabile. Rezistenta fizica: - In realizarea coroanelor de invelis se utilizeaza materiale rezistentre care sa nu se deformeze /abrazeze/fractureze. Materialele de placat trebuie sa fie sufficient de rezistente. - Cazurile clinice care nu prezinta spatiu sufficient – se indica suprafete metalice . cazurile clinice cu spatiu sufficient in toate sensurile (1,5mm) materialul de placat ideal va fi masa ceramica. - Se contraindica plasarea suprafetelor ocluzale in zonele laterale cu materiale de placat putin rezistente : rasini acrilice, compozite. Exceptie vor fi cazurile clinice care cer fizionomie maxima . se placheteaza cu materiale hibride : ceromeri,composite de ultima generatie, fotopolimerizabile in vid. Ceromerii se indica in ocluziile deschise in zona frontala. Insertia : - insertia constructiei fixe este asigurata prin preparatia paralele a fetelor bontului si poate fi facila cand preparatiile (bonturile) sunt mai conicizate sau coroanele de acoperire au grosime dirijata. Insertia medie si ferma are loc cand coroanele sunt cu grosime nedirijata si suprafata de contact este mare- slefuirea anatoforma. Stabilitatea : - stabiliattea protezelor unidentare fixe este conferita de frictiunea realizata intre fata interna a coroanei si bont - relatia de contact poate fi totala sau partiala (numai cervical) - stabilitatea este augmentata de stratul de ciment prin care se fixeaza puntile pe bonturile dentare - fixitatea prin frictiune- cimentare. 3.Bioprofilactic : deosebit de important , cu ajutorul caruia concepem coroane de invelis care nu trebuie sa aiba efecte patologice asupra campului protetic. Morphologic se concep proteze unidentare care sa poata fi cat mai bine igienizate prin autocuratire /curatire mecanica(artificiala).

toate aceste principii contribuie la restabilirea functiilor fundamentale ale aparatului dentomaxilar (fonatia,masticatia,fizionomia) 4.Clasificarea coroanelor de invelis In raport cu materialul din care se confectioneza : - coroane realizate in intregine din aliaje metalice ,ceramica sau acrilat - coroane mixte – combinatii intre aliaje-ceramica si aliaje-acrilat In functie de gradul de acoperire sunt: - coroane de invelis toatle - ecuatoriale (acopera 2/3 din volumul coronar) sunt indicate pentru cazurile clinice afectate parodontal , se obtin prin turnare de aliaje nobile si se inched marginal pe un prag situat la 1,5mm de colet. - Coroane de invelis partiale – onlay – acopera o parte din fetele axiale In functie de aspectul estetic:

proteze unidentare fizionomice, care refac integral fizionomia dintelui afectat:coroane polimerice,coroane ceramice, coroane mixte(au cea mai mare rezistenta mecanica ) - proteze unidentare nefizionomice, care se obtindin aliaje nobile :aur , Ag-Pd, Ni-Cr. - Proteze unidentare mixte: metalo- polimerice ; metalo- ceramice; metalo-compozite. In functie de tehnologia de realizare : - turnate (cea mai utilizata) - polimerizare, termopolimerizare si barofotopolimerizare(coroane metalo-compozite) - sinterizarea-pt restaurarile integral ceramice si metalo-ceramice - galvanoformarea- cape metalice - frezarea mecanica - sonoeroziunea – valabil pt sistemele integral ceramice. In functie de indicatiile clinice: - pt protectia dintilor cu hiperestezie;expusi la fracturi - pt corectarea morfologiei coroanelor abrazate si reechilibrarea ocluzala - pt imobilizarea dintilor parodontotici - pt pregatiri preprotetice- coroanele sunt prevazute cu praguri care vor favoriza agregarea PPS - pt corectarea anomaliilor - coroane de acoperire pt punti de hemiarcada, punti totale, - coroane de substitutie. 5.Indicatiile coroanelor de invelis In scop morfo-functional si profilactic: - dinti cu pierderi mari de substanta dentara datorata cariei dentare - dinti cu obturatii intinse sau multiple - pierderi de substanta dura dentara prin traumatisme - abrazii patologice - dinti cu modificari de forma,volum,pozitie,sau culoare - refacerea punctelor de contact - considerente profilactice - dinti care prezinta o diferenta intre diametrul transversal coronar maxim si cel cervical. In scop protetic: - realizarea elementelor de agregare , de care se leaga corpurile de punte in restaurarile edentatiilor partiale intercalate - imobilizarea dintilor parodontotici - tratamentul disfunctiei ocluzale - reconstituirea zonelor de sprijin. 6.Contraindicatiile coroanelor de invelis sunt: - dinti cu procese patologice apicale netratate - dinti cu tratamente endodontice incorecte sau incomplete - dinti cu inflamatii ale parodontiului marginal - dinti cu pungi gingivale parodontale - dinti cu mobolitate dentara avansata - dinti cu resorbtii alveolare - dinti in versiune de peste 30 grade fata de campul ocluzal

-

10. 7. fara a mai fi necesara crearea pragului propriu-zis. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca unele din aceste localizari au un potential nociv asupra parodontiului preferandu-se preparatiile supragingivale. Astfel exista posibilitati de protectie a bonturilor preparate si acestea pot fi chimice si mecanice. bontul devine mai mic comparativ cu dimensiunea lui de la nivelul sectiunii transversale radiculare.Prepararea dintilor pentru coroane de invelis-tipuri de praguri.supragingival. 8. Dupa prepararea bonturilor pt coroane de invelis apare inevitabil o plaga dentinara care expune la impactul cu mediul bucal numeroase prelungiri odontoblastice cantonate la nivelul canaliculelro dentinare. Metodele chimice – au scopul de a oblitera canaliculele dentinare prin precipitarea unor substante chimice pe suprafata bontului.putin sub nivelul crestei marginale .Protectia bonturilor dentare-metode chimice. orizontal la nivelul inchiderii marginale a coroanei. 3) Preparare mixta(cu prag-fara prag).combinarea intre prepararea tangentiala si cea cu prag astfel incat pragul sa fie realizat numai in zona vizibila si sa se piarda la nivelul fetelor proximale. Trecerea intre suprafata dentara slefuita si cea neslefuita a fost denumita “linia sau granita de demarcatie” – ea va coincide obligatoriu cu marginea coroanei 2) prepararea cu prag – crearea unui prag circular . 9.Limita cervicala a preparatiei parodontiului - la nivelul fundului santului gingival la jumatatea distantei dintre fundul santului gingival si creasta marginala a gingiei libere .Protectia bonturilor dentare-metode mecanice . Procedeu indicat pt prepararea coroanelor mixte unde vestibular trebuie indepartata o cantitate mai mare de substanta. Plasarea coroanei se realizeaza in perimetrul dintelui . cuprinde si coletul astfel incat limita preparatiei ajunge subgingival.- dinti lipsiti de antagonisti pierderi mari de substanta dentara tineri sub 16 ani. Se diferentiaza 4 tipuri de preparare: 1) preparare tangentiala.slefuirea tangenta la toate fetele coroanei dintelui . 4) prepararea escavata – cu o freza diamantata de tip flacara rotunjita se realizeaza o suprafata escavata in jurul coletului dintelui.

de obicei rasini acrilice auto sau termopolimerizabile.St. metal-anatoforme.anticolinergice: atropina. coroane provizorii.proteza de asteptare . 13.redarea cat mai fidela a detaliilor si a dimensiunii campului protetic .adaptarea sa cervicala. 12.aspiratorul de saliva.confectionate prin metadata directa sau indirecta din rasini acrilice sau diacrilice.fizico-chimici .bine lustruiti .protectia zonei gingivale si a dintilor preparati . Astfel exista posibilitati de protectie a bonturilor preparate si acestea pot fi chimice si mecanice.dimensiunilor si detaliilor preparatiei .Ag) .medicatia antisialogica: .de electie clonidina(antihipertensiv) 0.pot fi cimentate si descimentate usor . Metodele mecanice – realizeaza o protectie optima bontului. variatia volumetrica a rasinilor acrilice in timpul polimerizarii.inregistrarea si redarea rapoartelor preparatiei cu dintii antagonisti . 11.culoare apropiata de cea a dintilor naturali .interes diagnostic .sa permita realizarea unui model correct care la randul lui sa reproduca cat mai exact toate caracteristicile campului protetic Obiective : .prefigurarea rezultatului final .Coroanele provizorii pot fi : .2mg.Amprentarea campului protetic scopuri si obiective Scopuri : .protectia organului pulpo-dentinar in fata agresorilor fizici. policardonat.obtinerea unei stabilitati maxilo-mandibulare Calitati : .diciclomina.trebuie sa permita verificarea permanenta a : insertiei protezi provizorii. Prudenta la batrani si la persoanele cu afectiuni cardiace sau glaucoma .aspiratorul chirurgical . Obiectivele : .cape(Al.retentive si stabile pe bont .preluarea si redarea cu fidelitatea maxima a rapoartelor preparatiei cu parodontiul marginal .Controlul fluidelor bucale se poate realiza: .svedopterul.redarea cat mai fidela a formei .Dupa prepararea bonturilor pt coroane de invelis apare inevitabil o plaga dentinara care expune la impactul cu mediul bucal numeroase prelungiri odontoblastice cantonate la nivelul canaliculelro dentinare. In general acestea se realizeaza din mase plastice. Posibilitati: inele metalice sau plastice. printr-o tehnica de confectionare directa sau indirecta.chimici.rezistenta mecanica .bromura de metantelina sau bromura de propantelina.rulouri de vata si comprese .prevenirea traumatismelor ocluzale .prefabricate din: celluloid.

amprenata in dublu amestec .Mecano-chimica: snur preimpregnat. Aceasta interventie trebuie sa asigure in zona subgingivala un spatiu lipsit de fluide (in momentul amprentarii) cu o adancine si o grosime care sa permita etalarea materialului de amprenta cu dimensiuni minime asiguratorii ale calitatii amprentarii.grosimea osului alveolar vestibular.intr-un singur timp (monofazica) .cu effect destul de lung pt a permite manevrele clinice necesare ampentarii .Clasificarea tehnicilor de amprentare Se realizeaza in functie de: .nedureroasa .chimica cu: substante caustice.Evictiunea gingivala Este un procedeu utilizat in vederea facilitarii accesului materialului de amprenta in zona subgingivala.in doi timpi (bifazica) . decongestionanti nazali/oftalmici.substante astringente.amprenta de spalare (in 2 faze) .generali :diabet.stari alergice . .amprenta obisnuita intr-un singur timp .timpii de lucru: .amprenta cu doua componente In 1977 Witz a stabilit urmatoarea nomenclatura de clasificare a tehnicilor de amprentare: Amprenta unimaxilara: . 14. hodrocoloid reversibil injectat.mai ales cand este folosit bisturiul electric. inele cu diameter diverse impregnate .amprenta cu o componenta .usor de aplicat .natura si amplitudinea retractiei gingivale inerente oricarei metode.amprenta in doi timpi . hipertiroidie. .conditiii parodontale: gingie subtire.Chiuretajul gingival rotativ. . atunci cand limita cervicala a preparatiei a fost plasata la acest nivel.nesangeranda .cu actiune rapida .cu o freza speciala .Electrochirurgia Caracteristicele evictiunii gingivale: .inel.mecanica cu: snur de bumbac. expansyl.pace-maker.locali: plasarea limitei cervicale a preparatiei . Se recurge astfel la evictiunea gingivala.aderenta. snur impregnat dupa aplicare.coroane provizorii. benzi de retractie Merocel.fara efecte semnificative locale(retractii. Exista mai multe metode de evictiune gingivala: . .vvasoconstrictoare.- redarea exacta a rapoartelor preparatiei cu dintii vecini sa ofere posibilitatea obtinerii unui model de lucru cat mai exact. necroze) Factori care influenteaza alegerea unei metode de evictiune gingivala: .HTA. 15.numarul componentelor folosite: . Pt realizarea evictiunii gingivale uneori este necesara anestezia. cardiopatii.fara efecte secundare generale .

priza concomitenta a celor doua materiale cu eliminarea deformarii elastice a siliconului chitos de catre cel fluid - . 17. Tehnica: - Avantaje: santul gingival este preparat dupa o metoda cunoscuta si preferata de specialist in prima faza.amprenata este indepartata din cavitatea bucala si se examineaza sistematic toate elementele.materialul elastomer chitos este depus in lingura universala.ca sa inglobeze siliconul fluid. Materialul folositeste reprezentat in general de hidrocoloizii ireversibili.portamprente individuale. Materialul chitos indepartat. lingura impreuna cu materialul de amprentare sunt indepartate imediat din cavitatea bucala. Dupa priza.Amprenta intr-un singur timp Indicatii : amprenta arcadelor antagoniste amprente preliminare in vederea realizarii modelelor pe care se confectioneaza portamprentele individuale .amprenta unitara .pregatit de asistenta .amprenta bimaxilara 16.amprenta compusa (sandwich) . Sunt efectuate cateva miscari in plan orizontal.asezat pe arcada unde este situat bontul dentar.siliconul solid preparat cu reactivul.depus intr-o lingura universala se aseaza pe campul protetic.elastomeri de sinteza .se depunde in santul gingival.Amprenta in doi timpi In primul timp pe dintele preparat si in fundel de sac gingival se depune prin injectare elastomerul fluid. In timpul doi.portamprente speciale-elastomeri de sinteza Tehnica: Materialul ales pentru amprentare se depune intr-o lingura universala. Se obtin impresiunile dintilor marite si deformate .. in stare plastica..amprente finale cu elastomeri de sinteza Amprentele monofazice se pot realiza utilizand: . Aceasta amprenta se realizeaza pentru inregistrarea dintilor antagonisti. care este asezata pe campul protetic.pe suprafata bontului si pe suprafata materialului chitos din lingura. 18.portamprente standard-hidrocoloizi ireversibili . este uscat. Lingura cu cele doua materiale se reintroduce in cavitatea bucala si se aseaza pe arcada dentara In timpul prelucrarii materialelor nu se executa presiuni. In aceasta categorie poate sa fie introdusa tehnica de amprentare prin injectare.amprenta pt RCR Amprenta bimaxilara: .utilizeaza doua materiale de consistente diferite. Elastomerul fluid .care este tot in faza plasttica.tras in seringi.Amprenta in dublu amestec.

coroane elemente de agregare pt proteze . . Aceasta prezinta 2 elemente caracteristice:forma bontului dentar cu toate aspectele posibile(trunchi de con mai apropiat de cilindru sau de con) si dimensiunea bontului dentar la nivelul feteleor laterale.punti .Amprenta bimaxilara Indicatii: -ocluzie stabila(sa existe stop ocluzal distal) .cuprinse intre spatial gingivo-dentar si fata ocluzala sau marginea incizala.ocluzie instabila 20. limita gingivala este intotdeauna fidel inregistrata.amprenta de situatie .acoperire sau substitutie.Amprenta segmentara Se realizeaza in doi timpi: .2 sau 3 timpi. .mai mult de 2 coroane solo .amprenta unitara – este amprenta care inregistreaza un singur dinte preparat pt reconstituire.se poate realiza in 1.este al doi lea timp al amprentei segmentare care se poate finaliza cu elastomeri de sinteza sau hidrocoloizi inserati in portamprente care cuprind o hemiarcada sau arcada intreaga.amprenta prin care in cursul unei singure manopere se inregistreaza arcada dentara cu preparatia .1-2 coroane solo .Inregistrarea ocluziei .pacientul nu poate sa ocluda in IM cu lingura in cavitatea bucala . De asemenea dimensiunile fetei ocluzale pt dintiii laterali si marginea incizala pt dintii frontali. 21.- tensiunile interne sunt intens diminuate exactitate mult marita 19.antagonistii si rapoartele ocluzale. Tehnici pt amprentarea unitara: -tehnica clasica si cea moderna ambele folosesc ca si microportamprenta inelel sau cilindrul de cupru care poate fi confectionat in laborator sau poate fi prefabricat si comercializat sub diferite dimensiuni.RCR Contraindicatii : . .

• se elimină subetapele tehnologice (machetare. • ceromeri : TARGIS VECTRIS.Reprezintă o amprentă a feţelor ocluzale (margini incizale) ale ambelor arcade aflate în raportul dorit .ESPE. mase corectoare + flacoane cu lichide pentru conditionat .D. •Nu trebuie să depăşească ecuatorul clinic. Regisil 2x. • anticipează tehnologia metalo-ceramică. BELLE GLASS). etc. •Nu trebuie să fie perforată în cazul înregistrării RC. masa dentina. • adaptare marginală/proximală mult mai exactă (pe bont mobil) .. • se pot fixa adeziv (cimentări adezive) după condiţionarea feţei interne (obţinerea unor suprafeţe aspre prin frezare sau sablare). Avantaje : • prepararea bontului : conservativă . . polisticlele : formă de pastă. • polisticle (ART GLASS. Materiale: •Ceară de ocluzie (Beautypink) •Ceară cu adaos de pulberi metalice (cuprowax) •Ceară armată cu folie de aluminiu (aluwax) •Pastele ZOE-colofoniu pe diferite suporturi •Polieteri speciali (Ramitec-ESPE) •Siliconi de adiţie speciali ( Dimension Bite. • livrarea produselor se face mult mai nuanţat. • preţul de cost mai mic comparativ cu tehnologia integral ceramică. •Nu trebuie să acopere sub nici o formă părţile moi deoarece acestea reprezintă zone reziliente.DeTrey. Dezavantaje: • preţ de cost + tehnologie mai scumpe • evaluările clinice sub 10 ani : stabilitatea stopurilor în zona laterală perturbă funcţional ocluzia . • rezultate estetice superioare .Coroanele fizionomice -clasificare.C. • Tratamentul leziunilor dentare cu ajutorul coroanei fizionomice • Termobaroplimerizarea se realizează la tº mai mare de 100ºC şi intervale de timp mai scurte :730 minute. complex. Kristall – Omicron dental. polimerizare în vase). ambalare.avantaje. culori diferite : masa opac. •Trebuie să cuprindă cât mai mulţi dinţi. Masele compozite. Clasificare : • R.) 22. aderenta intre aceste mase-compactizarea suprafetei laterale modelate.dezavantaje. mase incizal.

Smalţul este anizotrop. mai rezistente. • Pe dinţii laterali (PM. Frezare computerizată. • traumatisme însoţite de fracturi . culoare. unde nu se pot realiza preparaţii cu prag. trebuiesc schimbate semestrial (la 6 luni) şi examinată relaţia ocluzală .Jacketul acrilic necesită o preparaţie nebiologică. M) de necesitate se pot aplica la nivelul PM provizoriu . cu un modul de elasticitate favorabil. Indicaţii : • distrucţii coronare parţiale/totale ale dinţilor frontali . cu sacrificiu de material dentar. Contraindicaţii : • Pe dinţii frontali care prezintă faţete de abraziune (sau pacienţi cu parafuncţii :scrâsnitul dinţilor. vin roşu) . Frezare mecanică. Metode de obţinere : Clasic : • Arderea masei ceramice pe folie/ cape metalice din platină sau aur platinat (sinterizare) . bruxism) . • corectarea anomaliilor de formă. Are caracter provizoriu . • Pacienţii tineri cu camere pulpare mari ale dinţilor frontali. Indicaţii: • La dinţii care necesită acoperire completă sau când există cerinţe estetice ridicate (personae publice). tutun. pe fondul abraziunii se pierde stopul zonei de contact. • Din punct de vedere optic masa ceramică este izotropă. • leziuni carioase simple/profunde pe feţele proximale . • Modern : • Aplicare directă pe bont Turnare-presare. Este înlocuită cu o coroană mixtă cu stop ferm metalic sau cu o coroana ceramică. • discromii de diferite etiologiii :(endogene =tratamente intracanalare eronate) sau (exogene = aport excesiv de alcool. • Ocluzii adânci acoperite :coroana este expusă (faţa orală) datorită contactului ferm .abraziunii intense cu expunere la fracturare.23. poziţie).In parafuncţii se indică onlayurile extratisulare. • grad de estetică şi fizionomie maximă . 24. Reducerea este mai accentuată prin frezare pe feţele vizibile (faţa vestibulară+marginea incizalăsuprafaţa ocluzală) pentru a crea un spaţiu necesar obţinerii unui rezultat estetic bun. . Nu răşini acrilice.Coroana fizionomica metalo-ceramica. Prepararea se realizează secvenţial prin reducerea (frezarea/slefuirea) feţelor axiale+marginea incizoocluzală. Prepararea: Elementul dentar se prepară sub forma unui bont cilindro-conic neretentiv. • nuanţă coloristică egală cu a dinţilor naturali.Coroana acrilica Utilizare restrânsă .

si anume: • bont dentar neretentiv. • Necesitatea reconturării feţelor laterale ale dinţilor în înclinaţii minore ale acestora. anfractuozităţile deoarece sunt surse de fisurare coronară (unghiurile ascutite generează tensiuni). • Dinţi devitalizaţi.5-2mm • incizal/ocluzal 1.denivelarile. • Preţ de cost ridicat. Compozitele se aplica pe structuri metalice.cilindro-conic • reducerea fetelor uniforma. • Dificultăţi în obţinerea ocluziei. • reducerea feţelor uniformă: 1mm pe toate feţele axiale si 1. Avantaje: • Redare estetică superioară.Poate fi parte a unei punti din mai multe elemente. • Când alte mijloace mai conservative rezolvă problema. nu bizotat .5 mm = estetică maximă sau cu nivel -inserţie gingivală când elementul dentar are o culoare care ne satisface.5-2 mm • unghiul de întâlnire între pereţi şi prag este de 90º. • Are o serie de indicaţii tipice: • Distrucţii coronare majore. neretentiv. • Necesitatea de rezistenţă şi retenţie sporite. cu rotunjirea zonelor de intâlnire . Ea poate fi purtătoarea unor elemente speciale de menţinere.3-0. 1mm pe totefetele axialesi 1. • Peretele pulpar intact.nu bizitat Se contraindica unghiurile ascutite . rezultand astfel coroanele metaloplastice . cilindro-conic . Slefuirea pt coronele metalo-plastice este identical cu cea pt coroanele metalo-ceramice.anfractuozitatile deoarece sunt surse de fisurare coronara(unghiurile ascutite genereaza tensiuni) • • . • Contraindicaţii: • Camera pulpară voluminoasă. • Se contraindică unghiurile ascuţite. Dezavantaje: • Indepartează mult ţesut dentar. • Pragul se înfundă 0. • Selecţia culorii mai dificilă.obtuse.5-2mm • incizal /ocluzal 1. • prag finisat. denivelarile.cu rotunjirea zonelor de intalnire • prag finisat . 25. • Modificări ale planului ocluzal. Preparaţia dintelui: • bont dentar. • Porţelanul se poate fractura.Coroana compozita. obtuze.5-2mm • unghiul de intalnire intre pereti si prag este de 90 grade . sprijin şi stabilizare în protezarea amovibilă scheletizată.

5mm= estetica maxima. peste metalul subiacent.5-2mm pe dintii devitali sau reconstituiti cu D.5mm pe dintii vitali si 1.C.Pragul se disimuleaza(infunda)0. Avantajele RDC: • Realizeaza legatura chimica cu substratul metallic • Nu necesita aliaje speciale • Se pot polimeriza in straturi successive • Sunt rezistente la abrazie • Manopera de aplicare e simpla • Se pot prepara usor Compozitia compozitelor: • Sunt rasini diacrilice composite • Componenta organica 15-50% ce consta in microparticule de baza. gravarea electrolitica si silanizarea). mai ales vestibular.Coroana Weisser-clasificare. deoarece se abrazează rapid. . Caracterisitic pentru coroanele Weiser este dispunerea componentei fizionomice doar pe faţa vestibulară.Acestea pot fi: positive sau negative. Macroretentiile prefabricate pot fi din ceara .preparare.polimeri sau chiar metalice. fracturi. monomeri de dilutie. Coroanele mixte parţial fizionomice pot fi: • Metalo-acrilice. Dezavantajele sunt: • Agregare inferioară coroanelor metalice turnate (datorită formei de retenţie mai slabă a bontului obţinut prin şlefuire).coloranti • Componenta anorganica: 50-85% cuart cristalin . • Necesită sacrificiu mare de ţesut dur dentar. 26. coroana metalo-compozită nu a convins în timp. • Posibile fisuri.R Fixarea compozitului pe structurile metalice se realizeaza prin macroretentii sau sisteme de legatura chimice in care intervine calitatea materialului compozit sau o serie de procedee (sablarea.particole de fibra de sticla de marimi diferite(4-30microni).pentru cele negative structura metalica trebuie sa fie mai groasa deoarece acestea sunt obtinute prin scluptarea metalului sau prin infundarea in macheta a unor cristale microsolubile ce lasa microcavitati. alternativa cea mai indicată pentru satisfacerea fizionomiei fiind coroana metalo-ceramică sau integral ceramică).3mm-0. desprinderea componentei fizionomice(datorită unui fenomen de separare la interfaţa metal-componentă fizionomică). in zona vestibulara se reduce 1-1. • Metalo-ceramice. Daca se prefera doar placarea fetei vestibulare slefuirea se va face ca la coroanele metaloacrilice. • Metalo-compozit. Principalul avantaj este combinarea rezistenţei mecanice a coroanei de învelis metalică cu aspectul fizionomic al coroanelor Jacket. sau cu nivel-insertie gingivala cand elementul dentar are o culoare care ne satisface. • Efect fizionomic redus la dinţii mandibulari ( coroana metalo-acrilică nu poate satisface cerinţele estetice de placare ocluzală cu acrilat. ( ceea ce impune frecvent devitalizarea). metal care acoperă dealtfel toate celelalte suprafeţe dentare.

• cazuri clinice cu posibilităţi financiare. cu stabilirea unui ax optim de inserţie al coroanei.5-2mm. 28. cu o limită decelabilă. • Evitarea iritaţiei parodontale.Coroana metalo-ceramica-semifizionomica.5-2mm. • Preparaţia prezintă particularităţi în raport cu topografia dintelui gazdă-frontal sau lateral dar şi în funcţie de particularităţile morfologice individuale ale dintelui ce urmează să fie acoperit cu o coroana tip Weiser.0. cimenturile ionomere de sticla sau chiar FOZ.3-0.Coroana metalo-acrilica-semifizionomica • La coroanele mixte metalo-acrilice toate suprafetele dentare ce vin în contact cu antagoniştii atât în poziţii diagnostice cât şi în mişcările excentrice ale mandibulei trebuie realizate obligatoriu din metal. Acest lucru este necesar pentru coroanele mixte metalo-polimerice. • bont cilindro-conic.5mm pentru cele acoperite cu metal. • biocompatibilitate +proprietăţi mecanice. • bontul va fi preparat întotdeauna cu prag. incizal 1. deoarece: • asigură stabilitate coloristică în timp . • Asigurarea unor contacte dento-dentare funcţionale şi durabile. • Coroanele metalo-ceramice se indică a fi fixate cu cimenturi ionomere sau cimenturi pe bază de răşini diacrilice =fixare adezivă ( cimenturile reacţionează chimic cu ţesuturile dentare). • reduceri : vestibular 1. 27.componenta fizionomica extinsa şi pe feţele axiale (metalo-compozită. • feţele axiale+orală se deretentivizează uşor: . .Particularităţi în prepararea bontului pentru coroana tip Weiser Prepararea raţională a bontului impune respectarea următoarelor obiective: • Deretentivizare în sens axial(cervico-ocluzal).2mm +conicizare spre ax. Cimentare / Fixare: • Coroanele metalo-acrilice se fixează prin fricţiune-cimentare cu cimenturi convenţionale FOZ (fosfat de zinc) • Coroanele metalo-compozite se fixează cu ajutorul cimenturilor policarboxuilat/polielectrolitice. neretentiv.1-1. Coroana mixtă metalo-ceramică este cea mai indicată dintre coroanele mixte. • Asigurarea rezistenţei mecanice a preparaţiei. . amprentabilă. metalo-ceramică). • Crearea spaţiului necesar atât pentru metal cât si pentru componenta fizionomică. • Coroana metalo-ceramică Pregătirea câmpului protetic: • şlefuire reducţională inegală. • Asigurarea rezistenţei mecanice a protezei unidentare. • Asigurarea menţinerii şi stabilităţii protezei unidentare pe preparaţie. foarte exactă. !! Preparatia ideală pentru coroana metalo-ceramică este CHANFREIN-ul circumferenţial.

• În ocluziile labiodonte este obligatorie protecţia metalică a marginii libere a frontalilor maxilari. gravarea electrolitică şi silanizarea). • corectarea culorii dinţilor devitali. • Pentru coroanele parţial fizionomice pragul de pe faţa vestibulară se prelungeşte şi în jumătatea vestibulară a feţelor proximale. RDC – avantaje: • realizează legătura chimică cu substratul metalic. coloranţi.cu pereţi dentinari subminaţi.Coroana metalo-compozita/semifizionomica Compozitele pe structuri metalice  coroanele metalo-plastice • Şlefuirea pentru coroanele metalo-plastice identică cu cea pentru coroanele metaloceramice. • Pot fi din ceară. monomeri de diluţie. • Coroana metalo-acrilică Aliajele metalice indicate pentru componenta metalică: • Aliaje nobile de aur 833%. Mai există şi retenţii în minus  prin sculptarea în structura metalică (macheta trebuie să fie mai groasă) sau prin înfundarea în machetă a unor cristale microsolubile ce lasă microcavităţi. • element de imobilizare a dinţilor parodontotici. • element de stabilizare a protezelor scheletate. • Fixarea compozitului pe structurile metalice se realizează prin macroretenţii sau sisteme de legătură chimice în care intervin calitatea materialului compozit sau o serie de procedee (sablarea. • consolidarea dinţilor care prezintă obturaţii întinse. Indicaţii(din punct de vedere al scopului urmărit): • element de agregare. • Total fizionomică. ceea ce reduce considerabil efectul fizionomic. Coroana mixtă metalo-acrilică din punct de vedere fizionomic poate fi: • Parţial fizionomică. Compozitele • Sunt răşini diacrilice (RDC) Compoziţie : • componentă oragnică 15-50 % ce constă în microparticole de bază. • Daca se preferă placarea doar a feţei V şlefuirea = cu cea a coroanelor metalo-acrilice. • Aliaje seminobile de argint-paladiu. • Aliaje inoxidabile crom-nichel cu procente reduse de crom. Macroretenţiile = adaos la suprafaţa de retenţii prefabricate. • Faţa ocluzală este redusă cu 2mm pentru a favoriza retenţia acrilatului. • element de stabilizare a ocluziei. • componentă anorganică – 50-85 % cuarţ cristalin. 29. • Pentru coroanele total fizionomice pragul este circular. • corectarea morfologiei anormale a dinţilor care prezintă anomalii de volum . . particole de fibră de sticlă de mărimi diferite (4-30 microni). polimeri sau chiar metal.formă. • Aliaje nobile de aur 833% cu platină 120%. Bontul dentar • Neretentiv în sens cervico-oral cu existenţa unui prag în zona coletului.

• In abraziuni exagerate . 31. • posibiliate de executare în laboratoare cu dotare minimă. • In restaurarea dinţilor cu obturaţii metalice sau fizionomice (in scop protetic). • Modificări de poziţie ale dinţilor -D. Timpul când sunt obţinute: .-uri cu ax modificat sau angulate.dar şi din aliaje nobile. • In restaurarea dinţilor devitali fracturaţi acoperiţi sau nu cu coroane.20-0.25 mm. care înlocuieşte ţesuturile coronare .Reconstituirile corono-radiculare Sunt proteze unidentare fixe ce restaurează morfologia coronară parţial sau total distrusă. se pot polimeriza în straturi succesive. Prepararea bontului se face în linii mari ca şi la coroana turnată cu unele deosebiri:şlefuirea reducţională este mai redusă şi fără prag. se pot prepara uşor. • La pacienţii sensibili alergici la aliaje. Indicaţii: • In restaurarea dinţilor fracturaţi accidental . profunde în scop protetic.coroana fiind adaptată în şanţul gingival.fiind obţinute prin ambutisare din tablă de 0.reprezintă restaurări protetice unidentare care pot fi utilizate ca şi elemente de agregare. 30. Prezintă două părţi: • partea coronară. Se pot confecţiona atât din oţel inoxidabil de tip Wiplă.• • • • • nu necesită aliaje speciale. manopera de aplicare e simplă. Se fixează prin frictiune–cimentare în lojetele intraradiculare (intracanalare) preparate pe 2/3 din lungimea rădăcinilor. Avantaje: • preţ de cost scăzut.C. Şlefuirea reducţională a suprafeţei ocluzale se limitează la 1-1. care pătrunde în canalul radicular pentru fixare. • execuţia simplă. • In locul coroanelor de substituţie ca soluţie mai biologică conservativă decât coroana de substituţie. Toate reconstituirile sunt acoperite de coroane. sunt rezistente la abrazie. • Restaurarea dinţilor cu procese carioase. Clasificarea RCR-urilor 1.5 mm iar şlefuirea suprafeţelor proximale în treimea gingivală se va face paralelă. Contraindicaţii (când se indică coroana de substitutie): • Dinţi subdimensionaţi cu diametrul cervico-ocluzale mic . • partea radiculară.R. Dezavantajele acestui tip de coroană sunt legate de imperfecţinile adaptării în zona terminală a bontului şi de raporturile care se stabilesc cu parodonţiul de înveliş.Coroanele stantate. . • toleranţa mare la imperfecţiunile de preparare a bonturilor. În plus metoda ştanţării nu permite redarea contururilor naturale ale dintelui şi nici rerfacerea morfologiei ocluzale. • In distrucţii masive corono-radiculare cu fisuri radiculare.

• In metoda directa . Avantaje: • Dupa priza macheta poate fi prelucrata in fomra si volumul dorite de clinician .R. Dupa amprentare. într-un singur timp. în timpul doi este realizată coroana de acoperire.A. • rasini acrilice simple (R. • macheta obtinuta se finiseaza.). etapele sunt asemanatoare cu cele prezentate la incrustatia metalica: • Modelul se toarna dintr-un gips dur (model monobloc sau segmentar cu bont mobilizabil).R.S. • rasini compozite . Metoda directa: • Pentru R.A. • Amprentarea Metoda indirecta: Metoda rigid elastica=STENTS+material siliconic aplicat pe canal . este mai bine a se realiza preparaţia mai lungă şi subţire decât scurtă şi groasă).S. 2. • se introduce in ceara tija incalzita. tehnicianul o ambaleaza si apoi o toarna. Nu se frezează excesiv preparaţia radiculară .imediat (extemporaneu). • pluriradiculari. se raceste si apoi se indeparteaza macheta pivotului din canal. Cel mai curent procedeu este cu R. în cabinet. D. iar pe tija metalica se aplica machetele secundare. ambele microproteze (reconstituirea şi coroana de acoperire) sunt realizate în laborator pe acelaşi model.C. • Macheta Metoda directa: • conditionarea modelului 5 minute . • se modeleaza bontul artificial. tardiv (prin turnarea aliajelor).C. • Cel mai indicat material (Tehnica +avantaje) rasinile compozite. medicul realizeaza macheta care va fi trimisa in laboratorul de tehnica dentară . • se modeleaza dispozitivul intraradicular si segmentul coronar. cu forma morfologica subdimensionata . Metoda utilizată: în doi timpi: în primul timp este confecţionată reconstituirea. . Etape clinico-tehnice : • Preparaţia dintelui : • Consecutiv examenului radiologic se va cateteriză canalul radicular care după secţionarea coroanei până la nivelul ţesutului sănătos va fi pregătit pe 2/3 din lungimea sa . metoda directa se poate realiza din: • ceara. Dinţii pentru care sunt indicate: • monoradiculari. 3. • intraradicular ceara este modelata prin plastifieri succesive si ulterior fulata.cele mai eficiente sunt cele cu pivot lung şi subtire. • alegerea tijei . • Preparaţia intraradiculară : are formă cilindro-conică fără praguri pe 2/3 din lungimea rădăcinii. • rasini+ceara. Metoda cu material siliconic in dublu amestec cu sau fara tija de suport pentru materialul siliconic. • In final se poate perfecta adaptarea marginala cu ceara de inaly (inlay wax) .

R. • Pacient A. PALIDOR).Coroanele de substitutie-clasificare. • se indica ca materialele sa fie acoperite filiform cu un strat subtire de ceara. • Prin agregare intraradiculara pe 2/3 se creste rezistenta mecanica la rupere a elementelor dentare devenind apt pentru noi protezari . • Prelucrare usoara.. • restaurează volumul cel mai mare de ţesuturi distruse.C... • Sunt stabile fizico-chimic . casete (suficient de adanci). • Sunt materiale cu o rata mare de coroziune. 19 ani. Clasificare coroane de substituţie : . • Cu ajutorul D. circulare). • reface morfologia coronară afectată în scop protetic.mod de preparare • proteza fixă. • Este o solutie mai biologica decat coroana de substitutie si poate fi acoperit cu o varietate mai mare de coroane. disctrucţie coronară 46 refacută prin reconstituire coronoradiculara (pivot) metalică şi coroană de acoperire metalo-ceramică Heraceram – şlefuire cu prag juxtagingival. • Pret de cost ridicat.dezavantaje. • metoda utilizata in tehnologia R. • Aliaje constituente :Ni-Cr SOFT • Sunt mai ieftine . 32.C.R. • nu sunt proteze conservative (comparativ cu coroanele mixte). • Ambalare • Turnare • Dezambalare • Prelucrare Materiale utilizate pentru obtinerea R.A.C.se pot modifica forme si pozitii ale elementelor dentare (vezi D.R. • D. • Sunt cele mai folosite. • Se prelucreaza greu.R-urile permit preparatii mai sofisticate pentru toate tipurile de coroane (pragri vestibulare. se indica: • Aliaje Ag/Pd (PALIAG.avantaje.C.C. • este perfectata adaptarea marginala si ocluzala de catre medic. produc metaloza. • Aliaje baza cupru tip GAUDENT si Argint sub forma de monezi. • Pivoturi: R. angulate) . ceramice (Al. Zr) utilizate in tehnologia integral ceramica. proximale.C. barbat.R. • Sunt stabile fizico-chimic.D.-urilor: • Pentru turnare R. : • Sunt recuperati dinti vitali/devitali fracturati .C. si R.D.C. • Avantaje R.S.Metoda indirect-directa: • macheta se modeleaza pe model in cabinet. in cavitatea pacientului. unidentară ce se agregă intraradicular pe preparaţia dentară printr-un ştift (pivot)=dispozitiv radicular.R.B.

33. Prepararea dintelui: • Secţionarea coroanei până în 1/3 cervicală la 1-2 mm de inserţia gingivală. prepararea bontului în 2 planuri-vestibular înclinat la 45º şi unul orizontal (oral=palatinal) la 1-1.După scopul urmărit • Restauratoare ale morfologiei coroanelor dinţilor în fracturi.simplupivot . • Posibilitate de testare a vitalităţii dinţilor. DEZAVANTAJE: • Mentinere si stabilitate inferioare unei coroane de acoperire totale. • Mai indicate (utilizate) sunt răşinile diacrilice compozite+masele ceramice. rezultând o lojetă intraradiculară în care va pătrunde pivotul (ştiftul intraradicular) pentru agregarea coroanei. AVANTAJE: • Economie de substanţă dentară în preparaţia bontului. se prepară subgingival cu pereţii axiali convergenţi cu freze diamantate pentru a pătrunde subgingival.Coroanele de subtitutie fizionomice Coroanele de substituţie fizionomice prezintă dispozitivul coronar format din bont metalic acoperit cu o coroană cu aspect estetic (acrilat sau porţelan). Coroane de substituţie parţial fizionomice • Acest tip de coroane prezintă dispozitivul coronar format dintr-o casetă metalică şi o faţetă acrilică sau din porţelan 2.1. • Periferia dento-protetică este expusă în cavitatea bucală acţiunii directe a plăcii bacteriene. • Marginile preparaţiei sunt accesibile atât pentru medic la preparare cât şi pentru pacient la igienizare. corect inelul pericervial. •Coroanele de substituţie .distrucţii carioase întinse.5 mm de marginea gingivală.abraziuni avansate.distrofii şi displazii • Protetic. • Bontul secţionat înainte de prepararea subgingivală.realizat numai pe grupul dinţilor frontali şi premolari. Prepararea radiculară : • canalul radicular este cateterizat cu un ac Kerr.element de agregare.5 mm pentru un rezultat estetic superior. • Versantul vestibular după adaptarea inelului metalic se plasează (înfundă) subgingival 0.compus – pivot şi plăcuţă cu inel═capă •Dispozitivul coronar este reprezentat de bontul metalic acoperit de coroana acrilică. rezultând preparaţia în 2 planuri a bontului coronar. • Posibilitatea controlului asupra eliminării surplusului de ciment. după care se lărgeşte cu freze de canal tip Beutelrock pe o lungime de 2/3 şi o largime de 1/3 .Din punct de vedere estetic : Coroane de substituţie fizionomice : • Varianta bont artificial +acrilat din ce în ce mai rar utilizată datorită proprietăţilor inferioare ale răşinilor acrilice simple. Coroana de substituţie fizionomică cu elementul estetic reprezentat de coroana acrilică Componentele coroanei sunt: •Dispozitivul radicular reprezentat în mod diferit după forma preparaţiei radiculare: .

exceptând cea vestibulară. 34. • În unele clasificări coroana parţială este trecută în rândul incrustaţiilor extratisulare sub denumirea de Onlay.nefiind indicată relizarea ei ca şi element de agregare al punţilor dentare.în edentaţiile intercalate reduse.Este realizată numai ca microproteză de restaurare coronară solitară. CONTRAINDICAŢII: • Leziuni coronare profunde cu afectarea feţei vestibulare .Onlayul este o coroană: • ¾ -se aplică pe trei din 4 feţe-la incisiv şi canin . • Dinţi cu dimensiune mică la colet.Coroana de substituţie fizionomică cu elementul estetic reprezentat de coroana acrilică Indicaţiile acestui tip de coroană sunt limitate în prezent. •Tolerabilitate redusă. • Reface. Rezistenţa mare face ca acesta să fie ultima soluţie înainte de coronare pentru un dinte vital.indicatii. 35.agregate în puţuri preparate în acest scop.Coroanele partiale-clasificare. Coroana acrilică prezintă următoarele elemente negative: •Rezistenţă mecanică redusă la braziune şi la rupere.dar este limitată utilizarea de existenţa condiţiilor tehnico-materiale. •Modificarea aspectului cromatic în timp. INDICAŢII: •Leziuni coronare superficiale care nu interesează faţa vestibulară . După numărul feţelor pe care le acoperă . •Coroanele de substituţie Coroana de substituţie fizionomică cu elementul estetic reprezentat de coroana ceramică Componenta fizionomică este caracterizată de calităţi ce o recomandă în locul celei din acrilat. •Abraziune generalizată . • Se foloseşte aproape în exclusivitate ca şi element de agregare pentru punţi.exceptând cea vestibulară. În prezent acest tip de coroană este utilizat foarte rar. • Predispoziţie la carie .deoarece se realizează reconstituiri coronoradiculare acoperite de coroane mixte metalo-ceramice. • Dinţi cu dimensiune vesibulo-orală scăzută. •Imobilizarea dinţilor parodontotici-coroane parţiale solidarizate. •Element de agregare în protezarea prin punte a edentaţiilor parţiale reduse. • Pinledge-ul este o coroană parţială care prezintă ca şi mijloace de retenţie crampoane dentinare parapulpare.Onlay-ul Onlayul este o microproteză care acopră toate feţele unui dinte. spre deosebire de inlay. • Igienă defectuoasă .contraindicatii Clasificare: • Onlayul este o microproteză care acopră toate feţele unui dinte. si un perete lateral vestibular sau oral al dintelui acoperind astfel 2-3 maxim 4 din cei 5 pereţi ai dintelui. •Impregnarea structurii cu lichidul bucal. •Element de agregare pe dinţi stâlpi neparaleli în protezarea prin punte a edentaţiilor parţiale .

inaly gold SOFT). • Se obţin prin parcurgerea strictă a etapelor clinico-tehnice.modificări de culoare. tip aur (inlay gold. • Când nu se poate realiza o relaţie adecvată între preparaţia onlay-ului cu celelalte forme de şlefuire şi cu axul de inserţie al punţii.scurţi şi subţiri. • Igiena bucală defectuoasă. Prepararea unui bont pentru o coroana partiala 4/5 (premolar maxilar)[dupa Bratu] • Şant proximal: retenţie. o echipă medic-tehnician de excepţie. Caracteristici: • Piese protetice (proteze unidentare fixe) de mare precizie . • Sprijin pentru elementele de ancorare sau culisare ale protezelor parţiale mobilizabile. . • Perete axial: retenţie. scumpe. molari la persoanele de sex feminin) • Se indică pentru înlocuirea obturaţiilor din amalgam (rezistenţă mecanică mai mare).Inlay-ul Definiţie: • Incrustaţiile sunt proteze fixe unidentare de mică dimensiune (cea mai mică dimensiune) care restaurează parţial morfologia coronară. precizie în restaurarea morfologiei (punct de contact) • Ca element de agregare pentru punţile de mică amplitudine-necesită dotare şi experienţă clinică . Avantaje: • Economie de substanţă dentară. • Perete vestibular: integritate marginală • Bizou vestibular: integritate marginală • Şant transversal ocluzal: rezistenţă structurală • Suprafaţa ocluzală: rezistenţă structurala • Bizou extern pe cuspidul de sprijin: rezistenţă structurală. Indicaţii: • Element de agregare fizionomic în punţi dentare de întindere mică. Dezavantaje: • Vizibilitatea marginilor metalice nu poate fi evitată în totalitate. • Se păstreză culoarea şi aspectul natural al smalţului feţei vestibulare. • Contact limitat cu marginea gingivală.• 4/5-se aplică pe 4 feţe din 5-la premolar şi molar.displazii de smalţ. Contraindicaţii: • Dinţi nanici. Fac parte din categoria incrustaţiilor intratisulare. stabilitate şi rezistenţă structurală. • Dinţi cu distrofii dentare. rezistenţă structurală şi protecţie parodontală • Zona terminală în chanfrein: integritate marginală şi protecţie parodontală.în special la tineri. stabilitate. mase ceramice şi răşini compozite (cavităţi clasa III-pe dinţii frontali . 36. • Indicaţii de utilizare limitate de condiţiile clinice.risc scăzut de apariţie a iritaţiei parodontale. cavităţi clasa I –dinţii premolari. • Contenţie pentru imobilizarea dinţilor în boala parodontală. din materiale specifice. • Volum mai mare al camerei pulpare. • Procese carioase multiple. • În mod excepţional pentru restaurarea unor leziuni dentare. • Posibilitatea aplicării unui test pulpar electric. • Marginile microprotezei sunt accesibile controlului în vederea unor finisări sau pentru igenizare.

inlay . preţul uneori prohibitiv pentru pacienţi datorită materialelor specifice. • dinţi vitali . • Inlayul MOD este contraindicat pentru agregarea punţilor deoarece există pericolul fracturării pereţilor. • element proprotetic.limitate marginal de pereţi suficient de groşi de ţesut dur (smalt). molari=incrustaţii extratisulare=coroane parţiale-cele mai precise tipuri de proteze fixe unidentare. tip incrustaţie în incrustaţie=agregare labilă la un capăt.pinlay .când inlay prezintă un sistem retentiv tip pivot. Pallidor. Clasificarea incrustaţiilor: După materialul din care sunt confecţionate: • Metalice. • aliaje de aur 833 ‰ pentru leziuni mai întinse coronare. Contraindicaţii: • Dinţi rotaţi . modificată datorită proceselor carioase. . • Nefizionomice .acoperă 3 din 4 feţe axiale sau 4 din 5 la dinţii cuspidaţi – premolari. traumatismelor. după o prealabilă amprentare: • aliaje de aur dentar de 24 K prin aurificaţie.după topografie şi întinderea leziunii: • incrustaţii intratisulare . • Ceramice . dotare tehnologică şi clinică insuficientă-lipsa de experienţă . abraziunii înlocuind obturaţiile . • Compozite. • dinţi cu coaroana clinică de înălţime medie . 2 elemente) . • incrustaţii extratisulare – onlay . Clasificarea inscrustaţiilor . • aliaje seminobile Palliag. După aspect: • Fizionomice.Indicaţiile incrustaţiilor: • restaurarea morfologiei coronare distruse sau afectată. • aliaje de aur 916 ‰ pentru cavităţi de clasa a III-a şi a V-a. • Dinţi cu obturaţii cervicale mari . • Inlay-ul În zonele laterale se realizează inlayuri din aliaje metalice prin turnare. Aceste indicaţii sunt limitate de caracteristicile menţionate anterior : dificultăţi clinice în prepararea cavităţilor . • Dinţi devitali . • Acrilice. ai croşetelor turnate (PPS). • pentru terapia de imobilizare a dinţilor mobili din afecţiunile parodontale –sub formă de inlay intratisular dar în special inlay extratisular sau pinlay • element de agregare a punţilor speciale . • Dinţi extrudaţi . • Combinate. • Dinţi cu procese carioase extinse . a punţilor mici (1. pentru agregarea pintenilor ocluzali. • Semifizionomice. • incrustaţii intra-extratisulare . • persoane cu cariorezistenţă .

cramponul cu un şanţ-preparaţia mixtă-rezultă un pinledge cu două crampoane şi un şanţ.Reconturate morfologic pe feţele orale ale caninilor sau incisivilor.biocompatibilitate.Coroane de invelis integral ceramice Prin restaurare integral ceramica se intelege acel tip de restaurare protetica care se elaboreaza exclusiv din ceramica fara o infrastructura metalica.Prepararea puţurilor 4. Proba şi adaptarea Pinledge-ului Se fac după aceleaşi principii şi procedee ca în cazul coroanelor parţiale cu şanţuri 38.Pinledge Pinledge-ul este o coroană parţială care prezintă ca şi mijloace de retenţie crampoane dentinare parapulpare. Protecţia provizorie a preparaţiilor pentru Pinledge • După ce se usucă toate feţele dintelui. • Să se menajeze pulpa dentară. Indicaţii: a. • Se poate suprima puţul din cingulum şi înlocui prin două şanţuri proximale reunite prin unul transversal.pot constitui sisteme de contenţie în tratamentul bolii parodontale c.Sistemele integral ceramice prezinta o serie de avantaje fata de sistemele metalo-ceramice:estetica mai buna .Prepararea feţei orale şi a crestelor marginale spre zonele proximale 2. În zona frontală se realizează din ceramică / compozit 37.Coroane parţiale agregate prin crampoane. • Să aibă un aspect estetic ridicat. • Să fie mecanic foarte rezistent.se introduce aţă cerată în puţuri.peste care se pensulează apoi cu răşină specială de obturaţie.solidarizate între ele. dar au adaptabilitate marginală mai deficitară. Pot fi reţinute următoarele posibilităţi: • Dacă una din feţele proximale este liberă(fără dinte adiacent) se poate înlocui la nivelul respectiv.• aliaje de Ni-Cr-Co care dau precizie la turnare şi rezistă la solicitări.Există mai multe posibilităţi de realizare a preparaţiei. • Protecţia provizorie se mai poate face cu acrilat autopolimerizabil după metoda Scutan.seajustează în ocluzie şi se finiseză marginile.Bizotarea şi finisarea marginilor incizale şi a unghiurilor Variante ale Pinledge-ului Preparaţia descrisă anterior îmbrăţişeză varianta clasică. Prepararea unui incisiv central maxilar pentru Pinledge 1.reduse ca şi întindere atât la maxilar cât şi la mandibulă b.pinledge-urile pot oferi sprijin şi ancorarea protezelor parţiale mobilizabile.conductivitate termica .Elemente de agregare în punţi frontale . • Să se conserve rezistenţa dintelui pe care se aplică.agregate în puţuri preparate în acest scop. Realizarea pinledge-ului pretinde îndeplinirea următoarelor cerinţe: • Să se facă economie de ţesuturi dentare.între care şi varianta care combină retenţiile prin şanţuri cu puţuri.Sistemul integral ceramic cuprinde totalitatea tehnicilor si procedeelor clinice si de laborator prin care se realizeaza restaurari integral ceramice.Realizarea treptelor şi schiţarea nişelor 3.

este restaurarea intregii structuri dentare cu materiale biocompatibile (care sa fie tolerate si acceptate de organism). se pune mare accent pe aspectul si rezistenta materialelor.-dinte cu leziuni carioase multiple. De asemenea.discromii dentare datorate perturbarilor de mineralizare de-a lungul odontogenezei.Reducerea uniforma a tesuturilor dure dentare se face conform santurilor de ghidaj cu o profunzime de 1mm. 39.Etapele de realizare a preparatiei pentru o coroana de invelis ceramica sunt:reducerea incizala cu inclinare la 45*.Reducerea marginii incizale se face cu aproximativ 2mm cu anumite particularitati de inclinare de la dinte la dinte.Principalele contraindicatii sunt:-pacientii cu parafunctii(bruxism).cat si ulterior..-displazii de forma.-ectopii dentare ce nu pot fi redresate prin mijloace ortodontice.paralel cu versantul cuspidului de ghidaj.Bontul dentar trebuie sa prezinte o lungime suficienta pentru a se evita pe cat posibil fracturarea coroanei consecutiv contactelor dento-dentare din cursul masticatiei(fracturile in semiluna).dupa trasarea unor santuri de ghidaj cu o profunzime de 2-2.Coroana de invelis integral ceramica este indicata in special in situatiile cand se urmareste obtinerea unui efect fizionomic cat mai aproape de natural deci in special in terapia leziunilor coronare a dintilor din zona frontala.Situatiile in care acest tip de restaurare protetica este indicata sunt urmatoarele: -fractura marginii incizale dincolo de limita in care se poate recurge la o restaurare conservativa sau la o fateta integral ceramica .Preparatia necesara pentru o coroana integral ceramica necesita reducerea tesuturilor dentare dure in vederea asigurarii unei grosimi uniforme pentru stratul de ceramica (minimum 11.-prepararea fetei palatinale .bine inteles cu inclinari diferite ale frezelor pe cele doua trasee.De asemenea pentru a evita concentrarea fortelor in masa restaurarii trebuie urmarita obtinerea de muchii si unghiuri cat mai rotunjite. .Pragul cervical cu o latime de 1mm trebuie conformat uniform intr-un unghi de 90* pentru a asigura un sprijin bun al coroanei pe bont.stabilitate chimica.La prepararea dintilor laterali (cu precadere premolari).-adaptarea inelului de cupru sau aluminiu(eventual).dupa verificarea radiologica a volumului camerei pulpare.-pacienti cu coroane clinice foarte scurte datorita proceselor de abrazie si/sau atritie.-dinti frontali mici.5mm).dinti tineri care au camere pulpare voluminoase . in doua registre :un rand de santuri de la colet la ecuatorul dentar si un alt rand de la ecuator spre incizal.-cerinte fizionomice deosebite reclamate de anumite profesii. care trebuie sa fie indeajuns de rezistente de-a lungul anilor unor mari forte de masticatie si unor presiuni dentare extreme (mai ales in cazul scrasnetelor de dinti .-prepararea fetelor proximale (convergent spre oral).-pacienti cu un indice de carie crescut.-infundarea pragului cervical.Pentru a asigurarea grosimii necesare coroanei ceramice este obligatorie realizarea chamfrein-ului ocluzal a cuspidului de csprijin.-discromii dentare consecutive tratamentelor endodontice ce nu pot fi tratate cu ajutorul tehnicilor simple de albire. intr-un unghi de 45* cu axul coronar.mai redusa .-prepararea fetei vestibulare cu dubla (cervico-incizala si mezio-distala).Coroane de dioxid de zirconiu Una dintre cele mai controversate laturi ale stomatologiei de azi.-coroana provizorie cu fir de retractie si amprenta cu tehnica dublului amestec.asa zisul bruxism).2mm.Se interzic preparatiile pierdute in lama de cutit(end-Knife) care in proportie de 80% genereaza fisuri si fracturi.in timpul inserarii coroanelor.incepe cu fata ocluzala ..Urmeaza apoi prepararea fetelor vestibulara si oprala (conform santurilor de ghidaj) si apoi a fetelor proximale cu freze conice efilate strabatand dinspre vestibular spre oral unghiul de linie proximo-vestibular.

porozitate 0%. s-a inventat tehnologia CAD/CAM pe scurt. puritate 99. perfectionata de la an la an. Pacientii care sunt foarte alergici nu vor avea nici o reactie negativa. datorita proprietatilor sale speciale). oxidul de zirconiu are o densitate foarte mare. 5+1 motive pentru care sa alegi zirconiul 1. In zirconiu lumina patrunde din toate directiile. nu isi modifica temperatura. compatibilitate biologica excelenta . Pentru realizarea coronitelor ceramice pe suport din oxid de zirconiu. Zirconiul are o foarte mica afinitate la placa bacteriana. igiena deficitara fiind una din cauzele escului si pierderii altor tipuri de implant 3. estetica lucrarii fiind deosebita. exact cum se repara osul dupa fracturi 4. nu are nici un fel de conductivitate electica si nu irita. este oxidul de zirconiu (relativ nou pentru Romania si deja cel mai solicitat in tarile puternic dezvoltate. . mai ales ca oxidul de zirconium ZrO2 are o compozitie rara si pura. dintii realizati au aspect natural perfect. Este singurul material din care se fac actualmente punti fara metal 5. avand un atuu in plus pentru cosmetica dentara. acesta din urma fiind un material mai greu in prelucrare manuala. are o rezistenta foarte mare (zirconiul fiind folosit de multi ani in medicina generala la realizarea protezelor de sold).este absolut bio-inert. cea mai avansata tehnologie vis-a-vis de ultimele performante. nu corodeaza. Un implant din zirconiu se integreaza in os prin legaturi calcice intre calciul din oase si mineral. Un material care intruneste in proportie de 100% aceste conditii.Un aspect foarte discutat in secolul XXI este si puritatea materialului. deci nu provoaca nici un fel de alergie 2.9%. Zirconiul este un material perfect biocompatibil. Pe langa faptul ca aspectul dintilor ceramici pe suport de zirconiu este identic cu cel al dintilor naturali.

Daca. anumiti producatori au ales sa realizeze coroane cu un continul scazut de zirconiu pentru a obtine un produs mai ieftin. reactiile gingivale cum ar fi lizereul (dunga) cenusie din jurul marginii coroanelor metalo-ceramice nu mai apar. CAD/CAM . precum obisnuita linie neagra din jurul gingiilor. Coroziunea este practic imposibila. ZENO® Zr ofera o protectie optimizata impotriva iritatiilor dureroase care apar de obicei din cauza senzatiilor de cald sau rece in cavitatea bucala.Din aceleasi motive. masina de frezat. fac ca pretul unei coroane de acest tip sa fie ridicat. pentru implanturile de sold.Oxidul de zirconiu este un material foarte rezistent utilizat de exemplu in medicina generala pentru proteze de sold.O alta calitate majora a zirconiului este absenta coroziunii. In cazul frezarii computerizate timpul este de numai 2 . deci nici potential electric. Nu exista pacienti alergici la acest material. gingia incepe sa se retraga. Este motivul pentru care este folosit in industria aerospatiala ca scut termic la rachete. De asemenea lipseste gustul metallic atat de deranjant. ceea ce este foarte important daca noile coroane sunt localizate la nivelul dintilor frontali si mai ales daca ele se vor invecina cu dintii naturali. El nu conduce caldura astfel incat variatile termice nu sunt transmise pulpei dentare (nervului) si astfel scade riscul aparitiei iritatiei pulpare. ZENO® Zr nu are deloc conductivitate electrica. dupa ani mai multi. iar capacitatea de lucru a masinii poate fi aproape non-stop. Pentru a depasi bariera pretului. cu ajutorul internetului. lumina este reflectata de o coroana de zirconiu la fel ca la un dinte natural. Acest lucru este foarte important in special in cazul puntilor dentare cu multe elemente.Precizia lucrarii din zirconiu este garantata de realizarea structurii interne de catre computer prin taierea dintr-un bloc solid de oxid de zirconiu. Coroanele de zirconiu sunt mai usoare decat cele pe suport metalic. cu . intreaga tehnologie este pusa in miscare prin numai cateva click-uri. CAD/CAM .Zirconiul este inert si din punct de vedere termic. Chiar si pacientii cu alergii sau cu un sistem imunitar slabit nu vor suferi nici un fel de reactii negative legate de ZENO® Zr. prin urmare reactiile gingivale.Datorita absentei suportului metalic. precum si faptul ca zirconiul de calitate este scump. programarea putand firealizata si de la distanta.Astfel. ste biocompatibil si bioinert. Tehnologia CAD/CAM ofera tehnicianului modern posibilitatea de a modela si freza dantura cu ajutorul computerului pornind de la modelul obtinut in urma amprentarii dintilor. zirconiul are cel mai bun efect din punct de vedere estetic. Datorita adapatarii extrem de precise a coroanelor de zirconiu. aparute pe marginea implantului cu siguranta ca nu vor aparea. Rezultatele sunt exceptionale. Si la fel de important are o transluciditate similara cu cea a dintilor naturali. Zirconiul devine rapid materialul de electie pentru realizarea coroanelor dentare. 3 computere. Zeno® Zr este marca de discuri de oxid de zirconiu folosite pentru sistemul ZENO® Tec. Materialul este complet biocompatibil pentru ca substantele principale sunt partial aceleasi ca mineralele din structura osoasa naturala. aspirator propriu si sinterizator.Tehnologia sofisticata utilizata pentru realizarea lucrarilor din zirconiu.ul inlaturand cateva etape tehnice de pregatire a modelului. ceramica de zirconiu alb deschis este incomparabil mai estetica decat un surub stralucitor de metal Oxidul de aluminiu si ceramica din oxid de zirconiu sunt folosite de mai mult de 20 de ani in medicina. deci acomodarea cu noile lucrari protetice se realizeaza mult mai repede.4 zile. Studiile au aratat insa ca aceste coroane mai ieftine sunt insuficient de rezistente pentru a suporta presiunile masticatorii fara a se sparge.Riscul de alergie in cazul zirconiului este nul. actionand ca un izolator.Rezistenta deosebita la presiune il face capabil sa suporte solicitarile masticatorii si uzura zilnice fara a se fractura. Astfel.ul este o intreaga linie tehnologica compusa din scaner 3D. care in mod normal ar fi durat peste o saptamana. ele pot fi cimentate cu materiale biocompatibile care nu produc iritatii pulpare.

-se contraindică preparaţiile în unghiuri ascuţite sau obtuze (unghiul ascuţit generează tensiuni). -preparaţia pentru jacketul ceramic-HEAVY CHAMFREIN. Culoarea zirconiulul si a ceramicii este identica (alba). anfractuozităţi deoarece sunt surse de fisurare coronară (unghiurile ascuţite generează tensiuni).Toate procedurile finalizate cu tehnologia CAD/CAM ajuta mult si la partea finala a completarii dintelui.5 mm = estetică maximă sau cu nivel –inserţie gingivală când elementul dentar are o culoare care ne satisface. 40. acesta poate sa modeleze in straturi successive. cilindro-conic . nu bizotat . obtuze.3-0. motiv care ofera un avantaj in plus tehnicianului ceramist. unde intervine numai tehnicianul dentar. cu rotunjirea zonelor de întâlnire . -unghiul de întâlnire între pereţi şi prag este de 90º. Etape clinicotehnice :Preparatia dintelui : -bont dentar. -se contraindică unghiuri ascuţite.precizia tehnica exacta a unui computer.5-2 mm. -reducerea feţelor uniformă: 1mm pe toate feţele axiale şi 1. -pragul se disimulează (înfundă) 0. culoarea si transparenta dintelui pentru satisfactia deplina chiar si a celui mai pretentios pacient.5-2mm incizal /ocluzal 1. Reducerea mai accentuată la nivel incizal. sa se joace cu lucrarea in ceea ce priveste grosimea stratului de ceramica. -prag finisat. In rest reducerea este uniformă. aplicarea ceramicii.Fatetele laminate din portelan . denivelări. neretentiv.

forma.Discromii moderate:statusuri clinice postraumatice cu modificari cromatice postnecroze pulpare.nu se obţin rezultatele scontate întotdeauna ( la dinţii cu discromie avansată) .dă reacţii tisulare minime.Faţetele laminate din porţelan Dezavantaje:reduceri de ţesuturi dure în smalt.Odata cu punerea la punct a sistemelor adezive si a sistemelor integral ceramice moderne fatetele ceramice au devenit o metoda terapeutica de rutina in special la cazurile unde obtinerea unei fizionomii optime reclama sacrificii dentare primare. refăcute inestetic.Indicatii primare :Tulburari de forma .ceramica feldspatică după ardere nu poate fi retuşată .refacerea gabaritului dintilor cu margini incizale reduse prin abrazie(dinti scurti).fixarea nu este totdeauna eficientă .Indicatiile secundare se refera mai ales la utilizarea fatetelor ca tehnici secundare cand se urmareste obtinerea unui provizorat de lunga durata :-dintii devitali fracturati la tineri .-fracturi de unghiuri cu expunere minora de suprafete dentinare. aspectului. Anomalii usoare de pozitie:-corectii usoare a dintilor rotati.manipulare dificilă .-discromii tetraciclinice majore. Indicaţii :anomalii de culoare şi formă . fracturi ale marginilor incizale. eroziuni .favorizează transmiterea luminii .Faţetele laminate din porţelan Reprezintă o metodă conservatoare prin care se poate reface aspectul.-refacerea ghidajelor anterior si canin.-caninizarea unor premolari superiori.permite modificarea formei.Preparatia pentru fateta .-eroziuni generalizate (dar cu expuneri punctiforme de suprafete dentinare).displazii.metodă simplă.care se pot rezuma de obicei doar la fata vestibulara.fracturi de unghiuri .rata de eşec ~ 5% .malpoziţie.-discromii la varsta a treia.Indicatiile fatetelor ceramice se regasesc in toate situatiile clinice dominate de prioritati estetice . culoarea dinţilor anteriori afectaţi prin distrucţii carioase.care pana nu demult se rezolvau doar prin coroane de invelis. abrazii. poziţiei.-infraocluzii. Avantaje:metodă minim invazivă . culorii .Indicatii cumulate :statusuri postraumatice. discromii. Metoda constă în lipirea pe suprafaţa vestibulară a dinţilor preparată superficial a unor faţete laminate din porţelan.ele fiind o alternativa viabila pentru multe cazuri .tulburari accentuate de dezvoltare si genetice cu manifestari la nivelul coroanelor dentare.nu se pot face rectificări. durabilă .-dinti conoizi.-discromii medicamentoase tetraciclinice fara afectari importante ale structurilor amelare. displazii.inchideri de diasteme.distrofii . forme usoare de anomalie genetice sau de dezvoltare.

de jur împrejurul coletului.un aspect cromatic identic cu cel al dinţilor naturali.un strat de 1. D.Adaptarea microprotezelor in cavitatea bucala Adaptarea marginală 1.Deplasarea mecanică cu cape din materile plastice pentru dinţii din zona frontală şi cape metalice pentru cei din zona laterală.Deplasarea ţesuturilor cu ajutorul bisturiului electric. coroane parţiale când trebuie să existe o zonă perfect adaptată rar hiatus dento-protetic.cu forma apropiată de cea a cilindrului.v.sub un unghi de 5-6 grade. 42.v.procedeu mai vechi de amprentare)Amprenta cu materiale elastice din grupul elastomerilor de sinteză.Coroana Jacket din acrilat.5 mm.Deplasare mecanică asociată cu cea mecanică-se realizează cu şnururi. •Se depistează cu hârtie de articulaţie ce marchează zonele de supraocluzie.Coroana Jacket din acrilat AmprentaAmprentarea este diferită în funcţie de materialul preferat să fie utilizat.Elastomerii de sinteză utilizaţi sunt de două consistenţe(pastă fluidă şi pastă chitoasă) în portamprentă. •Dacă e prea lungă se scurtează şi se probează din nou. Adaptarea supragingivală •la preparaţiile de tip onlay. Cimentarea :Culoarea cimentului nu modifică culoarea coroanei când suprafaţa vestibulară are grosimea de 1. •Dacă e prea scurtă se reface microproteza. transversal există coroana strâmtă sau largă.p.pe faţa vestibulară este situat sub festonul gingival cu 0.Este confecţionată din răşini sintetice de tipul polimetacrilatului de metil.Cimentarea coroanelor acrilice nu va fi însoţită de manevre de ciocănire. . axial există coroana scurtă sau lungă.41. fără contacte premature si interferenţe. semnul penetraţiei gingivale este ischemia papilei (gingiei) şi senzaţia de rezistenţă elastică. D.5-2mm. 2.toate feţele laterale sunt puţin convergente incizal.Metode pentru prepararea ţesuturilor gingivale.d.p. Apar interferenţe când microproteza e mai înaltă (supraocluzie).Coroana Jacket din acrilat Coroana Jacket din acrilat Coroana fizionomică din acrilat prezintă pe toate feţele.deoarece sunt casante. •Să realizeze contacte stabile.Astfel:Amprenta cu mase termoplastice(rar utiluzată.urmărindu-se îndepărtarea din ţesuturi în mod egal. •Ischemia gingivală e dată şi de coroanele prea largi şi prea groase. Adaptarea subgingivală •la preparaţiile fară prag şi care au două aspecte – axial şi transversal. •Dacă s-a făcut echilibrarea ocluzală înainte de adaptarea microprotezei è orice interferenţă sau contact e dat de microproteză.În zona coletului prezintă pragul cervical lat de 1.Prepararea bontului Bontul dentar este preparat neretentiv .d.Bontul dentar care va fi acoperit de o coroană fizionomică din acrilat este obţinut prin şlefuirea coroanei dintelui natural pe toate feţele.Procedeul este recomandat numai în situaţiile în care amprentarea bontului nu se realizează în aceeaşi şedinţă cu prepararea lui. Adaptarea ocluzală •Microproteza trebuie să aibă faţa ocluzală cu relieful corespunzător antagoniştilor.Pragul este circular.5 mm.Această metodă impune prepararea anticipată a ţesutului gingival.5-2mm care este egal cu grosimea pereţilor viitoarei coroane.

deoarece saturaţia crescută şi strălucirea scăzută dau opacitate restaurării. •durata de privire → scurtă – max. .•Se poate reduce din coroană. 5 sec. •cu ZOE şi vaselină sau ulei de parafină când e un bont mai lung. •prin îngustarea fantei palpebrale cantitatea de lumină ce ajunge la celulele cu conuri scade şi permite celulelor cu bastonaşe (localizate la periferie) să discrimineze strălucirea culorilor.grad mai mic de saturaţie decât incisivii sup. Tempbond.creşte opacitatea dinţilor. respectiv a fixării. 43. pentru a preveni schimbarea perceperii ochiului. •umezirea dinţilor naturali şi a dintelui din cheia de culori è egalizarea structurii de surprafaţă (a texturii). •caninii cu 2 grade mai mult decât incisivii superiori. •dintele din cheie trebuie ţinut în aceeaşi poziţie cu dintele natural.Alegerea culorii PRINCIPII ÎN DETERMINAREA CULORII ÎN PROTETICA FIXĂ •suprafaţa dinţilor naturali trebuie să fie curăţată în ziua determinării culorii şi în ziua probei.. •mediul înconjurător trebuie să fie neutru din punct de vedere cromatic. astfel: •incisivii superiori au aceeaşi saturaţie cu premolarii •incisivii inf. . se utilizează mostre confecţionate. Modificările. •cu ciment provizoriu – Scutabont. Indicaţie → igienizare prealabilă a dinţilor. •atunci când determinarea culorii se face cu greutate. deoarece suprafeţele dentare care nu sunt umezite de salivă sau apă se usucă. •determinarea culorii trebuie să se facă la lumină naturală şi comparativ şi la lumină artificială (incandescentă şi fluorescentă) •se preferă lumina zilei. •cavitatea bucală a pacientului să fie la înălţimea ochilor practicianului. respectiv combinaţiile se fac astfel: •dintelui artificial confecţionat i se şlefuieşte coletul.Cimentarea provizorie Cimenatrea provizorie •cu ZOE. •între determinări ochii se relaxează prin privirea unui obiect albastru. •determinarea culorii nu se face după un tratament dentar prelungit. •determinarea trebuie să se facă cu buzele retractate şi relaxate. •culoarea mediului înconjurător (în special roşul buzelor) influenţează culoarea dinţilor. Restaurarea protetică → aspect cât mai natural •să ţineţi cont de variaţia culorilor pe arcadă. •determinarea culorii se face la începutul şedinţei pentru ca ochii medicului să fie odihniţi. •dintele artificial confecţionat are suprafaţa orală acoperită cu un strat opac de lac de argint. •nuanţa rujului şi a îmbrăcămintei pot influenţa culoarea dinţilor. •alegeţi culoarea cu saturaţia mai scăzută şi strălucirea mai crescută. 44. modificate. •mostrele se schimbă repede. sau bont pentru a ajunge Ia ocluzia normală.

•Microprotezele singulare nu se cimentează provizoriu → se pot deforma / fractura / nu se mai pot îndepărta decât după un timp îndelungat / se pot înghiţi. în cazul dinţilor vitali se foloseşte anestezia. •să nu se dizolve în contact cu fluidele bucale. •Cimentarea este sigilarea sau închiderea etanşă a spaţiului micronic. •să aibă capacitatea de a se întinde în straturi subţiri (filmul cimentului dentar). Alcool). •Aprecierea – inspecţie sau prin simţul ocluzal (o simte mai înaltă sau ca înainte). 45. 46. Pregătirea dintelui: •îndepărtarea coroanelor provizorii şi a cimetuiui. •curăţirea dintelui cu protejarea gingiei (sângerează). •Are rol în perfectarea retenţiei primare prin adaosul unei retenţii suplimenatre secundare = cimentul. •folosirea aspiratorului. •uscarea (jetul de aer se aplică tangenţial. •să se manipuleze uşor (timp de lucru şi priză) . Tehnica cimentării definitive Pregătirea microprotezei •degresare (ex. . •să asigure adezivitaie. •să aibă efect carioprofilactic.complicatii ale tratamentului leziunilor coronare Accidente posibile în timpul şlefuirii: •durerea.Accidente . şi care realizează o legătură fixă între componenta organică (preparaţia dentară) şi componenta artificială (microproteza). •Inserţia se face în ax cu presiune digitală moderată urmată de presiune ocluzală cu rulou.Cimentarea definitiva •Reprezintă agregarea finală a microprotezei pe dinte. ce ia naştere între suprafaţa dentară şi cea coronară. •izolarea dintelui . Se realizează cu materiale ce trebuie să îndeplinească următoarele calităţi: •să fie biologic acceptate. •degresarea dintelui (ex. •memorizarea poziţiei coroanei pe dinte şi axul de inserţie. eventual aer călduţ). •uscare. •introducerea unui fir de bumbac în şanţul gingival pentru drenarea secreţiilor. •să reziste la solicitările mecanice. prepararea cimentului – după recomandarea producătorului •Coroanele se umectează cu ciment. neofalină. care depinde de sensibilitatea individuală. cu materiale (cimenturi dentare) care iniţial sunt fluide şi ulterior se întăresc (după Bratu). •putem face dispunerea coroanelor în ordinea cimentării. apă oxigenată 3%). •Microprotezele singulare nu se cimentează provizoriu → se pot deforma / fractura / nu se mai pot îndepărta decât după un timp îndelungat / se pot înghiţi.

•Sedarea durerilor nu înlătură pericolul afectării pulpei. •fractura bontului coronar. . •cimentări deficitare (fără uscare). sau în cazul coroanelor singulare să se cimenteze cu un ciment neutru. compresiuni pentru hemostază sau sutură chirurgicală. consecinţa lipsei de consolidare mecanică. ceea ce duce la retracţii cicatriceale sau la apariţia pungilor gingivale. tratamentul constă din extirparea vitală a pulpei. îndeosebi prin cimentare. poate să determine o lezare a fibrelor subepiteliale. •bonturi cu perimetrul ocluzal mai mare decât cel cervical. În afară de încercarea de terapie medicamentoasă se indică extirparea vitală. •durerea trecătoare. prin lipsa unui punct de sprijin ferm al mâinii operatorului. prin neatenţie sau prin manevrarea greşită a instrumentelor de şlefuit. fapt care denotă că instrumentul de şlefuit nu a fost manevrat în mişcare continuă. printr-o orientare greşită asupra dimensiunilor organului pulpar. supragingival). Complicaţii posibile după şlefuire: •pulpita însoţită de durerile care apar în scurt timp după şlefuire. Greşeli cu consecinţe asupra formelor şlefuirii : •forme de bont exagerat conicizate. În principiu.şlefuiri excesive cu conicizări sau insuficiente. •faţetele desprinse se fixează de ex.•secţionarea buzei. Cauze •calitatea precară a materialelor. •deficienţe clinice . •pregătire preprotetică incorectă şi malocluzii. pe o perioadă de câteva săptămâni. •subminări retentive (praguri accidentale în profunzime). consecinţa unei tehnici greşite în orientarea instrumentelor de şlefuit. cronice şi acute). •nerespectarea instrucţiunilor medicului. •şanţuri verticale pe suprafaţa bontului şi la colet. insuficient de profund efectuată (a nu se confunda cu preparaţia escavată unde şlefuirea limitei se face. •fracturarea coronară a dintelui vecin sau antagonist. sau în unele cazuri se pot face tratamente cu substanţe medicamentoase. mai ales atunci când bontul reprezintă unul din stâlpii unei punţi de o întindere mai mare. greşeală care poate determina deraparea instrumentului de şlefuit. accidente şi complicaţii în şlefuirea dinţilor. cum sunt corticosteroizii. •spaţiu interocluzal insuficient printr-o reducere prea mică de substanţă dentară. au drept rezultat o inserţie incompletă şi incorectă a coroanei. •traumatizarea paradonţiului marginal. •prepararea coletului pentru coroanele cu pătrundere subgingivală. •deschiderea camerei pulpare. planşeului sau mucoasei jugale. în mod voit. Reparaţii posibile •coroana perforată se obturează folosind compozit sau amalgam. în special a dinţilor monoradiculari depulpaţi Greşeli. •faţetele pierdute se refac cu compozit sau indirect în laborator. limbii. de aceea se recomandă în astfel de situaţii să se aplice coroane de protecţie provizorie cu Calxil. •şlefuirea din neatenţie sau printr-o tehnică greşită a dintelui adiacent – punct de plecare pentru dezvoltarea unei carii. •necroza pulpară tardivă şi gangrena pulpară – complicaţii ale şlefuirii – cu consecinţe asupra integrităţii ţesuturilor periapicale (parodontite aplicate. cu consecinţe asupra retentivităţii coroanelor şi a integrităţii pulpare. în raport cu gravitatea leziunii se pot lua măsuri ca badijonări cu apă oxigenată. consecutivă şlefuirii. •zone retentive la nivelul coletului – consecinţa unei incorecte preparări şi finisări a bontului. care apare provocată de agenţi termici şi chimici şi cedează în urma aplicării coroanelor de protecţie. cu Duracril.

cu diferite instrumente fiecare avand avantaje si dezavantaje . cu care se efectuează ablaţia prin secţionare (fără ajutorul instrumentelor rotative). Acest instrument poate fi folosit în combinaţie cu pensa Planert. care permit secţionarea restaurărilor de lama instrumentului. Sunt recomandate la îndepărtarea coroanelor moi. de obicei diamantate. •"pensa Planert" . •cleşte de lărgire a restaurării . Tehnicile de ablaţie variază de la o restaurare unidentară la alta. îndepărtarea restaurării. •restaurarea care trebuie îndepărtată conţine un aliaj nobil (aur). după care cu ajutorul unui instrument adecvat se realizează acţiunea de pârghie pt. Avantaj: pulpa dentară a dinţilor stâlpi vitali nu este expusă la stresul termic. 47. Exemple de instrumente speciale pentru îndepărtarea restaurărilor protetice fixe după secţionarea acestora: • instrument de lărgire a restaurării cu acţiune de pârghie .•recimentare. nefiind necesară efectuarea unei noi restaurări. •sistemul Coronaflex Ablatia prin secţionare Se realizează cu instrumente rotative. •se realizeaza cu ajutorul socurilor mecanice. Metode de ablaţie prin dezvoltare de şocuri mecanice Majoritatea metodelor de ablaţie utilizate la ora actuală folosesc dispozitive care dezvoltă şocuri mecanice. Dispozitivele manuale-şocul este obţinut prin imprimarea unei forţe mânerului dispozitivului. Ablatia fără secţionare Indicaţii: •atunci când restaurarea se poate refolosi.Ablatia microprotezelor Ablaţia protezelor unitare se face în general cu instrumentar rotativ adecvat care permite secţionarea unei coroane de înveliş.îndepărtarea marginilor secţionate şi ulterior îndepărtarea ei în totalitate de pe bont.partea activă a acestei pense se introduce în lăcaşul creat al restaurării. după care se activează ducând astfel la lărgirea restaurării. •instrument special numit "forceps Montfort".Şocul este transmis părţii active a dispozitivului acesta dizlocând restaurarea protetică. din aliaje nobile. care permit secţionarea restaurării. . Dispozitive electromecanice : •dispozitivul Anthogyr (se ataseaza la unitul dentar si dezvolta socuri mecanice).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->