CRIZE EPILEPTICE OCAZIONALE PROF. DR. SANDA MAGUREANU CLINICA DE NEUROLOGIE PEDIATRICA A SPITALULUI CLINIC AL.

OBREGIA CONVULSIILE OCAZIONALE DEFINITIE Crize epileptice survenite la orice virsta, dar in special la sugar si copil mic ca o reactie a sistemului nervos central fata de modificarea unor constante homeostazice (termica, glicemica, fosfo-calcica, acido-bazica etc), neavind la baza o leziune cerebrala epileptogena. Acest tip de crize se datoreaza unor modificari predominent extracerebrale si rar si unor leziuni intracerebrale acute. CRIZE EPILEPTICE OCAZIONALE CLASIFICARE 1. CRIZE OCAZIONALE PRIN MODIFICARI EXTRACEREBRALE: Convulsii febrile; Convulsiile hipocalcemice; Convulsiile hipoglicemice; Convulsiile din sindromul de deshidratare acuta; Convulsiile din intoxicatiile acute; Convulsiile din carenta de piridoxina; 2. CRIZE OCAZIONALE PRIN LEZIUNI CEREBRALE ACUTE: Infectii cerebrale acute; Crizele din tumorile cerebrale; Crizele din traumatismele cerebrale; Convulsiile din accidentele vasculare; CONVULSIILE FEBRILE DEFINITIE: - varsta aparitiei: 3 luni i 5 ani; - se produc in asociere cu febra; - in absenta unei infectii a sistemului nervos (meningita, encefalita); EPIDEMIOLOGIE: - sunt cele mai frecvente convulsii la sugar; - 2-7% dintre copiii < 5 ani au cel putin o convulsie febrila; - frecventa mai mare la baieti; CONVULSIILE FEBRILE ETIOPATOGENIE: Insuficient cunoscuta; In determinarea excitabilitatii corticale sunt implicati 3 factori: Febra; Virsta; Factori ereditari; CONVULSIILE FEBRILE FEBRA Cauzate de infectii de cai respiratorii superioare, boli eruptive, infectii urinare si gastroenterite; Apar la cresterea brusca a temperaturii; 75% la >39,5 C; CONVULSIILE FEBRILE 2. VIRSTA: Factorul cel mai important; Apar rar sub 6 luni si dupa 4-5 ani;

Datorita maturarii cerebrale si scaderea frecventei bolilor infectioase; CONVULSIILE FEBRILE 3. FACTORII EREDITARI: Transmitere autozomal dominanta cu penetranta incompleta si expresivitate legata de virsta modelul exact este insuficient clarificat; Istoric familial de epilepsie: 10-50%; Istoric familial de convulsii febrile: 33%; CONVULSIILE FEBRILE SIMPLE Sunt cele mai frecvente (95%); Virsta aparitiei: 6 luni 5 ani; De obicei unice in 24 de ore; Apar la cresterea brusca a temperaturii peste 38,5 C, in prima zi de febra; Durata redusa < 15 minute; De obicei bilaterale, tonico-clonice, clonice sau hipotone generalizate; Fara deficit postcritic; La copiii anterior normali, fara anomalii la examenul neurologic si psihic; CONVULSIILE FEBRILE COMPLEXE (COMPLICATE) - rare (4-5% dintre CF); - varsta aparitiei - frecvent nainte de 1 an; - se repet de obicei n decursul unei zile; - au o durat mai mare de 15 minute; - sunt de obicei unilaterale; - apar la copii cu dezvoltare psihomotorie anormal anterior crizei; - sunt urmate de deficit postcritic. DIAGNOSTICUL POZITIV 1. anamnez riguroas; 2. puncia lombar (controversata): - la copii < 6 luni (obligatorie); - la copii < 18 luni (recomandabil); - atunci cnd ntrzie nsanatosirea; - cnd exista cea mai mica suspiciune de meningita; - daca CF apare n a doua zi de boala; - in CF complicate. DIAGNOSTICUL POZITIV 3. EEG: - valoare limitata pentru diagnosticul si prognosticul CF - modoficarile sunt expresie a predispozitiei genetice si nu un indicator de epilepsie ulterioara. 4. Alte analize ca radiografia simpl de craniu, examene biologice (glicemie, calcemie) au indicatie daca istoricul sau tabloul clinic sunt sugestive 5. CT i RMN pot fi uneori de ajutor, dar nu sunt indicate de rutina.

DIAGNOSTIC DIFERENIAL:

- meningita, uneori dificil de diagnosticat (40% din cazuri nu au semne meningeale); - anoxia cerebrala (sincopa cerebral), poate fi declanat de febr, fric, emoie, patologie cardiac; - frisonul, caracterizat prin micri ritmice, oscilatorii fr pierderea contienei; - spasmul hohotului de plns, apare ntre 1-3 ani, manifestat prin apnee, cianoz, hipertonie declanate de plns; poate fi nsoit i de convulsie tonico-clonic. CONVULSIILE FEBRILE TRATAMENT 1. INTERVENTIA IN CRIZA ACUTA; 2. INTERVENTIA PENTRU PROFILAXIA RECURENTELOR; 1. CRIZA ACUTA - msurile suportive: decubit lateral (eliberare ci respiratorii); aport de oxigen; accesului venos pentru perfuzie. - tratament medicamentos: diazepam 0,5 mg/kgcorp, intrarectal sau intravenos; - scderea febrei sub 38,5C - antipiretice: acetaminofen, ibuprofen, algocalmin, bi cldue; - combaterea cauzei febrei (bacterian, virotic, dezechilibru electrolitic etc.); - linitirea familiei nspimntate; 2. TRATAMENTUL PROFILACTIC: a. Tratamentul intermitent: - cnd copilul are temperatura > 38C. Se face cu: antitermice; diazepam, 0,2-0,5 mg/kg/zi per os pe toata perioada febrei si nca 2 zile de afebrilitate - daca se produce o recurenta, familia, va administra singura diazepamul intrarectal, care la o doza de 0,3mg/kgcorp - tratamentul profilactic al recurentelor CF nu previne aparitia epilepsiei

2. TRATAMENTUL PROFILACTIC: b. Terapia continu - nu se mai face azi - nu scade riscul dezvoltarii unei epilepsii ulterioare - are efecte secundare (agitatie, deprimarea functiilor cognitive, insuficienta hepatica sau pancreatica) de lunga durata sau chiar definitive; - fenobarbitalul 5mg/kg/zi, valproat 20-40 mg/kgc/zi; - profilaxia continua este indicata la copii cu risc crescut (sub 1an, durata CF>15 minute, recurente frecvente, dezvoltare psihomotorie anormala sau atunci cnd parintii, nspaimntati de producerea CF, solicita tratament continuu.

PROGNOSTICUL CONVULSIILOR

FEBRILE

- Mortalitatea este foarte sczut; - Riscul de recurenta este de 33-40%; depinde de: - istoricul familial de CF la rudele de gradul I; - durata scurt a febrei nainte de CF; - durata crizei; - temperatura moderat; - caracterul focal al crizei; - vrsta primei crize febrile: < 12 luni: 50-65%; - 50-75% din recurene apar n primul an; - recurenele multiple sunt de 3 ori mai frecvente la sugar; PROGNOSTICUL CONVULSIILOR FEBRILE

Riscul de sechele neurologice si mintale; - este mic la copiii anterior normali; - dup unele CF complicate: hemiplegii, diplegii, coreoatetoz (Walace, 1982); - frecvent - semne neurologice minore, tulburri de comportament (tip hiperkinetic); - disabilitile de nvare ulterior;

PROGNOSTICUL CONVULSIILOR FEBRILE Factori de risc predictivi pentru epilepsie : - CF > 15 minute; - mai multe CF n 24 ore; - AHC cu epilepsie; - tulburri neurologice; - CF complicate sunt urmate de epilepsie parial (cauz sau efect?)

n concluzie, din punct de vedere patogenic, CF este considerat un rspuns la o febr mare instalat brusc, la un copil predispus genetic, n perioada de vrst n care pragul convulsivant al creierului imatur este sczut (Moshe, 1989).