Sunteți pe pagina 1din 8

Forme fundamentale ale angoasei (dup Fritz Riemann)

Dei Fritz Riemann a fost psihanalist, o s ncerc s expun pe scurt, din perspectiv AT, ideile principale ale lucrrii sale Forme fundamentale ale angoasei (ale fricii), unde Fritz Riemann descrie la pagina 19, 4 tipuri de temeri sau fric, pe care el le denumete angoase (datorita diferentierii intre frica autentica si frica rezidual ca rezultat al unei psihotraume): 1. Frica de autodruire, dar i de a drui ceva exterior fiinei noastre (trit ca pierdere a Eului i dependen). Poate fi trit de parintele care se ingrijoreaza mereu in legatura cu sine si copilul sau. Se ingrijoreaza pentru ca nu are sentimente fata de sine si copil, i lipseste motivatia de a face sau de a oferi ceva. Un asemenea parinte seamana in copilul sau teama, ingrijorare, sentimentul de inutilitate a vietii si dependenta fata de parinte (lipsa echilibrului ntre autonomie si suportivitate). 2. Frica de individualizare sau frica de abandon (trit ca pierdere a proteciei i izolare). Cei care sufera de agorafobie, manifesta aceasta angoasa. Ei evita multimile, pentru ca identitatea lor slaba s-ar dilua in prezenta celorlalti. 3. Frica de schimbare (trit ca vremelnicie i nesiguran). Se poate observa la cei care se plafoneaza la nivele mult inferioare pregatirii lor, dar isi exprima continuu frustrarea fa de acest fapt. 4. Frica de autoritate (trit ca fiind ceva definitiv, lipsit de libertate). Se poate observa la lupii singuratici. Ei aleg cariere individualiste, profesii fara sefi si fara subalterni. Deasemenea se poate observa aceasta angoasa la cei care intra mereu in conflict cu regulile si ordinele, fie la locul de munca, fie in plan social, familial. Aceasta angoasa este de fapt o teama exagerata (reziduala, parazita) fata de parinti extrem de severi si rigizi. Reziduala pentru ca este traita toata viata. Titlul cartii lui Fritz Riemann ar putea fi Forme fundamentale ale fricii cauzate de absenta protectiei Parintelui bun, pozitiv (de aceea unii caut s compenseze aceasta fric prin nlocuirea Printelui mental deficient cu unul abstract, magic, pe care l numesc D-zeu, Isus, Mahomed, Budha etc.). Toate celelalte forme de angoas, sunt derivaii ale acestor 4 tipuri, spune Riemann. Aceste temeri (anxieti) apar in copilarie sub influenta unui parinte grijuliu negativ

(mama victima) si a unui parinte normator negativ (tatal persecutor). Angoasele pot fi compensate patologic prin diverse comportamente la baza crora stau anumii driveri sau directive parentale. Fiecare forma de angoas (fric) redata mai sus, poate fi compensat dintr-o anumita stare negativ a Eului. AT-ul descrie tot 4 forme negative ale personalitatii umane, care se pliaz pe cele 4 forme ale angoasei descrise de Riemann: 1. Frica de autodruire compensata prin starea eului de Parintele Grijuliu Negativ. Driveri: salveaz (Salvator necerut), f plcere (supraadaptarea). Parintele Grijuliu Negativ nu ofera dragoste, ci isi proiecteaza propriile temeri, ingrijorari tocmai datorita angoasei de mai sus. Rationamentul ar fi urmatorul: "aici e doar un copil, eu, iar daca voi oferi dragoste altui copil, nu va mai fi suficienta pentru mine". Parintele Grijuliu Negativ este un Sisif confuz. Mama care e un Printe Grijuliu Negativ, se mai numete i mam schizofreniform (i poate schizofreniza copiii, datorit ambivalenei emoionale i a mesajelor disjuncte). 2. Frica de individualizare sau frica de abandon compensata prin starea eului de Parintele Critic Negativ (Persecutorul). Atitudini frecvente: parazitare, agresare fr motiv. Driveri: fi perfect, fi puternic, grbete-te. Jocul preferat al persecutorului este "lovete-m" i are la baz frica de abandon. Persecutorul este totdeauna un individualist si traieste mereu cu spaima de a fi abandonat. 3. Frica de schimbare compensata prin starea eului de Copil Adaptat Negativ. Driveri: f eforturi. Mod de gandire: "muncesc ca sa nu mor de foame" in loc de "muncesc ca sa ma hranesc si sa ma bucur de viata". Acesti oameni se simt permanent niste sclavi, traiesc cu sabia lui Damocles deasupra capului si au sentimentul ca timpul lor a expirat. De aceea ei "fac mereu eforturi". Copilul Adaptat Negativ este un Sisif trist. Frica de schimbare poate fi atat de intensa, incat unii o resimt ca o teroare permanenta. 4. Frica de autoritate compensata prin starea eului de Copil Liber Negativ (rebel, demonic, psihotic). Driveri: distruge (neantizeaz, desfiineaz). Copilul Liber Negativ este un Sisif vesel. Schizofrenia este cu rs, spre deosebire de depresia majora care

se termina intr-o aplatizare emotionala, neantizare. Reactia schizofrenic este de a rade la propria nenorocire sau la nenorocirile altora si de a plange la bucuriile altora. Exemplu de copii liberi negativi (aparent integrati social, dar disfunctionali profesional): functionarii corupti, vandalii stadioanelor etc. Actiunea unui adult de a distruge (sub imboldul tririlor din starea eului de Copil), de a neantiza/desfiinta lucruri i fiine, reprezint consecinta actiunilor Parintelui Grijuliu/Critiv Negativ asupra copilului biologic devenit ulterior adult, pe care acesta le proiecteaz asupra unor teri. Un copil sufocat de grija negativ i/sau criticat prin reprosuri, se poate simi desfiintat, i poate alege inconstient s se despgubeasc prin comportamente distructive. Actiunile sale sunt de fapt reaciuni n oglind la aciunile distructive parentale (prinii l distrug pe copil iar copilul i distruge jucriile, trage pisica de coad ori se poate autodistruge prin consum de substane sau chiar suicid). Strile negative ale eului sunt nite surogate ale identitii primare, autentice, cea care s-ar fi putut dezvolta in conditii optime. Cauza primara a angoaselor si compensarea acestora prin stari negative ale eului se datoreaza nestiintei si neputintei de a iubi. Strile negative ale eului descrise in analiza tranzactional sunt de fapt surogate ale identitii autentice (formata din Parinte pozitiv, Adult, Copil liber/Copil adaptat pozitiv). Capacitatea de a oferi dragoste (intelegere si acceptare), precum si compensarea lipsei dragostei prin surogate, vine ca rezultat al unor preprogramri parentale, "iat cum se iubete autentic" sau "iat cum s pcleti absena sentimentelor autentice prin surogate". Ambele sensuri sunt "perfectibile", de la bine la mai bine sau de la rau la mai rau functie de circumstantele genetice, sociale si ale compatibilitatii de script dintre parinti. In majoritatea cazurilor, oamenii isi aleg partenerul prin compatibilitate de script ("cine se aseamana se aduna" si cel mai probabil vor face copii asemanatori). Angoasele si starile negative ale eului, sunt interdependente si formeaza un cerc vicios. Daca as inlocui o anumita stare negativa a eului cu una pozitiva, ar disparea automat forma de angoasa care i corespunde. Invers, sa renunt la o angoas, fara a renunta la starea negativa corespunzatoare a eului, nu ar fi posibil. Inlocuirea starilor negative ale eului cu stari pozitive constituie demersul oricarei psihoterapii sau

autoterapii. Un copil nu are cum sa dezvolte stari negative ale eului decat prin copierea modelelor parentale. Copiii care "reusesc" sa faca acest lucru foarte bine, i numesc copii oglind. Ei pun oglinda in fata parintilor lor, uneori cu pretul autodistrugerii. Poarta inconstient in spate angoasele parintilor fara sa-si dea seama ca ar putea vreodata renunta la povar. Rezumat: Forme de angoase 1. Frica de autodruire, dar i de a drui ceva exterior fiinei noastre (trit ca pierdere a Eului i dependen) 2. Frica de individualizare sau frica de abandon (trit ca pierdere a proteciei i izolare) 3. Frica de schimbare (trit ca vremelnicie i nesiguran) 4. Frica de autoritate (trit ca fiind ceva definitiv, lipsit de libertate) Compensarea lor prin starile negative ale eului (AT) 1. Parintele Grijuliu Negativ. Driveri: salveaz (Salvator necerut), f plcere (supraadaptarea). 2. Parintele Critic Negativ (Persecutorul). Agresare fr motiv. Driveri: fi perfect, fi puternic, grbete-te. Jocul preferat al persecutorului este "lovete-m" i are la baz frica de abandon. 3. Copil Adaptat Negativ. Driveri: f eforturi. 4. Copil Liber Negativ (rebel, demonic, psihotic). Driveri: distruge (neantizeaz, desfiineaz). Compensarea angoaselor prin tipuri patologice de personalitate (psihanaliza) 1. Schizoid 2. Depresiv 3. Obsesional 4. Isteric "Compatibilitati" (cu ghilimele pentru ca relatiile mai totodeauna nu sunt de durata) Schizoid + depresiv (schizoidul speculeaza nevoia de daruire afectiva a depresivululi)

Obsesional + isteric

"Incompatibilitati" depresiv + isteric schizoid + obsesional

Compatibilitatile sunt autentice in masura in care cei doi parteneri sunt dispusi sa se accepte asa cum sunt fara a dori "schimbarea celuilalt" dupa chipul si asemanarea lor. Daca modelul expus de mine e unul corect, un individ cu structura obsesionala ar trebui sa manifeste o teama exagerata fata de schimbare inca din copilarie, datorita unui parinte de tip Procust, anafectiv, care isi trateaza copilul ca pe un obiect, supunundu-l la schimbari dese fara a-i oferi vreo explicatie sau consolare. "Personalitatea" se caracterizeaz printr-un melanj de personaliti n care dominant este una, dar manifeste pot fi/sunt i celelalte. Un Persecutor nu e doar depresiv, poate fi si schizoid, isteric, etc., sau un maniac nu e doar "isteric" (histrionic), poate fi si obsesional. Dezvoltarea la copil a unui sine compliant pe dorintele egoiste/narcisice ale prinilor conduce la clivare (scindare, schizoidie) intr-o msur mai mic sau mai mare. Restul manifestrilor (depresie, isterie, comportament obsesional) se pot manifesta ulterior, funcie de modelele figurilor parentale. Aadar, un copil schizoid, se poate manifesta prin isterie, daca a decis s copieze isteria bunicii, mamei, care desconsiderau optiuni si exagerau problemele.

Agresivitatea obsesionalului
In copilarie i-au fost interzise/reprimate manifestarile de agresivitate, mnie, ura, ostilitate, sfidare etc. Acestea erau pedepsite sau urmate de retragerea iubirii. Deasemenea s-au manifestat asupra lui atitudini de suprematie a gndirii, de interzicere a propriilor decizii sau alegeri cu impunerea deciziilor parentale. Au fost proiectate in copil tendinele narcisice ale parintelui, care s-a "iubit" pe sine prin copilul vzut ca o clon personal: ex.: puiul mami, prinesa tati (biatul partener surogat al mamei, ocupat permanent s-i mulumeasc

mama nu pe sine, fetia partener a tatlui, ocupat permanent s-i mulumeasc tatl). Acestia mai tarziu in relatie pot fi preocupati mai mult n a-i proiecta sinele in partener si nu n a satisface nevoile si sentimentele partenerului (fenonem numit parazitare n analiza tranzactional). Partenerul de via este cel care vine n ntmpinarea dorinelor noastre. Copilul care ndeplinete ateptrile printelui de sex opus (in special, dar nu exclusiv), se comporta ca un partener surogat al acestuia. Prin urmare este probabil ca un asemenea copil devenit adult s dezvolte probleme n relaia de cuplu dar i n societate datorit afectelor reprimate.

Detalii comportamentale ale celor care au "beneficiat" de parazitarea propriei identiti de catre prini sunt denumite "manifestari ale agresivitatii obsesionalului": - suprematia asupra partenerului - fortarea partenerului de a se situa pe o pozitie de dependenta fata de el - se cramponeaza de trecut si-i enumera partenerului, cu date temporale exacte, ce anume a gresit, de cte ori etc. - i face partenerului propuneri de program, cauta sa stabileasca reguli - la obsesionali joaca un rol important timpul si banii, punctualitatea i economia n parteneriat - apar cel mai clar in primplan pulsiunea de a stpni, pedanteria i rigiditatea - sexul este adesea planificat sau are o componenta sadica - obsesionalul i aduce voina de performanta i n sexualitate, situaie n care partenera devine un obiect al verificarii performantelor sale - obsesionalul are cultul elitelor si isi foloseste proprii copii ca simple obiecte pentru performanta scolara (ori inveti ori mori, daca nu iei zece la materia asta sa nu mai vii acasa)

- obsesionalii cauta un cadru legitim pentru a-i exterioriza agresivitatea (fanaticii in toate domeniile posibile: sanatate-igiena, morala, religie, armat, nvmnt etc) - obsesionalii nu i ndreapt agresivitatea impotriva lor inile ca si depresivii, ci impotriva a ceva sau cineva din exterior (provoac traume emoionale celor apropiai iar pe timp ndelungat chiar tulburri psihice severe) - O varianta ntructva mai blnd a agresivitatii legitimate descrise este corectitudinea exagerata, care, alaturi de reprimarea agresivitii, este forma cea mai frecventa de manifestare obsesionala a agresivitatii - fara ca obsesionalul sa fie aici constient de agresivitate (exemplu: profesori care intra la fix si ies la fix, demonstreaza toate teoremele, dau excesiv teme pentru acasa, critic profesorii care nu fac la fel, etc). - O alta forma de agresivitate obsesionala este agresivitatea viclean, la, care lovete pe la spate. O gasim la oamenii care n copilaria lor au fost pedepsii sever pentru manifestarile lor de agresivitate; ei au fost nevoiti sa-si ascunda agresivitatea n spatele unor meserii ca: politicieni, militari, poliiti, judecatori, preoi, pedagogi i funcionari care justific agresevitatea n meserie prin faptul c ei se in de norme, regului i principii. - O serie de acte ratate care pot fi incadrate in categoria stngcie sunt expresia unor afecte reprimate - autoobservaia ipohondr: individul respectiv i chinuie anturajul cu angoasele i simptomele sale ipohondriace - incetineala, scrupulele i indecizia cu care i streseaza din ce in ce mai mult anturajul (de exemplu, femeia care nu reuseste sa se imbrace la timp pentru petrecere, brbatul care mereu rspunde cu nu n familie sau la servici celor care i cer ajutorul) - orientarea spre satisfacerea trebuinelor primare (sex, mncare, confort locativ), spre beneficiul imediat; datorit ignorrii bidirecionale a sentimentelor , beneficiul obinut este unilateral (schimburile sociale, au la baza ceea ce-i place celuilalt nu ceea ce le-ar place ambilor parteneri)

- agresivitatea pasiva (negativismul, "da, da, i voi rezolva problema saptamana viitoare - dar in realitate niciodata") - Somatizarile sunt echivalente ale agresivitatii reprimate (tulburari cardiovasculare, oscilatiile tensiunii arteriale, dureri de cap, tulburari de somn si digestive) Exemple: - celibatarul batran ramas sub fusta mamei - functionarul sau contabilul care cultiva mici manii in numele legii, dar ascunzind sub masca politeei i a religiozitii, o agresivitate ucigatoare - inspectorul sanitar care cauta cele mai mici urme de murdarie iar daca nu le gaseste e bucuros sa aplice preventiv o amenda care merge in buzunarul propriu - medicul care profeseaza pentru statut si bani, care nu trateaza pacientul pana nu isi vede incasat tariful auto stabilit - judecatorul care judeca in favoarea celui care e dispus sa-l mituiasca si care de asemenea isi profeseaza meseria pentru statut si bani si nu din simtul datoriei fata de semeni (toate acestea sunt agresiuni mascate, la locul si asupra persoanelor nepotrivite, cu sau fara beneficiu material dar intodeauna cu un beneficiu psihologic obtinut prin defularea afectelor reprimate) [Articolul se bazeaza pe lucrarea " Formele fundamentale ale angoasei" de Fritz Riemann ( Editura Trei, Bucuresti)] http://www.psihologie.50g.com/fritz.htm