P. 1
geografie

geografie

|Views: 7|Likes:
Published by Diana Maria Tanase

More info:

Published by: Diana Maria Tanase on May 19, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/28/2014

pdf

text

original

PRINCIPIILE PREDARII INVATARII GEOGRAFIEI Principiile sunt idei de baza pe care se intemeiaza procesul de invatamant si care jaloneaza cursul

general al activitatii profesorului si elevilor. Principiile didactice au o valoare procedurala, intrucat indica modul de actiune in vederea obtinerii celor mai bune rezultate. Altfel spus,principiile stabilesc anumite norme ce caracterizeaza aplicarea lor in practica. Normele au un inteles mai restrans, de conduita didactica, de prescriptii si instructiuni sau indicatii precise, impuse actului didactic. Ca urmare, principiile si normele asigura acea normativitate specifica, in masura sa apropie procesul de predare-invatare de functionalitatea optima. Principiile didactice au un caracter general, pentru ca vizeaza toate componentele actului didactic; au, de asemenea, un caracter normativ prin functia lor, orientativa si reglatoare, in stabilirea obiectivelor, in structurarea continutului, in alegerea formelor de realizare a procesului de predare-invatare, in alegerea strategiilor didactice prin imbinarea metodelor, a mijloacelor de instruire si realizarea evaluarii; caracterul sistemic rezulta din faptul ca principiile didactice sunt sisteme de norme ce trebuie aplicate in fiecare forma de activitate didactica, intrucat nerespectarea unui principiu didactic poate duce la anularea sau atenuarea celorlalte; caracterul dinamicse refera la faptul ca acestea nu sunt rigide, ele se pot multiplica sau integra in principii cu o sfera mai larga. Si pentru ca principiile exprima legitatile functionarii procesului de invatamant, intre diferite aspecte ale acestui proces exista legaturi esentiale, redate prin unitatea dintre: - participarea deprinderilor; activa si insusirea constienta a cunostintelor, priceperilor si

intuitia concret-senzoriala si abstractie; teorie si practica; de progresare, pe calea invatarii, si cele de consolidare in

- procesele memorie; -

caracterul stiintific al invatarii si accesibilitate; invatare si intarirea invatarii.

In functie de aceste legaturi legice, s-au putut constitui o serie de principii, care au o sfera de aplicare variata in teoria si practica instruirii. 1. Aplicarea principiilor didactice in predarea-invatarea geografiei Principiile didactice se pot concretiza intr-o gama variata de activitati, intr-un cadru larg si in functie de profesionalismul cadrului didactic. 1.1. Principiul participarii constiente si active a elevilor Potrivit acestui principiu, eficienta procesului didactic este determinata, in mare masura, de atitudinea constienta si activa a celor care invata fata de procesul de invatamant. in primul rand, o participare constienta la actul invatarii presupune intelegerea cat mai clara si profunda a continutului de invatat. A cunoaste inseamna a intelege, si, fara intelegere, cunostintele se intiparesc mecanic in memorie, nu sunt durabile si nu pot fi aplicate in practica, intelegerea are sensul unei reflectari active in constiinta elevilor a celor percepute, deci, intelegerea esentei si importantei sarcinilor si temelor de invatat, a scopurilor si obiectivelor de atins.

intereselor. a angajarii optime a gandirii si a celorlalte procese intelectuale opuse unei atitudini pasive. procesul de alunecare. profesorul de geografie trebuie sa cunoasca insusirile esentiale ale structurii si functionalitatii inteligentei in fiecare stadiu psihogenetic. comparare. Asadar. Mai mult decat atat. De aceea. pe senzatii. asociere si generalizare a cunostintelor. apartin definitiv elevului si se pot aplica creativ. Principiul invatarii intuitive (principiul intuitiei) Inteligenta se formeaza si se dezvolta in timp. in acest fel fiind posibila formarea notiunilor si deprinderilor ce trebuie insusite de catre elevi. devin un bun personal. pentru a obtine. timp). Ca activitati de invatare specifice si utile. prin emiterea de ipoteze si descoperire. in cazul in care posibilitatile de perceptie sau observatie nemijlocita sunt limitate sau lipsesc. selectarea si ordonarea unor informatii din texte si harti. la o varsta mai mare. impresiile puternice. compararea ordinelor de marime (distante. sinteza. de retinere si reproducere mecanica. emotiile si sentimentele colective. ordonare. instrumente si aparatura de laborator. numai cunostintele dobandite prin efort personal. intr-o ordine logica. corelata cu interesele si trebuintele elevilor. sistematizata dupa un plan. fiind vorba de stadiul operatiilor logico-matematice. apare ca necesara intuirea polimodala. desene geografice. care. axata pe activitatea directa a elevului. auz. pot fi mentionate: compararea unor date cantitative. in actul de predare-invatare a geografiei un rol aparte il au. cu atat mai repede si mai usor . se impune sa se recurga la inlocuitori ai realitatii. fie prin mijloace obiectuale. activa. stimulii interni motivationali de tipul curiozitatii. J. suprafete. modele. precum: forma unui deal sau munte. numite infrarationale. operatiile gandirii si dinamismul lor reprezinta produsul interiorizarii actiunilor externe. inlocuirea verbalizarii cu analiza imaginii. Ca atare. dispozitia momentului. dirijata prin cuvant. Un fapt este clar: cu cat vor participa mai multe organe de simt (vaz. inteligenta este premisa si rezultat al invatarii. imagini proiectate. Integrarea materialului intuitiv in lectia de geografie este un fapt. care fac uz de acest principiu.Activizarea elevilor sau participarea activa se refera la faptul ca insusirea cunostintelor urmeaza sa se faca pe calea activitatii proprii a elevilor. Si pentru ca intre 7 si 12 ani. Acest principiu postuleaza necesitatea observarii directe a faptelor geografice. care trec prin experienta proprie de elaborare. dorintelor de succes. permanent. care poate stimula/dinamiza efortul de invatare si concentrare in timpul lectiei. perceptii si reprezentari precise si clare. extinderea unor cai de comunicatie ori zone industriale. pentru o intuitie directa. o informatie despre realitate. formeaza o componenta indispensabila activizarii. in functie de mediul sociocultural. prin orientarea actiunilor si gandirii. Ca atare. evolutia teritoriala a unei asezari omenesti. trebuintelor. torentialitatea.) la procesul de invatare. eroziunea apelor curgatoare. ci acest moment trebuie provocat sau creat. Ca atare. Aceste stadii impun respectarea principiului unitatii dintre senzorial si rational sau a principiului invatarii intuitive. cartograme. starile emotionale. in realizarea acestui principiu. Acestia trebuie invatati sa vada si sa desprinda din obiecte si fenomene esentialul. fotografii. fapt care presupune un efort intelectual activ si constient al elevilor. sintetizarea informatiilor dupa un algoritm. Pe de alta parte. organizata. Prin urmare. sistematica. materiale. participarea mintala poate deveni maxima cand este sustinuta si de o motivatie puternica de invatare. concret-senzoriala invatarii. trebuie pus accentul pe procedeele de simbolizare si pe mijloacele verbal-logice. constand in postere. un procedeu de invatare eficienta. precum trairile afective. prin manipularea unor obiecte. dirijata. invatarea trebuie sa se axeze. Desigur ca o serie de elemente. pe scurt. dincolo de stadiul operatiilor concrete. Bruner (1970) preciza ca nu trebuie sa se astepte momentul aparitiei capacitatilor de asimilare a unor cunostinte. operatiile de analiza. profesorul instruieste cu ajutorul acestora. mai ales prin problematizare. de fapt. dar si faptul ca modificarea structurilor mintale ale copilariei presupune un timp optim si un antrenament cognitiv fundamentat psihopedagogie. diagrame. principiul intuitiei exprima cerinta de a se asigura o baza perceptiva. tablouri. temele cu continut geografic pot fi prezentate fie prin mijloace figurale. 1. sustin intuitia indirecta. usor de sesizat pe teren. selectie. temerii de esec. Dar orice exagerare in folosirea modelelor obiectuale poate intarzia apartia si dezvoltarea operatiilor formale. pipait etc. prin procesul de asimilareacomodare. Asadar.

vazului). pe grupe de nivel distincte. ajutandu-i sa extraga unele date despre aspectul exterior (forma. iar cuvantul profesorului conduce gandirea spre generalizare pe baza observatiilor facute asupra obiectelor si fenomenelor. conform cu particularitatile elevilor. Este important ca profesorul sa faca apel. a unor mijloace de invatare intuitive. Profesorul poate interveni si conduce elevii. cat si modalitatile de predare-invatare. 1. totodata. Totodata. Pe de alta parte. 1. diagrame. lata de ce procesul de invatamant trebuie sa fie organizat la un nivel de dificultate care sa se situeze in zona proximei dezvoltari a posibilitatilor de invatare ale elevului. in functie de particularitatile de varsta. evaluarea prin fise/teste de control. principala functie a elementelor intuitive fiind aceea de a servi drept izvor al cunostintelor. pentru a interveni in imprejurari nefavorabile (boala. care sa mentina stabilitatea atentiei elevilor si interesul pentru invatarea si insusirea profunda a cunostintelor. Precizarile profesorului vor servi drept mijloc de comunicare a cunostintelor noi. in functie de contributia directa si concreta a elevilor pentru propria pregatire. la cunostintele dobandite prin mijloace mass-media de informare si la fondul aperceptiv anterior. Ca atare. in acest sens. mijloacele intuitive confirmand si ilustrand continutul explicatiei verbale. construirea unor grafice. functia principala a expunerii (explicarii) de catre profesor este aceea de a servi drept sursa de cunostinte. De asemenea. bazata exclusiv pe memorare. Acest fapt face necesara utilizarea unor metode variate. iar invatarea va deveni mai eficienta. scaderea auzului. elaborarea de fise de activitate independenta. Astfel. si la cunostintele empirice si experienta anterioara a elevilor. aplicarea acestui principiu impune utilizarea strategiilor de diferentiere si individualizare. in situatia in care continuturile si sarcinile invatarii depasesc nivelul de dezvoltare generala al elevului.4. sex. Desigur ca aceste cerinte vizeaza atat obiectele. intelegere si aplicare a cunostintelor insusite anterior. Principiul accesibilitatii si individualizarii invatamantului in limitele acestui principiu. selectionarea si gradarea informatiilor stiintifice si a exercitiilor care conduc la formarea unor abilitati. Mai departe. continutul si volumul cunostintelor invatate in scoala. culoare. Deplina concordanta intre posibilitati si dificultati semnifica masura optima a accesibilitatii. dar si de cunoastere. cand sarcinile de invatare sunt inferioare nivelului de pregatire atins de elevi. iar intuirea. in aceasta situatie elementele intuitive sunt folosite ca puncte de sprijin. a normelor de efort si a procedeelor de reglare. precum si de potentialul intelectual si fizic individual. pot sa apara si atitudini de dezinteres si plictiseala. Principiul stimularii si dezvoltarii motivatiei pentru invatare . profesorul are menirea sa dirijeze gandirea elevilor spre intelegerea si formularea legaturilor dintre obiecte si fenomene. nivelul pregatirii anterioare. stiind ca fiecarui elev ii sunt proprii anumite tipuri de invatare. tabele comparative. adica spre generalizari. individualizarea are in vedere diferentierea sarcinilor didactice si a cailor de indeplinire a lor. Pentru a respecta principiul accesibilitatii. miscare) al fenomenelor si faptelor geografice. profesorul trebuie sa creeze situatii de invatare adecvate. organizarea si desfasurarea procesului de invatamant trebuie sa se realizeze pe masura posibilitatilor reale ale elevilor. se obtine o invatare mecanica. marime.se va invata. individualizarea insusirii cunostintelor presupune: a) promovarea acelor procedee de invatare care sa impuna o activitate permanenta a elevilor in clasa pentru: desenarea unor schite de harta.3. fondate pe strategii active. b) aprecierea si notarea acestor activitati. Prin urmare. folosindu-se procedee adecvate pentru ajutorare si prevenire a eventualelor ramaneri in urma sau esecuri la invatatura. tratarea individuala apare ca necesara pentru a favoriza dezvoltarea optima a aptitudinilor si capacitatilor fiecarui elev. reprezentarea fenomenelor prin semne conventionale. de a confirma cele explicate.

Pe de alta parte. care. in functie de dificultatea problemelor. O importanta deosebita in invatarea geografiei o are formarea deprinderilor de citire si interpretare a hartilor. masurare. teama de pedepse. de regula. asociindu-se diferitele forme de memorare (vizuala. pentru aplicarea ceior invatate. pastrarea. motrica.5. Profesorul trebuie sa stie ca fiecare copil (elev) doreste sa invete. laude. intre clase. Intr-o asemenea maniera. verificarile frecvente contribuie la insusirea temeinica a cunostintelor si deprinderilor. dorintei de descoperire a adevarului (geografic). clar si logic. Pe de alta parte. astfel incat elevii sa fie capabili sa le reproduca si sa le utilizeze in activitatea scolara si in viata. Acest principiu are in vedere tocmai aceasta cerinta a fixarii profunde si de durata a cunostintelor si deprinderilor de baza. intre grupe omogene din clasa. motivatia extrinseca de a cunoaste si de a invata vizeaza un necesar de trebuinte aflate in afara procesului de cunoastere si invatare: invatare pentru note. De aceea. de bataie. in acest sens. Dar motivatia poate fi stimulata si prin utilizarea competitiei intre elevi. nu permite elevilor sa stabileasca legaturi intre componentele cunoasterii. invatarea este favorizata de atingerea optimului motivational. profesorul trebuie sa puna accentul pe fixarea pronuntata si completa. de parinti. pentru captarea atentiei si stimularea interesului si atractiei pentru materia predata. evaluare si orientare pe teren. de sistematizare. dupa ce elevii si-au format deprinderea de observare. pornind de la situatii conflictuale. in campurile cunoasterii. simbolica). burse. diplome. in etape. De aceea. fapt care impiedica dezvoltarea gandirii logice. este sau poate fi optim. efortul propriu de memorare a pachetelor de cunostinte. orice activitate de invatare se poate desfasura pe un fond motivational. Cercetarile realizate arata ca nu se uita niciodata ceea ce s-a invatat prin descoperire si problematizare.6. Ca atare. profesorul urmeaza sa dezvolte impulsul cognitiv prin stimularea si orientarea trebuintei de activism si de explorare. in lectiile de geografie se recomanda ca profesorul sa construiasca situatiile de invatare pe un fond intuitiv. de corigenta. aprecieri. premii. priceperilor si Invatarea nu poate fi acceptata in afara proceselor memoriei. in conditiile in care materialele intuitive sunt analizate si valorificate. daca ceea ce invata ii satisface o trebuinta interna de cunoastere. 1. de sinteza sau exersarea (efectuarea de exercitii) si utilizarea unor procedee practice. inca din faza initiala. Principiul legarii teoriei de practica . datorita absentei temeiniciei cunostintelor.In mod firesc. profesorul de geografie trebuie sa fie preocupat de crearea unor situatii problematice: unenunt si o intrebare. a perceperii noului material. marcata prin concentrarea maxima a atentiei. O invatare lacunara. sustinut de o anumita constiinciozitate. fapt care permite trecerea la cunoastere. pe fondul unei curiozitati si dorinte de invatare. de construire a unor schite de harta si desene geografice. 1. Memorarea. stiintifice. in paralel cu dezvoltarea curiozitatii. auditiva. in timp ce submotivarea are un efect invers. supramotivarea are drept efect faptul ca elevul face fata sarcinilor grele si este mai putin capabil pentru a rezolva pe cele simple. motivatia intrinseca este starea interioara impusa de interesul pentru cunoastere si intelegere. recunoasterea si reproducerea materialului studiatsunt conditii indispensabile in realizarea invatarii. care invita elevii la rezolvarea sau gasirea unor solutii. la concursuri scolare. O conditie esentiala a invatarii este repetarea curenta (repetitia este mama studiului). povestire. dar se uita usor ceea ce s-a insusit pe cai traditionale (expunere. de profesori. Principiul insusirii deprinderilor temeinice a cunostintelor. pentru ca informatiile trebuie insusite in mod temeinic si pastrate mult timp in memoria elevilor. Desigur ca specificul problematizat al lectiilor de geografie poate fi o modalitate de captare a atentiei si de includere a elevilor in circuitul invatarii. descriere). Un exemplu: necunoasterea caracteristicilor generale ale climei Romaniei face imposibila completarea algoritmului geografic si stabilirea unor fapte fizico-geografice si economico-geografice. la care se mai poate adauga si munca independenta. in activitatea practica.

pentru ca: • insusirea cunostintelor sa fie cat mai lesnicioasa. dupa un anumit model care sa asigure progresul scolar. protectia mediului inconjurator. Cerintele acestui principiu presupun ca profesorul sa explice. cu perseverenta si ritmic si sa stabileasca legaturi interne • elevii sa-si actualizeze.. observatii directe. citirea si interpretarea unor desene geografice. principiilor ce urmeaza a fi predate si invatate. stimuleaza invatarea si deprind elevii sa gandeasca logic. prin corelarea inter si intradisciplinara. si pe acest fond sa dezvolte curiozitatea. executarea unor masuratori. sa formeze si sa consolideaze deprinderi de munca independenta si deprinderi practice. ceea ce ar face posibila ajungerea la formalism in actul de predare-invatare. punandu-se accent pe formarea reprezentarilor si notiunilor. legilor. dezvoltarea lor intelectuala este incetinita. vizite. astfel. sa extinda cercul de reprezentari si notiuni. Principiul invatamantului sistematic si continuu Principiul sistematizarii si continuitatii presupune ca toate cunostintele. . in functie de limitele stabilite in planul-cadru de invatamant. a faptelor si fenomenelor din natura si societate. usurand incadrarea noilor cunostinte pe structuri anterioare. tintele invatate. prin sinteza. confectionarea de materiale obiectuale si figurale etc. notiunea de teorie vizeaza ansamblul cunostintelor. aplicabilitatea cunostintelor. Prin urmare. insemnatatea practica a cunostintelor teoretice.Practica si experienta apar ca elemente necesare in insusirea cunostintelor si in construirea cunoasterii personale sau in prevenirea teoretizarii invatamantului. In acelasi timp. care transforma teoria in practica. se da posibilitatea dezvoltarii spiritului de disciplina. a cunoasterii teoretice si a capacitatilor de invatare. care trebuie sa fie sistematica. harti. cum ar fi identificarea unor fenomene si fapte pe harta. Aceste practici restructura vechile date in sisteme noi. desfasurarea de activitati vizand: rezolvarea de exercitii si probleme. principiul legarii teoriei de practica are in vedere faptul ca lectiile trebuie sa ofere ocazii de valorificare. in cazul in care activitatea elevilor se desfasoara intamplator si sporadic. elevii realizand. atat continuitatea fireasca. apare ca necesara o esalonare a continuturilor geografiei la clasele gimnaziale si liceale. analiza unor fenomene si fapte actuale vizand: utilizarea resurselor naturale. cerintele acestui principiu vizeaza si activitatea elevilor. programele scolare si manualele scolare. elementele principale si elementele secundare si. in limitele obiectivelor operationale. in acest sens. explozia demografica. imaginatia si creativitatea. reimprospateze si trebuie sa fie o consolideze obisnuinta. Deci. de respect pentru munca si produsele muncii. schite. sa stabileasca legaturi reciproce intre cunostintele noi si cele vechi. sistematic pentru a cunos putea Este nevoie de o buna sistematizare prin organizarea unitatilor de continut. componentele majore ale continuturilor predate. elaborarea unor teme-portofolii.activa. teme aplicative. obtinute din logica interna a continuturilor de invatat. iar notiunea de practica presupune intreaga scara a formelor de activitate concreta. extinderea aplicatiilor practice in natura prin excursii. Rezulta ca. Aplicandu-se acest principiu. sa aprofundeze cresterea gradului de generalizare. cat si inlantuirea logica. ordonata. • elevii sa invete si externe intre cunostinte. sa fixeze in memorie si sa controleze sistematic insusirea cunostintelor predate. 1. utilizarea deserturilor. Activitatile practice mijlocesc o percepere vie. priceperile si deprinderile sa fie insusite intr-o ordine logica. Acest principiu presupune. sa evidentieze. urbanizarea. pentru ca intelegerea sa permita generalizarea si consolidarea cunostintelor in memorie.7. in practica. iar eforturile profesorului vor fi mai putin eficiente.

pe directia maximalizarii efectelor pozitive si minimalizarii efectelor negative. apare ca problema abordata in prima lectie. Aplicarea principiilor geografice in activitatea didactica Eficientizarea invatamantului geografic presupune cumularea activitatii didactice cu cea stiintifica. pentru toti elevii. orice obiect. Spatiul este reversibil. respectiv calitatea proceselor de predare-invatare. Pe de alta parte. invatarea si prezentarea continuturilor este cel specific geografiei ca stiinta si care apare ca un model de caracterizare a unei regiuni geografice: pozitia geografica. limitele. fenomene. 1. De exemplu. cadrul natural. a obiectivelor propuse si al asigurarii unui progres real al invatarii. reglarii si autoreglarii. refacerii. Pentru determinarea variatiilor vizand apropierile si departarile fata de obiectivele propuse. prin intindere. profesorul trebuie sa procedeze la aplicarea unor procedee de constatare. -a localiza teritorii. pentru ameliorarea rezultatelor initiale. unitatile de continut din programele scolare sunt variate. se stabilesc diferentele dintre rezultatele atinse si cele dorite initial. fapt care impune respectarea si aplicarea principiilor geografice. pozitie. populatia si asezarile omenesti. O asemenea diversitate a continuturilor impune reflectii si sugestii metodice privind predarea-invatarea cunostintelor geografice: . adica dintre obiectivele operationale propuse si rezultatele invatarii sau eforturile de instruire. Principiul conexiunii inverse sau al feed-back-ului vizeaza tocmai aceasta cerinta a retroactiunii (reintoarcerii) si imbunatatirii din mers a rezultatelor si proceselor. sa le raportezi si sa le situezi in raport cu mediile inconjuratoare. acum. . Principiul repartitiei spatiale (numit si principiul extensiunii de Emm. intr-o prima etapa. localizarea geografica a teritoriilor de stat. care se poate face matematic. care vizeaza doua cerinte: a sti sa localizezi si a putea sa explici o localizare. activitatile economice. diferite fapte si obiecte geografice inseamna: a sti sa le pozitionezi pe harta. fluxul de informatii inverse vine in sprijinul activizarii si intensificarii invatarii. Principiul asigurarii conexiunii inverse (retroactiunii) Intre cele doua componente ale actului didactic . pentru ca insusirea cunostintelor sa se realizeze optim si eficient. in functie de informatia primita despre rezultatele anterioare. la un nivel mai inalt. interactiuni ce tind sa evolueze in directia atingerii obiectivelor. localitati. raspunde la intrebarea „unde?' in acceptia acestui principiu. utile din mers. de formare a unor abilitati si atitudini la elevii claselor mai mari. dupa longitudine si latitudine. Toate aceste principii didactice trebuie sa reprezinte repere esentiale in procesul de predare-invatare. interogatii. in acest fel. de Martonne). Astfel. cateva sugestii privitoare la abordarea metodica a problemelor de pozitionare si localizare geografica a unui teritoriu. Se impun.rationamentul geografic privitor la pozitia geografica are in vedere doua intrebari: „unde?' si „de ce acolo si nu in alta parte?'.principalul algoritm de ordonare in sistematizarea. distanta. o distribuire spatiala. al realizarii. in unitatile de continut ale programei scolare pentru clasa a X-a. sa le identifici trasaturile localizarii. teste de control. a obtinerii rezultatelor asteptate. in conditii optime. Spatiul exprima raporturile dintre obiecte si fenomene sau dintre partile lor. 1. in functie de care se procedeaza la explicarea si reprezentarea faptelor geografice.predarea si invatarea -exista relatii de influentare reciproca. dar si geografic.dar si pe realizarea dimensiunilor educatiei prin geografie. Harta politica a lumii. sa le clasifici in functie de marile tipuri de localizare. in primul rand. in sensul ca orice obiect poate reveni la o pozitie ocupata anterior. fenomen sau proces geografic are o pozitie si o repartitie in teritoriu. apoi pe aprofundarea cunostintelor si extinderea capacitatilor cognitive si de intelegere. pentru a se obtine acele informatii despre efectele procesului de predare si de invatare. Prin conexiunea inversa se tine sub supraveghere permanenta evolutia procesului de predare-invatare.8. pentru o mai clara si completa interpretare a fenomenelor si proceselor specifice.

de regula. .P. Cele mai relevante exemple apar puse pe seama relatiilor dinamice: formarea unui estuar. motiv pentru care Ion Donisa (1987) l-a denumit principiul evolutionismului.. . a curentilor oceanici. conform caruia un teritoriu se trateaza pornind de la o problema particulara specifica si care permite determinarea alegerii continuturilor. orice instruire in geografie poate sa faciliteze achizitionarea de cunostinte si competente: . prin confruntarea unor situatii in diferite momente. intre cauza si efect este un raport de necesitate. geneza tipurilor de relief. iar Ch. . pentru ca timpul este ireversibil. unidimensional si momentele se succed liniar. exprimand conditia dintre cauza si efect. in functie de care se pot face prognoze spatiotemporale. Si. de Al. relatiile de la cauza la efect se succed. acest produs este dependent de diferite constrangeri (naturale.analiza teritoriilor care prezinta trei inconveniente: la diferite scari este dominata de un demers analitic. a carei constructie vizeaza cateva principii: spatiul se ia in considerare in intregul sau.mijloace si tehnici (a sti sa faci). interogarea asupra dina micii schimbarilor. atunci este vorba de durata de existenta a obiectelor si fenomenelor. principiul actualismului. Ca urmare. iar Japonia in functie de ritmul de dezvoltare economica. Italia se studiaza in functie de diferentele nord-sud. financiare) si resurse (umane. in natura. a mareelor etc.explicarea unei localizari/distributii spatiale reprezinta o competenta. ca instrumente de (baza) investigare intr-o cercetare. von Humboldt. in lant. Principiul repartitiei in timp Raspunde intrebarii „cand?'. nasterea unei insule vulcanice. Principiul structuralismului . I. profesorul de geografie va dirija elevii spre: detectarea asemanarilor si deosebirilor privitoare la localizare/repartitie. emiterea unor ipoteze asupra cauzei localizarilor/repartitiilor. Aceste relatii de interactiune stau la baza intregii interdependente a fenomenelor din natura. 4. fara legatura reala intre diferitele parti ale studiului. Astfel. procesele si fe nomenele geografice sunt analizate pe fondul aparitiei si evolutiei lor in timp pana la starea actuala. De asemenea. spatiul este produs de oameni. materiale). b) ordinea componentelor geografice este invariabila si trebuie sa fie data de importanta acestora. trebuie avut in vedere un demers problematic. Ca atare. pe care l-a introdus in geologie. Toate solutiile dintre componentele mediului inconjurator se leaga. Lyell. Prin urmare.notiuni si concepte cheie (a sti). formarea vanturilor. precum si dintre natura si activitatile omenesti. 3. in limitele acestui principiu. in geografie. de la cauza la efect.rationamente geografice (a sti sa faci). nici una nu este intamplatoare. a) nu evidentiaza aspectul specific sau problema majora a unui teritoriu. c) analiza geografica se reduce la o juxtapunere de monografii. principiul istorismului. de simultaneitate si succesiunea lor. fiecare putand deveni cauza pentru alt sir de efecte si cauze. istorice. dar si un obiectiv-cadru. Gherasimov (1976). Principiul cauzalitatii Raspunde la intrebarea „de ce?' si a fost introdus. succesiunea genetica a faptelor geografice. Un al doilea demers este abordarea sistemica.

care se pot transforma in timp si realcatui in subsistem cu o dinamica proprie. trebuie sa se stabileasca rolul intregului in sistem. compararea unui fapt geografic cu altele si aflarea categoriei sau tipului din care face parte reprezinta clasificarea sistematica a faptelor geografice. Putem spune ca structuralismul apreciaza obiectele ca sisteme sau ansambluri organizate de elemente care pot fi recompuse si transformate prin anumite procedee. planetar). pentru ca diversitatea presupune diferentierea caracteristicilor structurale. compozitionala. fenomen sau proces geografic trebuie raportat la intregul din care face parte. de asociere a elementelor componente. tipuri de ape. dar si diversitate in forme ale miscarii si organizarii spatiului (sate si orase. Aceasta diversitate se manifesta ca o infinitate de stari calitative pe care le strabate universul natural si social in evolutia sa si se exprima prin diversitate structurala. comportamentale ale partilor intregului. forme variate de relief. Fiecare element trebuie incadrat in ansamblul unui sistem (regional. subordonate unui intreg. Pe de alta parte. pre-cizandu-se functia sa si relatia cu celelalte elemente ale sistemului. De exemplu: uscatul terestru (continentele si insulele) este alcatuit din reliefuri variate (munti. cu forma si dimensiuni specifice si aranjate distinct unele fata de altele. Principiul integrarii functionale Raspunde la intrebarea „cum?'. functionale. De exemplu: diversitatea raselor si a populatiei Terrei implica structuri rasiale. actiunile si influentele exercitate sau suportate de alte componente ale sistemului. zonal. Conform teoriei sistemelor. clima etc). Ca atare. dealuri. Un exemplu din continuturile clasei a X-a: lectia Functiile oraselor are in vedere faptul ca fiecare oras are cel putin o functie principala si altele secundare. exprimate prin tipuri de reproducere umana diferite. campii). in sensul ca orice obiect. Acest principiu are in vedere faptul ca orice structura are un mod de organizare si alcatuire interna. continental. cu functii variate si comportamente demografice. orice element subordonat unui sistem se comporta fata de acesta ca un subsistem. pe grupe de varsta si sexe. etnice. Principiul diversitatii Se regaseste in geografie si este aplicabil in didactica geografiei. .Raspunde la intrebarea „ce?'. Aplicarea acestui principiu in activitatea didactica reclama stabilirea rolului obiectului in sistemul functional din care face parte. 6. lingvistice. 5. relationala. care se individualizeaza in ansamblul oraselor unui teritoriu. socio-profesionale.

se încurajează creativitatea şi se generează idei multiple întru-un timp scurt. natura. lumea. subliniind caracterul preponderent aplicativ al procesului instructiv – educativ în care rolul profesorului de facilitator se proiectează ca umbră pe fundalul ecranului ce reflectă statutul elevului de iniţiator şi participant activ. dezvoltă creativitatea. folosite de obicei. formându -şi caracterul şi dezvoltându-şi pesonalitatea. “metha” = către. deprinderile şi capacitaţile elevilor de a acţiona asupra naturii. complexă. Elevii înţeleg că sunt reciproc responsabili de calitatea învăţării celorlalţi. încurajare şi asistenţă oferite fiecărui membru. Astfel. de a clarifica sarcinile de lucru şi de a evalua calitatea achiziţiilor. cu scopul de a rezolva o sarcină simplă de învăţare. oferă spaţiu pentru aportul personal. Necesitatea stimulării răspunsurilor şi a multiplicării întrebărilor a făcut ca noua structură intitulată „activitate de învăţare” să depăşească dimensiunea clasică. cu scopul de avea succes şcolar şi de a se dezvolta din punct de vedere social şi cognitiv. lucrurile. toate nevoile elevilor sunt atinse într-un mod activ. dezvoltă gândirea critică. spre) reprezintă căile folosite în şcoală de către profesor în a-i sprijini pe elevi să descopere viaţa. Metodele actuale. ca: 1) Învăţarea prin cooperare Învăţarea prin cooperare apare atunci când elevii lucrează împreună pentru a ajunge la o învăţare comună. grupuri informale de învăţare prin cooperare şi grupuri fondate pe cooperare. au fost selecţionate metode. tradiţională a lecţiei. 2) Brainstorming reprezintă o metodă prin care se introduce un subiect nou. indiferent de disciplină sau de vârsta celor care învaţă se poate realiz a prin cooperare. Astfel. au caracter activ – participativ. oferă feed -back. În acest sens. până la finalizarea secvenţei de învăţare. Grupurile formale de învăţare prin cooperare când profesorul predă o lecţie nouă. pe parcursul unei lecţii. Grupurile fondate pe cooperare au o durată de un semestru sau un an. ştiinţa. Orice sarcină de lucru. cum ar fi predarea/dictarea (discursul neîntrerupt al profesorului). independentă. stimulează cross curricularitatea. Grupurile informale de învăţare prin cooperare se formează ad -hoc.Strategii didactice moderne utilizate în predarea geografiei Metodele de învăţământ (“odos” = cale. din perspectiva obiectivelor axate pe formare/ schimbare comportamentală. Rolul profesorului este de a monitoriza interacţiunea dintre membri. Ca primă etapă. Aceste grupuri durează una sau mai multe lecţii. stimulează comportamentul pro-social activ. Învăţarea prin cooperare se poate utiliza în trei forme: grupuri formale de învăţare prin cooperare. de a folosi roadele cunoaşterii transformând exteriorul în facilităţi interioare. îi pot plictisi pe elevi daca durează prea mult . Ele sunt totodată mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile. se formulează problema sub forma unei întrebări cu diverse variante de răspuns. grupează elevii câte 2 până la 5 şi formulează sarcini de lucru. s -a urmărit implicarea unui set de metode care răspund nevoilor imediate. Se solicită elevilor să -şi scrie ideile pe o fişă de lucru sau pe flip chart. sunt stabile în ceea ce priveşte componenţa şi se bazează pe sprijin. . Ideal ar fi ca strategia de prezentare activa sa includa o activitate de „‟aplicare‟‟ care sa fie urmata de o strategie de recapitulare activa scurta. drum. procedee şi tehnici de lucru. strategiile active actuale sunt cu atât mai folositoare. conştientizând propria contribuţie la succesul celorlalţi.

Dacă textul este mai lung. Dacă rămân întrebări fără răspuns. porneşte de la premisa că informaţia anterioară a elevului trebuie luată în considerare atunci când se predau noi informaţii. după ce textul a fost citit. creşterea capacităţii de a realiza categorizări. rată crescută a retenţiei informaţiei. Aplicarea modelului Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învăţat presupune parcurgerea a trei paşi (Ogle. determinarea a ceea ce dorim să învăţăm şi reactualizarea a aceea ce am învăţat în urma lecturii. care apar prin evidenţierea punctelor de vedere diferite apărute ca rezultat al brainstormingului sau categorizărilor. acest model reprezentând şi o grilă de lectură pentru textul non -ficţional. Ogle în 1986.Se discută şi se comentează ideile. 4) Modelul „Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat” Acest model de predare. e. Grupul de lucru nu trebuie să depăşească 15 persoane. elaborat de Donna M. 3) Învăţarea experienţială Această metodă constă într-un ciclu de învăţare format din cinci etape: a. A ne gândi la ceea ce ştim ne ajută să ne îndreptăm atenţia asupra a ceea ce nu ştim. adăugăm o rubrică nouă Cum aflu? Elevii învaţă cum şi unde să caute informaţii. Rolul acestor întrebări este de a orienta şi personaliza actul lecturii. de către fiecare elev în parte. Aplicând acest model în predare se obţin: o lectură activă. Întrebări generale de felul „Ce ştiţi despre. interes pentru lectură şi învăţare. O condiţie importantă în utilizarea acestei metode este crearea de oportunităţi necesare participării şi implicării elevilor. Observaţie. generalizarea – relaţionarea cu ceea ce „lumea din afară” poate învăţa dintr -o astfel de situaţie. Pe baza informaţiilor obţinute în urma brainstormingului se efectuează operaţii de generalizare şi categorizare. raportarea – împărtăşirea reacţiilor şi observaţiilor asupra a ceea ce s-a întâmplat. Etapa Am învăţat se realizează în scris. 5) Sistemul SINELG . d. experimentarea – activitatea efectivă.. utilizarea/aplicarea – utilizarea a ceea ce s-a experimentat în scopul schimbării comportamentale. Autoarea a construit o fişă de lucru. b. fie imediat ce textul a fost parcurs integral. pe bază de conversaţie.” se recomandă atunci când elevii deţin un nivel scăzut de informaţii despre conceptul în cauză. Elevilor li se cere să bifeze întrebările la care au găsit răspuns. c. se cer detalii şi clarificări în cazul formulărilor ambigue astfel încât să se încurajeze comunicarea şi argumentarea logică. Elevilor li se cere să analizeze ceea ce ştiu deja şi să observe pe cele care au puncte comune şi pot fi incluse într-o categorie mai generală. completarea acestei rubrici se poate face după fiecare fragment semnificativ. Nu se vor cenzura ideile membrilor grupului. Un instrument important de învăţare îl reprezintă lectura. reflectarea – discutarea din perspectiva sentimentelor experimentate. fie în timp ce se lecturează textul. Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat Etapa Ştiu implică două nivele ale accesării cunoştinţelor anterioare: un brainstorming cu rol de anticipare şi o activitate de categorizare. Etapa Vreau să ştiu presupune formularea unor întrebări. iar cel de-al treilea se realizează în scris. 1986): accesarea a ceea ce ştim. Brainstormingul se realizează în jurul unui concept cheie (de exemplu „ţestoasă de mare” şi nu „Ce ştiţi despre animalele care trăiesc în mare?”) din conţinutul textului ce urmează a fi parcurs. pe care elevii o completează prin activităţi de grup sau individual.. Primii doi se pot realiza oral.

sau mai puţine. pentru a examina şi a discuta fiecare produs. După turul galeriei. sau mai multe. 6) Turul galeriei Această metodă se bazează pe activitate pe grupe.La parcurgerea unui text cu conţinut informaţional bogat. grupurile îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu celelalte şi pe baza comentariilor făcute de colegi la adresa produsului lor. şi pasajele în legătură cu care au întrebări (?). elevii lucrează întâi la o problemă care se poate materializa într-un produs (o diagramă. Semnele pe care le fac elevii variază. .Instruiţi -i pe elevi în felul următor: “În timpul lecturii. "?" Puneţi un "?" pe margine dacă găsiţi informaţii care vi se par confuze sau dacă doriţi să ştiţi mai mult despre un anumit lucru. ar trebui să vă indice orice informaţii sau idei noi sau confuze des pre care elevii ar dori să afle mai mult. Toţi cititorii cunosc fenomenul care constă în terminarea lecturii unei pagini fără a -ţi aminti nici măcar un lucru din ceea ce tocmai ai citit. faceţi nişte semne pe marginea articolului. "-" Puneţi un "-" dacă o anumită informaţie pe care aţi citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi. Ce cunoştinţe s -au confirmat? Ce convingeri au fost infirmate? După ce v-aţi uitat la listă. Vă sugerăm folosirea semnului "√ ". Pentru elevii din clasele primare se recomandă folosirea a cel mult două semne. neaşteptate (+). S -ar putea să fie nevoie decât de unul sau două semne pentru fiecare paragraf. pe măsură ce citesc. Prea adesea elevii abordează lectura sau alte experienţe de învăţare cu aceeaşi lipsă de implicare cognitivă. Reveniţi la lista cu lucrurile pe care elevii le ştiau sau credeau că le ştiu. Stadiul realizării sensului este esenţial în procesul de învăţare dar şansa de a învăţa poate trece pe lângă noi dacă nu suntem implicaţi în acest proces. SINELG este o metodă de monitorizare a înţelegerii. grupurile se rotesc prin clasă. va trebui să faceţi câteva lucruri. fără implicare cognitivă activă în procesul de lectură şi de absenţă a monitorizării înţelegerii. reveniţi la articol şi îndemnaţi -i pe elevi să se uite la însemnările pe care le-au făcut. în funcţie de scopul lecturii şi de experienţa pe care o au în folosirea sistemului de adnotare. pasajele care oferă idei noi. ci să folosească sem nele astfel încât să fie relevante pentru reacţia lor la informaţiile prezentate în general. însemnând pasajele care confirmă ceea ce deja ştiau () sau contrazic ceea ce credeau că ştiu ( -). Semnele vor fi precum urmează: “√” Puneţi un "√" pe margine dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi. şi "?" sau " -" pentru "asta nu ştiam". faceţi o scurtă pauză pentru a reflecta la textul lecturat. elevii vor pune pe margine patru semne diferite în funcţie de cunoştinţele şi înţelegerea lor. Produsele sunt expuse pe pereţii clasei. La indicaţia profesorului. SINELG este un instrument util pentru că le permite elevilor să -şi urmărească în mod activ înţelegerea a ceea ce citesc. Nu e nevoie să însemneze fiecare rând sau fiecare idee prezentată. "asta ştiu". o reprezentare grafică etc). De asemenea. În grupuri de trei sau patru. Există strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe elevi să rămână implicaţi. Îşi iau notiţe şi pot face comentarii pe hârtiile/afişele expuse. de asemenea. Când au terminat de citit. Pe măsură ce citiţi. Este cel mai bun exemplu de lectură fără înţelegere. un afiş. Acestea ar trebui să servească drept referinţe convenabile pentru informaţiile care confirmă sau infirmă cunoştinţele lor anterioare.” Astfel. elevilor li se cere să marcheze textul. "+" Puneţi un "+" pe margine dacă o informaţie pe care aţi întâlnit -o este nouă pentru dvs. Numărul de semne pe care le vor face elevii în clasă va depinde de vârsta şi maturitatea lor. pe cât posibil pretându-se la abordări variate.

. culegerea de informaţii. similară brainstormingului. analizându-se rezultatele pe baza unei fişe de evaluare realizată de profesorul îndrumător. eng. Se vor utiliza metode ca: interviul. Datorită caracterului interdisciplinar. chestionarul etc.de rutină. Clasificarea strategiilor de instruire şi autoinstruire se poate face după mai multe criterii: ● După gradul de generalitate: . structurarea temei pe aspecte.bazate pe sisteme de deprinderi. ● După natura obiectivelor pe care sunt centrate: . investigaţia. formarea grupurilor de lucru (grupuri de 10 – 12 elevi).particulare (specifice unei discipline de studiu). .cognitive. metoda proiectului oferă posibilitatea de testare şi verificare a capacităţilor intelectuale şi a aptitudinilor creatoare ale elevilor. prezentarea obiectivelor. . 9) Starbursting (Explozia stelară) Starbursting (eng.novatoare. creative (elaborate chiar de către cei care predau). concluzionarea – redactarea proiectului. .acţionale. d. . subordonându -se unei sarcini de instrucţie şi educaţie. Pentru a ilustra produsul final. se pot folosi diverse mijloace de prezentare. ”burst” = a exploda) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii. c. cu întrebări. “star” = stea.7) Proiectul reprezintă metoda fundamentată pe principiul învăţării prin acţiunea practică. b. Începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară. Acesta urmăreşte îmbinarea cunoştinţelor teoretice cu activitatea practică. cu finalitate reală. ● După caracterul lor: . e. . asemeni exploxiei stelare. cercetarea – formarea bazei de date. alegerea temei. pe moduri generale de abordare a predării pentru categorii de probleme. auto-evaluarea – se va desfăşura în prezenţa grupurilor de lucru.generale (comune mai multor discipline de studiu). Stadiile de activitate se derulează astfel: a.afectiv-atitudinale. 8) Lanţurile şi ciclurile de învăţare sunt definite ca o metodă complexă de cercetare care combină procedee şi tehnici de lucru diverse. Fiecare grup se va împărţi pe subgrupuri având sarcina de a dezvolta câte un aspect al temei stabilit anterior.

○ explicativ-intuitive (demonstrative). d) – mixte. ○ explicativ-reproductive (expozitive). investigativ-explicative.nealgoritmice (de învăţare preponderent independentă). . bazate pe cercetarea în echipă. de descoperire independentă.analogice. ● După gradul de dirijare a învăţării: a) – algoritmice (de învăţare riguros dirijată).transductive.inductive. . .mixte. ○ creative (bazate pe originalitatea elevilor). de explorare observativă. .● După evoluţia gândirii elevilor: . ○ algoritmice. bazate pe conversaţia euristică. problematizante. . b) – prescrise/participative (de dirijare riguroasă a învăţării): ○ imitative. .deductive. dirijată sau semidirijată.semialgoritmice (de învăţare semiindependentă). ○ programate. ○ algoritmico-euristice. de explorare experimentală. c) – neprescrise/participative (de activizare a elevilor): ○ euristice: explicativ-investigative (descoperire semidirijată). .

sistemul metodologic. . sistemul mijloacelor de învăţământ.○ euristico-algoritmice. Principalele elemente constitutive ale strategiei didactice sunt: sistemul formelor de organizare şi desfăşurare a activităţii de instruire şi autoinstruire. respectiv sistemul metodelor şi al procedeelor didactice.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->